Ren Gunon, Marea Triad, (breviar de idei)

La alctuirea acestei fise am utilizat volumul La Grande Triade, aprut la Gallimard, 1957.01. Ternarul taoist este Cer- m!nt-"m #$n c%inez tien-ti-%uen&. 'u are nimic $n comun cu Trinitatea crestin, sau cu Trim(rti %indus. 'imic $n comun nici cu triada e)iptean *sis, +orus si "siris.0,. Triada este $n traducere -.ocietatea Cerului si a m!ntului/. 0stfel, dincolo de orice alt propa)and modern, scopul Triadelor este pur si profund spiritual. Triadele mai sunt cunoscute si su1 numele de .an-%o #Cele trei fluvii& si .an-tien #Cele trei puncte&.02. Traditia e3trem-oriental s-a divizat $n dou ramuri profund distincte4 taoismul si confucianismul. Tot ceea ce este esoteric sau initiatic tine de taoism. 05. .coala 1udist Tc%an #$n sans6rit 7%8ana, $n 9aponez :en& s-a suprapus taoismului, conferindu-i o form ce l-a fcut mai acces1il. 05. artizanii teoriei -$mprumuturilor/, constat!nd anumite similitudini $ntre Triade si ;asonerie, au avansat ipoteza ori)inii istorice comune a celor dou or)anizatii initiatice. <n fapt, nu este vor1a dec!t de o identitate de principii.0=. Triada e3trem-oriental apartine tipului de ternar format din doi termeni complementari si un al treilea care este produsul uniunii primilor doi, al actiunii si al reactiunii lor reciproce.07. >n alt tip de ternar este cel care contine un principiu primar, din care deriv doi termeni opusi, sau mai de)ra1 complementari4 urus%a si ra6riti $n traditia %indus, sau Cerul si m!ntul $n traditia e3trem-oriental - fr a pierde din vedere principiul superior din care sunt derivati #numit Tai-6i ? ;arele @3trem, sau Tai-i ? ;area >nitate&.0A. 0sadar, cele dou ternare c%ineze sunt4 1& Tai-6i, Tien si TiB ,& Tien, Ti si Cen.09. Cerul este reprezentat printr-un cerc. m!ntul ? printr-un ptrat. "mul >niversal ? printr-o cruce. Cerul si m!ntul sunt cele dou desemnri pentru @senta si .u1stanta universal. "mul >niversal este cel ce le uneste.10. 'umrul de zece mii semnific $n taoism ansam1lul manifestrii universale.11. Cerul este asimilat perfectiunii active #D%ien&, $n timp ce m!ntul este asimilat perfectiunii pasive #D%ouen&. 7ar nici unul dintre ele nu atin)e perfectiunea $n sens a1solut. Cerul si m!ntul sunt respectiv principiul masculin si principiul feminin.1,. ;ersul descendent al unui ciclul de manifestare mer)!nd de la polul su superior care este Cerul la polul inferior care este m!ntul, poate fi considerat ca plec!nd de la forma cea mai putin -specific/ dintre toate, care este sfera, pentru a a9un)e la cea care este dimpotriv cea mai -ri)id/, care este cu1ul.12. Ean) #principiul activ, pozitiv, masculin, luminos& tine

de natura Cerului, $n timp ce 8in #principiul pasiv, ne)ativ, feminin, $ntunecos& tine de natura m!ntului. 0spectul 8an) corespunce la ceea ce este spiritual si esential, identific!ndu-se cu lumina $n toate traditiile. 0spectul 8in se identific cu su1stanta, cu ininteli)i1ilitatea inerent indistinctiei sale sau strii de pur potentialitate.15. <n nici un lucru manifestat 8an) sau 8in nu sunt niciodat pure. @3ist, conform unei formule masonice, lumin $n $ntuneric si $ntuneric $n lumin.15. 7ac se consider 8an) si 8in su1 aspectul lor de elemente masculin si feminin, s-ar putea spune c orice fiint este -andro)in/ $ntr-un anume sens si $ntr-o oarecare msur, si aceasta mai cu seam dac aceste dou elemente sunt mai ec%ili1rate $n el. Caracterul masculin sau feminin al unei fiinte poate fi considerat ca rezult!nd din predominanta unuia sau a altuia dintre aspecte.1=. m!ntul apare cu fata sa -dorsal/, iar Cerul cu fata -ventral/. 7in aceast cauz, 8in este -la e3terior/, iar 8an) este -la interior/. 0ltfel spus, influentele terestre, care sunt 8in, sunt sin)urele sensi1ile, si influentele celeste, care sunt 8an), scap sensurilor si nu pot fi sesizate dec!t prin faculttile intelectuale.17. .im1olul 8in-8an) reprezint -cercul destinului individual/. @l este ec%ivalentul 0ndro)inului primordial, dar si a "ului Lumii.1A. .im1olul du1lei spirale este foarte apropiat de 8in-8an). .e re)seste $n arta traditional a celor mai diverse tri. @3ist o relatie $ntre du1la spiral si cele dou sensuri de rotatie ale sFasticii, care e3prim aceeasi du1l actiune a fortei cosmice. <n arta c%inez, forma de spiral apare mai ales $n fi)urarea -du1lului %aos/ al apelor superioare si inferioare #adic a posi1ilittilor informale si formale&, adesea $n raport cu sim1olismul 7ra)onului.19. Toat ornamentatia traditional are la ori)ine un caracter sim1olic.,0. .im1olul le1edei este com1inarea sim1olului sarpelui cu cel al psrii.,1. <n sim1olurile antice, du1la spiral este uneori $nlocuit prin dou ansam1luri de cercuri concentrice, trasate $n 9urul a dou puncte care reprezint polurile.,,. Cata1aza este directia descendent, $n timp ce ana1aza este directia ascendent.,2. 7u1la spiratie este e3pirul si aspirul universale, prin care sunt produse -condensatiile/ si -disipatiile/ #conform lim1a9ului taoist&, -coa)ulrile/ si -dizolvrile/ #dup terminolo)ia %ermetic&, -)enerarea/ si -coruperea/ #dup 0ristotel&, zilele si noptile lui Gra%m!.,5. Hormula -solve si coa)ula/ este considerat ca av!nd $n ea $ntr-o oarecare manier tot secretul ;arii "pere, reproduc!nd procesul manifestrii universale. Termenul -solve/ este uneori reprezentat printr-un semn care urc la Cer, iar termenul -coa)ula/ printr-un semn care arat m!ntul. .olve poate fi asimilat unui curent ascendent #8an)&, iar coa)ula printr-un curent descendent #8in&.,5. Ein-8an) poate fi

$nftisat $n dou feluri. 7ac se pleac de la starea de nonmanifestare pentru a se a9un)e la manifestare #punctul de vedere cosmolo)ic&, condensarea se va prezenta $n mod natural prima, $n timp ce disiparea va veni dup ea. 7ac, dimpotriv, se va pleca de la manifestare, prima care se impune este tendinta ce conduce la disipare, $n timp ce $ntr-o faz ulterioar coa)ularea va fi $ntoarcerea $ntr-o alt stare de manifestare.,=. "rice atractie produce o miscare centripet, deci o -condensare/, creia $i va corespunde, $n polul opus, o -disipare/ determinat printr-o miscare centrifu), astfel $nc!t s se resta1ileasc sau mai de)ra1 s se mentin ec%ili1rul total.,7. Ceea ce este -condensare/ su1 raportul su1stantei, este dimpotric -disipare/ su1 raportul esentei, si invers, ceea ce este -disipare/ su1 raportul su1stantei este -condensare/ su1 raportul esentei.,A. "rice -transmutare/, $n sensul %ermetic al acestui termen, va consta $n -disiparea/ a ceea ce era -coa)ulat/ si, simultan, $n -coa)ularea/ a ceea ce era -disipat/, cele dou operatiuni aparent inverse fiind $n realitate cele dou aspecte complementare ale uneia si aceleiasi operatiuni.,9. <n initiere are loc o -$ntoarcere/. @ste ceea ce sim1olismul 6a11alistic desemneaz ca -deplasare a luminilor/.20. "peratiunile de -coa)ulare/ si de -disipare/ corespund la ceea ce traditia crestin desemneaz ca -putere a c%eilor/, cea de a -le)a/ si de a -dezle)a/.21. Cele dou c%ei sunt fi)urate ca fiind4 una de aur #corespunztoare puterii spirituale& si una de ar)int #corespunztoare puterii temporale&.2,. <n epoca primordial, omul era perfect ec%ili1rat $n ceea ce priveste complementarismul 8in-8an). e de alt parte, era 8in sau pasiv $n raport cu rincipiul, si 8an) sau activ $n raport cu Cosmosul sau ansam1lul lucrurilor manifestate. .e $ntorcea deci naturalmente spre 'ord, care este 8in, ca spre propriul complementar. 7impotriv, omul epocilor ulterioare, ca urmare a de)enerescentei spirituale care corespundei mersului descendent al ciclului, a devenit 8in $n raport cu Cosmosul. @l se $ntoarce deci spre .ud, care este 8an), pentru a primi de acolo influentele principiului complementar celui devenit predominant $n el, si pentru a resta1ili, $n msura posi1ilului, ec%ili1rul $ntre 8in si 8an).22. "rientarea spre 'ord este polar, $n timp ce cea spre .ud este solar.25. <n %rtile c%ineze, .udul este plasat $n sus si 'ordul $n 9os, @stul la st!n)a si Iestul la dreapta, ceea ce este conform celei de-a doua orientri. 0cest o1icei a e3istat si la vec%ii Jomani, si a su1zistat c%iar $n timpul unei prti din evul mediu occidental.25. <n epoca lui Lao :i st!n)a corespundea 8an)-ului, si dreapta 8in-ului.2=. <n e1raic -dreapta/ seminfic .udul si -st!n)a/ 'ordul, ceea ce implic faptul c orientarea este considerat, ca $n *ndia, spre @st. 0ceast orientare

era practicat de ctre constructorii evului mediu pentru a determina orientarea 1isericilor.27. 'umerele impare corespund 8an)-ului, sunt masculine si active, iar numerele pare corespund 8in-ului, sunt feminine si pasive. 'umerele impare sunt -celeste/, numerele pare sunt -terestre/.2A. >nitatea nu este numr, ea este principiul $nsusi al numrului. , este primul numr #apartin!nd m!ntului& iar 2 este primul numr impar #apartin!nd Cerului&. m!ntul este $naintea Cerului, la fel cum 8in este $naintea lui 8an).29. <n C%ina, institutiile sociale au fost concepute dup modelul ordinii cosmice. 50. Toate complementarismele, de oricare tip ar fi, $si )sesc principiul $n prima dintre toate dualittile, care este cea dintre @sent si .u1stant, sau, cea dintre Cer si m!nt.51. entru pita)oricieni, 5 era -numrul nuptial/, suma primului numr par sau feminin #,& si a primului numr impar sau masculin #2&. 'umrul , e3prim natura m!ntului, numrul 2 pe cea a Cerului.5,. 5 e3prim msura m!ntului, = pe cea a Cerului #din punct de vedere a manifestrii si nu $n sine&.52. 'umrul 10, du1lul lui 5 este atri1uit Cerului, iar numrul 1,, du1lul lui = m!ntului. 'umrul 10 este 8an) si $n le)tur cu .oarele, numrul 1, este 8in si $n le)tur cu Luna, m!ntul, apa si 'ordul.55. 'umrul 11, suma lui 5 si =, reprezint uniunea central a Cerului si a m!ntului. @ste asadar numrul Cii Cerului si a m!ntului $n toate traditiile.55. "mul verita1il este cel care posed plenitudinea naturii umane, dezvolt!ndu-si $n el inte)ralitatea posi1ilittilor pe care aceasta le implic. Ceilalti oameni nu sunt dec!t potentialitti umane mai mult sau mai putin dezvoltate $n unele aspecte.5=. "amenii o1isnuiti sunt 8in $n raport cu Cosmosul si 8an) $n raport cu 7umnezeu. "mul verita1il este perfect ec%ili1rat su1 raportul 8in-8an), si, $n acelasi timp, e3ist o preeminent a naturii celeste $n el, fiind 8an) $n raport cu Cosmosul si 8in $n raport cu 7umnezeu.57. -"mul verita1il/ este de asemenea -omul primordial/, asadar conditia sa este cea care era natural umanittii la ori)inile sale, si de la ea umanitatea s-a $ndeprtat putin c!te putin, $n cursul ciclului su terestru, pentru a a9un)e p!n la starea $n care se afl acum ceea ce am numit -omul o1isnuit/, si care nu este propriu-zis dec!t -omul czut/ al crestinismului.5A. 7ecderea spiritual atra)e un dezec%ili1ru su1 raportul 8in-8an).59. 7istinctia dintre -omul verita1il/ si -omul transcendent/ #din taoism& este cea dintre omul individual perfect ca atare si -"mul >niversal/ #din islam&.50. "mul verita1il este cel care a a9uns la captul -micilor mistere/, adic a perfectiunii strii umane. 0stfel, el se )seste astfel $n -*nvaria1ilul ;i9loc/, si scap vicisitudinilor -rotii cosmice/, pentru c centrul nu particip la miscarea rotii.51. 0tunci c!nd se compar diferiti ternari

traditionali #de tipul Treimii crestine, sau Tien-Ti-+uen taoiste, sau Tri1%uvada %induse&, este imprudent s se a9un) la concluzia c termenii corespondenti sunt necesarmente identici, fie c%iar si $n cazul $n care unii dintre ei sunt desemnati identic.5,. Tri1%uvada %indus este compus din trei lumi4 m!nt #G%(&, 0tmosfer #G%uvas& si Cer #.Far&. 0ceste trei -lumi/ reprezint ansam1lul manifestrii, $mprtit $n cele trei niveluri fundamentale, care constituie respectiv domeniul manifestrii corporale, cel al manifestrii su1tile, si cel al manifestrii )rosiere sau corporale.52. ;anifestarea informal este cea $n care predomin influentele celeste. ;anifestarea corporal este cea $n care predomin influentele terestre. ;anifestarea su1til com1in am1ele stri.55. "mul apartine prin spirit domeniului manifestrii informale, prin suflet ? celui al manifestrii su1tile, si prin corp celui al manifestrii )rosiere. <n aceasta const corespondenta dintre microcosmos si macrocosmos.55. @3ist o corelare $ntre modificrile nivelului uman si cele ale nivelului cosmic.5=. 7ualitatea cartezian spirit-corp care s-a impus )!ndirii occidentale moderne nu are nici o corespondent cu realitatea. Toate traditiile admit distinctia4 spirit-suflet-corp. 7oar modernitatea occidental a fcut confuzia dintre spirit si suflet, cu consecinte care nu sunt doar teoretice.57. ita)oricienii au vor1it de un cuaternar fundamental4 rincipiul #transcendent $n raport cu Cosmosul&, apoi .piritul si .ufletul, si $n cele din urm +8le primordial.5A. Corpul are $n suflet principiul su imediat, dar nu a9un)e la spirit dec!t indirect, prin intermediul sufletului.59. .ufletul, ca intermediar $ntre spirit si corp, este un principiu -mediator/. .piritul si sufletul sunt $ntr-o oarecare manier complementare, spiritul fiind 8an) si sufletul 8in. rimul este sim1olizat prin .oare, cellalt prin Lun. .piritul este lumina emanat direct din rincipiu, $n timp ce sufletul este o reflectie a acestei lumini.=0. .arpele este unul dintre sim1olurile 0nimei ;undi, pentru c, desi actioneaz $n lumea corporal, apartine si nivelului su1til.=1. Ternarul alc%imic este4 .ufl, ;ercur si .are. .ulful apare ca principiu activ masculin, $n timp ce ;ercurul apare ca principiu pasiv feminin. .area este neutr. .ulful si ;ercurul sunt complementari.=,. .ulful, asimilat principiului focului, tine de activitatea interioar, iradiind din centrul $nsusi al fiintei.=2. si%olo)ia analizeaz doar fenomene -periferice/ si nu se raporteaz dec!t la modificri superficiale ale fiintei.=5. ;ercurul este un principiu umed. Considerat ca action!nd la e3terior, ca fort centripet si compresiv. .e opune actiunii centrifu)e si e3pansive a .ulfului.=5. .ulful este 8an) si ;ercurul este 8in.==. 7in actiunea interioar a .ulfului si actiunea e3terioar a ;ercurului se produce o

cristalizare, .area. @ste -piatra cu1ic/ a sim1olismului masonic.=7. @3ist un raport evident $ntre .ulf si spirit pe de o parte, si $ntre ;ercur si suflet pe de alt parte.=A. .area nu poate fi identificat fr rezerve cu corpul, acesta din urm corespunz!ndu-i su1 anume aspecte si $ntr-o aplicatie particular a ternarului alc%imic. <ntr-o alt aplicatie, individualitatea $n $ntre)ime corespunde .rii, .ulful este principiul fiintei si ;ercurul este am1ianta su1til a unei stri de e3istent.=9. .ulful este compara1il cu o raz luminoas, ;ercurul cu planul de reflectie, si .area cu produsul $nt!lnirii primeia cu al doilea. 70. 'atura uman este format din dou prti4 fiinta $n ea $nssi, care reprezint latura interioar si activ, la care se adau) influentele mediului $n care se manifest, si care reprezint latura e3terioar si pasiv.71. <n sim1olul crucii, verticala reprezint ceea ce lea) $ntre ele toate strile de manifestare ale aceleiasi fiinte, si care este e3presia acestei fiinte $nssi, sau -personalitatea/ ei, proiectia direct prin care aceasta se reflect $n toate strile sale, $n timp ce planul orizontal reprezint domeniul unei stri oarecare de manifestare, $nftisat $n sensul -macrocosmic/. <n consecint, manifestarea fiintei $n aceast stare va fi determinat de intersectia verticalei considerat cu acest plan orizontal.7,. Hiinta se manifest adopt!nd elemente ale am1iantei. Cristalizarea am1iantei se face $n urma actiunii, asupra acesteia, a proprie sale naturi interne.72. @3ist nu doar o ereditate fiziolo)ic, ci si o ereditate psi%ic, e3plic!ndu-se prin prezenta, $n constituirea individului, a elementelor $mprumutate din mediul $n care a avut loc nasterea sa. 75. <n "ccident unii refuz s admit ereditatea psi%ic, pentru c ei cred c domeniul psi%ic apartine strict individului, independent de orice influent a acestui mediu. 0ltii, admit!nd aceast ereditate, cred c pot concluziona c fiinta, $n tot ceea ce ea este, este $n $ntre)ime determinat de mediu, ceea ce este la fel de fals. 0m1ele opinii reduce fiinta la manifestarea ei individual, i)nor!nd orice principiu transcendent $n raport cu ea.75. 7ualitatea cartezian corp-suflet las deoparte a1uziv spiritul. 0ceast dualitate ec%ivaleaz cu cea a fiziolo)icului si a psi%icului, considerat ca ireducti1il si contin!nd $ntrea)a fiint $n cei doi termeni. <n realitate, aceast dualitate contine doar aspectele superficiale si e3terioare ale fiintei manifestate, apartin!nd planului orizontal al e3istentei.7=. .ituatia fiintei $n mediul $n care se afl este determinat de natura sa proprie, elementele pe care le $mprumut din am1iant corespunz!nd $n mod necesar cu aceast natur, altfel nici nu ar putea s le asimileze efectiv, fc!nd din ele modificri secundare ale sinelui.77. Ierita1ilele cauze a tot ceea ce i se $nt!mpl unei fiinte sunt $ntotdeauna posi1ilittile inerente ale

naturii $nsesi ale acestei fiinte, adic ceva de ordin pur interior.7A. Jelatia pe care o fiint o are cu alta este traducerea, $n raport cu mediul, a unei posi1ilitti inerente naturii proprii a acestei fiinte.79. 0devrata determinare nu vine dinafar, ci din fiinta $nssi, iar semnele e3terioare permit doar s se discearn determinarea, d!ndu-i cumva o e3presie sensi1il, cel putin pentru cei care vor sti s le interpreteze corect.A0. Hiecare fiint tine de o du1l natur, -sulfuroas/ $n interior si -mercurial/ $n e3terior.A1. Traditia e3trem-orienal spune c la ori)ine Cerul si m!ntul nu erau separati, dar, pentru ca manifestarea s poat s se produc, a tre1uit ca Hiinta s se polarizeze $n @sent si .u1stant. 7e atunci, comunicarea celor dou se sta1ileste doar prin 03a Lumii.A,. .i)iliul lui .olomon este format din dou triun)%iuri opuse4 triun)%iul cu 1aza sus este natura celest, iar triun)%iul cu 1aza 9os este natura terestr, ansam1lul sim1oliz!nd -"mul >niversal/, mediatorul prin e3celent.A2. >n alt sim1ol e3trem-oriental este cel al testoasei care se afl plasat $ntre cele dou prti superioar si inferioar ale carapacei, asa cum "mul este $ntre Cer si m!nt. Jetra)erea $n interiorul carapacei sim1olizeaz concentrarea $n -starea primordial/, care este starea omului verita1il, cel care realizeaz plenitudinea posi1ilittilor umane.A5. Compasul si ec%erul corespund sim1olic cercului si ptratului, adic fi)urilor )eometrice care reprezint respectiv Cerul si m!ntul. A5. <n sim1olismul masonic, compasul este $n mod normal plasat sus, si ec%erul 9os, $ntre cele dou afl!ndu-se steaua cu cinci colturi, care sim1olizeaz "mul.A=. Compasul, sim1ol -celest/, deci 8an) si masculin, apartine lui Ho-%i, $n timp ce ec%erul, sim1ol -terestru/, deci 8in sau feminin, lui 'iu-6oua, dar c!nd sunt reprezentati $mpreun si uniti prin cozi de sarpe, Ho-%i poart ec%erul si 'iu-6oua compasul.A7. *mperiul c%inez $si atri1uia o situatie -central/ $n raport cu lumea. 0celasi lucru s-a petrecut $n cazul fiecrei re)iuni a )lo1ului terestru care adpostea centrul spiritual al unei traditii, devenit -Tar .f!nt/, punctul $n care se reflect direct activitatea Cerului.AA. <mpratul c%inez aprea ca -re)ulator/ al ordinii cosmice $nssi, unind influentele celeste cu influentele terestre.A9. *deo)rama Kan) #re)e& este compus din trei trsturi orizontale fi)ur!nd respectiv Cerul, "mul si m!ntul, unite prin mi9loc, de o trstur vertical, cci -functia Je)elui este s uneasc/.90. Kan) desemneaz "mul ca termen median al ;arii Triade, $nftisat $n rolul su de -mediator/. @ste vor1a nu de -omul primordial/, ci de -"mul >niversal/ $nsusi.91. Concomitent, Kan), identificat cu a3ul vertical, este desemnat ca fiind -Calea Je)al/ #Kan)-Tao&. e de alt parte, aceast a3 este si -Calea Cerului/ #Tien-Tao&.9,. Kan) este

ontife3, dup cea mai ri)uroas etimolo)ie a su1stantivului. @l este -cel ce face punte/, si -puntea/ $nssi prin care se opereaz comunicarea cu strile superioare.92. Cea mai 1un traducere pentru Kan) este cea de -Je)e- ontif/, sin)ura care poate reda convena1il sensul termenului, pentru c este sin)ura care e3prim complet functia pe care o implic #sacerdotal si re)al&. 7e remarcat c Je)ele- ontif aminteste de 1i1licii Je)i-;a)i.95. Tc%enn-9en #omul verita1il& este cel care a atins plenitudinea strii umane.95. C%eun-9en #omul transcendent, omul divin, omul spiritual& este cel care a realizat *dentitatea .uprem. @l nu mai este om, $n sensul individual al cuv!ntului, pentru c a depsit umanitatea si s-a eli1erat de conditiile ei specifice.9=. "mul transcendent si omul verita1il corespund termenilor de mari mistere si mici mistere, si sunt cele mai $nalte )rade ale ierar%iei taoiste.97. @tapele micilor mistere taoiste4 tao-9en #omul Cii&, tc%eu-9en #omul dotat&, c%en)-9en #omul $ntelept&.9A. *erar%ia confucianist contine si ea trei nivele4 c%eu #literatul&, %ien #savantul&, c%en) #$nteleptul&. 99. <n oc%ii oamenilor o1isnuiti, omul transcendent si omul verita1il nu pot fi distinsi.100. <n evul mediu occidental era $nc triada4 7umnezeu, +omo, 'atura. @a corespunde $ntru totul ;arii Triade taoiste4 Cerul, "mul, m!ntul.101. Ceea ce este -divin/, fiind $n mod necesar -e3terior/ tuturor lucrurilor, actioneaz $n modul unui principiu -sulfuros/, $n timp ce ceea ce este -natural/ 9oac rolul unui principiu -natural/. "mul, produs al -divinului/ si al -naturii/ concomitent, se )seste situat la limita dintre -interior/ si -e3terior/, adic $n punctul unde se $nt!lnesc si se ec%ili1reaz influentele celeste si influentele terestre.10,. Cuv!ntul latinesc -natura/, ca si )recescul -p%8sis/, contine $n el ideea de devenire.102. Gacon priveste termenii 7eus, +omo, 'atura ca fiind trei o1iecte de cunoastere distincte. 7ar prioritatea este acordat -filosofiei naturale/, sin)ura care poate fi descoperit conform metodelor e3perimentale.105. .piritul modern denatureaz orice cunoastere de ori)ine traditional pe care n-o respin)e pur si simplu.105. 0u)uste Comte si-a ima)inat c, oricare ar fi )enul de speculatie intelectual fcut vreodat de om, scopul a fost $ntotdeauna e3plicarea fenomenelor naturale. @l a )sit c ar fi fost trei etape $n e3plicarea lumii4 -starea teolo)ic/, cea care a9un)e la ideea de 7umnezeu, -starea metafizic/, cea care a9un)e la ideea de 'atur, si -starea pozitiv/, cea care a9un)e la ideea de "m.10=. <n realitate, sin)urul lucru care a e3istat vreodat este -monoteismul/, $ntotdeauna si $n toate reli)iile, e3ceptie situatiile $n care vul)ul nu a fost capa1il s-l mai perceap ca atare, si $n situatiile de e3trem de)enerescent a unor anumite forme traditionale. L0sadar,

termenul de -politeism/ este pur inventie.M107. Ternarului 7eus, +omo, 'atura, $i corespunde ri)uros cel format de rovident, Ioint, 7estin.10A. Iointa uman, unindu-se cu rovidenta si cola1or!nd constient cu @a, poate ec%ili1ra si neutraliza 7estinul. 109. Cele trei )une ale traditiei %induse corespund respectiv4 sattFa ? Cerului, ra9as ? "mului si tamas ? m!ntului.110. Jeprezentarea rectilinie a timpului este ine3act, pentru c acesta este spiralat. 111. rezentul apartine "mului, trecutul ? 7estinului #de unde caracterul su de -necesitate/&, iar viitorul ? rovidentei #de unde caracterul su -li1er/&. 7ar aceast repartitie este o c%estiune de -perspectiv/, pentru c, pentru o fiint care se )seste $n afara conditiei temporale, nu mai e3ist nici trecut, nici viitor, am1ele apr!nd $ntr-o perfect simultaneitate.11,. >n alt ternar este 7eus, +omo, Jota #roata cosmic, sim1ol al lumii manifestate&.112. Joata este asimila1il cercului, al crei centru este rincipiul si circumferinta reprezint manifestarea. <n astrolo)ie, este semnul .oarelui. <n alc%imie, este semnul aurului. <n numerolo)ie corespunde denarului #10&.115. @3ist $n sim1olul rotii un ternar constituit prin centru, raz si circumferint. 0cesta corespunde respectiv Cerului, "mului si m!ntului.115. <n 1udd%ism 0r%atii sunt cei care au atins nivelul de -"m Ierita1il/, iar God%isattFa sunt cei care au atind nivelul de -"m Transcendent/.11=. -Ton arton ton epiousion/ nu $nseamn propriu-zis -p!inea noastr cea de toate zilele/, cum s-a tradus $ndeo1ste, ci literalmente -p!inea noastr supraesential/, sau -supracelest/, adic provenind din rincipiul $nsusi.117. Litera e1raic iod, prima din Tetra)ram, reprezint rincipiul, astfel $nc!t valoarea ei numeric este 10. Litera * a alfa1etului latin este si ea un sim1ol al >nittii