P. 1
Instalati de Climatizare Si Ventilare

Instalati de Climatizare Si Ventilare

|Views: 8|Likes:

More info:

Published by: Cristina Stefania Peptanaru on Nov 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2015

pdf

text

original

1

INSTALA|II DE VENTILARE ÇI CLIMATIZARE AER

Con|inutuI instaIa|iiIor de ventiIare çi cIimatizare

Ìnstala[iile de ventilare çi climatizare au rolul de a men[ine starea aerului din încãperi , respectiv temperatura,
umiditatea, viteza çi puritatea, în anumite limite dinainte stabilite, în tot timpul anului, indeferent de varia[ia
factorilor meteorologici, a degajãrilor çi consumurilor de de cãldurã interioarã.
Limitele parametrilor microclimatului interior depind de, la rândul lor, de destina[ia încãperilor, de natura
activitã[ii desfãçurate, de procesele tehnologice.
Calitatea mediului în care oamenii îçi desfãçoarã activitatea are o influen[ã complexã asupra acestora, atât
din punct de vedere igienico sanitare cât çi al randamentului activitã[ii.
Calitatea mediului se apreciazã atât dupã valoarea parametrilor principali ai confortului cât çi prin intermediul
altor factori secundari cum ar fi puritatea aerului, gradul de ionizare, calitatea iluminatului, nivelul de zgomot
çi altele.
În sezonul rece instala[iile de încãlzire pot asigura în încãperi men[inerea temperaturii aerului la o valoare
datã çi la unele clãdiri, prin mãsuri suplimentare (în general, constructive), se pot men[ine în limitele
acceptabile çi al[i parametri (temperatura medie de radia[ie, umiditatea relativã).
În ceea ce priveçte puritatea aerului, în multe cazuri, aceasta este ob[inutã prin ventilare naturalã. Pentru alte
categorii de încãperi, în care se produc degajãri importante de cãldurã çi umiditate, precum çi alte degajãri
nocive (sãli cu aglomerare de persoane, încãperi de produc[ie, laboratoare, piscine, hale pentru creçterea
industrializatã a animalelor çi pãsãrilor), calitatea aerului nu se mai poate realiza numai printr-o instala[ie de
încãlzire.

Pentru îndepãrtarea cãldurii çi umiditã[ii în exces, a gazelor, a prafului, mirosurilor apare necesitatea
introducerii controlate aunui anumit debit de aer care, dupã caz, trebuie încãlzit, rãcit, uscat sau umidificat.
Acest lucru poate fi realizat, dupã caz, cu ajutorul unei instala[ii de ventilare de climatizare par[ialã sau de
climatizare totalã.
Natura çi cantitatea noxelor în exces , modul lor de propagare, dimensiunile çi sistemul constructiv al
încãperilor, limitele parametrilor confortului termic, limitele admisibile la care trebuiesc reduse concentra[iile
diverselor noxe, la care se adaugã de cele mai multe ori, cu o pondere importantã, considerente economice,
au condus la utilizarea în practicã a unei game mari çi variate de instala[ii de ventilare çi climatizare.

În cazul unor încãperi industriale în care au loc, preponderent degajãri de umiditate (vapori de apã) çi
cãldurã, este suficient pentru îndepãrtarea acestora sã se realizeze o ventilare naturalã organizatã prin
practicarea unor deschideri, d eo anumitã dimensiune, amplasate la pãr[ile inferioare çi superioare ale
pere[ilor exteriori.

În cazul încãperilor aglomerate însã, datoritã degajãrilor importante de cãldurã çi umiditate precum çi a
valorilor stricte la care trebuie men[inu[i parametrii confortului termic, sunt necesare încãlzirea çi umidificarea
aerului iarna, rãcirea çi uscarea aerului vara, procese ce pot fi realizate numai cu instala[iile de climatizare.

Unele procese tehnologice (din industria textilã, hârtiei, tutunului, opticã, prelucrãri mecanice de precizie,
laboratoare metrologice, etc) impun cerin[e çi mai stricte în cazul unuia sau mai multor parametri de confort
termic, ceea ce influien[eazã nu numai complexitatea instala[iei de climatizare ci însuçi sistemul constructiv al
încãperilor sau chiar al construc[iei în ansamblu.

SISTEME DE VENTILARE/CLIMATIZARE; CLÄDIRI CIVILE
Sistemele de ventilare /climatizare îmbracã o mare diversitate atât sub aspectul alcãtuirii, al modului de
echipare a instala[iilor, al tipului elementelor componente, al dimensiunii instala[iilor dupã mãrimea debitului
de aer vehiculat, al puterii termice (de încãlzire, rãcire) çi al presiunilor generate cât çi dupã modul de
realizare a schimburilor de aer al încãperilor, al nivelurilor de temperaturã, presiune çi umiditate realizate în
încãperi.
Tipul clãdirii cãreia îi este destinatã o instala[ie de ventilare sau climatizare îçi pune amprenta specificã
asupra instala[iei, în special prin solu[ia adoptatã, modul de realizare tehnicã (aspect, trasee, etançeitate,
asigurare parametri, nivel de zgomot, automatizare, exploatare çi între[inere, etc).



2
SISTEME DE VENTILARE

VentiIarea naturaIå
VentiIare naturaIå neorganizatå

Înlocuirea aerului dintr-o încãpere de un numãr de ori, în timp de o orã, ca urmare a ac[iunii independente
sau simultane a factorilor naturali (presiunea termicã çi presiunea vântului) poartã denumirea de ventilare
naturalã.
Dacã schimbul de aer al unei încãperi se realizeazã prin neetançeitã[ile acesteia (rosturile din jurul ferestrelor
çi uçilor, porii materialelor) putem vorbi de o ventilare naturalã, neorganizatã.Valoarea schimbului de aer în
acest caz este micã, are valori de 0,5.....1,5 sch/h, în medie 1sch/h. Valori mai mari se ob[in atunci când
diferen[ele de temperaturã dintre interior çi exterior sunt mai mari sau când vântul suflã cu vitezã mare.

VentiIare naturaIå organizatå

Dacã schimbul de aer al unei încãperi se realizeazã prin deschideri având suprafe[e date, iar acestea sunt
amplasate la diverse înãl[imi în pere[ii exteriori, înlocuirea aerului se numeçte ventilare naturalã
organizatã.Numãrul orar de schimburi de aer este în func[ie de, çi în acest caz, de diferen[a de temperaturã
dintre interior çi exterior , de viteza (respectiv presiunea) vântului dar çi de distan[a între axele deschiderilor
prin care aerul pãtrunde în încãpere, respectiv, iese din încãpere. Valorile medii ale acestor schimburi de aer,
în perioada de varã ( acre este situa[ia cea mai defavorabilã, datoritã diferen[elor mici de temperaturã dintre
interior çi exterior çi de viteze mici ale vântului) sunt de ordinul
de 3..5 sch/h, valoarea micã este pentru încãperi normale, cea mare pentru încãperi înalte. Rezultã clar cã
schimbul pe orã este variabil în timp, deci necontrolabil, este în raport direct cu mãrimea diferen[elor d
etemperaturã çi presiune.
Se çtie cã temperatura aerului exterior çi viteza vântului sunt tot timpul variabile, rezultã cã çi schimbul de aer
al încãperilor este tot timpul variabil.
Sistemul de ventilare naturalã organizatã se utilizeazã cu precãdere la încãperile în care existã permanent o
diferen[ã de temperaturã importantã între interior çi exterior, în tot timpul anului.


3



În cazul încãperilor prevãzute cu instala[ii mecanice de ventilare, sistemul de ventilare naturalã (organizatã)
reprezintã sistemul de rezervã,În cazul ventilãrii naturale nu se poate recupera cãldura din aerul evacuat.
Schimbul de aer al unei încãperi este cauzat de existen[a diferen[ei de presiune dintre interiorul çi exteriorul
acesteia. Aceste diferen[e de presiune sunt create, fie din diferen[e de temperaturã ale aerului interior çi
exterior, fie din ac[iunea vântului, fie din ac[iunea combinatã a celor douã.
Când temperaturile aerului sunt diferite în interiorul çi exteriorul unei încãperi, atuci çi densitã[ile acestuia
sunt diferite, astfel aceste coloane de aer creeazã, pe suprafa[a interioarã çi exterioarã ale unei ferestre/gol
(deschidere), presiuni propor[ionale cu densitatea çi accelera[ia gravita[iei, respectiv o diferen[ã de presiune.
Presiunea vântului se referã la presiunile ce apar pe suprafe[ele exterioare ale elementelor de construc[ie la
ac[iunea vântului asupra acestora. Clãdirea constituie un obstacol în calea vântului, acesta îçi schimbã
direc[ia., atât în plan orizontal cât çi vertical, ocazie când o parte din energia cineticã a vîntului se transformã
în energie poten[ialã rezultând un câmp de presiune pe întregul contur al clãdirii, câmp care est func[ie de
configura[ia clãdirii çi de dimensiunile relative ale acesteia. Pe fa[a bãtutã de vânt a clãdirii apar
suprapresiuni, iar pe cea nebãtutã subpresiuni, iar pe muchiile construc[iilor s eproduc desprinderi ale
curentului de aer, ce genereazã zone de circula[ie inversã, cu o turbulen[ã crescutã.
Dsipozitivele de ventilare naturalã sunt diferen[iate dupã tipul clãdirilor la care se monteazã, au fost
concepute pentru introducerea çi evacuarea lesnicioasã a aerului, pentru reglarea debitului de aer introdus (
în special, în perioada rece a anului), pentru dirijarea acestuia spre anumite zone ale încãperii, pentru
încãlzirea lui pe timp de iarnã, pentru mãrirea debitului de aer evacuat sau pentru realizarea unui schimb
minim de aer.
Dispozitivele de ventilare naturalã se grupeazã în urmãtoarele tipuri constructive:
ferestre, coçuri de ventilare, deflectoare çi luminatoare. La clãdirile civile se folosesc în mod special primele
douã tipuri.

VentiIarea mecanicå

Reprezintã sistemul la care schimbul de aer al unei încãperi çi vehicularea aerului prin canale çi elementele
instala[iei se face cu ajutorul ventilatoarelor. Se pot asigura debite, constante în timp, în încãperile supuse
ventilãrii, ceea ce permite diluarea permanentã a noxelor.
Aerul poate fi filtrat, çi dupã caz încãlzit, rãcit, umidificat sau uscat..
Miçcarea aerului încãperile ventilate poate fi dirijatã çi controlatã ca sens de deplasare. În încãperi dupã
necesitate, poate fi creatã o depresiune sau o suprapresiune. O parte din aerul evacuat din încãperi poate fi
4
recirculat, constituind o sursã de economisire a energiei termice. Se poate recupera cãldura çi din aerul
evacuat în exterior.

Cea mai simplã instala[ie de ventilare mecanicã este compusã din filtru, baterie de încãlzire aer,ventilator,
tubulaturã, guri de introducere çi evacuare aer, prizã aer.
Când instala[ia deserveçte încãperi cu nivel de zgomot limitat, se intercaleazã atât pe partea de refulare cât
çi pe cea de evacuare atenuatoare de zgomot care pot fi montate în centrala de ventilare sau pe re[eaua de
canale.




Când este cazul se amplaseazã çi un recuperator de câldurã, ce poate fi amplasat în centrala de ventilare,
pe acoperiç, sau pe traseul canalului prizei de aer çi respectiv gurii de evacuare a aerului viciat în exterior.
Ìnstala[ia de recuperare de cãldurã poate fi echipatã çi cu un atenuator de zgomot.
Centrala de ventilare, încãperea în care se monteazã echipamentul necesar ventilãrii, se poate amplasa la
subsolul clãdirilor, la nivelurile intermediare sau pe acoperiç. Amplasarea se face astfel ca aceasta sã fie cât
mai aproape de încãperile deservite, pentru a realiza trasee de canale cât mai scurte çi pentru a diminua
rãcirea aerului în re[eaua de canale.
Regimurile de func[ionare posibile ale unei instala[ii de ventilare sunt:
- cu recirculare totalã, se adoptã atunci când se doreçte aducerea rapidã a ambian[ei la parametrii
prescriçi.
- numai cu aer proaspãt, se adoptã în cazurile când nu este permisã recircularea aerului (prezen[a
gazelor explozive, otrãvitoare, a radia[iilor radioactive, a germenilor patogeni, a mirosurilor puternice,
etc).
- cu recirculare par[ialã, cel mai uzual folosit sistem

5
Sisteme de ventilare mecanicà:
prin refulare, cu filtrarea aerului çi încãlzirea acestuia iarna, se utilizeazã la încãperi cu viciere
redusã a aerului: magazine, expozi[ii, sãli de sport, ateliere mecanice.
prin evacuare, este un sistem ce se foloseçte în încãperi cu viciere puternicã a aerului (prin gaze,
vapori, mirosuri putenice sau temperaturã mare) pentru a împiedica împrãçtierea noxelor în
încãperile adiacente. Se prevede la : bucãtãrii, garderobe, laboratoare, WC-uri, posturi de
transformare, camere obscure, încãperi pentru acumulatoare, garaje, etc.
Este un sistem simplu, eficient çi ieftin iar compensarea aerului evacuat se face dupã caz, din
încãperile alãturate, din exterior sau, în mod organizat prin prevederea unor instala[ii de încãlzire.
Uneori aceastã instala[ie se reduce la montarea unui ventilator de evacuare aer cu noxe în peretele
exterior, acoperiç sau fereastrã.
prin refulare çi evacuare, sistem ce se prevede la încãperi mari de tip cinematograf, restaurant,
magazin, etc.
Cu umidificarea aerului, sistem ce se prevede la încãperile în care se prescrie o umiditate minimã
în tot timpul anului. Ìarna aerul exterior are un con[inut de umiditate redus. Prin încãlzire umiditatea
relativã scade conducând la uscarea aerului interior. De aceea este nevoie de creçterea con[inutului
de umiditate a aerului exterior de la 1..3 la 7..10 gr.vapori/kg.aer uscat. Umidificarea se poate face pe
cale adiabaticã, prin pulverizare de apã în circuit închis sau pe cale izotermicã prin injectare de abur
viu în curentul de aer. Ìnjectarea aburului se poate face într-o acmerã de umidificare dar çi pe canal,
sau cu unele precau[ii chiar în încãperea deservitã.
Cu ràcirea/uscarea aerului, vara, ce se realiteazã în douã feluri: rãcirea aerului se poate realiza cu
o baterie de rãcire (cu apã rãcitã având temperatura ini[ialã de 5...8 grd,C) sau cu o baterie de
detentã directã (cu freon, având temperatura de vaporizare de 2...7 grd.C). Cum temperatura ini[ialã
a aerului este mai micã decât temperatura punctului de rouã corespunzãtoare stãrii ini[iale a aerului
supus rãcirii, are loc concomitent çi o uscare a acestuia. Al doilea procedeu de rãcire este cel cu
pulverizare de apã rece în cutrent de aer, utizând o camerã de pulverizare. O condi[ie ca sã se
ob[inã acelaçi proces de rãcire/uscare, este aceea ca temperatura apei pulverizate sã fie egalã cu
temperatura superficialã exterioarã a bateriei de rãcire.
Cu uscarea aerului folosind substanJe desicante: sistem ce se utilizeazã mai rar. Uscarea aerului
se realizeazã folosind substan[e absorbante solide (silicagel, alumogel) sau lichide (clorurã de
magneziu, clorurã de calciu). O substan[ã absorbantã poate re[ine pe suprafa[a ei o cantitate de
vapori de apã egalã pânã la 15% din greutatea proprie. Dupã saturare materialul trebuie regenerat,
opera[ie ce se realizeazã prin încãlzire. Vaporii de apã re[ini[i condenseazã cedând cãldura latentã
de vaporizare çi ducând la încãlzirea materialului, concomitent cu uscarea lui (proces de uscare
adiabaticã).

SISTEME DE CLIMATIZARE

GeneraIitå|i
Ìnstala[iile de climatizare denumite çi de condi[ionare a aerului sunt acele instala[ii care trebuie sã asigure
men[inerea parametrilor aerului, din încãperea deservitã, în limite dinainte prescrise, în tot timpul anului,
indiferent de varai[ia factorilor meteorologici, de gradul de ocupare al încãperilor, altfel spus, indiferent de
modificarea sarcinilor termice (de încãlzire, rãcire) çi de umiditate.
Aceste instala[ii au rolul sã asigure condi[iile de confort termic în clãdirile social-culturale, administrative, de
locuit, etc, sau de a asigura parametrii necesari ai aerului interior (temperaturã, umiditate relativã) în cazul
instala[iilor de climatizare tehnologicã. În acelaçi timp trebuie sã se asigure introducerea de aer proaspãt
necesar diluãrii de CO2 degajat de ocupan[i (func[iunea de ventilare). Deoarece sarcinile termice çi de
umiditate ale încãperilor se modificã permanent çi în limite largi, iar parametrii microclimatului trebuie
men[inu[i constan[i, rezultã cã aerul tratat, introdus în încãperi trebuie sã aibã permanent (în tot timpul anului)
parametri variabili.
Ca urmare este necesar ca aerul sã fie tratat într-un aparat (agregat) unde suferã o suitã de 4 procese
termodinamice simple (încãlzire, rãcire, uscare, umidificare), într-o anumitã ordine.Pentru realizarea acestei
tratãri este necesarã çi o instala[ie de reglare automatã, aferentã, care sã men[inã temperatura çi umiditatea
relativã la valorile prestabilite. Concomitent instala[iei de climatizare i se atribuie çi func[iunea de economisire
a energiei, motiv pentru care, adesea, se intercaleazã un recuperator de cãldurã.
Ìnstala[iile ale cãror agregate de tratare a aerului suferã numai douã sau trei procese de tratare
termodinamice simple, poartã denumirea de instala[ii de climatizare par[ialã. Foarte adesea aceste instala[ii
sunt desemnate de cãtre (comercian[i) drept instala[ii de climatizare, ceea ce nu este corect.
6
Ìnstala[iile de climatizare sunt folosite la clãdiri civile çi industriale. Astfel:
- InstalaJiile de climatizare de confort sunt destinate asigurãrii microclimatului pentru men[inerea sãnãtã[ii
çi desfãçurãrii muncii optime în toate catgoriile de clãdiri civile (birouri, spitale, teatre, magazine, sãli de
audi[ie çi concerte, etc) pe parcursul întregului an.
- InstalaJiile de climatizare tehnologicà au func[iunea de a asigura acei parametri ai încãperilor care convin
procesului de produc[ie, pentru a preveni rebutarea produselor.





7

Clasificarea instala[iilor de climatizare
- instaIa|ii numai aer, cu:
un canal cu debit constant, pentru:
o singurã zonã
mai multe zone cu:
reîncãlzirea aerului
clapete de reglare
grupuri de ventilare zonale
un canal cu debit variabil
douã canale de aer
debit constant
debit variabil

- instaIa|ii aer-apå (cu aer primar) cu:
aparate cu induc[ie (climaconvectoare)
sisteme cu:
douã conducte (cu çi fãrã comutare)
trei conducte
patru conducte
aparate cu:
reglare (prin ventil sau clapetã)
ventiloconvectoare
cu aer primar
cu prizã de aer exterior
numai cu recirculare
diagrama de reglare a parametrilor
racordarea climaconvectoarelor la re[eaua de agen[i termici, sistem cu:
douã conducte
trei conducte
patru conducte

încãlzire terminalã
alte sisteme



8


Sisteme individuale de climatizare (aparate)
Aceste aparate individuale de climatizare realizeazã men[inerea parametrilor aerului interior la valori bine
stabilite dinainte ca çi instala[iile centrale de climatizare.
Fa[ã de aceste instala[ii complexe de climatizare ele prezintã urmãtoarele avantaje importante:
- Absen[a unei centrale de complexe de climatizare de mari dimensiuni
- Absen[a totalã a canalelor de aer sau reducerea acestora la un numãr limitata de tronsoane
- Cost redus de manoperã pentru instalarea aparatului. La unele din tipuri este necesarã doar
racordarea acestora la instala[ia electricã.
- Dimensiuni relativ mici, design corespunzãtor , uçurin[ã în transport
Aceste aparate prezintã çi unele dezavantaje:
- Se pot folosi numai în încãperi cu mici dimensiuni
- Aparatele au în general un pre[ de cost ridicat
- Unele din aparate necesitã ca aparatul care realizeazã rãcirea sã fie amplasat separat în exteriorul
clãdirii
Aparatele individuale func[ie de mãrime çi tipul constructiv se pot clasifica:
- Aparate de fereastrã
- Aparate de climatizare
- Dulapuri de climatizare, care pot prezenta douã variante:
Dulap de climatizare cu maçina frigorificã înglobatã în dulap, ceea ce
permite o independen[ã totalã în func[ionare
Dulap de climatizare cu agregatul de rãcire amplasat în exterior, çi care
poate realiza alimentarea mai multor dulapuri de climatizare
Se recomandã, ca solu[iile propuse de instala[ii sã fie bine studiate, astfel încât sã se evite concentrarea unui
numãr mare de încãperi ce necesitã climatizare la o o singurã centralã. Se evitã astfel prevederea unei unice
centrale de climatizare çi canale de aer de mari dimensiuni.
Noile sisteme perfec[ionate de instala[ii de climatizare permit dimensiuni mici ale instala[iilor , atât în ce
priveçte aparatele cât çi canalele de aer.
9




10




11




12


Alegeerea sistemului de ventilare/climatizare , precizarea aparaturilor, traseul canalelor de aer de introducere
çi evacuare, precum çi tipul gurilor de introducere çi evacuare aer sunt probleme deosebit de importante, ce
necesitã o analizã multidisciplinarã între specialitã[i, arhitect, inginer constructor çi instala[ii. Aceastã opera[ie
trebuie realizatã în faza ini[ialã a proiectãrii, de cãtre specialiçtii proiectan[i implica[i.


Cåteva soIu|ii de ventiIare/cIimatizare în func|ie de destina|ia cIådirirIor.

1. CIådiri de birouri









13

2. HoteIuri



3. Magazine



14
4. Teatre, cinematografe



5.Bazine, piscine acoperite


15
6. Anfiteatre


7. Bucåtårii



16
8. Garaje, parcaje


9. SpitaIe, cIinici

17





Lector.dr. Ìng. Ana Maria Biro


BIBLIOGRAFIE

- Baumgart,Hörner, Reeker ÷ Handbuck der Klimatechnik, C.F.Müller, Verlag 2000, 4 Aufl
- Berliner.P, - Limatechnik, Würzburg, Vogel,Verlag, 1984
- Cristea. AL, - Ventilarea çi condi[ionarea aerului, vol.Ì, Editura Tehnicã, Bucureçti, 1970
- Cristea. AL, - Ventilarea çi condi[ionarea aerului, vol.ÌÌ, Editura Tehnicã, Bucureçti, 1971
- Cristea. AL,Teretean.T, - Ventilarea çi condi[ionarea aerului, vol.ÌÌÌ, Editura Tehnicã, Bucureçti, 1976
- Daniels.K, - Die Hochdruckklimaanlagen, Düsseldorf, VBÌ ÷ Verlag, 1979
- Dorf.R.C. ÷ Modern Control Systems,1974
- Du[ã.G, Niculescu.N, Stoenescu.P, - Ìnstala[ii de vntilare çi climatizare,Editura Didacticã çi
Pedagogicã,Bucureçti, 1976
- Du[ã.G, Stoenescu.P ÷ Asupra ventilãrii naturale ca sistem, Conferin[a XV-a de Ìnstala[ii, vol.2,
Sinaia, 1981
- Eichmann.R.A,- Gründlagen der Klimatechnik, Heidelberg,C.F.Müller- Verlag,1998
- Fanger.P.O, - Thermal Comfort, Kopenhagen, Danish Technical Press,197O
- Ìamandi.C, ç.a, - Hidraulica instala[iilor, Elemente de calcul çi aplica[ii.Editura Tehnicã, Bucureçti,
1985
- Loewer.H.ç.a ÷ Lüftungstechnik, Karlsruhe, Verlag, Müller,198O
- Niculescu.N, Du[ã.G, Stoenescu.P, Colda.Ì, - Ìnstala[ii de ventilare çi climatizare, ,Editura Didacticã çi
Pedagogicã,Bucureçti, 1982
- Manualul de Ìnstala[ii, Ìnstala[ii de ventilare çi climatizare, Vol.V, Editura ARTECNO Bucureçti SRL,
2002

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->