Sunteți pe pagina 1din 14

Autostrazi

Autostrzile prezint cel mai nalt grad de separare a circula iei, fiind rezervate numai traficului auto, cu elemente geometrice care permit realizarea unor debite i viteze mari, n condiii de maxim siguran. Autostrzile au dou ci de circulaie unidirec ionale, separate printr-o zon median, fiecare cu cel puin dou benzi de circula ie, fr ncruci ri de nivel cu alte ci de circulaie i accesibile numai n anumite puncte special amenajate. Cele mai multe autostrzi sunt prevzute cu locuri de parcare i odihn, benzinrie, etc. Scurt istoric Prima poriune de drum asemntoare unei autostrzi, a fost aceea aa nimita A !" #Automobil- er$ehrs- und %bungs-"tra&e' din (erlin, privat finanat i inaugurat la data de )* septembrie +,)+ ca pist pentru teste i vitez.-n anul +,)*, ntre .ilano i aresse, n /talia, la propunerea inginerului Piero Puricelli, s-a realizat prima autostrad din lume, a a numita 0Autostrada dei 1aghi2, care avea o singur band de circulaie. -n 3ermania prima autostrad a fost autostrada A444, inaugurat la data de 5 august +,6), finalizat cu zon median n anul +,47. Alcatuire si functionalitate Autostrzile trebuie s ndeplineasc nite condi ii de func ionalitate cum ar fi8 ci unidirecionale de circulaie - acestea s fie prevzute cu cel pu in dou benzi de circulaie pe sens, delimitate ntre ele prin linii de marcaje ntrerupte, iar cile sunt separate printr-o zon verde median. benzi de staionare accidental - prevzute pe toat lungimea cu marcaj de linii netrerupte, alturate cilor unidirec ionale. benzi de ghidare - cte dou pentru fiecare cale unidirec ional, care sunt vopsite n alb sau galben i precizeaz prin continuitatea liniilor l imea prii carosabile propriu-zis benzi carosabile suplimentare pe sectoarele cu ramp mare #sau benzi pentru vehicule lente' i pe sectoarele de intrare sau iesire de pe autostrad #benzi de accelerare sau de decelerare' care sunt executate n general n locul benzilor de sta ionare sau de urgen #noduri de circulatie' autostrzile trebuie s se ncadreze c9t mai bine n peisajul regiunii traversate, s aib un aspect estetic i s realizeze un confort optic

ridicat. autostrzile trebuie s ocoleasc centrele populate, iar accesul la acestea s se realizeze numai n anumite locuri, numite noduri rutiere amenajate fr ncruciarea fluxurilor de circula ie ale cilor unidirecionale. Pentru desfasurarea circulatiei in conditii de siguranta, nodurile trebuie sa fie amplasate astfel incat sa asigure o buna vizibilitate de pe autostrada pe bretele si invers: astfel acestea sunt amplasate in urmatoarele conditii8 in aliniament si evitandu-se curbele de raze sub 6;;;m in palier sau in declivitate pana la )< precum si in zonele de racordari concave cu raze de peste +;;;;m. Clasificarea nodurilor de circulatie8 noduri cu 6 ramuri, in =>2 sau in =?2: nodurile in =>2, denumite si directionale, pot fi incomplete #cand permit realizarea comoda a legaturilor dintre cele 6 ramuri, cu exceptia ocolirii la stanga, care este suprimata' sau complete: nodurile in =?2, denumite si trompeta este cel mai folosit tip pentru racordarea unei autostrazi cu un drum obisnuit

noduri cu * ramuri8 nod tip romb #sau intersectie olandeza', nod de tip semitrefla, de tip trefla.

noduri de circulatie cu mai mult de * ramuri

(retelele sunt drumuri de legatura sau de acces laautostrazi si pot avea una sau doua benzi de circulatie, asigurand circulatia intr-unul sau in ambele sensuri, in functie de traseul lor, precum si de volumul traficului. Acestea sunt diagonale directe, diagonale semidirecte, bucle, iesiri si intrari.

@lementele caracteristice ale bretelelor sunt8 traseul in plan: pentru ca distanta de parcurgere, in conditii restrictive de viteza sa fie cat mai mica, majoritatea normelor tehnice prevad pt raza acesteia valori reduse, dar care sa asigure debitul de serviciu necesar. Profilul longitudinal: la proiectare bretelelor se va urmari sa se adopte declivitati cat mai apropiate de 5< pentru rampe si de A< in cazul pantelor, astfel8 .axim *< pentru bretelele in rampa, cand traficul contine peste +4< autocamioane: .axim 4< atat in rampa cat si in panta, cand raza curbei in plan nu depaseste +;;m si cand in regiunea considerate sa se poata forma polei.

Proflul transversal: normele tehnice romanesti prevad pentru bretelele cu o singura banda de circulatie o latime de parte carosabila de min 6.4m, marginita, in ambele parti de acostamente libere de cel putin +m latime Pentru bretelele cu doua benzi de circulatie , latimea partii carosabile este de minim 5m. Pentru raze in plan sub );;m se introduce o supralargire " calculate ca pentru drumurile obisnuite. (enzi de accelerare si decelelare8 dispositive special amenajate pentru evitarea punctelor de conflict pe autostrada, care inlocuiesc benzile de stationare din sectiunea curenta a autostrazii.

Structuri rutiere pentru autostrazi "tructurile rutiere pentru caile autostrazilor constituie pentru inginerii de specialitate, adevarate probe de maturitate, deoarece proiectarea lor implica studii complexe care se refera la8 traffic, conditii climaterice, proprietatile materialelor, tehnologiile de aplicat, calitatea executiei, eficiente, cost, intretinere pe toata durata de exploatare, etc. /n general, materialele care se utilizeaza in straturile structurilor rutiere trebuie sa fie de cea mai buna calitate si ele nu difera ca nomenclator de cele cunoscute pentru drumurile obisnuite: de asemenea metodele de calcul aplicate sunt similar cu cele folosite in tehnica rutiera. /n unele tari s-a introdus tipizarea structurilor rutiere peste autostrazi, elaborand in acest scop cataloage de structuri tip.

"tructurile rutiere se realizeaza in straturi pe terasamente stabile compacte in mod corespunzator #grad de compactare B,5<'pe un strat de forma de ); C 6; cm grosime #trebuie sa aiba o capacitate portanta ridicata care sa se mentina constanta pe toata durata de exploatare indifferent de variatiile umiditatii. Dona de sub structura rutiera trebuie sa fie scoasa prin solutii cunoscute de sub influenta fenomenului de inghet-dezghet. "tructurile rutiere trebuierealizate pe cat posibil din materiale locale, tratate in mod corespunzator in functie de caracteristicile fiecaruia pentru a li se conferi propritati care sa le asigure o buna rezistenta la diversele solicitari in timpul exploatarii. Compactarea fiecarui strat in parte, in conditii bune duce la obtinerea unei structuri rezistente, deci cu o durata de exploatre indelungata. Pe langa respectarea recomandrilor precedente, in cazul proiectarii si executarii structurilor rutiere rigide este necesar sa se tina seama si de urmatoarele reguli8 grosimea dalelor din beton rezulta din calculul de dimensionare efectuat cala drumurile obisnuite, obtinandu-se grosimi de );6;cm: in ultimii ani, imbracamintile rutiere din beton de ciment se executa de regula intr-un singur strat: se vor utiliza numai aggregate natural cu caracteristici fizico-mecanice superioare, foarte curate, care sa se inscribe in zona de granulozitate data de standard. Pentru imbracamintile din beton de ciment armat continuu se va tine seama de urmatoarele8

Continuitatea armaturii longitudinale: intreruperea are loc la extremitatile tronsonului turnat intr-o zi si in dreptul podurilor si pasajelor. @liminarea rosturilor transversale cu exceptia celor =de lucru2. (etonul este calculate sa fisureze la distanta optima de +.4 C 6.;m dar, prin continuitatea armaturilor, fisurile sunt mentinute cu deschideri relative reduse, de ordinal zecilor de micron, ceea ce asigura transmiterea incarcarilor fara denivelari. Eurata de exploatare a unei astfel de imbracaminti rutiere este de ); -6; de ani, preconizandu-se sporirea acesteia pana la 6; C *; de ani, fara lucrari importante de intretinere.

Constructii anexe pe autostrazi 1ocuri de parcare

"patii pentru servicii

"tatii pentru taxare si posture vamale

Conditii de circulatie Ein motivele de siguran a circulaiei i de ocrotire a mediului nconjurtor #poluare', viteza de deplasare pe autostrzi este limitat ntre ++; i +6; $mFh cu excepia 3ermaniei unde viteza de deplasare este nelimitat, dar recomandat la +6; $mFh, n func ie de siguranta circula iei, vizibilitate i condii meteorologice sau alte regulamentri de circula ie. ?ot din motive de siguran a circulaiei, pe autostrzi exist i viteza minim de deplasare care, de asemenea, difer ntre ri de la *4 la 7; $mFh #exemplu 3ermania 5; $mFh'. ehiculele cu viteza de circulaie mai mic, de asemenea pot fi motivul de producere a accidentelor de circula ie. Gprirea, ntoarcerea, mersul napoi, cobor9rea sau urcarea din vehicule n locuri neamenajate, sunt strict interzise pe autostrad.

Reteaua rutiera a Romniei

Erumurile de interes national apartin proprietatii publice a statului si cuprind drumurile nationale care asigura legatura capitalei tarii cu orasele resedinte ale judetelor, legaturile ntre acestea, precum si cu tarile vecine, si pot fi8 autostrazi: drumuri expres: drumuri nationale europene #@': drumuri nationale principale si drumuri nationale secundare. Autostrazi si drumurile nationale n Hom9nia sunt administrate de catre Compania Iationala de Autostrazi si Erumuri Iationale din Hom9nia prin Eirectiile Hegionale de Erumuri si Poduri #EHEP' ce au n subordine un numar total de ** "ectii de Erumuri Iationale #"EI', acestea fiind organizate la r9ndul lor n 6+5 districte de drumuri care administreaza sectoare de drumuri n lungime medie de 4; $m. Cele sapte EHEP-uri sunt8 EHEP /asi, EHEP (ucuresti, EHEP Cluj, EHEP ?imisoara, EHEP Craiova, EHEP (rasov si EHEP Contanta.

Autostrazi( definite cu A urmate de un numar' Autostrada Traiectoria 1349 km- proiectati 333 km !n uz "#1# $%ser&atii @ste finalizata centura "ibiului #+A $m'. "unt n lucru centura Aradului #+) J)K $m' si autostrada J6K ?imisoaraCArad #6) $m' . ?ronsonul final CernavodaC Constanta #4+ $m' este n lucru p9na n );+)

A1

Iadlac - Arad ?imisoara - Eeva - "ibiu - Pitesti (ucuresti

447 F +)A

A"

(ucuresti Constanta

);6 F +4)

A3

(ucuresti-(rasov 477 F 4* (ors

?ronsonul C9mpia ?urziiC Cluj Iapoca est este n folosinta. ?ronsonul (ucuresti-Ploiesti #5) $m' este n lucru p9na n );+)

Autostrazi propuse n Hom9nia #@volutie autostrazi );;A - );+6' Retea rutiera in alte tari ' autostrazi +. Autostrazi n 3ermania Autostrazile n 3ermania sunt numerotate din anii +,A; dupa un anumit sistem8 autostrazile care un numar alcatuit dintr-o singura cifra au pondere mai mare n 3ermania si chiar peste hotare numerotarea s-a facut tin9ndu-se cont de orasele pe care le intersecteaza ca de exemplu (erlin autostrazile care au ultima cifra impara au o directie nord-sud iar cele pare est- vest /n 3ermania sunt autostrazi numerotate de la + la ,,,, cele dn jurul (erlinului au numerele ntre +; si +,.

). Circulatia pe strazile si autostrazile din /talia Heteaua de autostrazi italiene acopera n mod satisfacator /talia exceptie fac9nd anumite regiuni din sud. Ee evitat sunt perioadele premergatoare si imediat urmatoare sarbatorilor, c9nd cozile la intrarile sau iesirile din marele orase masoara o medie de ); $m. L Calatoria pe drumurile nationale nu se plateste. L -n /talia se circula cu luminile de nt9lnire aprinse n permanenta. L "oferii sunt obligati sa aiba la bordul masinii, n afara de triunghiul reflectorizant si ?rusa de prim ajutor, o vesta reflectorizanta care se utilizeaza n momentul n care ati iesit din autoturism pentru remedierea unei defectiuni. esta respectiva, care costa ntre 4 si 7 euro, se procura de la benzinarii.

6. China Chinezii fac autostrazi subterane ca sa MaeriseascaM traficul. Eupa revolutia culturala a venit r9ndul revolutiei ecologice n China. Astfel, (eijingul a g9ndit un plan de anvergura pentru a elimina de pe strazi masinile si camioanele, care functioneaza pe baza de combustibil conventional. Acestea vor circula doar n subteran, unde va fi construita cea mai vasta retea de tuneluri din lume, relata ntr-o recenta editie 1a Hepubblica. 1a suprafata vor ram9ne doar autocarele, taxiurile si scuterele, precum si bicicletele si ricsele. Pentru autoturismele private, muncipalitatea capitalei chineze prevede locuri de parcare speciale de suprafata, ce vor fi situate n diferite zone periferice ale (eijingului. "copul acestui megaproiect este de a transforma una din cele mai poluate metropole pe plan mondial, paralizata de un trafic demential, ntr-un

simbol al traficului controlat - noteaza publicatia italiana. -n prezent, la (eijing sunt concentrate circa 4 miloane de autoturisme, iar catre );+4 numarul acestora va ajunge la +; milioane de unitati. Aceasta n conditiile n care structura rutiera a ramas aceeasi ca n epoca lui .ao, iar nivelul de emisii zilnice de gaze si praf fin corespunde cantitatii nregistrate n partea de nord a /taliei timp de o saptam9na. N1a suprafata, (eijingul va ram9ne accesibil doar pietonilor, biciclistilor si vehiculelor cu zero emisii si zgomot. om construi noi parcuri, iar pe distante lungi pasagerii se vor putea deplasa cu ajutorul trenurilor de mare vitezaN detaliaza primarul capitalei chineze 3uo Oinlong planul de asanare ecologica a marii metropole. NHevolutia verdeN va ncepe la (eijing prin construirea a )5 de tuneluri, indica la Hepubblica. Prima autostrada de centura subterana va fi construita l9nga Piata ?iananmen si va cuprinde si alte situri istorice. Ear, autoritatile chineze se g9ndesc sa ascunda sub pam9nt nu doar camioanele si autoturismele poluante, ci intentioneaza sa construiasca n subteran si malluri, hoteluri si oficii. -n afara de faptul ca va decongestiona traficul, va elibera teritoriul de suprafata pentru activitati de recreere si divertisment, sistemul de tuneluri subterane va permite economisirea energiei, reducerea emisiilor de dioxid de carbon si de caldura. Potrivit primarului (eijingului, lipsa luminii solare n timpul deplasarii pe sub pam9nt si n timpul orelor de munca n subteran va putea fi compensata printr-o economie de timp ce se va putea petrece n aer liber, ntr-un mediu nepoluant.

*. Oaponia Autostrazi si poduri suspendate, minuni tehnologice ale inginerilor japonezi , au fost rase de pe fata pamantului de dezastrul care a lovit, ieri, Oaponia. Iu se stie ce pagube a produs cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata in insulele japoneze, niponii inca isi mai cauta victimele si inca mai cuantifica pagubele materiale. Cert este ca inainte de dezastru, japonezii aveau unele dintre cele mai spectaculoase artere de circulatie din lume.

Aproape toata infrastructura Oaponiei a fost distrusa in timpul Celui deal Eoilea Hazboi .ondial, de aceea autostrazile si podurile, construite dupa anii P4;, au un aer modern. Astfel ca, in zilele noastre, Oaponia este traversata de unele dintre cele mai uimitoare autostrazi si poduri construite din otel si din ciment, structuri care sfideaza, parca, legile fizicii.

(ibliografie8

.ateriale bibliografice de la curs QQQ.Qi$ipedia.org Iormativ privind proiectarea autostrazilor extraurbane, anexa la ordinal .?C? nr.5)) din )6 oct. );;6

?udor Alexandra .ihaela, 3rupa 6+!, restanta