1

IOAN SLAVICI - Nuvela psihologica - Moara cu noroc

Nuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii,conflict consistent si personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o intriga puternica cu un conflict sustinut, materializata intr-o compozitie riguroasa,coerenta dar concisa ,care focalizeaza, de regula, asupra unui personaj principal si are ca scop caracterizarea acestuia. Nuvela psihologica se individualizeaza prin tipul de conflict,insistandu-se asupra celui interior,pe schimbarile caracteriale si comportamentale ale personajului, pe devenirea acestuia, dictata de un mediu nepropriu individului, descrisa in maniera tipic realista, ca felie de viata, dosar de existenta. ste tratata parvenirea individului intr-o societate pentru care nu este pregatit, pe care doreste sa o inteleaga si sa ! se integreze, acte in care esueaza, totodata dezumanizandu-se treptat. Analiza starilor constientizate ale personajului ne conduce spre cheia in care este indicat sa fie lecturata o astfel de nuvela."rica, obsesia banului, alienarea, erosul, fiecare dintre acestea ar putea constitui tema operei, in functie de perspectiva lectorului. Moara cu noroc a aparut in anul 1881, fiind inclusa in Novele din popor, volum care a dat in literatura romana un exemplu de scriere totodata traditionalista si realista.#oate fi privita si ca o ilustrare a notiunilor teoretice sustinute de $itu %aiorescu si &unimea'are specific national, este autentica(. )in punctul de vedere al autorului, se incadrea a perfect in opera acestuia, deoarece este inca o dovada a crezului moralist al lui *lavici, o pledoarie pentru viata linistita si cumpatata, de refuz al parasirii unei ordini prestabilite, deoarece astfel de actiuni vor fi pedepsite de )estin. !e"a nuvelei poarta, deci, valori etice si psihologice, dorind sa demostreze ca dorintele de imbogatire+parvenire duc la declinul moral si spiritual al individului,in locul acestora este recomandata, in maniera conservatoare, linistea colibei. *e poate sublinia si o conceptie estetica in viziune clasica-pentru ca ceva sa fie frumos trebuie inainte de toate sa fie bun si adevarat'*lavici( Su#iectul este construit clasic,organizat pe momentele subiectului ,insa evitand liniaritatea, actiunea dezvoltandu-se pe mai multe planuri in maniera romanesca,in prim-plan fiind plasat un personaj a carui evolutie va fi urmarita pe parcursul operei. !nteresant de urmarit este jocul de alternanta a conflictelor interior si exterior, acestea potentandu-se reciproc. $%po itiunea il prezinta pe .hita alaturi de familia sa,infruntand situatia sociala si economica gri in care se afla.Nemultumit de statutul sau de cizmar, in imposibilate de a asigura un trai decent familiei, el decide, impotriva sfatului soacrei ,sa ia in arenda hanul %oara cu noroc . /n timp afacererile prospera, iar familia pare sa traiasca idilic in acest nou mediu, neprimitor 'pusta aradeana(insa cu potential. Intriga este reprezentata de aparitia lui 0ica *amadaul, pesonaj negativ, care va declansa un sir de evenimente ,in urma carora .hita se va degrada pana la dezumanizare, si va sfarsi tragic. Conflictele nuvelei isi au punctul de plecare in acest episod,se contureaza atat cel exterior intre .hita si 0ica, cat si cel interior, al constiintei carciumarului. *etea de inavutire isi pune amprenta din ce in ce mai mult asupra lui .hita, care este vazut intr-o continua evolutie, indepartandu-se de familie si luand parte la afacerile necurate ale *amadaului care exercita o dominatie fascinanta asupra hangiului. #e rand, arendasul hanului este jefuit si batut, o femeie in doliu si copilul sau sunt omorati , iar toate drumurile par sa duca spre 0ica, pe urmele caruia se afla de mult timp jandarmul #intea. 0ica il manipuleaza pe .hita in asa fel incat acesta este de acord ca Ana sa il insele. 1and realizeaza gravitatea faptelor, merge la #intea cu gandul de a-l demasca pe 0ica, ceea ce si face. 1onflictul interior dicteaza afirmarea celui exterior , stadiul in care se afla .hiata il face pe acesta sa isi doreasca o confruntarea cu 0ica. $otusi, cel care va cadea in propria cursa va fi .hita, care,atunci cand se intoarce la han o omoara pe Ana pentru fapta necugetata de a se fi aruncat in bratele *amadaului, iar apoi este omorat de 2aut,omul samadaului. 0ipsit de puteri in fuga de #intea, 0ica se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.Acesta este punctul culminant al nuvelei, asistam la pedeapsa data de destin fiecaruia, pe masura faptelor. #entru a dramatiza scena si a accentua ideea de final grandios, autorul se foloseste de metafora focului purificator care cuprinde moara, stergand urmele faradelegilor.

Astfel, toate conflictele romanului se termina, se mistuie in foc alturi de protagonisti, lasand loc cortinei, vocei naratorului care prezinta deznodamantul cu valoare de sentinta finala, data prin batrana, care, contempland scena dezastrului, afirma-asa le-a fost data. Opera este consistenta, organizata in 14 capitole, circulara, deoarece incepe si se sfarseste prin interventia batranei. )atorita faptului ca avem de-a face cu o nuvela, nu actiunea, ci personajele dau valoarea artistica scrierii. &ersona'ele lui *lavici sunt bine conturate, veridice, rotunde 'dupa %. "orester(,fiind rezultate ale propriilor fapte, actiuni si ganduri,actionand liber, neconstranse decat de forta destinului. #ersonajul asupra caruia focalizeaza lentila moralista a lui *lavici este (hita,care,impreuna cu sotia sa, Ana si Lica Sa"adaul formeaza triunghiul nefericirii. !n conturarea protagonistului se reunesc doua perspective esentiale- realismul psihologic 'evolutia personajului( si clasicismul 'viziunea de ansamblu care priveste destinele personajelor(, rezultatul fiind un personaj individualizat. ste urmarita decaderea omului care isi paraseste mediul natal in cautarea bogatiei, a aceluia care din bun gospodar se transforma in impatimit de bani,pentru care e gata sa renunte la valorile morale, refuzand sa vada ca de fapt, bogatia lui era linistea colibei. !ndepartearea de nevasta, copii, il fac sa se trezeasca singur, coplesit de regrete, de sete de razbunare, de manie, sentimente care, inevitabil ,duc la crima. Aceste stari au fost induse de 0ica *amadaul, personaj demonic, aflat in relatie de dependenta cu .hita, conducandu-l pe acesta pe drumul pierzaniei. Ana,care era 5prea tanara, prea asezata,prea blanda, reprezinta un personaj-barometru fata de atitudinea lui .hita, ea fiind sensibila la modificarile starii acestuia si evoluand paralel cu el in directia nefasta. Pentru a-si contura personajele, *lavici se foloseste de toate tipurile de acracterizare, atata directa 'de catre naroator, alte personaje, autocaracterizare(, cat si de cea indirectea, prin fapte, vorbe, ganduri. *lavici apeleaza la caracteri area directa atunci cand sugereaza inca de la inceputul nuvelei trasaturile dominante ale lui 0ica. *amadaul,porcar si el, dar om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati 678 e mai ales om aspru si neindurat 678 care stie toate infundaturile, cunoaste pe toti oamenii buni si mai ales pe cei rai, de teama caruia tremura toata lumea si care stie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si in oala de varza )esi exercita asupra Anei o dominatie fascinanta, 0ica este caracterizat in mod direct de Ana ca fiind om rau si primejdios. Ana isi avertizeaza sotul ca *amadaul este periculos, fapt ce se vede din ochii lui, din ranjetul lui si mai ales din cautatura ce are, cand isi roade mustata cu dintii. $ot Ana este cea care la un moment dat observa o diferenta intre 0ica si .hita, contribuind la caracterizarea amandurora-$u esti om ,0ica, iar .hita nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau decat asa. %odalitatea principala in observatia psihologica intreprinsa de .hita este intospectia, autoanaliza.1and cade in patima banilor, isi da seama ca este o fire slaba,autocaracterizandu-se- asa m-a lasat Dumnezeu!Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Caracteri area indirecta1aracterizarea indirecta se regaseste pe tot parcursul operei. "aptele graiesc pentru personaje. Astfel,om harnic si cinstit,la inceput .hita ia in arenda hanul %oara cu noroc deoarece isi dorea sa agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de carpit cizmele oamenilor. $reptat, el este atins de patima banilor care ii va oferi de altfel si un sfarsit tragic. "aptul ca isi cumpara pistoale de la Arad, ca isi mai angaleaza o sluga, pe %arti, un ungur nalt ca un brad si doi caini indica incertitudinea si nesiguranta care il domina dupa ce relatiile cu 0ica *amadaul se complica din ce in ce mai mult. .andurile lui .hita privitor la faptul ca pentru prima oara isi dorea sa nu fi avut nevasta si copii, sa nu fi fost legat de nimic si sa fi putut risca pentru a castiga mai mult sunt un prim indiciu al transformarii lui .hita intr-un impatimit. Atunci cand isi da seama de gravitatea situatiei in care ajunge, .hita isi face reprosuri, are remuscari sincere si dureroase- iarta-ma,Ano, iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului. #e masura ce petrece mai mult timp la %oara cu noroc si are un mai mare contact cu 0ica *amadaul, relatiile lui .hita cu familia sa devin din ce in ce mai reci si mai tensionate.Ana observa ca barbatul ei este ingandurat, se

<

instraineaza de ea si de copii, ajunge mai de tot ursuz, nu mai zambeste ca inainte si se mainie foarte usor. 1hiar si mediul influenteaza caracterul personajelor- asezata intr-o vale, %oara cu noroc este incunjurata de locuri rele. 1hiar numele sugereaza un topos negativ, idee sustinuta de mentalitatea rurala 'la moara dracii macina sufletele(,iar alaturarea calificativuluicu noroc nu face decat sa il amageasca amarnic pe cel care vrea sa infrunte intelepciunea colectivitatii. )anul devine si"#ol al imbogatirii si va exercita influente negative asupra lui .hita in acelasi mod in care o va face 0ica *amadaul, devenind mediul propice pentru un impatitit al banilor. #erspectiva narativa este obiectiva, naratiunea realizandu-se la persoana a !!!-a de catre un narator omniscient si omniprezent. "ocalizarea externa predomina pe parcursul operei,deoarece *lavici imprumuta ipostazei naratoare registrele stilistice ale personajelor, de aici rezulta impresia de veridicitate dar si de stil neprelucrat ,neartistic. Alaturi de aceasta apare si tehnica punctului de vedere sau a focalizarii interne, deoarece povestitorul omniscient imprumuta din autoritatea sa batranei, aceasta devenind vocea colectivitatii 'a sfatului batranilor, care in lumea rurala are autoritate deplina(,de aici rezulta dimensiunea moralizatoare a nuvelei. Modalitatile de e%punere sunt folosite variat, pentru a sugera gama variata de stari si pentru a focaliza asupra aspectelor care intereseaza. Naratiunea este dinamizata si dramatizata prin dialog'inceputul nuvelei(, apoi ritmul este incetinit prin prezenta secventelor descriptive cu rol in descrierea cadrului naratiuni, a conturarii portretelor. *pecifice unei opere de analiza psihologica sunt monologul interior de factura traditionalista care reda gandurile personajului'cap !:( si monologul interior adresat,'.hita vorbeste cu sine,imaginand-o pe Ana ca interlocutor(, cu rol de caracterizare indirecta. )atorita acestor insertii dar si elipsei, tehnicii flash-bac;-ului ,naratiunea capata aspect discontinuu,dand impresia ca ezitarile personajului se imprima povestirii si discursului narativ, ajutand lectorul sa vibreze la situatia descrisa. Stilul este imprimat de oralitatea ardeleneasca , asemanator lui 1reanga ,mult mai cenusiu insa,la fel ca pusta aradeana,fara savoare, ci doar sters, sarac,cu repetarea acelorasi cuvinte in interiorul acelorasi fraze'$. :ianu(,urmarind ritmul vorbirii. 2ealizata in maniera realista, cu accente clasice, opera retine atentia prin complexitatea sa, fiind desemnata de .. 1alinescu drept nuvela solida cu subiect de roman,dar si personaje pregnant conturate, dar,mai ales, in maniera tipica pentru *lavici -includerea ideii moralizatoare ,nuvela capatand valoare de parabola a cumpatarii.

Ioan Slavici Moara cu noroc Caracteri area lui (hita

Nuvela solida, cu subiect de roman '.. 1alinescu(, %oara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui !oan *lavici, iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. *criitorul este adeptul unui realism poporal, in conformitate cu care idea de om sarac, dar fericit, predomina in nuvelele sale. !e"a, efectele nefaste ale dorintei de inavutire, dezvaluie o problematica etica si psihologica, iar subiectul plaseaza in centrul atentiei un personaj complex, a carui evolutie este urmarita pe tot parcursul actiunii. (hita, personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei 'omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, bogatia ci linistea colibei tale te face fericit( si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic. #ersonajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la %oara cu Noroc, unde se va muta cu intreaga familie. "ostul cizmar parcurge un drum simbolic, lasa in urma sate si locuri bune si se indreapta spre locurile rele, drumul semnifica o coborare in infern ' descensum ad !nferos(, intr-un univers malefic, al patimilor care-l agreseaza continuu pe .hita, depersonalizandu-l. A*acerile carciu"arului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor, precum si bucuria ca a scapat de saracie. )ar chiar acum, la carciuma apare un personaj ciudat, 0ica *amadaul, stapanul ilegal al locurilor, fire rece, insensibila, stapanita, un om rau si primejdios, asa cum bine intuieste Ana. .hita insa desi a inteles ca aici la %oara cu noroc, nu putea sa ramana nimeni fara voia lui 0ica, nu poate parasi locul pentru ca-i mergea bine. #rin urmare, cei doi vor fi prezentati in ipostaze antiteticepersonajul stapanitor '0ica( si cel stapanit de autoritatea invincibila a primului '.hita(. Acesta din urma se simte amenintat de *amadau, de atitudinea sa de stapan necontestat al locurilor- =ri imi vei face pe plac, ori imi fac rand de alt om la %oara cu noroc. $volutia lui (hita este dra"atica, el traieste o drama psihologica, ce se naste din conflictul interior al personajului > dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati. =mul bun, bland, harnic, de la inceputul nuvelei, se transforma intr-o fire ciudata, neizbutind sa-si puna in acord esenta cu aparenta existentiala decat cu pretul vietii. '.eorge %unteanu(. Monologul interior ilustreaza gandurile si framantarile personajului 'autocaracterizare(- i? 1e sa-mi fac@7 Asa m-a lasat )umnezeu?71e sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea@ (hita se de u"ani ea a, devine fricos, las, fuge de eul sau real, cauta un alt eu, iluzoriu, ce-l va conduce spre moarte mai mult, incepa sa se supuna 'chiar daca nu asta isi doreste( lui 0ica , simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. )e fapt, personajul simuleaza alianta cu 0ica, dar si cu #intea, iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii . *tralucirea din ochii fostului cizmar, bucuria vietii se sting, .hita nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el , devine de tot ursuz 'caracterizare directa(. #e Ana o impinge incet incet spre 0ica, fara sa anticipeze ca nu ar putea suporta sa isi vada sotia in bratele *amadaului, iar pe sine se inpinge pe fagasul unei tot mai depline si tot mai urate ambiguitati de comportare '.eorge %unteanu( 1arciumarul isi dezvaluie trasaturile in deosebi in momentele de maxima incordare si in relatia cu celelalte personaje 'caracterizare indirecta( cand naratorul consemneaza cu atentie gesturile, gandurile si framantarile personajului. Asadar imaginea lui .hita de om onest, bland si cumsecade se destrama ireversibil, acesta devine, fara voie, complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei, la process jura stramb, devine complicele *amadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. 1arciumarul isi constientizeaza drama, are remuscari- !arta-ma, Ano? 678 dar nu este capabil sa opteze durabil. .hita aluneca definitiv pe panta dezumanizarii, se indeparteaza de familie, o pierde definitive pe Ana, care nu-l mai considera om > carciumarul nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti. +inalul sta sub semnul catliarsismului, focul purificand acest spatiu al deriziunii morale 'carciuma(, in care crima este unica optiune durabila- .hita o ucide pe Ana pierzand astfel ultima iluzie despre sine, dupa care, carciumarul va fi omorat iar 0ica se va sinucide. Ghita este un personaj rotund, complex, ce traieste o drama psihologica, consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei, a nerespectarii moralei satului arhaic, in care este puternic ancorata batrana mama a Anei, si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii, ci constituie sursa ei de pierzanie.