Sunteți pe pagina 1din 19

Domnia cantitatii; Distrugerea calitatii alimentelor.

"Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente." - Hypocrates I. INTRODUCERE A. Alaturi de alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale Asociatia Aqvarius promoveaza alimentatia naturala si sanatoasa, avandu-se in vedere alarmanta denaturare si artificializare a alimentelor ce are un rol foarte important in aparitia cancerului si a altor boli si favorizeaza cresterea deceselor cauzate de cancer.

Alimentatia zilnica reprezinta principalul mijloc prin care poate fi ingrijita sanatatea si este cel mai simplu mod de prevenire a bolilor si "a preveni este mai usor decat a trata". Hypocrates afirma: "Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente!", cuvinte ce, din pacate, aveau mai mult ecou in antichitate decat au acum. e aceea trebuie sa acordam o atentie sporita produselor pe care le consumam. esigur, alimentatia nu este singurul factor de care depinde starea sanatatii noastre, dar ea are un rol deosebit de important, iar pentru a-l intelege trebuie sa trecem dincolo de limbajul si e!plicatiile strict medicale, chimice sau fizice, fara a le ignora. "rebuie sa nu uitam ca alimentele sunt un rod al vietii si doar viata daruieste viata. Consumul alimentelor presupune un act de comunicare si inseamna cu mult mai mult decat "necesitate i!iologica". Emitatorul acestui proces de comunicare este alimentul iar receptorul organismul. Intre aliment si organism, prin comunicarea ce se realizeaza, se stabilesc fara indoiala diferite relatii si calitatea acestora este data de calitatea alimentatiei. Intreaga calitate a vietii este con erita de di eritele moduri prin care omul comunica cu mediul incon"urator# cu semenii sai si cu el insusi. "A comunica" si-a alterat in limba romana sensul lui profund de a impartasi, pe care il avea printre altele etimonul sau, verbul latin communico,-are (a face comun; a imparti ceva cu cineva; a impartasi). Acest sens de a impartasi il pastreaza in limba romana verbul a cumineca ce are acelasi etimon. Indi erent de ceea ce mancam intre alimente si organism# prin relationare# se reali!ea!a un sc$im% in ormational. In cazul alimentelor toxice, saracite, comunicarea se reduce la un simplu schimb informational intre organism si aliment, strict "a face comun" ceea ce este toxic , pe cand in cazul alimentelor naturale si sanatoase comunicarea devine cuminecatura, o "binefacere" pentru fiinta umana # iar a comunica devine a te cuminica, a te impartasi &intr'o acceptiune pro und spirituala(. Drumul de la doar "a ace comun" ceva la "a te impartasi" este drumul de la hrana denaturata &devenita to)ica prin c$imi!are# ra inare# tratare termica( la hrana naturala &a lata in starea ei primordiala# cat mai aproape de per ectiune(. #ar daca efectele alimentatiei naturale si sanatoase sunt miraculoase, cele ale mancarii denaturate sunt devastatoare si rezumate in urmatorul fragment: "Alimentele consumate zilnic ar trebui sa mentina si sa promoveze starea de sanatate a consumatorului, insa acest lucru nu se intampla. "o!iinfectiile alimentare si reactiile alergice sunt poate cele mai blande forme de manifestare ale unei alimentatii nocive care pot duce la

cresterea morbiditatii si mortalitatii. *aptul ca alimentatia este proasta produce in randul populatiei un adevarat genocid# unul lent# care nu apare la supra ata acut. E ectele sunt devastatoare in sc$im% si se vad in timp." Aqvarius sustine cele mai sus afirmate de $heorghe %encinicopschi, directorul #nstitutului de &himie Alimentara, in articolul "'fectele devastatoare ale unor '-uri periculoase", aparut in &urierul (ational din ) februarie si publicat de 'milia *ercan. +. *ubordonate ideilor de mai sus, Aqvarius va prezenta in acest material informatii despre metode specifice procesului de industrializare ce altereaza calitatea alimentelor. *i cel mai important - vor fi "rezumate" si efectele nedorite si nebanuite ale unor alimente ,in mare parte industrializate- asupra sanatatii umane. Accentul va cadea prioritar pe date si e!plicatii "stiintifice" medicale si chimice, fara a fi neglijate informatii si motivatii de factura "filosofica". Argumentelor filosofice ,metafizice sau religioase cum s-ar e!prima altii- li se vor acorda spatiu e!lusiv cu alta ocazie. .edactarea acestui te!t este pe deplin motivata de alarmanta denaturare a calitatii alimentelor, ce reprezinta un risc deosebit de grav pentru sanatatea populatiei. /rin acest demers Aqvarius se situeaza intre publicul larg si institutii 0 persoane autorizate sa ateste in ce masura alimentele influenteaza sanatatea, facilitand accesul la in ormatiile si conclu!iile unor studii si cercetari intreprinse de organizatii nationale si internationale. e asemenea cei ce insufletesc A1uarius doresc ca prin aceste randuri sa impartaseasca din e!perienta lor in ceea ce priveste alimentatia naturala si sanatoasa. %ai mult decat a umple un gol informational, acest material este un avertisment. #n conditiile in care mare parte din alimente sunt din ce in ce mai to!ice, a trata cu superficialitate hrana de zi cu zi si a consuma orice se gaseste pe rafturile magazinelor ,si ceea ce reclamele spun ca este de buna calitate- poate cauza in timp aparitia unor boli e!trem de periculoase, care deseori conduc in mod tragic spre moarte. Afirmatiile de mai sus sunt departe de orice e!agerare. A1uarius considera acest material si un protest fata de producatorii, care de dragul performantelor economice si al profitului, altereaza constient sau inconstient calitatea alimentelor, fata de cei care incurajeaza consumul alimentelor to!ice din alte considerente ignoranta, publicitate, strategii economice, lipsa de atitudine in cazul persoanelor autorizate sa vegheze calitatea alimentelor ,si poate mai mult, a vietii-. &. 2ectura acestui material ar putea genera o reactie de contrariere sau de adversitate fata de informatiile prezentate, nascand fireasca intrebare " ar de mancat ce se poate manca3" e aceea sunt necesare cateva precizari: 4 informatiile sunt prezentate in mod analitic si neutru insistandu-se asupra cat mai multor efecte negative a multora dintre alimente, datorita gravitatii situatiei in acest moment5 6 a consuma in proportie de 4778 alimente naturale este aproape imposibil, mai ales in mediu urban. e aceea este foarte nesesar ,platind tribut normalitatii- sa consumam cat mai multe alimente naturale si sanatoase in asa fel incat ele sa reprezinte cea mai mare parte a hranei zilnice. 9 important este sa constientizam ce mancam si sa incercam sa eliminam din dieta noastra cat mai multe alimente to!ice5

: cu fiecare aliment natural ce isi face loc in meniu zilnic, starea sanatatii noastre are de castigat. . #n finalul acestei introduceri este necesara mentionarea faptului ca toate informatiile reprezinta o succinta prezentare a unor probleme grave ce pot fi generate prin intermediul alimentatiei. *ugestii sau informatii despre modul ideal de a combina alimentele, despre o dieta personalizata in functie de varsta, se!, sau o anumita boala vor fi facute cu alta ocazie. &ei ce au redactat brosura considera ca in primul rand este vitala cunoasterea efectelor negative asupra sanatatii ale unor alimente si a riscurilor pe care consumul lor il presupune, in conditiile in care multe din informatiile cuprinse in te!tul prezentat sunt foarte putin cunoscute de catre publicul larg, in conditiile in care alarmant de multe alimente to!ice sunt cumparate zilnic si consumate fara a e!ista banuiala ca pot fi o sursa de boli inimaginabile si distrugatoare. II. RA*INAREA /entru a intelege mai bine parado!ul reprezentat de rafinare este bine sa stim care este definitia atribuita acestui termen de ictionarul '!plicativ al limbii romane: ra inare+proces te$nologic prin care se indepartea!a impuritatile din unele su%stante ,alcool, uleiuri, zahar etc- in scopul imbunatatirii calitatii lor. ;olosita la scara mondiala in procesul de industrializare a alimentatiei, rafinarea este adesea o metoda nociva al carei rezultat este saracirea si alterarea alimentelor. /rin rafinarea diversor vegetale este obtinuta o gama variata de produse alimentare. &ele mai folosite ,la care se vor face principalele referiri- sunt zaharul, uleiul si faina alba #ntroducem in acest capitol si faina alba in spiritul definitiei pe care o ofera '<-ul rafinarii ,a curata un produs de impuritati -!!!!- si a imaginii clasice pe care o au taratele si painea neagra drept alimente pentru porci. /rintr-o analiza la rece asupra efectelor unor alimente obtinute prin rafinare, cum ar fi zaharul rafinat, uleiul rafinat, faina alba, se va putea intelege ca definitia este e!trem de deplasata, iar "impuritatile indepartate" reprezinta valoarea nutritiva a alimentelor si ec$ili%rul lor natural, care odata distrus poate cauza efecte dureroase asupra organismului. (ici pe departe nu se poate vorbi despre "imbunatatirea calitatii lor", ci despre o alterare a "calitatii lor", singura "imbunatatire fiind la nivel cantitativ". ,. -a$arul ra inat A. Alaturi de faina alba acest aliment alcatuieste ceea ce s-ar putea denumi fara e!agerare otrava alba. &a si in cazul fainii albe, prin rafinare, zaharul este complet saracit fiind eliminate vitaminele, mineralele si fibrele. /rin consum constant, zaharul rafinat obliga organismul sa furnizeze suplimentar vitamine ,mai ales din comple!ul +-, de asemenea crom, magneziu si zinc absolut necesare procesului de transformare a glucozei in energie. incolo de faptul ca incarca organismul cu noi sarcini saracindu-l de anumite elemente vitale, el nu este in intregime asimilat de catre organism favorizand aparitia obezitatii si a diferitor ,alte- boli. %ai mult, zaharul rafinat afecteaza si absorbtia unor minerale ,cromul si zinculprezente in unele alimente consumate. e asemenea, fiind e!trem de concentrat el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat in sange - prin intestinul subtire - provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca

in e!ces insulina si deregleaza anumite functii ale organismului5 efectul fizic este invers celui asteptat, in sensul ca omul nu castiga energie ,dupa cum se crede eronat datorita valorii energetice ridicate a zaharului-, ci pierde energie din pricina luptelor din interiorul organismului si devine obosit sau agitat. =rganizatia %ondiala a *anatatii recomanda eliminarea completa a zaharului rafinat din alimentatie. .. *tiindu-se efectele negative ale zaharului rafinat, industria alimentara a nascocit substituentii zaharului, pentru a oferi o alternativa celor "certati" cu zaharul. /arado!ul fenomenului il reprezinta faptul ca multi substituenti sunt mai to!ici decat zaharul rafinat. &el mai nociv dintre ele este aspartamul ,' >?7 si ' >?4-, care "ajuta" la provocarea peste )7 de tipuri de boli mortale. = intrebare este iminenta: odata cu recunoastera efectelor negative ale zaharului inlocuirea lui cu ceva si mai to!ic se datoreaza ignorantei producatorilor, sau unei lacomii nascute de "pragmatismul" si idealul de a creste profitul si cifra de afaceri specifice bussiness man-ului3 =ricare ar fi raspunsul, el tradeaza o iresponsbilitate vicioasa. C. %ierea de albine este alternativa zaharului ce nu ridica nici o problema, nici un risc, ci reprezinta o binecuvantare pentru organism. "ermenul "inlocuitor" al zaharului este impropiu pentru miere deoarece mierea a fost candva inlocuita de catre zahar, producerea mierii pierzand foarte mult teren odata cu importul masiv de zahar din #ndiile de @est ,sec. al <@##-lea-. D. ar si in cazul mierii pot aparea probleme grave: poate fi falsificata5

- asemanatoare cu mierea de albine sunt comercializate unele produse in compozitia carora intra variabil 67-978 miere de albine5 de aceea consumatorului trebuie sa fie atent pentru a fi sigur ca a cumparat miere de albine pura si nu miere de albine amestecata cu glucoza sau alte substante ce au efecte negative asupra organismului5 - pentru a pastra limpezimea pretiosului aliment ce se pierde odata cu normala cristalizare a lui, mierea poate fi incalzita periodic5 unii producatori apeleaza la aceasta metoda pentru ca se vinde mai usor, multa lume considerand ca mierea limpede este superioara celei cristalizate. *upusa unei temperaturi ridicate mierea mai pastreaza apro!imativ 978 din propietatile sale, enzimele fiind distruse, in general, prin tratament termic. &ristalizarea mierii nu este decat un semn al faptului ca ea este naturala. /. *aina al%a. A. =btinerea fainii albe prin prelucrarea graului reprezinta un alt proces prin care unul dintre cele mai bogate alimente este transformat in otrava. rumul spre faina alba, macinarea si cernerea indeparteaza din acest aliment e!trem de bogat coaja si germenele in totalitate si o buna parte din miez ,stratul aleuronic si mare parte din proteinele glutenice concentrate catre periferia miezului-. Astfel sunt indepartate: - vitamine constituite in primul rand de comple!ul vitaminic + ,mai ales +4 si +6-, e!trem de util functionarii normale a sistemului nervos5 lor li se adauga vitaminele ', A, , A, //5 - fibrele alimentare ,celuloza, hemiceluloza-5

- micro si macroelemente ,bioelemente sau minerale cum mai sunt denumite-: fosfor ,4,B8-, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, fier5 - proteine gluteinice concentrate in partea periferica a miezului5 - pe langa cele prezentate mai sus ,vitamine, proteine, minerale- in germene, o adevarata bogatie, se mai gasesc enzime si lipide. *aracita complet, in faina alba ramane in principal amidon si o mica parte din proteine. =rice observatie privind comparatia intre ce este indepartat din grau si ce ramane in faina alba este inutila. *i toate ar fi bune si frumoase daca, avand in compozitia sa doar amidon si o mica cantitate de proteine, faina alba nu ar avea nici un efect negativ asupra organismului. #n realitate faina alba este e!trem de periculoasa, fiind pe buna dreptate considerata alaturi de zahar otrava alba. .. Amidonul ramas in urma obtinerii fainii albe este un aliment profund dezechilibrat nutritional. 'l este transformat de tubul digestiv in glucoza, care este greu de asimilat, daca nu e!ista si comple!ul vitaminic + , eliminat odata cu taratele-. *implitatea si saracia produsului dezvolta e!cesiv microflora de putrefactie din intestine, generandu-se astfel metaboliti cancerigeni ce favorizeaza in principal aparitia cancerului de colon, dar si alte dezechilibre metabolice, ce pot duce la aparitia obezitatii, a bolilor cardio-vasculare, etc. C. /e langa vitaminele, proteinele, mineralele, enzimele, lipidele din compozitia bobului de grau, un efect benefic asupra sanatatii il au fibrele alimentare. 'le fac parte din categoria glucidelor, dar au o particularitate: nu sunt digerate de catre organismul omului. ;ibrele alimentare sunt substante nutritive care au fost mult timp neglijate, deoarece ele par a fi un balast care se elimina odata cu celelalte reziduri ale procesului de digestie si fermentatie din intestin. "ocmai din acest motiv, considerandu-se ca omul poate sa se lipseasca de ele in procesul de alimentatie, neglijarea lor poate crea mari probleme. &onstipatia, diverticuloza, hernia hiatala, hemoroizii, varicele, cancerul de colon si rect, boala coronariana, diabetul zaharat, sunt cateva din bolile ce sunt astazi asociate cu o alimentatie saraca in fibre alimentare. 2ipsa fibrelor alimentare face ca bolul fecal sa stagneze mult mai mult timp in intestin, ceea ce prelungeste durata de contact a diferitelor substante to!ice si cancerigene cu mucoasa intestinului ducand astfel la o crestere a riscului pentru aparitia cancerului la acest nivel. e asemenea, o alimentatie bogata in fibre alimentare ofera o protectie importanta fata de cresterea nepermisa a colesterolului sanguin si modereaza viteza de absorbtie a glucozei din intestinul subtire in sange si astfel previne o crestere brusca a glicemiei, scazand considerabil riscurile aparitiei diabetului zaharat. = alimentatie cu un continut ridicat de fibre alimentare este recomandata celor ce sufera de diabet zaharat si, desigur, de alte multe boli. D. esigur, fibrele alimentare nu se gasesc doar in grau, ci in toate cerealele nerafinate, in fructe si legume crude, dar el este o sursa importanta atat timp cat este consumat integral. *i, spre binele nostru, prezenta graului la masa cea de toate zilele ar trebui sa fie asa cum el este constituit integral si nu sub forma complet saracita a fainii albe. = comoara veritabila si cu mult mai mult decat o sursa de fibre alimentare si alte elemente bogate si necesare organismului, este graul incoltit, ce reprezinta modul cel mai simplu si mai sanatos de a consuma graul. (u la fel de pretioasa ca "graul incoltit", dar net superioara fainii albe este faina neagra, sau faina integrala din care se pot obtine diferite tipuri de paine ce se diferentiaza in functie de compozitia lor, la unele predominand taratele, altele fiind din faina integrala, altele

avand in compozitie faina de secara, sau diferite tipuri de seminte, altele avand germeni de grau, nuci, masline, ceapa, cartofi. 'ste inutila stabilirea unei ierarhii intre aceste tipuri de paine, mult mai important fiind enumerarea unor avantaje si dezavanteje ce le pot avea in alimentatie. ;ata de painea alba, painea neagra contine toate elementele pe care le contine bobul de grau, fiind mai bogata nutritiv, nemairidicand gravele problemele pe care le ridica in digestie amidonul, favorizand prin continutul de fibre alimentare eliminarea mai rapida a to!inelor e!istente in fecale. ;ata de graul incoltit, painea neagra, obtinuta prin tratamentul termic, este susceptibila de a contine intr-un grad mai ridicat sau mai scazut acrilamida ,substanta cancerigena si posibil neuroto!ica-, este lipsita integral de enzime ,ce in general sunt eliminate de tratamentul termic-, este mai greu digerabila datorita structurilor macromoleculare solide pe care le creeaza drojdia in momentul dospirii. in grau incoltit sau faina integrala se poate obtine, evitand prelucrarea termica si fara a folosi drojdie, o paine deosebit de bogata nutritiv si poate cea mai sanatoasa paine, in compozitia careia se poate adauga, dupa preferinta, miere, nuci, masline sau o gama variata de seminte. e asemenea, fulgii de grau obtinuti fara tratament termic sunt un aliment deosebit de valoros. 0. Uleiul ra inat. Acest aliment este un alt produs alimentar rezultant al rafinarii si din pacate alterat si prin procesul ce "indeparteaza impuritatile din unele substante". /rocesul de obtinere a uleiului rafinat face ca acesta sa piarda substante nutritive foarte importante , lecitina, vitamina ', etc.- . Ar fi de amintit doar ca lecitina din uleiul nerafinat tonifica sistemul nervos, iar vitamina ' este un antio!idant natural eficace. %ai grav este ca rafinarea introduce multe substante chimice, necesare "spalarii" uleiului de culoare si miros si, de asemenea, conservanti chimici. in ce in ce mai multi doctori si cercetatori considera ca uleiul rafinat reprezinta un pericol pentru sanatatea organismului si indica in schimb ca fiind benefic consumul uleiului nerafinat. &onducerea Directiei 1enerale a 2edicinei 3reventive din 2inisterul 4anatatii &D12324( a declarat ca uleiul filtrat ,nerafinat- are o valoare nutritiva mare si retine integral lecitinile si vitamina '. saracit &onsumul uleiurilor nerafinate asigura profila!ia imbatranirii precoce, arterosclerozei, hipertensiunii arteriale, cardiopatiei ischemice, accidentului vascular cerebral si arteritelor periferice. 'videntiind rolul benefic pe care il poate avea in alimentatia de zi cu zi uleiul filtrat ,presat la rece-, seful D12324, doctorul /etre &iobanu considera ca prin consumul uleiului nerafinat vor scadea afectiunile cardiovasculare, principala cauza a mortalitatii in .omania.

III. CARNEA &arnea este cel mai periculos aliment indiferent cum ar fi tratata, iar atitudinile celor ce incurajeaza consumul ei sunt atitudini inconstiente, nascute din obisnuinta de a considera carnea drept benefica si necesara organismului si din presupusul ei gust delicios ,in realitate fiind un gust al mortii, "camuflat" de multitudinea de condimente folosite pentru a fi preparata-.

espre carne si efectele ei dezastruase asupra organismului se pot scrie sute de pagini atat din perspectiva stiintifica, cat si din perspectiva spirituala, filozofica sau religioasa. Ar fi multe de spus, dar pentru a prezenta carnea si efectele ei asa cum sunt in realitate, e suficient sa amintim doar urmatoarele: - consumul carnii este posibil printr-un act criminal ,ceea ce ar trebui sa dea de gandit- viata animalelor nu este ustificata de nevoia omului de a consuma "delicioasa" carne; ele traiesc pentru ele insele 5 este alimentul cu cele mai multe to!ine in compozitia lui5 - digestia carnii se realizeaza foarte greu cu costuri enorme pentru echilibrul organismului, iar in partea teminala a intestinului uman, unde carnea isi depaseste termenul de digestie, ea intra in putrefactie. #n intestin e!act in zona sensibila, tranzitul carnii este insotit de o flora de putrefactie5 - bacteriile intestinale provoaca putrefactia bolului alimentar, situatie ce permite infiltratia substantelor to!ice in vasele sangvine, iar pentru a le elimina, organismul este nevoit sa cedeze o mare cantitate de energie, aspect ce poate influenta negativ atat fizicul cat si psihicul consumatorului5 - substantele care nu sunt asimilate in timpul digestiei se pot fi!a creand premizele aparitiei unor tumori, mai ales de origine cancerigena5 multi specialisti a irma ca prin consumul de carne nu se ace altceva decat sa se alimente!e celulele canceroase 5 - carnea este principalul generator de acid uric ,compus produs de metabolismul nucleoproteidelor, prezent in cantitati foarte reduse in sange-5 cu alte cuvinte acidul uric este un produs rezidual ,e!cretoriu-, e!tras de rinichi din circuitul sanguin, trimis catre vezica urinara si eliminat impreuna cu ureea sub forma de urina. Ar mai trebui spus ca o bucata potrivita de carne contine in medie 7,>7)6 grame de acid uric, iar organismul uman nu poate elimina intr-o zi mai mult decat 7,?4:C. ar ceea ce este parado!al este ca gustul carnii este dat de acidul uric. - carnea franeaza sinteza vitaminelor +46 ceea ce genereaza in primul rand aparitia anemiei. - contine foarte multe bacterii de putrefactie ,germeni din colon-. #n lucrarea "@eriga lipsa din curriculum medical care este chimia alimentara in relatia ei cu chimia organismului", r. Day %ilton Hoffman e!plica cauzele acestui fenomen: "Atunci cand animalul este viu procesul osmotic din colon impiedica bacteriile de putrefactie sa intre in organismul animalului. &and animalul moare, procesul osmotic dispare si bacteriile de putrefactie migreaza prin peretii colonului in carne. Acestea inmoaie carnea." Alti specialisti, A.E. (elson, bacteriolog la *anatoriu si *pitalul din +atlle &reeF, si citat de multi alti doctori, afirma ca: "+acteriile din carne sunt identice cu cele din balegar si sunt mai numeroase in anumite feluri de carne decat in balegarul proaspat. "oate tipurile de carne se infecteaza cu bacterii din balegar in timpul taierii si numarul lor creste cu cat carnea este pastrata mai multa vreme." - animalele imprima in carne dintr-un punct de vedere energetic ,informational- tot ceea ce simt in momentul mortii5 aceasta informatie a spaimei# a terorii este transferata in organismul celui ce mai devreme sau mai tarziu va consuma respectiva carne5 "mecanismul" se intelege foarte usor, realizand ca intre alimente si organism e!ista un proces de comunicare. I5 TRATAREA TER2ICA &distrugerea ec$i%rului natural dintre calitate si cantitate; domnia cantitatii(

Tratarea termica ,fierbere, prajire, pasteurizare, congelare- este una din principalele obisnuinte umane prin care este alterata calitatea hranei. Ea aduce cu sine# prin intermediul ocului sau ing$etului# distrugerea ec$ili%rului natural dintre calitatea si cantitatea alimentelor# calitatea iind cea sacri icata. /roblema e!trem de controversata, abordata mai degraba din punct de vedere filosofic sau religios, tratarea termica incepe sa fie considerata ca avand efecte negative asupra sanatatii si prin concluziile unor cercetari stiintifice. in pacate, prin prelucrarea termica a alimentelor, acceptata majoritar drept o atitudine normala si de bun simt ,prin faptul ca efectele ei au fost foarte putin analizate din punct de vedere stiintific-, alimentele isi pierd statutul organic. "recute prin "foc si inghet" alimentele fac pasul de la regnul vegetal, organic la cel mineral, anorganic si astfel toate calitatile alimentelor in stare vegetal-organica sunt reduse la minim. ,Gsor de imaginat : daca, odata trecute prin foc, alimentele sunt lasate putin mai mult decat o stie bucatarul pentru a fi "gata gatite" si bune de mancat, ele sunt complet distruse5 lasate mult mai mult ele devin cenusa.Anormalitatea, nefirescul, denaturarea consta in faptul ca, tratandu-le termic, omul consuma alimente lipsite in mare parte de viata, omul mananca alimente "moarte". /roblema tratarii termice este e!trem de controversata, deorece foarte putine studii consistente au fost consacrate acestui mod de a obtine hrana cea de toate zilele. %arturii ale consumarii alimentelor "netrecute prin foc" e!ista din timpurile mitice, cand acest mod de a intelege alimentatia era considerat ideal. 'a aducea cu sine multe beneficii prin efectele ei miraculoase si era o e!presie a intelegerii organice a vietii si a comunicarii directe cu aceasta. e cele mai multe ori consumul de alimente netratate termic era o conditie impusa celui ce urma un drum spiritual. .eferiri, e!plicatii si efecte in ceea ce priveste alimentatia fara foc se regasesc in traditia religioasa a multor popoare. #n timpurile moderne consideratiile pozitive despre acest mod de hranire s-au nascut mai degraba prin observatii directe asupra celor ce consuma alimente crude si a efectelor miraculoase pe care "alimentatia fara foc" o are asupra unor maladii periculoase. &ancerul in diferite faze este una dintre bolile care astfel si-a gasit deseori leac. #mbucurator este ca in acest inceput de secol au fost efectuate la un nivel stiintific deosebit de riguros unele studii consistente care demonstreaza ca tratarea termica are efecte negative asupra alimentelor, iar consumul alimentelor tratate termic reprezinta un risc pentru sanatate. &eea ce se stie de mult timp si este confirmat de oamenii de stiinta este faptul ca trecute prin oc alimentele pierd integral en!imele care au un rol foarte important pentru organism. incolo de problema enzimelor care din cauza faptului ca nu pot fi sintetizate chimic, nu au avut parte de reclama de care s-au bucurat vitaminele ,mai putin importante pentru organism decat enzimele-, in limbaj stiintific amintim doar un studiu care a nascut multe controverse la nivel international. &ercetatori ai Gniversitatii din *tocFolm au demonstrat anul trecut ca, in urma tratarii termice, in multe produse ce au la %a!a cereale# carto i si alte ,alimente- vegetale ce au in compozitia lor zaharuri ,amidon,etc- si proteine apare o substanta cancerigena si posibil neuroto!ica numita acrilamida. Aceasta substanta a carei to!icitate este recunoscuta de comunitatea stiintifica internationala nu se afla in compozitia initiala a nici unui aliment, aparitia ei datorandu-se

e!clusiv tratarii termice. "#nstitutul #nternational de &ercetari pentru &ancer" considera ca acrilamida este un factor posibil de inducere a cancerului la om. upa cum afirma si cercetatorii suedezi aceste studii sunt la inceput, continuarea si e!tinderea lor asupra altor produse fiind absolut necesara. %ai mult decat un semnal de alarma, astfel de studii demonstreaza ca tratarea termica a alimentelor are consecinte nebanuite asupra alimentatiei. ar cu siguranta vor mai fi necesari multi ani de munca de cercetare in comunitatea stiintifica pentru a demonstra un lucru foarte simplu: tratat termic, orice aliment isi pierde perfectiunea. in alt punct de vedere fara a umbri cele afirmate mai sus se poate spune ca din toate procesele la care sunt supuse alimentele pentru a deveni hrana, tratarea termica este cea mai putin daunatoare. 'fectele alimentelor obtinute prin administrarea e!ceviva de pesticide si ingrasaminte chimice, al celor pline de aditivi alimentari, sau al produselor obtinute prin rafinare ,zahar, ulei, faina alba- sunt cu mult mai grave decat efectele unei alimentatii tratate termic, dar straine de tot ceea ce inseamna artificial, sintetic. #ar daca ideal este sa consumam o hrana 4778 naturala ,fara a utiliza focul-, ceea ce este aproape imposibil, mai ales in mediul citadin, recomandabil este ca alimentele naturale sa fie dominante in dieta noastra. *i dupa cum o spune cuvantul, dominanta impune si hotaraste efectele. = alimentatie foarte bogata in legume si fructe crude este intotdeauna benefica organismului. 5. C6I2I-AREA &sau cum alimentatia devine otrava( upa cum natura are mari probleme in asimilarea substantelor nebiodegradabile, , la fel si organismul uman are mult de suferit in cazul administrarii de substante sintetice, chimice generatoare de multe boli mai mult sau mai putin grave. #nainte de a rezuma efectele negative ale chimicalelor prezente in alimentatie asupra sanatatii omului, este necesara o distinctie in ceea ce priveste chimicalele utilizate in universul alimentar: A. /rima categorie, folosita in procesul de crestere a legumelor, fructelor, cerealelor, etc.este repre!entata de pesticide si ingrasaminte. !esigur, cele mai sanatoase alimente sunt cele care sunt obtinute utilizand ingrasaminte naturale. #n cazul pesticidelor, ingrasamintelor se poate afirma ca, desi altereaza calitatea alimentelor, administrate rational efectele to!ice sunt reduse la minim. 'le devin deose%it de periculoase in cazul unei administrari nerationale ce permite acumularea lor in sol ,plante H animale, om-, ajungand in componenta produselor specifice consumate de om. 'fectele pesticidelor si a ingrasamintelor asupra omului sunt deosebit de grave. 2utatiile genetice# pierderea memoriei si inteligentei# de!voltarea starilor depresive sunt doar cateva dintre ele. .. A doua categorie este reprezentata de aditivii folositi in procesul de industrializare a alimentelor: coloranti, conservanti, antio!idanti, emulsifianti, gelifianti, edulcoranti, antispumanti etc, in total peste 67 de categorii ce sunt recunoscute sub numele generic de 'uri. (asterea celebrului indicativ ' ,4>)7 in Gniunea 'uropeana- este destul de usor de inteles. /entru usurarea etichetarii nu este trecuta denumirea completa a aditivului, preferandu-se o forma standardizata, acceptata international si reprezentata de litera ' si

urmata de o cifra. Gzul este justificat in cazul produselor ce contin multi aditivi sau cand aditivii au denumiri foarte lungi. E*ECTE. incolo de definitii, impartiri si legi ce vizeaza aditivii alimentari ,si ce vor fi ane!ate la final-, mult mai important este sa analizam care este efectul lor asupra sanatatii. &onsumul zilnic, dupa afirmatiile specialistilor, duce la o deteriorare a starii de sanatate care poate sa apara imediat sau in timp. Astfel dupa cum subliniaza profesor doctor $heorghe %encinicopschi, directorul "#nstitutului de &himie Alimentara", "... lucrul acesta se poate vedea la impactul cu sanatatea. in cauza unei alimentatii necorespunzatoare care pe deasupra este si to!ica creste incidenta bolilor cardiovasculare, tumorale, carempiale sau nutritionale. Alimentele consumate zilnic ar trebui sa mentina si sa promoveze starea de sanatate a consumatorului, insa acest lucru nu se intampla. "o!iinfectiile alimentare si reactiile alergice sunt poate cele mai blande forme de manifestare ale unei alimentatii nocive care pot duce la cresterea morbiditatii si mortalitatii. *aptul ca alimentatia este proasta produce in randul populatiei un adevarat genocid# unul lent# care nu apare la supra ata acut. E ectele sunt devastatoare in sc$im% si se vad in timp." esigur, sintagma "consumul zilnic" este un mod impropiu de a califica efectele "'urilor". aca sunt mult mai evidente efectele negative ale "'-urilor" in cazul unui consum zilnic sau e!agerat, asta nu inseamna ca in cazul unui consum redus efectele nu sunt negative. 'fectele sunt aceleasi intotdeauna cand administram aditivi organismului, ele fiind mult mai vizibile si mai distructive in cazul unui consum indelungat. esigur, consumul ocazional a unor produse carora li s-au administrat aditivi nocivi nu poate afecta organismul. iferite studii au aratat ca in tarile dezvoltate aditivii sunt a treia cauza a mortalitatii, dupa cea datorata consumului de droguri si medicamente, si dupa accidentele de circulatie. in aceasta trista e!perienta ar fi bine sa tragem cat mai multe invataminte, atat timp cat acest fenomen nu se intampla la aceeasi scara si in .omania. &onsumul aditivilor to!ici, se crede, duce la distrugerea sistemului imunitar si "favorizeaza aparitia" unor variate forme de tumori benigne si maligne. "rebuie adaugat ca nu toti aditivii au e ecte negative asupra sanatatii, dupa cum trebuie mentionat si urmatorul fenomen: din lista aditivilor considerati "in regula", de-a lungul anilor, multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive ce nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si au fost scosi de pe lista. &eea ce ridica inca un semn de intrebare asupra unei suficient de bune cunoasteri a efectelor "'-urilor", este caracterul relativ de la tara la tara pe care il au listele ce cuprind "'urile" interzise. &a e!emplu mai jos sunt enumerate cateva din "'-urile" folosite in .omania in temeiul unei legi si, bineinteles, a unor studii si care sunt interzise in alte tari si considerate e!trem de to!ice5 , aceste "'-uri" au fost folosite candva si in tarile care astazi le interzic-: E,// &a!oru%ina( - colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea5 poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina5 interzis in Daponia, *uedia, *GA, Austria si (orvegia5 permis in .omania5 E,77 &%run 6T( - utilizat in ciocolata si prajituri5 poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice5 poate produce sensibilitate dermica5 interzis in anemarca, +elgia, ;ranta, $ermania, 'lvetia, *uedia, Austria, *GA, (orvegia5 permis in .omania5

E/,, &%en!oatul de sodiu(- folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba5 bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu ,pana la 6? mgI6?7 ml-5 se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente5 se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul5 Asociatia consumatorilor din /iata &omuna 'uropeana il considera cancerigen5 permis in .omania5 E0,/ &galat de dodecil( - se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase5 poate provoca iritatie gastrica sau cutanata5 nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice5 este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase5 se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate5 permis in .omania5 E8/9 &sor%itol si sirop de sor%itol( - indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza5 se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice5 nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice5este permis in .omania5 E777 &silicatul de aluminiu si potasiu( este folosit in sare, lapte praf si faina5 desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer5 este permis in .omania5 E:7/ &ciclamat( - indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse5 unele testari au aratat ca poate fi cancerigen5 interzis in *GA ,din 4>)7- si Anglia5 permis in .omania. #n afara de cele prezentate mai sus, ,pentru a usura lectura intregului material- va fi ane!at un tabel incare vor fi prezentate efectele nocive ale unora dintre aditivii permisi la noi in tara, sintetizate de biologul Ale!andru odu, membru al Asociatiei pentru /rotectia &onsumatorilor din .omania. in afara tarii, un studiu recent al "Clinicii de Oncologie din Dusseldor "$ermania- aduce la zi efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman si ierarhizeaza o serie de compusi to!ici sau cancerigeni ce pun intr-un real pericol organismul. 2ista "'"urilor considerate de specialistii oncologi drept "criminale" arata astfel: 'Adaosuri suspecte;E ,/7# E ,8,# E ,79# E ,<,# E ,</# E ,<0# E /89# E /8,# E 8<<; 'Adaosuri periculoase;E ,9/ &e)trem de nociv(# E ,,9# E ,/9# E ,/8 &colorant alimentar ro!# care produce tumori pe glanda tiroida(# E =/,; 'Adaosuri to)ice; a( produc %oli intestinale;E //9# E //,# E ///# E //0# E //8; %( a ectea!a tu%ul digestiv;E 00># E 00:# E 089# E 08,# E 89<# E 879# E 8=,# E 8=0# E 8=7# E 8==; c( produc %oli de piele;E /09# E /0,# E /0/# E /00; d( suprima din organism vitamina .,/;E /99; e( cresc colesterolul;E 0/9# E 0/, &antio)idanti din margarina(; ( ataca sistemul nervos;E 0,,# E 0,/; g( produc %oli ale aparatului %ucal;E 009 &acidul citric sau sarea de lamaie ' cel mai periculos adaos cancerigen(; 'Adaosuri cancerigene;E ,/0# E ,0,# E ,8/# E /,, & oarte nociv(# E /,0# E /,8# E /,7# E /,=# E /,<# E /09# E =0, &glutamatul de sodiu(# E /0:. Aditivii cancerigeni au ost de"a inter!isi in 4UA# Comunitatea Europeana si o parte din ostele state ale UR44. &eea ce ar trebui sa stim in afara acestor devastatoare efecte ale "'-urilor" prezentate este ca nu toti aditivii sunt to!ici. /rintre cele peste o mie de "adaosuri" alimentare e!ista cu siguranta aditivi naturali ,sau de preovenienta naturala- ce nu pun in pericol organismul. .ezonanta numelor unor aditivi poate crea o veritabila confuzie si trece drept aditivi naturali-benefici unii aditivi foarte nocivi. Gn e!emplu elocvent este ' 997-acidul citric-

ce "suna" natural, in realitate fiind e!trem de to!ic. *ituatia este creata de faptul ca, desi pastreaza un nume natural, acesti aditivi sunt sintetizati chimic,. #n continuare va fi prezentata o serie de aditivi, ce nu par a fi to!ici: E,99 ' turmeric, cunoscut in .omania si ca "sofran indian"5 E,89 ' cloro ila si cloro ilina, pigmentul verde din frunze5 E,=9&a( ' caroten, substanta ce se gaseste, de e!emplu, in morcovi5 E,=9&d( ' licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu5 E,=, &%( si E,=,&g( ' )anto ile de origine vegetala si animala5 E,=/ ' pigmentul rosu din s ecla5 E,<9 ' car%onat de calciu5 E,>, ' acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca5 E/=9 ' acid acetic, otetul5 E099 ' acidul ascor%ic sau vitamina C, cu puternic efect antio!idant5 E09= pana la E09: ' toco eroli sau vitamina E, cu puternic efect antio!idant5 E8,9 ' "locust %ean"- bobul lacustei in traducere, e!tract vegetal e!otic5 E798 ' car%onat de magne!iu5 E79: ' clorura de calciu5 E7,, ' clorura de magne!iu5 E7,= ' sul at de calciu5 E7,= ' sul at de magne!iu5 E78/ ' os ati e!trasi din oase5 E77/ ' silicat de calciu5 E=0= ' maltol, gasit - in maltul prajit. 5I NE1RU ' A?. &intre anormalitate si normalitate-

A Alcatuirea unei liste negre cu alimente to)ice este inevita%ila , mai ales fiindca produsele alimentare ce urmeaza a fi prezentate sunt e!trem de consumate. 'le sunt multe, iar in aceasta lista isi vor gasi loc doar cateva dintre cele mai periculoase, ea fiind alcatuita mai degraba pentru puterea ei de e!emplu, decat pentru a incerca epuizarea subiectului. 4. /rintre fruntase se afla margarina, produs aparut in Al oilea .azboi %ondial, in urma rationalizarii untului. %argarina a fost descoperita accidental de niste oameni de stiinta americani, care au observat in urma unui e!periment ca, daca, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se incalzeste la 4?7 de grade &elsius un amestec de uleiuri vegetale, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. #nventia, descoperirea a fost botezata "margarina", dupa numele sotiei ,%argot- a unuia dintre savanti. e-a lungul timpului, margarina a fost imbogatita cu tot soiul de coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind astfel unul dintre cele mai to!ice produse alimentare inventate vreodata. %irosul de lapte, al margarinei, e obtinut pe cale chimica. 2argarina se poate transforma intr-un dusman al organismului fiindca grasimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. 'le acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizandu-l prin depozitarea in tesuturi.Astfel ele iau locul substantelor naturale ce au rolul de a curata peretii vaselor de sange, generand sclerozarea lor ce are rezultate dezastruoase pentru inima, creier si sistemul circulator. e asemenea favorizeaza aparitia hepatitei fiindca obosesc e!cesiv ficatul. 6. Alimentele produse integral din aina al%a sau care au preponderent in compozitia lor acest produs to!ic. 9. Alimentele in compozitia carora e!ista !a$ar ra inat. =rganizatia %ondiala a *anatatii recomanda eliminarea zaharului rafinat din alimentatie. ,/entru zahar rafinat si faina alba mecanismul efectelor asupra organismului au fost e!plicate in capitolul ".afinarea".-

:. Gn aliment aparent nevinovat, dar bogat in aditivi considerati to!ici este guma de mestecat. #n ea se gasesc uneori sapte - opt feluri de substante chimice: E ,<,# E 0/9# E009# E 8/9# E8/,# E8//# E :79# E :7,# E :=<. %ulte dintre ele sunt trecute pe lista aditivilor nocivi sau considerati suspecti. &onsumul regulat de guma de mestecat favorizeaza printre altele aparitia cancerului &E :79 si E :7,(, diferitelor %oli ale aparatului %ucal &E 009( si cresterea nivelului de colesterol &E0/9(. ?. .auturile racoritoare alcatuiesc o categorie speciala. &onsiderate de producatori a fi naturale, sau prezentate intr-o lumina benefica, multe dintre ele sunt pline de aditivi cancerigeni care sunt trecuti cu vederea din diferite motive. &el mai folosit este E 009, acidul citric, prin rezonanta numelui parand natural si inofensiv. #n realitate el este unul dintre cei mai to!ici aditivi, un studiu recent al &linicii de =ncologie din usseldorf - $ermania punand acidul citric &sau sarea de lamaie( in runtea celor mai periculoase adaosuri cancerigene. #nlocuitorii sintetici ai zaharului sunt des folositi pentru obtinerea bauturilor racoritoare. 'i sunt foarte nocivi, iar cel mai periculos dintre ei este aspartamul &E :79 si E :7,( care poate participa la provocarea a peste )7 de tipuri de boli mortale. *unt declarati periculosi si colorantii E ,9/ si E,,9 ,colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroida-.Gn alt ingredient des folosit si considerat a fi unul dintre cei mai periculosi aditivi cancerigeni este E ,/0. B. (ici %auturile alcoolice nu au scapat de prezenta aditivilor to!ici. %ulte lichioruri au in compozitia lor coloranti E ,9/# E ,,9, facand si mai "benefic" efectul lor asupra sanatatii. 2ucrurile nu se opresc aici, in ultimii ani pentru producerea berii locul hameiului natural fiind luat de hameiul sintetic. &a si cum nu ar fi fost suficient, in procesul de pasteurizare al berii se folosesc substante chimice care provoaca migrene. #ar pentru a fi limpezita, berea este saturata de meta%isul it, substanta care ataca aparatul digestiv, aceasta substanta "limpezitoare" fiind administrata si multor feluri de vin. ). 4upele concentrate au in compozitia lor un numar ingrijorator de aditivi nocivi. 'le se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor, preparate normal in cantitati industriale, obtinandu-se un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale ,coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu-, si ambalat in vid sau sub forma de cubulete. ,$ustul poate insela, caci unele chimicale dau arome mai intense decat cele naturale.- *upele contin in e!ces glutamatul de sodiu, E =/,, unul dintre cele mai cancerigene substante. "U4 *ood @ Drug Administration" a avertizat opinia publica din G*A ca glutamatul de sodiu este daunator sanatatii si este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer, iar organizatii de profil din G' duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. $lutamatul de sodiu este o neuroto!ina si provoaca migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. 'l este vandut producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust, si este combinat intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. 1lutamatul este olosit la conservarea laptelui# %ran!eturilor# me!elurilor si ciupercilor. "este efectuate in laborator au aratat ca glutamatul administrat unor animale prin injectii a distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor. C. 2are parte din me!eluri este, de asemenea, conservate cu glutamat de sodiu, dar asta nu ar fi o mare problema, deoarece apro!imativ :78 din compozitia lor o reprezinta

produsi obtinuti artificial. 'tichetele multor sortimente de mezeluri sunt pline de aditivi alimentari nocivi. %are parte din mezeluri sunt imbogatite cu grasimi ce sunt o%tinute prin aceleasi metode ca margarina, avand aceleasi efecte. e asemenea ele contin si alte substante suspecte: nitrati si nitriti. >. 1emurile si dulceturile ce sunt deseori prezentate ca fiind produse naturale, au aproape fara e!ceptie in compozitia lor acid citric, E 009, in afara de arome sintetice, zahar rafinat sau indulcitori artificiali. 47. C$ipsurile# carto ii pra"iti prezinta in compozitia lor un nivel ridicat de acrilamida, o substanta cancerigena si posibil neuroto!ica. *tudii efectuate in 6776 de cercetatori de la Gniversitatea din *tocFolm au demonstrat prezenta acestei substante in foarte multe produse obtinute prin tratament termic din grau, orez, porumb, cartofi,etc. (ivelul de acrilamida difera de la produs la produs, nivelul cel mai inalt regasindu-se in c$ipsuri si carto i pra"iti. Aceasta substanta a carei to!icitate este recunoscuta de comunitatea stiintifica internationala nu se afla initial in compozitia initiala a nici unui aliment , aparitia ei datoranduse tratarii termice. #n 4>>), francezii au omorat toate bovinele din zona Hallandsaasen, dupa ce acrilamida a poluat panza freatica din regiune. *tudiul efectuat de oamenii de stiinta de la Gniversitatea din *tocFolm este deosebit de important si reprezinta unul dintre primele studii consistente efectuate la un nivel stiintific deosebit de riguros care demonstreaza ca tratarea termica are efecte negative asupra alimentelor, iar consumul alimentelor tratate termic reprezentand un risc pentru sanatate. 2ista poate fi considerabil marita, mult mai multe produse alimentare, in urma procesului de industrializare, fiind "imbogatite" cu substante to!ice, sau saracite de unele substante benefice organismului, prezente in compozitia initiala. /entru a evita consumul de alimente ce pot avea efecte nedorite asupra sanatatii este recomandabil: ' %una cunoastere a e ectelor aditivilor asupra sanatatii# pentru a putea identi ica produsele ce au in compo!itia lor aditivi to)ici &cunoasterea doar a aditivilor inter!isi in Romania nu este su icienta# atat timp cat in tara noastra sunt autori!ate "E'uri" care s'au dovedit a i cancerigene si in alte tari sunt inter!ise; ' consultarea cu mare atentie inainte de cumparare a etic$etelor produselor; ' re u!area produselor neetic$etate. .. incolo de sugestiile oferite mai sus, cel mai simplu mod de a evita problemele generate de o alimentatie to!ica il reprezinta consumul cat mai multor alimente naturale. Alcatuirea unei liste albe nu reprezinta o dificultate, fiindca, din fericire, natura este deosebit de darnica. #nainte de a "incerca" enumerarea catorva dintre "darurile naturii" se cuvine a mentiona ca orice dieta trebuie personalizata. Acest lucru se poate realiza in timp printr-o observare atenta a cerintelor, nevoilor si reactiilor organismului ,el poate fi cel mai bun "doctor" in conditiile in care ii acordam atentia cuvenita- sau prin consultarea unor surse de informatii adecvate ori a unei persoane autorizate sa ofere anumite sugestii si indicatii. &a o joaca, alimentele "benefice" ar putea fi impartite , fara nici o pretentie, astfel: ,. ructele - cat mai proaspete5 sunt la indemana tuturor5

/. legumele - pot alcatui o serie infinita de salate si alte multe feluri de mancare5 maioneza din galbenuse de oua crude si facuta cu ulei presat la rece poate fi combinata cu multe legume pentru a obtine gustari apetisante5 0. migdalele# nucile# alunele ,atat cele autohtone, cat si cele de pamant-, sam%urii de dovleac sau loarea soarelui# isticul si alte multe seminte - sunt cu mult mai bogate si mai importante pentru organism decat carnea5 8. ciupercile - alese cu grija, sunt un capitol aparte si e!trem de delicios5 7. laptele# %ran!a# smantana# untul - ferite de "puterea" ,de distrugere aconservantilor si a altor aditivi alimentari ,mai ales a glutamatului de sodiu-, ce nu prea sunt indicati pe etichete, mai ales in cazul branzei care se cumpara foarte rar ambalata5 =. usturoiul ,cel mai bun antiseptic-, ardeiul iute# ceapa# $reanul - alimentele longevitatii, adevarate comori ce "distrug" foarte multi microbi5 <. mierea de al%ine - o adevarata minune ce trebuie consumata la modul moderat5 se poate combina e!celent cu seminte ,nuci, alune etc- si cu nenumarate fructe pentru a obtine deserturi diverse si delicate5 >. graul - incoltit este unul din cele mai binefacatoare alimente5 isi pastreaza propietatile si sub forma de fulgi netratati termic5 :. sucurile de ructe si legume -4778 naturale, facute "in casa" si "private" de prezenta zaharului rafinat sau a indulcitorilor sintetici sunt adevarata "apa vie"5 ,9. ceaiurile - cu indemanare pregatite, alaturi de sucurile naturale, pot inlocui fara probleme apa, fiind cu mult mai bogate si mai bune pentru organism5 /entru impatimiti, ca o completare, amintim : soia, cereale nedecorticate sau sub forma de fulgi, fasole, mazare etc. *i pentru a intregi aceasta enumerare se cuvine inca o precizare, deloc inutila : cel mai indicat este sa consumam alimente crescute cat mai aproape de locul unde traim, dupa cum e!traordinar ar fi ca alimentele sa fie preparate de cel ce le mananca sau de o persoana draga lui. *i daca ar fi bine ca fiecare sa-si pregateasca mancarea, ideal ar i sa o aca ca si cum ar inalta un templu iu%irii.

#ntre aina al%a ,aliment e!trem de sarac si pus in relatie cu diverse boli, inclusiv cancerul- si grau ,prin sine simbol "divin" si deosebit de valoros prin substantele din compozitia lui- este o prapastie prea adanca ce ar trebui sa ne dea de gandit si sa alegem intre anormal ,denaturat- si normal ,natural-. *e cuvine sa ne debarasam de prejudecati si comple!e, sa apelam la zestrea culturala ,reprezentata atat de religie, cat si de stiinta- si, interesati de soarta noastra, sa actionam in favoarea noastra.

Corpul uman nu este un depo!it pentru nenumarate to)ine# un la%orator pentru %oli distrugatoare# el tre%uie sa ie un salas al armoniei# al energiei creatoare# al vitalitatii.

AJGA.#G*

ANEAA # 'fectele nocive ale unora dintre aditivii permisi la noi in tara, sintetizate de biologul Ale!andru odu, membru al Asociatiei pentru /rotectia &onsumatorilor din .omania. Acid benzoic si sarurile lui ' 647 - ' 6495 acid formic si saruri ' 69B5 5acid sorbic si sarurile lui ' 677-' 679 amidon, amidon modifticat prin esterificare ' 4::7, ' 4:?75 Agar-agar ' :7B5 Acid alginic ' :775 $uma de carruba ' :47 5$uma arabica ' :4: /ectina ' ::75 &aragenan ' :7)5 &arbo!imetil celuloza ' :BB5 %etil celuloza ' :B45 sucuri, conserve de fructe, margarina, salamuri, bauturi iritant pentru mucoase5 carbonatate5 sucuri, fructe, saramuri, iritant pentru mucoase5 carbonatate5 sucuri de fructe, bulion, muraturi, provoaca disbioze branzeturi, peste, oua lichide, intestinale si inhibitii ambalaje, vinificatie5 enzimatice5

budinci, produse lactate, inghetata, branzeturi, serbeturi, guma de mestecat, nectaruri, ciocolata5

unele derivate modificate chimic sunt acceptate cu rezerva deoarece nu se cunoaste suficient to!icitatea lor5

azorubina ' 466, colorant5

se adauga ladulciuri, cristale pentru jeleuri, peltea5

poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si lacele alergice la aspirina. #nterzis in Daponia, *uedia, *GA, Austria si (orvegia5 suspiciuni de activitate teratogena si mutagen5 nefroto!ic5

uleiuri, lapte praf, produse de butil hidro!ianisol +HA '967 , patiserie, supe si concentrate butil hidro!itoluen +H" ' 9645 alimentare, cartofi deshidratati5 difenil ' 697, ortofenil fenol ' fructe-citrice #n cantitate mare5 6945 grasimi vegetale si animale, legume deshidratate, supe concentrate, sucuri de fructe, galat de propil, octil, dodecil, lapte praf, produse de patiserie, etil ' 947 - ' 9495 produse zaharoase, conserve de carne5 actiune nefro- si hepatoto!ica slaba5 indigotina ' 4965 colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie,

determina hipertrofie a mucoasei gastrice5

poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie,

biscuiti5 metabisulfit de sodiu ' 6695 metabisulfit de potasiu ' 66:, fructe, marcuri5 bisulfit de potasiu ' 66C5 nitrat-nitrit , ' 6:>, ' 6?7, ' 6?4, ' 6?65 preparate din carne, branzeturi5

probleme de respiratie si alte reactii alergice5 to!icitate relativ importanta5 iritant gastric5 suspectati de actiune teratogena5 determina formarea de nitrozamine oncogene.

II.

DE*INITII

"&ode! Alimentarius" stabilit de ;A= 0 EH= - "G(Ks ;ood 0 Agriculture =rganization" si "Eorld Health =rganization" considera ca aditivul alimentar este reprezentat de orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva, si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic ,incluzand modificari organoleptice- in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante, sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive, si nici clorura de sodiu. =rdinul %inisterului *anatatii (r.>)?I4>>> Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.

III. CATE1ORII; TI3URI; *RANTURI DE ?E1I4?ATII A. 2ista completa a aditivilor alimentari conform irectivei )>I444I&&' utilizata pe plan european grupeaza lista aditivilor in urmatoarele categorii, /amfilie .odica, .o!ana /rocopie, umitru ima, "%arfurile alimentare in comertul international", 'ditura 'conomica, +ucuresti 6774, pag. CC.a- conservanti5 b- antio!idanti5 c- emulsifianti ,emulgatori-5 d- agenti de ingrosare5 egelifianti5 f- stabilizanti5 g- relevatori de gust5 h- acidifianti5 i- corectori de aciditate5 jantiaglomeranti5 F- amidon modificat5 l- edulcoranti artificiali5 m- afanatori chimici5 n- agenti de incapsulare5 o- saruri de topire5 p- agenti pentru tratamentul fainii. +. #n listele internationale, la fel si in cea nationala, aditivii sunt clasificati in 6? de categorii si numerotati specific: a- coloranti '477-'4C6b- conservanti '677-'6>) cantio!idanti '977-'9>75 d- emulgatori ':77-':>B I '4777-'47745 e- saruri de topire ':77':>B5 f- agenti de ingrosare ':77-':>B5 g- agenti de gelifiere ':77-':>B5 h- stabilizatori ':77-':>B5 i- agenti de gust 'B77-'B:75 j- acidifianti '977-'9>75 F- corectori de aciditate si pH '977-'9>75 l- agenti antiaglomeranti ?77-'?C75 m- amidon modificat '4:77-'4:?75 nedulcoranti ,indulcitori- '>77-'>>>5 o- substante de afanare ':77-':>B5 p- antispumanti '?77-'?C75 r- agenti de suprafata si albire '>77-'>>> I '4?77-4?675 s- agenti de tratare a fainii '?77-'?C7 I '>77-'>>>5 s- agenti de intarire-afermisanti '?77-'?C75 t- umectanti '4677-'4676 I '4:77-'4:?7 I '4?77-'4?675 t- sechestranti ':77-':>B5 u- enzime '4477-

'447?5v-

agenti

de

umplutura

!-

gaze

propulsoare

'>77-'>>>5

y-

alte

categorii.

&. #n legislatia Gniunii 'uropene, cerintele privind aditivii alimentari sunt specificate mai e!act prin intermediul irectivelor: a- pentru indulcitori: irectiva /arlamentului si &onsiliului 'uropean >:I9?I'& din 97 iunie 4>>:5 b- pentru coloranti: irectiva /arlamentului si &onsiliului 'uropean >:I9BI'& din 97 iunie 4>>:5 c- pentru alti aditivi: irectiva /arlamentului si &onsiliului 'uropean >?I6I'& din 67 februarie 4>>?. . 2egislatia romana in vigoare. #n .omania asigurarea normelor legate de aditivi este garantata legal de =rdinul nr. >)?I4>>C. "oti aditivii autorizati de %inisterul *anatatii si ;amiliei prin ordinul amintit sunt preluati din "&ode! Alimentarius". Acesta contine un numar de apro!imativ 6?7 de aditivi alimentari ce pot fi folositi cu aprobarea %*; in funcie de grupa alimentara in care e inclus acesta.

e asemeni, ;A= ,=rganizatia pentru Alimentatie si Agricultura- si =%* ,=rganizatia %ondiala a *anatatii- impreuna cu specialisti si e!perti ai Gniunii 'uropene organizeaza periodic studii analizand daca o substanta este permisa sau respinsa ca aditiv si in ce conditii se poate folosi. Acest comitet recomanda si cantitatile ma!ime. #@. in pacate in .omania raspunderea verificarii tipului si proportiei de aditivi alimentari introdusi intr-un aliment nu este atribuita clar unei institutii anume. 'a oscileaza intre sferele de activitate ale %inisterului *anatatii si ;amiliei, %inisterului Agriculturii, Alimentatiei si /adurilor, =ficiului pentru /rotectia &onsumatorului sau irectiei *anitar@eterinare. esigur un dialog intre aceste institutii nu poate fi decat benefic, dar pentru o "gestionare" eficienta a unei probleme atat de controversate si periculoase este nevoie de un efort concentrat si de persoane abilitate in a-si concentra munca in acest domeniu. @orba proverbului. "cand sunt mai multe moase, ramane copilul nemosit". $ravitatea situatiei este destul de acuta si studiile ce au aratat ca in tarile dezvoltate aditivii sunt a treia cauza a mortalitatii, ar trebui sa se transforme intr-un semnal de alarma si sa impiedice materializarea unei situatii similare si triste si in .omania, atat timp cat in .omania principalele cauze de deces in populatia generala sunt bolile aparatului cardiovascular,tumorile si bolile aparatului respirator. ezinteresul fata de aceasta problema este o atitudine e!trem de vicioasa si cu repercusiuni grave asupra sanatatii la adresa populatiei. Asociatia A1uarius condamna pe toti cei care folosesc cu buna stiinta in procesul de industrializare aditivi periculosi pentru sanatate considerand aceasta atitudine drept o ofensa la adresa consumatorului ce ar trebui sa fie aspru pedepsita. /rin actiunile sale Asociatia A1uarius va incerca sa stimuleze crearea unui dialog intre organismele abilitate sa controleze aceasta problema acuta a aditivilor alimentari ,si in general a alimentatiei-, sa participe la procesul de ameliorare a legislatiei in vigoare privind alimentatia si sa furnizeze cat mai multe informatii despre calitatea alimentatiei si despre relatiile ce se pot stabili intre alimentatie si sanatate.

@. *i pentru a nu ramane tributari limbajului stiintific si juridic, la sfarsitul acestei ane!e si a intregii brosuri, in spiritul jocului, facem loc si e!primarii poetice care are "menirea" de a fi mai aproape de esente.