Sunteți pe pagina 1din 2

Familia COMPOSITAE Coada soricelului (Achillea Millefolium L.

) Caractere de recunoastere Planta: Specie ierboasa perena, inalta de 2080 cm; partea subterana: rizom lignificat, oblic sau orizontal, cu stoloni subterani; tulpini aeriene de doua categorii: tulpini florifere groase pana la 0,5 cm ramificate terminal, foliate, cu internodii lungi si paroase terminate cu inflorescente mici si tulpini sterile cu internodii scurte, purtand numai frunze: frunze: dispuse altern, lanceolate, pana la 30 cm lungime si 1-4 cm latime, cele bazale si de 8 cm in medie, cele tulpinale de 2-3 ori penat sectate cu lacinii foarte inguste; flori dispuse in corimburi compuse din peste 100 antodii o oide, lungi de 4-! mm, cu in olucru din bractee paroase; la fiecare antodiu sunt 5-! flori radiale albe cu corola cu 3 lobi, femele si cca 20 flori tubuloase, "ermafrodite, cu corola cu 5 dinti, 5 stamine concrescute si o ar inferior; fruct: ac"ena alungita #cca 2 mm$, grosime 0,2-0,4 mm% &nfloreste in masa in lunile '&-&(% Materia rima: )erba *illefolii + partile aeriene cu inflorescente dispuse pe o tulpina de cel mult 20 cm, pro enind de la speciile ,% millefolium -%, , collina .e/er, ,%pannonica Sc"eele, ,% critmifolia 0%et1 si ,%stricta Sc"%, ce se recolteaza de multe ori impreuna; se recunosc usor dupa frunzele penat sectate, glabre sau paroase, cu lacinii netede, uniform distribuite, cele terminale ingust sau liniar lanceolate%2lorile marginale sunt albe, uneori rozee, cu ligule obo ate%*irosul slab aromat, gustul amar, usor sarat, astringent%Se recolteaza si numai inflorescentele + 2lores *illefolii% Ecolo!ie si ras andire: 3lanta cu amplitudine ecologica foarte larga, fiind raspandita atat in locuri insorite cat si umbrite din zona de ses pana in cea montana, in intreaga tara, prin fanete, poieni, margini de paduri, drumuri si cai ferate, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare%Se recomanda sa se alorifice planta din zonele mai 4oase si mai sudice, unde sintetizeaza o cantitate mai mare de uleiuri eterice% 5onare pentru cultura: zone fa orabile sunt 6amoia .atraganului, 6ampia 7obrogei, 6ampia .urnazului, 6ampia 8lteniei #4udetele 7ol4 si 8lt$, 6ampia 9imisului% Tehnolo!ia de cultura: 2iind o planta perena si cu continut bogat in ulei esential, se recomanda ca terenul pe care urmeaza sa asa culti e 6oada soricelului sa fie de 2-3 ani culti at cu plante prasitoare, dupa care terenul se a mentine curat de buruieni in tot timpul anului%:u se recomanda sa re ina pe acelasi loc decat dupa 4-5 ani, deoarece se inmultesc mult bolile si daunatorii care diminueaza mult productia% ,tat productia de flori cat si cea de planta inflorita este simtitor imbunatatita datorita ingrasamintelor naturale sau c"imice, in special cele fosfatice si azotoase%6antitatile necesare se administreaza in functie de fertilitatea naturala a solului, planta premergatoare si ni elul agrote"nic%&ngrasamintele naturale nu se recomanda a fi incorporate direct, ci la planta premergatoare% 3entru reusita deplina a culturii, terenul trebuie pregatit gradinareste; astfel, dupa recoltarea plantei premergatoare se e;ecuta o aratura de 25-30 cm%6oncomitent cu aratura se e;ecuta discuirea si graparea energica a solului in asa fel incat acesta sa fie maruntit%<ltima lucrare inainte de semanat este ta alugitul care se e;ecuta in functie de umiditatea in sol% 6el mai potri it mod de inmultire este semanatul direct in camp, in pragul iernii%7istanta optima de semanat este de 50 cm intre randuri, iar pe rand 12-15 cm, astfel ca la metru patrat or fi in medie 12-1! fire%,dancimea de semanat nu trebuie sa depaseasca 0,5 cm datorita dimensiunilor mici ale semintelor% Semintele germineaza in sol in 45-!0 de zile, iar primele 2 frunze ade arate apar la =-> zile de la germinare% 6a lucrari de intretinere se e;ecuta doua prasile manuale si tot atatea mecanice, in functie de starea de imburuienare a terenului%?aritul se e;ecuta cand plantele au 5-8 cm latime si se lasa o distanta de 12-15 cm intre plante pe rand% 6ultura poate fi mentinuta timp de 4-5 ani, rarindu-se dupa necesitate la 10-15 cm ptentru a pre eni alungirea e;agerata a tulpinilor, cat si pentru a e ita in felul acesta culcarea tulpinilor sub actiunea unor ploi torentiale sau a anturilor puternice% @ aluarea productiei de inflorescente se face ca la florile de nalba, iar cea a partilor aeriene inflorite este similara celei de mag"iran% ?ecoltarea inflorescentelor se incepe in momentul in care ma4oritatea florilor sunt complet desc"ise, de preferinta spre sfarsitul infloririi in zile senine, dupa orele 10 #intre orele 12-14 continutul in azulen este ma;im$%2lorile se taie de la locul unde incepe sa se ramifice inflorescentele%-a acelasi moment optim de recoltare se e;ecuta si taierea plantei in lungime de ma;im 20 cm masurata de la arf in 4os, aceasta cand se cere in mod special )erba *illefolii% 3lantele or inflori din nou si permit o noua recoltare de inflorescente sau de planta intrega in luna septembrie% "ecoltarea rodusului din flora s ontana: Se face cu secera sau cosorul, incepand din mai pana in septembrie, in aceleasi conditii ca la cultura%

Pre!atirea rodusului in #ederea relucrarii: <scarea se face pe cale naturala la umbra, cand practic nu scade continutul in proazulena, in strat subtire si conditii de entilare; la temperatura camerei de 18-20 grade, uscarea dureaza 3!-5! de ore%<scarea pe cale artificiala se e;ecuta la temperatura de 33-35 grade% ?andamentul la uscare este de 3,5-4A1%7upa des"idratare produsul #atat inflorescentele cat si iarba$ se pastreaza bine la loc uscat si ferit de lumina in rac sau ambalat in saci te;tili & si &&% 6onditiile te"nice de receptie pre ad pentru produsul 2lores *illefolii inflorescente cu flori alb-crem si bractee erzi de la punctul de unire cu tulpina%Se admit ma;im 5B flori brunifiate, corpuri straine organice 0,5B si minerale 0,5B, iar umiditate ma;ima 13B%3entru produsul )erba *illefolii se receptioneaza tulpinile cu inflorescente #in momentul infloririi$, in lungime de cel mult 20 cm de la arf%Se admit ma; 2B plante cu flori brunifiate si fructificatii, corpuri straine organice 0,5B si minerale 1B, iar umiditatea ma;ima 13B% Com o$itie chimica: 3artile aeriene recoltate la inflorire si uscate ale plantei contin 0,10-0,40B ulei olatil, iar inflorescentele pana la 0,50B%7in unele zone ale tarii s-au recoltat probe de inflorescente care uscare in conditii naturale, la aer, au a ut un continut de pana la 0,80B ulei olatil bogat in camazulen%?andamentul in productia curenta este de cca 0,20B ulei olatil obtinut di materia prima uscata corespunzator% <leiul olatil contine 8-10B compusi triterpenici monociclici, precum si triterpene biciclice, ca: d-alfa-pinen,, -borneol, triona, cariofilen, alte sesCuiterpene si alcooli sesc iterpenici, acid salicilic, formic, acetic, izo alerianic si camazulen%6ontinutul in camazulen ariaza intre 0,01 si 0,10B in inflorescente, iar in uleiul olatil intre 20 si 30B%3rin selectie s-au obtinut in tara noastra inflorescente continand o,52B ulei olatil cu 81B camazulen, iar in partile aeriene 0,23-0,25B ulei olatil #respecti 20,8-30,=B camazulen$%6ontinutul in camazulen difera in functie de specie, momentul infloririi, caracterul indi idual, modul de uscare, depozitare etc% 3e langa ulei olatil partile aeriene ale plantei contin o substanta amara de natura glico-alcaloidica ac"ilena, tanin #cca 3B$, acid aconitic, asparagina, colina, acid ascorbic #cca 0,30B$ in frunzele uscate, ulei gras #cca 2B$ format din acizii linoleic, oleic, miristic, palmitic si gliceride ale acestor acizi, alcool cerilic liber si sub forma de acetat, rezine #cca 0,!B$ un glicozid benzalde"idcian"idrinic, saruri de magneziu etc% Actiune farmacodinamica % utili$ari tera eutice: 6ercetarile stiintifice din ultimele 3 decenii au demonstrat ca ac"ilena reduce timpul de coagulare a sangelui, mareste pana la 4 ori cantitatea de bila secretata si reduce tensiunea arteriala probabil datorita continutului in colina% 7atorita componentelor din uleiul olatil si in special camazulenului are proprietati antiinflamatorii, usor antiaseptice si protectoare impotri a radiatiilor, epitelizante% @;tractele eterice de frunze si flori au actiune antibiotica in timp ce e;tractele apoase sunt inacti e% 3artile aeriene ale plantei, in special inflorescentele recoltata in plina epoca de inflorire, pot inlocui musetelul ca sursa de azulen% &n medicina populara are cele mai ariate intrebuintari: tonic-stoma"ic mar, anti"emoragic in special in metroragii si "emoroizi, antiseptic, cicatrizant, antiinflamator etc% &n filoterapia moderna aceasta specie se utilizeaza in special ca tonic-amar in anore;ii, in special la con alescenti, deoarece prin gustul amar imprimat de ac"ileina creste pe cale refle;-conditionata apetitul%9ot datorita acestei substante care reduce timpul de coagulare a sangelui se obtin rezultate bune in afectiuni "emoroidale diminuand totodata congestia, usuca secretia si are proprietati dezinfectante si calmante%&n menoragii si alte "emoragii durata de actiune "emostatica este de 1-2 ore% &ntra in compozitia ceaiurilor: antiastmatic, anticolitic, contra colicilor nr 2, gastric si gastric nr 2, "epatic nr 2, diuretic nr3 si la;ati anti"emoroidal% Familia SC"OP&'LA"IACEAE (e!etel rosu ((i!italis Pur urea L.) Caractere de recunoastere Planta: Specie bienala, e;clusi de cultura, in primul an numai cu o rozeta de frunze, in al doilea an cu tulpina erecta, neramificata, inalta de 30-120 de cm; intreaga planta este paroasa; radacina: pi otanta, lunga de 20-30 de cm, groasa de circa un cm, cu ramificatii subtiri si foarte dese, care acopera in intregime radacina principala; tulpina; formata numai in anul &&, groasa pana la 3 cm, este cenusie din cauza perilor numerosi, moi, alipiti; frunzele: in anul & dispuse in rozeta; in anul && frunzele tulpinale apar altern, dimensiunile lor scazand treptat catre arf; toate frunzele au marginea cu dinti rotun4iti, fata superioara zbarcita cu peri scurti si rari, iar cea inferioara cu peri desi, cenusii si ner atiune penata, foarte e identa; flori: grupate in raceme cu flori numeroase, dispuse intr-o singura directie; florile au cate un pedicel lung de 1-1,5 cm si cate o mica bractee o ala la baza; corola zigimorfa in forma de degetar, lunga de 3,5-5 cm, a and un labiu superior rotun4it

#din 2 petale$ si unul inferior din unirea a 3 petale, dintre care cea mi4locie se prelungeste ca o limba; culoarea este rosie-purpurie la e;terior, roza la interior, cu peri si cu pete punctiforme brune, incon4urate de catre un cerculet alb; dureaza doar 5-! zile; fructe: capsule o oide biloculare, lungi de cca 1 cm, prote4ate de caliciul persistent; in interior numeroase seminte mici, lungi de cca 2 mm, prismatice, caramizii sau brune% Materia rima: 2olium 7igitalis 3urpurea - sunt frunzele inferioare ale plantei, alungit-lanceolate, atenuate la baza in petiol, uneori aproape spatulate, lungi de 10-20 #30$ cm, late de 3-! #8$ cm, ascutite, fin serate, glandulospubescente pe ambele fete, indeosebi de-a lungul ner urilor%2runzele mi4locii sunt o ale sau elipticlanceolate, iar cele superioare sunt descrencende sio semiample;icaule%2ata inferioara a limbului este pre azuta cu ner uri proeminente, albicioase dispuse in forma de retea, caracteristica rezultata din ramificarea si anastomozarea ner urilor secundare si tertiare%6uloarea frunzelor uscate este erde-inc"is pe partea superioara si erde-cenusie pe cea inferioara%*irosul este slab, particular, iar gustul amar% Ecolo!ie si $onare in cultura: Specie pretentioasa fata de temperatura, in conditii de rasadnita rasarind cel mai bine la 22-2! grade 6elsius #in numai ! zile$, iar la semanatul direct in camp, fie toamna tarziu in pragul iernii, fie prima ara de reme, rasarirea incepe la 4-5 grade #in =-10 zile$ , dar in masa numai la cca 10 grade%6resterea plantelor este foarte lenta timp de o luna si 4umatate, datorita temperaturilor scazute, accelerandu-se odata cu cresterea temperaturii%,ceasta crestere inceata mareste pericolou de imburuienare in stadii timpurii%3este iarna, plantele sunt afectate de temperaturi scazute, mai ales daca terenul nu este acoperit cu zapada #la temperaturi medii lunare sub +4 grade cu minime de +20D25 grade nu rezista decat prote4ate de zapada, iar la +30 grade degera c"iar sub strat protector$%3lanta este sensibilizata de perioade cu temperatura mai ridicata, urmate de geruri%&n cursul erii da cele mai bune rezultate la temperaturi moderate, asa cum sunt in zona de deal% 2ata de umiditate are pretentii deosebite, in special in perioada rasaririi, cauza pentru care semanatul de toamna este de preferat celui de prima ara, pentru ca semintele sa beneficieze de umiditatea acumulata in sol pe timpul iernii%'egeteaza cel mai bine in zona cu precipitatii abundente #!00-!50 mm anual$ si umiditate atmosferica de =0B% 7egetelul rosu este o planta de lumina directa, aceasta influentand fa orabil atat cresterea cat si continutul in principii acti e% 2ata de sol are o plasticitate indeosebi de mare, mergand de la nisipuri pana la soluri turboase%6ele mai potri ite sunt insa solurile cu structura, care se incalzesc mai usor, pentru a accelera dez oltarea in primele faze%3e soluri argiloase, grele, reci, compacte, plantele stagneaza in egetatie, iar pe soluri cu apa stagnata plantele pot degera peste iarna sau pot fi atacate de putregaiuri% 3lanta este zonata in nordul *oldo ei #4udetele .otosani, Sucea a$, 9ransil ania #4udetele .raso , )unedoara$, Subcarpatii *eridionali #4udetele 7ambo ita, ,rges, 'alcea$% Tehnolo!ia de cultura: 3regatirea terenului pentru cultura 7egetelului rosu se face gradinareste%Solul trebuie sa aiba in perioada aratului un continut mi4lociu de apa, deoarece numai in acest moment brazda se rastoarna dupa plug in bulgari mici% &n cursul erii, dupa recoltarea plantei premergatoare, care in acest caz de preferat este o prasitoare ce lasa terenul liber cat mai de reme si cat mai curat de buruieni, stratul arabil este de obicei afanat si cu umezeala suficienta pentru a se e;ecuta o aratura buna%&n aceste conditii se face aratura adanca la 2=-30 cm, urmata de o grapare puternica%7ozele de ingrasaminte sunt similare cu cele pentru degetelul lanos% 3ana la insamantarea direct in camp, solul se intretine curat de buruieni si se e;ecuta lucrari cu culti atorul sau grapa pentru a-i conser a umiditatea%&nainte de insamantare, terenul se ta alugeste bine%&nasamantarea se face in pragul iernii, in asa fel ca rasarirea plantei sa aiba loc prima ara de reme%Se poate insamanta si prima ara foarte de reme%Semanatul se face cu masina de semanat S<-2> la care se ataseaza cutii pentru seminte mici, iar la brazdare limitatoare de adancime, la inter ale de 50 cm intre randuri%3entru marcarea randurilor se folosesc plante indicatoare ca: salata, rapita de toamna sau alte plante cu seminte mici, care se pot semana toamna si au germinatia rapida%3entru a obtine o insamantare uniforma, samanta se amesteca in prealabil cu material inert in proportie de o parte samanta la 5-! parti material inert, adaugandu-se totodata si samanta plantei indicatoare #100 g la "ectar$%6antitatea de samanta de 7egetel rosu necesara insamantarii unui "ectar este de 1,5-2 /g, cu o germinatie de =5B, o puritate de >=B si o umiditate ma;ima de 12B%@ste absolut necesar ca insamantarea sa se faca in pamant bine pregatit si cu umiditate normala%7upa semanat se e;ecuta o ta alugire usoara% &mediat dupa aparitia plantelor indicatoare, cand se pot distinge randurile, se e;ecuta un pli it manual, indiferent daca rasarirea degetelului intarzie%8data cu pli itul se fac si prasile%3entru afanarea solului, distrugerea buruienilor si a crustei, sunt insa necesare mai multe prasile, care se pot face cu prasitoarea mecanica%

-a primele doua prasile mecanice se pun la cutitele parasitoarei aparatori laterali aran4ati astfel inacta sa fie indepartai de randuri la 10 cm%7aca cultura este prea deasa, se face rarirea plantelor pe randuri lasandu-se buc"ete de 5-10 cm, distantate intre ele la 15-20 cm% -a 7egetelul rosu se recolteaza frunzele a4unse la deplina lor dez oltare%?ecoltarea frunzelor se face succesi : mai intai se starng frunzele e;terioare ale rozetei, fara petiol, cele din mi4loc lasandu-se sa se dez olte in continuare%?ecoltarea frunzelor trebuie facuta numai pe timp uscat si insorit, in special in orele de pranz% &n anul && de cultura, de pe parcelele rezer ate pentru obtinerea semintelor nu se mai recolteaza frunze%6and se desc"id primele flori, se ciupesc arfurile tulpinilor%&nflorirea si coacerea fructelor #capsulelor$ se produc incepand succesi de la baza inflorescentei% 3entru a e ita risipirea semintelor, tulpinile se taie cand o treime din capsule sunt coapte, adica atunci cand sunt de culoare caramizie%9ulpinile recoltate se leaga in snopi mici, grosi de 15-20 cm, care se aseaza in piramide de cate 5-! snopi si se depoziteaza intr-un loc curat unde capsulele isi termina coacerea%9reieratul se face cu mana, pe prelate%Semintele obtinute se dau prin ciur si prin anturatoare si se pastreaza in incaperi uscate si aerisite% )olile* daunatorii si mi+loace de com,atere: 3lantele tinere de 7egetel rosu pot fi afectate de antracnoza #6olletotric"um fuscum -ambert$%,ceata boala se recunoaste dupa petele mici de culoare bruna-desc"is care apar pe frunze%3etele sunt circulare, cu diametrul de 0,5-0,= mm si sunt incon4urate de un al doilea cerc de culoare bruna-rosiatica sau purpurie%&n urma atacului, frunzele se usuca%.oala se combate prin stropiri cu zeama bordeleza 0,5B, iar frunzele atacate se aduna si se ard% 8 alta boala este putregauEiul radacinilor si al coletului #Sclerotina sclerotiorum -uib%$%,ceasta se dez olta atunci cand se e;agereaza cu udatul sau cand palnatia este facuta pe terenurile pe care apa stagneaza un anumit timp%8 planta atacata de putregai se ingalbeneste si se usuca%7aca scoatem planta afara, se obser a in 4urul coletului sau al radacinii o pasla albicioasa%Se combate pre enti prin e itarea terenurilor grele si nepermeabile%6urati se combate prin masuri agrote"nice% <nele ciuperci produc patarea frunzelor imbatranite #,scoc"Fta digitalis 2uc/ si Septoria digitalis 3ass%$%Se combat recoltand frunzele la maturitatea te"nica%Sunt si unele iroze care ataca degetelul rosu%,cestea se recunosc dupa petele galbene-desc"is mozaicat care apar pe frunze si uneori le rasucesc% 7intre daunatori semanalam coropisnitele, lar ele carbusului de mai, iermele sarma etc%6ombaterea lor este cea indeobste cunoscuta si descrisa la celelate plante% Pre!atirea rodusului in #ederea relucrarii: <scarea frunzelor se face pe cale naturala, intainzandu-le in poduri in incaperi amena4ate in acest scop%Stratul trebuie sa fie subtire%<n produs cu aspect frumos se obtine intinzand produsul frunza cu frunza pe rame sau pe o podea acoperita cu "artie%3e o rama de uscat de 1A0,=0 m se pot pune 2-3 /g frunze in stare proaspata%<scarea la temperatura normala dureaza 5-! zile%3relungirea acestei operatii din cauza unui timp ploios sau a unei temperaturi scazute are ca rezultat o pierdere considerabila a principiilor acti e din frunze%&n acest caz sunt recomandate uscatoriile cu aer incalzit la ma;imum 40 grade%2runzele sunt uscate atunci cand ner ura principala se rupe cu zgomot% ?andamentul se uscare este de 5,5 /g produs crud pentru un /g produs uscat% 6onditiile te"nice de receptie pre ad ca produsul sa fie format din frunze de cel putin ! cm latime, admitandu-se ca impuritati ma;im 5B frunze brunifiate, ma; 5B resturi de tulpini si petiol si ma; 0,5B frunze sub dimensiunile reduse, corpuri straine organice + ma; 0,5B si minerale + ma; 0,25B, umiditate + ma; 8B% Com o$itie chimica: 2runzele contin "eterozide cardiotonice #0,40-0,80 B$ a caror genina #aglicon$ este de natura cardenolidica si "eterozide necardiotonice a caror genina contine un nucleu sterolic cu 21 sau 2= atomi de carbon #glicozide de natura saponinica$% )eterozidele cardiotonice se impart dupa structura c"imica a geninei in 3 grupe sau serii: ,, . si @% Grupa , + a and ca genina gigito;igenina, din care fac parte: purpureaglicozidul , #desacetillanatozid ,$ este un "eterozid care se gasaste in special in planta proaspata si care prin "idroliza enzimatica da o molecula de digito;ina si una de glucoza% digito;ina #digitalina :ati elle$, primul "eterozid e;tras in stare pura din frunzele de 7igitalis purpureae%3rin "idroliza da o molecula de digito;igenina si 3 molecule de digito;oza% )eterozide care contin numai 2 sau 1 molecule de digito;oza legate de digito;igenina, cu sau fara molecula de glucoza% )eterozide care au un alt za"ar in loc de digito;oza #digitaloza,fucoza etc$, a and sau nu si o molecula de glucoza, de e;emplu: odorobiozidul G%,cesta, prin "idroliza, da odo;id ) si o molecula de glucoza%

Grupa . + 9oate "eterozidele din grupa , au un corespondent in seria ., care se deosebeste prin aceea ca digito;igenina este inlocuita cu gito;igenina, genina ce are o grupa +8) in plus #in pozitia 1!$%,stfel, purpureaglicozidului , ii corespunde purpureaglicozidului ., digito;inei gito;ina, odorobiozidului G digitalinum erum, odorozidului ) strospezidul etc% Grupe @ - 9oate "eterozidele din grupa . au un corespondent in seria @, care se formeaza prin inlocuirea gito;igeninei cu gitalo;igenina, genina care are gruparea + 8) din pozitia 1! #-8-6)8$% ,stfel, purpureaglicozidului . ii corespunde glucogitalo;ina, digito;inei gitalo;ina, la digitalinum erum gluco erodo;ina, trospezidului erodo;ina etc % 7intre "eterozidele necardioacti e #necardiotonice$, se mentioneaza grupa digitanolului cu nucleu sterolic continand 21 atomi de carbon si din care fac parte: diginina, digitalonina, lanofoleina, digipronina, digifoleina etc% 9ot dintre substantele fara acti itate cardiotonica mai fac parte saponozide de natura steroidica: digitonina si tigonina% 2runzele de 7igitalis purpurea mai contin cca 10B substante minerale bogate in 1, 6a si *n, acizii citric, cafeic, p-cumaric, ferulic, ascorbic etc%; flano oide ca digitofla ona sau luteolina; colina si acetilcolina, mucilagii si enzime% Actiune farmacodinamica % utili$ari tera eutice: 3rin actiunea lor specifica, "eterozidele cardiotonice produc o crestere a puterii de contractie a miocardului, care este urmata de o rarire a batailor inimii, prelungirea conducerii influ;ului ner os prin miocard si o usoara crestere a e;citabilitatii centrilor "eterotropi cardiaci%3rin aceste efecte, frunzele de 7% purpurea produc o ameliorare a circulatiei generale a sangelui, cresterea o;igenarii tesuturilor, inlaturarea stazei si a edemelor si marirea diurezei% 7atorita prezentei saponozidelor, resorbtia "eterozidelor cardiotonice este marita la ni elul intestinului subtire%@;istenta in frunze a mai multor grupe de "eterozide cardiotonice si a celorlalte prioncipii acti e contribuie la potentarea actiunii farmacodinamice ca intensitate si durata%*ecanismul de actiune a acestor glicozide consta probabil in cresterea utilizarii glucozei la ni elul fibrei miocardice mai ales prin marirea continutlui in ,%9%3% necesar transformarilor acetomiozinei% &ndicatiile ma4ore ale frunzelor de 7igitalis purpurea sunt insuficienta cardiaca de diferite tipuri si in cea insotota de fibrilatie atriala%7atorita faptului ca e;ista si numeroase contraindicatii pentru tratamentul digitalic #insuficiente cardiace produse de pericarditele sclerozante, ta"icardie entriculara, tromboza coronariana etc%$, acesta a fi aplicat numai sub supra eg"erea medicului specialist%