Sunteți pe pagina 1din 6

Tratamentul natural al Depresiei

http://aloe-vera.miral.ro/html/scheme_c.html#depresie Aloe Vera Gel 2 linguri dimineaa i 2 la prn pe stomacul gol! cu "# minute $nainte de mas%! se &ea cu $nghiituri mici pentru a 'acilita a&sor&ia la nivelul mucoasei &ucale. (egim alimentar: se recomand% e)cluderea e)citantelor *ca'ea! tutun! alcool+ i a alimentelor &ogate $n aditivi chimici de sinte %. Foarte eficient: Vit ,--omple)./g.Vit http://000.evenimentul.ro/local/article/12322!4!&aseArticle.html ,olile secolului! cum s$nt numite stresul! depresia i nervo itatea! pot 'i i ele tratate prin remedii naturiste. 5entru depresie! 'itoterapia recomand% ceaiurile de sun%toare! roini% i ov% . 6un%toarea conine hipericin%! un antidepresiv natural. 7ste &ine ca $n ca ul consumului mare de ceai de sun%toare! s% se evite e)punerile la soare! deoarece unul dintre principiile active ale plantei este 'oto-sensi&ili ator. 8n acelai timp cu ceaiul de sun%toare! dar la ore di'erite! este &ine s% se &ea in'u ie de roini%! care ameliorea % st%rile de melancolie i irita&ilitate! contri&uind la un somn pro'und! '%r% vise. (oinia este recomandat% persoanelor care su'er% de comaruri. -eaiul de ov% este i el recomandat contra depresiei! mai ales $n perioadele de sc%dere a tonusului! $n ca ul st%rilor de o&oseal% depresiv% dar i $n deminerali %ri. 9e reinut c%! aceste plante nu acionea % dec$t $n ca ul depresiilor uoare! pasagere! legate de o stare de o&oseala general%. 8n ca ul depresiilor nervoase avansate tre&uie consultat medicul specialist. 6tresul i nervo itatea pot 'i $ndep%rtate cu ginseng. Acesta conine vitaminele , i -! precum i aci i aminai cu e'ect de toni'iere intelectual% i 'i ic%. 6e recomand% a se lua! de pre'erin%! dimineaa! deoarece poate provoca st%ri de insomnie. (emediile din ginseng nu se administrea % concomitent cu unele e)citante precum ca'eaua i ceaiul! iar consumul lor este &ine s% 'ie limitat $n timpul sarcinii. -onsumul de ginseng poate 'i suplinit cu succes prin administrarea ceaiurilor de m%ce. Acestea reglea % ritmul cardiac i reduce palpitaiile. 7ste recomandat! $n special! $n hiperemotivitate i $n st%ri de tensiune nervoas%. *-.:.+ http://000.gardianul.ro/inde).php;a<sanatate2##3=2="#".)ml Depresia afecteaza inima (A n a - M a r i a A d a m o a e ) 5re enta depresiei la 'emeile in varsta de peste ># de ani se asocia a puternic cu un risc crescut de deces prin &oli de inima! potrivit unor studii recente. Ast'el! cercetatorii americani din cadrul organi atiei ?omen@s Aealth :nitiative au e)aminat legatura dintre depresie si sanatatea inimii. 9in totalul de 2".B4B 'emei ale grupului de studiu! aproape =BC au avut scoruri inalte pe scala de masurare a depresiei. (ata deceselor prin &oli de inima in cei patru ani ai studiului a 'ost cu >#C mai mare in randul 'emeilor su'erinde de depresie. :denti'icarea depresiei ca 'actor de risc independent pentru &olile de inima este o noutate. -ercetatorii nu au putut e)plica de ce sau cum a'ectea a depresia sanatatea inimii. Dotusi! aceste constatari pro&ea a e)istenta unei legaturi intre depresie si cresterea riscului de &oli de inima. -ercetarile in acest domeniu continua si ar putea aduce mari surpri e. http://000.gardianul.ro/inde).php;a<sanatate2##"#B23#=.)ml Evitati tristetea si puteti preveni aparitia cancerului Eoi studii ale cercetatorilor din mai multe tari au aratat ca e)ista o 'oarte stransa legatura intre starile puternice de an)ietate si evolutia tumorilor canceroase spre stadii premaligne. Fnul dintre studii! reali at de o echipa de specialisti condusi de dr. Arnstein /GHletun! de la Fniversitatea din ,ergen! Eorvegia! a 'ost pre entat la ultima intalnire organi ata de Asiciatia Americana de 5sihiatrie! la 6an Irancisco. /elancolia! mai grava decat 'umatul Fn alt studiu comple) a 'ost pu&licat in revista :nstitutului Eational de -ancer din 6FA! demonstrand ca depresia cronica poate duce la aparitia cancerului. -ercetatorii au aratat ca starile melancolico-depresive cronice *care durea a ani la rand+ aproape ca du&lea a riscul de cancer. :nainte de acest studiu! medicii descoperisera ca 'umatorii care au depresii sunt mult mai e)pusi riscului de a 'ace cancer decat 'umatorii care nu sunt tristi. Deoria lor s-a &a at pe o&servatia ca! atunci cand sunt suparati! 'umatorii inhalea a mai adanc 'umul de tigara. :n noul studiu! dr. ,renda 6enni) si colegii sai au aratat ca persoanele deprimate sunt mai putin predispuse la 'umat decat cele care nu sunt triste. -ancerul uterin! provocat de depresii 5rintre conclu iile studiilor s-a numarat si aceea a necesitatii de a trata cu mai multa atentie depresiile persoanelor care 'umea a. ,a! chiar sar putea spune ca! pentru a preveni aparitia cancerului de plamani! e mai important ca 'umatorii sa scape de depresie decat sa se lase de consumul de tutun! spun specialistii. 6tudiile mai arata ca melanco-licii! prin aceasta stare trista! isi sporesc riscul de a 'ace orice tip de cancer! deoarece se pare ca 'emei-le deprimate sunt mult mai vulnera&ile in 'ata cancerului uterin. Autorii studiilor spun ca persoanele care nici macar nu au avut o urma de depresie pentru perioade lungi de timp isi reduc semni'icativ riscul de a se im&ol-navi de cancer. 7vident! ast'el de persoane sunt rare: cercetatorii au descoperit numai =1B de ast'el de indivi i! dintr-o populatie de >.### de oameni. Fn studiu similar s-a 'acut in anii J1# Aceste studii au 'ost precedate! prin anii J1#! de o cercetare in urma careia s-a demonstrat ca aproape =#C dintre persoanele care trecusera prin depresii lungi in urma cu 2# de ani au murit de cancer! comparativ cu numai >C dintre cei care nu au avut asemenea stari pentru mult timp. 6pecialistii au su&liniat 'aptul ca mare parte dintre &olnavii de cancer au su'erit! la un moment dat! inainte de aparitia &olii! o pierdere grea care i-a a'ectat puternic pe plan emotional! cum ar 'i moartea partenerului de viata! sau nu au 'ost su'icient de KlegatiK de 'amilie! a carei lipsa au resimtit-o. Iemeile mai i olate din punct de vedere social au un risc de a muri de cancer cu >C mai mare decat al celorlalte 'emei! iar cele necasatorite sunt ingriLorator de predispuse la a de volta aceasta &oala. -au ele pentru care depresiile predispun la cancer raman insa un mister! chiar si pentru cei care au e'ectuat studiile. 6e stie doar ca persoanele deprimate au in sange un nivel ridicat al hormonilor stresului! iar acestia reduc activi-tatea celulelor al&e! care KconducK la apararea organismului in 'ata celulelor canceroase. http://000.gardianul.ro/inde).php;a<sanatate2##"=2#"#2.)ml Vitamina B12 a uta la tratarea depresiei Vitaminele pot aLuta oamenii sa com&ata depresia! arata un studiu care a dovedit ca &olnavii cu un nivel mare de vitamina ,=2 in sange reactionea a mai &ine la tratamentele speci'ice! transmite ,,- online. -ercetatorii sugerea a ca administrarea suplimentelor de vitamina ,=2 ar putea 'i o modalitate de a mari e'icienta antidepresivelor. 6tudiul! reali at de Fniversitatea Muopio din Iinlanda! este pu&licat in iarul ,/5sGchiatrG. 5ro'. NuHHa AintiHHa a e)plicat ca descoperirea poate 'i e)trem de utila! deoarece multi pacienti nu raspund la tratamentul cu antidepresive. 7l a spus ca nu este e)clus ca vitamina ,=2 sa 'ie necesara in sinteti area unor su&stante numite monoamine! a caror carenta in sistemul nervos este una dintre cau ele depresiei. O alta teorie este ca de'icienta de ,=2 are ca re ultat acumularea unui alt compus! homocisteina! care ar putea provoca depresia. 5ro'. AintiHHa este de parere ca sunt necesare studii mai pro'unde in acest domeniu. K7ste inca prea devreme

sa sugeram ca pacientii sa ia vitamina ,=2 sau alte vitamine pentru a se trata de depresie. 7ste insa posi&il ca administrarea vitaminei ,=2 sa aLute la prevenirea simptomelor depresive in ca ul pacientilor care au carente.K Vitamina ,=2 se gaseste in stare naturala in alimente precum pestele! laptele si produsele lactate! ouale! carnea rosie si al&a. http://000.gardianul.ro/inde).php;a<societate2##3#="##2.)ml !eapa cruda poate alun"a depresiile 5e 'ondul acumularii unor ganduri negative si a unor e)periente neplacute! se poate instala depresia. -ei mai multi nu isi dau seama ca au aceasta a'ectiune! iar altii pre'era sa scape de ea cu aLutorul medicamentelor. 6ecialistii naturisti spun insa ca e)ista plante care aLuta la com&aterea depresiilor si! in plus! nu Kinto)icaK organismul cu su&stante chimice. Fna dintre plantele recomandate este ceapa. 5ersoanele deprimate sunt s'atuite sa manance ilnic ceapa! in special cruda! deoarece actionea a 'oarte &ine asupra psihicului si nu numai. 5entru a aLuta KtratamentulK sa devina mai e'icient! se poate consuma seara! inainte de culcare! o cana cu ceai de paducel! de sunatoare sau de coadasoricelului. 6e poate recurge si la aplicaea de comprese cu apa rece pe incheieturile mainilor! precum si la &ai reci la picioare. http://000.gardianul.ro/inde).php;a<sanatate2##"=#2"#3.)ml Aromoterapia trateaza starile de depresie Pamaia este 'olosita in aromoterapie pentru calitatile ei de a readuce linistea. Fleiul de lamaie rela)ea a! este antiseptic! anti&acterian! antiviral si anti-depresiv. 5entru revigorarea organismului si recapatarea tonusului sunt recomandate &aile in care se pun cateva picaturi de ulei de lamaie. 9aca puneti aceste picaturi pe o &atista pe care o mirositi! specialistii spun ca va puteti revigora memoria si va puteti concentra mai &ine. /asaLul cu ulei de lamaie tratea a durerile de cap si ametelile! alunga starile depresive! durerile la urinare si crampele menstruale. -u una-doua picaturi din acest ulei puse pe o &atista 'aceti o compresa cu aLutorul careia puteti trata ec emele! degeraturile! arsurile si muscaturile de insecte. 5entru a scapa de durerile in gat! 'aceti gargara cu eama de lamaie amestecata cu apa! deoarece are e'ecte antiseptice. Eu 'olositi uleiul de lamaie inainte de a iesi la soare! deoarece ar putea dauna pielii. 5ersoanele cu pielea sensi&ila sunt s'atuite sa 'oloseasca acest remediu mai rar! apro)imativ o data pe luna. http://000.gardianul.ro/inde).php;a<sanatate2##3#2#2#4.)ml #tresul sporeste pofta de mancare :n urma mai multor studii! cercetatorii americani au aLuns la conclu ia ca! atunci cand suntem stresati! mancam mai mult! in special mai multe dulciuri! acestea determinand cresterea nivelului unui hormon! numit corti ol! iar grasimile create de acesta se depun repede si! spun e)pertii! daunea a sanatatii. 7lissa 7pel! cercetator la Fniversitatea din -ali'ornia! a 'acut un studiu pe un grup de >2 de 'emei! a caror medie de varsta era "B de ani. Eici una dintre aceste 'emei nu avea simptome de depresie sau tul&urari legate de mancare. 7le au 'ost supuse unei situatii stresante! dupa care 'iecare a 'ost trimisa intr-o camera linistita! unde a stat singura! citind sau ascultand mu ica! si i s-a pus la dispo itie un cos cu snacHs-uri de mai multe 'eluri: dulci sau sarate! cu grasimi mai multe sau mai putine. 9upa ce 'iecare 'emeie a parasit camera cu snacHs-uri! cercetatorii au constatat ca acelea care au raspuns mai mult la stres au mancat mai multe snacHs-uri dulci. K6e poate ca insusi corti olul sa 'ie direct legat de apetit! dat 'iind 'aptul ca el mareste nivelul insulinei! care stimulea a apetitulK! a preci at 7pel. 5amela 5eeHs! pro'esor de medicina la Fniversitatea din /arGland! numeste Kstres to)icK stresul asociat pe termen lung cu sen atia de neaLutorare! de pesimism si de an)ietateK. Acesta provoaca cresterea nivelului de corti ol! 'acilitand depunerea de grasimi in ona &urtii. KOamenii cu acest tip de grasime au picioarele si mainile sla&e! dar au &urta. 6e pot ingrasa in 'elul acesta si 'emeile! chiar de la varste mai mici de "# de aniK! a spus 5eeHs. http://000.gardianul.ro/inde).php;a<societate2##"#>#2#2.)ml Tamaia$ de a utor in %olile psi&ice Damaia este rasina unui ar&ore care creste in Asia! inclusiv in ona :ordanului! si in A'rica de Eord si se pre inta su& 'orma unor &o&ite al&e sau aurii! 'olosite in ritualul ortodo). :n camera persoanelor care su'era de insomnie! depresie! nervo itate sau epilepsie se 'ac 'umigatii cu tamaie. :ntr-o lingurita din metal! se pun una-doua &o&ite de tamaie! iar lingurita se tine deasupra 'lacarii unei lumanari! timp de cateva minute. Damaia se va topi si va emana 'umul cu miros caracteristic. Acesta reduce starea de agitatie psihica! prin stimularea anumitor celule sen oriale ol'active. 9e asemenea! acest 'um destinde! calmea a si da o stare de &una-dispo itie. -ea mai &una tamaie se spune ca este cea s'intita de ,o&otea a! deoarece poarta! pe langa puterea sa! si pe cea a 9uhului 6'ant si a apei puri'icatoare in care a 'ost &ote at pruncul :isus. *D.9.+ http://000.gardianul.ro/inde).php;a<linia'ier&inte2##"#B"##>.)ml #-a "asit un medicament nou impotriva depresiei O echipa de cercetatori de la Fniversitatea din Ee0castle cauta voluntari in vederea testarii unei pilule pentru tratarea depresiei. :ngredientul-cheie al acesteia este hormonul 9A7A! ce se gaseste in mod natural in organism! dar care descreste cu varsta. 5ersoanele depresive au acest hormon in cantitati reduse. 9A7A! care este produsa de glandele suprarenale! neutrali ea a e'ectul hormonului stresului! incetineste procesul de im&atranire si im&unatateste procesul memoriei. 9r. Aamish /cAllister-?illiams! coordonatorul cercetarilor! sustine ca 9A7A produce schim&ari semni'icative in modul de actiune al creierului. Piderul grupului 9epression Alliance a declarat pentru ,,- Ee0s Online: KIoarte multe persoane cu depresie au pro&leme cu memoria si concentrareaK. *-. 9o&re+ http://000.hanuancutei.com/'orum/inde).php;s<Qsho0topic<2B12Qst< Vitamina B' intareste sistemul nervos -ercetarile e'ectuate de-a lungul timpului de oamenii de stiinta au aratat ca rolul vitaminei ,B in organism este de o mare importanta. 7a previne anumite tul&urari nervoase *'iind un &un suport pentru ca urile de epilepsie! 5arHinson si diverse sclero e+! reduce spasmele nocturne! carceii! amorteala mainilor si anumite 'orme de nevrite ale e)tremitatilor. Vitamina ,B im&unatateste digestia! contri&uie la intar ierea procesului de im&atranire! poate aLuta in ca urile de acnee si participa la producerea glo&ulelor rosii. 6pecialistii spun ca vitamina ,B este e)trem de importanta pentru 'emei! deoarece e)ista o legatura directa intre echili&rul hormonal! schim&ul de apa din organism si pre enta vitaminei ,B in corp. -ea mai &una sursa - carnea Vitamina ,B se pierde prin gatire si re'rigerare. -ea mai &una sursa este carnea! mai ales organele *'icatul+! dar aceasta vitamina este pre enta si in toate cerealele! in gal&enusul de ou! in soia! alune! nuci! &anane! prune! carto'i! var a! conopida! 'ulgi de ova ! ton! droLdii! morcovi! salata! capsuni! cirese! portocale! lamai. :n timpul sarcinii! nevoia de vitamina ,B este crescuta! deoarece sunt 'oarte importante echili&rul hormonal in corpul viitoarei mame si de voltarea sistemului nervos al copilului. 7ste indicat un aport sporit de ,B si pentru 'emeile cu sindrom premenstrual. 6imptomele resimtite la nivel emotional *o&oseala! nervo itatea! depresia+ de 'emeile care 'olosesc anticonceptionale sunt cau ate de de'icienta de vitamina ,B! care poate duce! in general! la sla&irea imunitatii! irasci&ilitate! agresivitate sau depresie. ,B este 'olositoare &ar&atilor care au activitati stresante! care sunt o&ositi! iritati! au migrene! su'era de anemie! au pro&leme de prostata sau isi pierd podoa&a capilara.

http://000.hanuancutei.com/'orum/inde).php;s<Qsho0topic<2B12Qst< (in)"o %ilo%a amelioreaza memoria Ar&orele Kparul 'ecioareiK! cunoscut su& numele de ginHgo &ilo&a! este cel mai vechi copac de pe 5amant. Anumite e)emplare datea a de =.### de ani. Irun ele si semintele sale erau deLa 'olosite in medicina chine a veche! initial pentru vindecarea astmului si a altor a'ectiuni &ronhopulmonare! ca si pentru ameliorarea circulatiei peri'erice si cere&rale. GinHgo ameliorea a memoria! stimulea a 'unctionarea creierului si are un e'ect &enign impotriva depresiei! an)ietatii si migrenei. 5oate 'i 'olosit e'icient in ca uri de astm! alergii! maladia Al heimer! ca si in a'ectiuni cardiocirculatorii. Are e'ect antiagregant! impiedicand 'ormarea cheagurilor sanguine. Eormali ea a ten-siunea arteriala! sca and valorile tensionale ridicate si crescan-du-le pe cele sca ute. 5oate 'i utili at in ca de pro&leme hepa-tice si renale! in'lamatii diverse! impotenta! tul&urari de vedere si hemoroi i. 9eoarece! in general! ameliorea a circulatia sanguina! administrarea sa reduce simptomele neplacute care insotesc procesul de im&atranire! creste capacitatea de munca! accelerea a vindecarea ranilor si este util dupa 'le&ite. :n urma consumului de ginHgo timp de opt saptamani la pacienti cu tul&urari mentale! cercetatorii au o&servat o ameliorare vi i&ila! in a&senta oricaror e'ecte secundare http://000.suplimente.go.ro/ *+,TE!T - ./FE (Vasodilatator periferic 0Tanacan ) 5rodus antio)idant modern i e'icace! cu coninut de &eta- caroten! vitaminele - i 7! seleniu i GinHgo ,ilo&a. 5rodus modern cu e'ect antio)idant. 5e lng% vitaminele antio)idante cunoscute!. :m&unatateste memoria si atentia chiar la cei a'ectati de &oala Al heiman! ameliaore a de'icientele de au ! creste 'lu)ul sangvin la cei cu circulatie peri'erica de'icitara! are e'ect &enign impotriva depresiei! an)ietatii si migrenei. Are 2# de ta&lete si se administrea a " ta&lete pe i. 5entru mai multe in'ormatii luati legatura cu persoana de contact. Avi sanitar in con'ormitate cu prevederile Pegii nr.=##/=221. 5rodusul are garantie =##C pe satis'actie. http://000.o&servator.in'o/arhiva/2##2/octom&rie/4C2#octom&rie/o&3.html !,MBATE+EA DE*+E#/E/ *+/1 MET,DE 1AT2+/#TE Dot mai multi oameni devin depresivi! iar depresia se $nscrie $ntre a'ectiunile caracteristice omului contemporan. 9epresia este consideratR ca o SprR&usireT a dispo itiei de &a R a individului. 6unt actuali ate trRirile neplRcute! triste! amenintRtoare. 7ste necesarR distinctia $ntre depresia *&oalR + si starea de depresie normalR. 5e lngR consultarea medicului specialist sunt &inevenite si metodele neconventionale de tratament: masaLul re'le)ogen U prin sedinte de presopuncturR se stimulea R onele de proiectie energeticR! responsa&ile de de'icitul de tonus vital aromoterapia U sunt utile aromele cu e'ecte antidepresive cum ar 'i: cele de citrice! da'in! scortisoarR! santal! lavandR homeopatia U este utilR doar dacR remediul este prescris de medicul homeopat! deoarece do ele si modul lor de utili are sunt strict individuali ateV 'itoterapia U cura cu ceai de sunRtoare sau $n amestec cu teiul si menta este salutarR. 6ingurR! cura nu re olvR dect partial depresia! necesitnd asocierea cu celelalte metode naturisteV miscarea 'i icR poate 'i cheia succesului $n &RtRlia cu depresia. -ele mai indicate sunt drumetiile! $notul! Loggingul! tenisul. http://sanatate.org/&oli/depresia.php /mpotriva depresiei3 -/edicamente care aLut% la corectarea de echili&relor chimice din creier --onsilierea e'ectuat% de un specialist psiholog! psihiatru sau neurolog -Dratament medicamentos plus consiliere i aLutarea pacientului s% 'ac% 'a% pro&lemelor i cri elor vieii! dependenei de alcool/droguri i altor pro&leme care se asocia % adeseori cu depresia. http://000.sana.go.ro/tratamente/tratamente_&.htm Depresie nervoasa$ insomnie Aloe Vera (el - 2 linguri dimineata si 2 seara! pe stomacul gol! cu "# de minute inainte de masa. 6e recomanda sa se &ea cu inghitituri mici! pentru a 'acilita a&sor&tia la nivelul mucoasei &ucaleV +e"im alimentar3 se recomanda e4cluderea e4citantelor (cafea$ tutun$ alcool) si a alimentelor %o"ate in aditivi c&imici de sinteza. http://000.sanatatea.com/presa.php;topic<presaQpage<p#=23 ,vazul: este! 'ara $ndoiala! una dintre cele mai cunoscute cereale indicate pentru linistirea nervilor. Ftili are: tarte de ova $n anumite mncaruri. 9e asemenea! puteti 'ace o &aie rela)anta cu e)tract sau in'u ie de ova . (insen": revitali ea a si toni'ica sistemul nervos. Ftili are: consultati un medic specialist ca sa va prescrie cantitatea necesara. .evantica: este o planta $ntr-adevar e)traordinara pentru sistemul nervos! avnd o actiune sedanta si linistitoare. :n'u ie de 'lori si 'run e. 9oua linguri de levantica la o cana. ,eti o cana de in'u ie $nainte de 'iecare masa. 7sente de &aie sau lotiuni de piele. 6tropiti-va cu cteva picaturi de ulei de levantica $nainte de culcare sau presarati ctiva stropi $n cada de &aie. Aroma naturala. Va puteti orna casa cu cosulete de paie pline cu 'lori de levantica pentru a com&ate stresul. Musetelul: e'ectul sau sedativ si calmant aLuta la controlarea nervilor. Ftili are: trei in'u ii de musetel pe i. Melisa: actionea a asupra nervilor com&atnd e'ectele stresului. Ftili are: in'u ie de 'lori si 'run e din doua linguri de melisa la o cana. -onsumati o in'u ie $nainte de 'iecare masa. Menta: este o planta toni'ianta si 'oarte utila pentru recuperarea energiei. Ftili are: se pot 'olosi doua metode: in'u ie dintr-o Lumatate de lingura de menta la o cana. ,eti o cana dupa 'iecare masa. 5uteti presara $n cosulete ornamentale 'run e de menta pentru a $nviora aerul $n permanenta. #usanul: are proprietati sedante si tranchili ante. Ftili are: doua sau trei lingurite de susan $n anumite mncaruri. 9e asemenea! se poate consuma cu iaurt sau Me'ir. !eaiul de tei: este rela)ant si tranchili ant! ideal pentru calmarea tensiunii nervoase. Ftili are: in'u ie din doua linguri de 'lori de tei la o cana. -onsumati doua in'u ii pe i. Valeriana *odolean+: este 'oarte e'icace pentru calmarea nervilor! pentru rela)area mintii si a corpului. Ftili are: in'u ie din doua linguri la o cana. Dre&uie consumata imediat $nainte sau dupa ce su'eriti de simptomele de stres. *5ro Iarmacia+ http://000.server.ro/users/m-al'a/5roduse/produse.html 2leiul de melis5-roinit5- (uz e4tern)3 antiin'lamator! calmant local! antimigrenos. 7ste indicat $n ca ul migrenelor! sinu itelor! $ntepRturilor de insecte! herpesului. Asupra psihicului si mentalului are e'ect de reducere a stresului! a depresiei. -on'erR echili&ru! stimulea R! calmea R si dR seninRtate celui care $l utili ea R. http://000.amorGn.com/help_depression.html Dhe primarG ingredient in A/O(WE! hGper'orin! is an e''ective treatment 'or depression and an)ietG. -linical research sho0s that hGper'orin relieves depression as e''ectivelG as manG prescription medications *including 5a)ilX and 5ro acX+! &ut 0ith a lo0er risH o' side e''ects. :n 'act! over 2#C o' A/O(WE users 0ith depression report positive results.

6ince A/O(WE is a natural supplement! it can &e o&tained 0ithout a prescription. :' Gou su''er 'rom depression and 0ould liHe to trG A/O(WE! order online todaG. ?e o''er ne0 customers a =##C moneG-&acH guarantee! allo0ing Gou to trG the supplement risH-'ree 'or B# daGs. 5lease taHe a moment to read testimonials 'rom clients 0ho have overcome depression and an)ietG 0ith A/O(WE. Wou can also learn more a&out the =##C natural A/O(WE 'ormula and ho0 A/O(WE 0orHs. Ieel 'ree to contact our 'riendlG support sta'' 0ith anG Yuestions or concerns.=-3 cps / daG http://000.ultimatedepressionrelie'.com/ Fltimate 9epression (elie'Z is a 0onder'ul alternative to prescription drugs liHe 5a)ilX! 5ro acX! and Pe)aproX that have numerous side e''ects. http://000.amorGn.com/ Wou have lost interest in activities that Gou once 'ound enLoGa&le. Wou lacH energG and motivation. Ieelings o' sadness and an)ietG over0helm Gou. ,ut no0 there is hope. ?ith A/O(WE! Gou can em&race everG daG 0ith a smile. A/O(WE chases Gour &lues a0aG &G com&ining the 0isdom o' nature 0ith the po0er o' science. Dhe main ingredient in A/O(WE! hGper'orin! is clinically proven to relieve &oth mild and severe depression and an)ietG. ,G &oosting the &rainJs natural capacitG 'or happiness! A/O(WE restores emotional vitalitG to Gour li'e 0ithout e)pensive prescriptions or nastG side e''ects. Dhe A/O(WE 'ormula has &een scienti'icallG designed to put a spring in Gour step and a smile on Gour 'ace. A'ter taHing A/O(WE 'or si) 0eeHs! 2#C o' people 0ith depression and 11C 0ith an)ietG report positive results. ?e encourage Gou to revie0 the scienti'ic research discussing the &ene'its o' the A/O(WE 'ormula. Wou can also read testimonials 'rom real people 0ho have e)perienced real results 0ith A/O(WE. A/O(WE can onlG &e purchased through the A/O(WE.-O/ 0e&site. Order no0 and 'inallG 'ind the happiness Gou deserve. http://000.0elatonin.com/ 6elmedica Aealthcare is one o' the most respected names in the nutraceutical 0orld! 0ith over ># Gears o' com&ined e)perience. 6elmedica Aealthcare manu'actures everG product that 0e sell in our o0n state o' the art 'acilitG under the strict guidelines o' the F.6. Iood and 9rug AdministrationJs Good /anu'acturing 5ractices! or KG./.5.K ,e'ore Gou &uG anG dietarG supplement! al0aGs asH 0hether it 0as manu'actured under I9A 6tandards. 6elmedica Aealthcare products are not approved or disapproved &G the I9A. At this time the 'ood and drug administration does not revie0! approve or disapprove anG dietarG supplement itsel'. 6tatements a&out ?elatonin made here have not &een evaluated &G the Iood and 9rug Administration. ?elatonin is not intended to diagnose! treat! cure! or prevent anG disease. http://000.depression.com/medications.html ?7PP,FD(:E [PX*&upropion A-l e)tended-release ta&lets 5A[:P -(Z *paro)etine A-:+ -ontrolled-(elease Da&lets

6ipertensiunea
http://000.terapii-naturiste.com/terapii_naturiste/&alneoterapia/hidroterapia/hidroterapie_leacuri.htm -e este %aia fier%inte -ind se 'ace &aia 'ier&inte! tot corpul este scu'undat in apa! cu e)ceptia capului. Aceasta 'orma de tratament se recomanda pentru a mari 'lu)ul sangvin spre piele! pentru a intensi'ica meta&olismul! pentru a mari transpiratia! pentru a ridica temperatura corpului! pentru a diminua durerea! incordarea si o&oseala si pentru a scadea congestia organelor interne. ,aia 'ier&inte este indicata in circulatie proasta! durere! contractura musculara si o&oseala generala! congestie a organelor interne. 7ste contraindicata persoanelor care su'era de dia&et! cancer! cardiopatie ischiemica si vulvopatii! tul&urari vasculare! hipertensiune arteriala. 9e asemenea! tre&uie sa se tina seama de 'aptul ca persoanele in virsta sau de&ile nu tolerea a &ine &aia 'ier&inte. 9aca apare starea de ameteala sau de lesin! &aia tre&uie oprita imediat si in orice ca ! persoana respectiva nu tre&uie sa 'ie niciodata singura atunci cind 'ace &aia. ,aia 'ier&inte nu se utili ea a in timpul menstruatiei. http://000.'reemail.atlastelecom.ro/\samu&oG/leurda.htm .eurda /oduri de 'olosire: -su& 'orma de condiment: 'run ele proaspete de leurda se maruntesc ca patrunLelul sau ceapa si se presara pe piine! in supe! sosuri! salate si mincaruri de carne. -tinctura de leurda: 'run ele sau &ul&ii taiati marunt se introduc intr-o stical pina la git 'ara a se indesa! se toarna desupra rachiu de secara sau orice alt rachiu de "1-3#C 'acut in casa si se lasa =3 ile in soare sau in apropierea masinii de gatit. 6e iau de 3 ori pe i cate =#-=> picaturi in putina apa. -vin de leurda: se ia = pumn de 'run e taiate marunt! se lasa sa dea citeva clocote in ] litru de vin al&! se indulceste dupa gust cu miere sau sirop si se &ea din acest vin peste i! incet! inghititura cu inghititura http://000.evenimentul.ro/local/article/=#>BB3!4!&aseArticle.html 2tilizarea usturoiului ca remediu medical ^tiina a demonstrat c% usturoiul este un puternic anti&iotic! av$nd un spectru larg de aciune terapeutic%. Pumea medical% a aLuns la o conclu ie unanim%! c% dintre toate propriet%ile curative ale usturoiului! cea mai important% este aceea de anti&iotic natural. Eumeroase studii au con'irmat 'aptul c% usturoiul are propriet%i anti&iotice i este 'oarte e'icient $mpotriva &acteriilor! ciupercilor i viruilor. 6$nt specialiti care susin chiar c% s$ngele unui m$nc%tor de usturoi poate distruge &acteriile. 5roprietatea de anti&iotic este dat% de coninutul de allicin care se

g%sete $n usturoiul crud (%ceala i gripa 9up% cum ne-a spus dna lector universitar Angela ,eLu! terapeut naturist! mem&ru al Asociaiei Eaionale pentru Derapii -omplementare din (omnia *AEAD7-O(+! de-a lungul timpului s-a tot c%utat un tratament e'icient pentru r%ceal% $ns% 'ar% un succes real. Fnul dintre motive este acela c% r%ceala &anal% nu este chiar at$t de comun%: K7)ist% o 'oarte mare varietate de virui care produc viro e respiratorii U peste 2## de virui cunoscui pot provoca r%celi. 7)ist% i 'oarte multe mutaii ale virusului care produce gripa. (%ceala i gripa s$nt inte $n micare. Fn tratament e'icient pentru un tip de virus poate s% nu ai&% nici un e'ect asupra altuia. 8n acest moment poate interveni tratamentul cu usturoi. Fsturoiul are! mai degra&%! aciunea unui anti&iotic cu spectru larg dec$t a unui anti&iotic int%. 9e asemenea! are e'ecte po itive asupra $ntregului sistem imunitar. Ioarte multe suplimente nutritive pe &a % de plante conin usturoi! al%turi de plante &ine cunoscute pentru aciunea lor imunostimulatoare! precum echinaceea. Fsturoiul conine dou% componente principale! care au importan% terapeutic%: allicin i compui &io-activi care conin sul'. Allicinul este compusul cu cele mai importante e'ecte asupra s%n%t%ii. Acesta nu se g%sete $n usturoiul normal! ci se produce $n momentul $n care c%elul de ustouroi este t%iat sau dro&it. -u c$t este tocat mai m%runt! cu at$t mai mult allicin se produce! deci i e'ectul terapeutic va 'i mai puternic. Fsturoiul aLut% $n tratamentul r%celii i gripei $ns% are i e'ecte e)celente 'olosit $n scop preventivK. 9e tiut c% allicinul din usturoi $ncepe s% dispar% imediat ce este produs! iar prin 'ier&ere $i pierde e'ectul terapeutic. 5entru a &ene'icia de usturoi i din punct de vedere terapeutic este recomandat% consumarea lui $n stare proasp%t% sau ad%ugat $n m$ncare la s'$rit! '%r% a-l mai 'ier&e. 7'ecte deose&ite $n tratarea acneei Acneea este cea mai r%sp$ndit% &oal% de piele i! 'ie c% apare $n perioada adolescenei sau mai t$r iu! este la 'el de nepl%cut% at$t pentru cel care su'er% de ea! c$t i pentru cei din Lurul s%u. Eimeni nu pretinde c% usturoiul ar 'i un leac miraculos pentru acnee $ns% multe persoane cred c% aLut%! 'olosit at$t intern c$t i e)tern: K8n primul r$nd! usturoiul este un puternic anti&iotic i cur%% 'oarte &ine s$ngele. 9e 'apt! consumul de usturoi aLut% organismul s% se curee singur! elimin$nd to)inele i! ast'el! reduc$nd acneea. 5ropriet%ile sale antiseptice i de cur%ire pro'und% $l recomand% i ca tratament e)tern $n acnee. Fn c%el de usturoi t%iat i 'recat uor pe ona cu pustule aLut% la vindecarea lor. 8ncercai acest lucru i la apariia unui 'uruncul i vei vedea re ultatul_ 5e l$ng% 'aptul c% este un &un anti&iotic! allicinul din usturoi este un tot at$t de &un anti'ungic! 'iind e'icient $n tratarea in'eciilor pieliiK. Fsturoiul! colesterolul i pro&lemele cardiace -olesterolul U o su&stan% al&%! v$scoas%! care se g%sete $n plasma sanguin% U este esenial pentru via%. 7)ist% un colesterol K&unK i unul Kr%uK pentru s%n%tate. Dotui! un nivel ridicat al colesterolului poate avea implicaii grave asupra sistemului cardiovascular! duc$nd $n 'inal la aterosclero %: KFn nivel e)cesiv al colesterolului poate 'i un indicator al unui risc crescut de atac cardiac i/sau cere&ral. 8n timp ce o serie de studii individuale au ar%tat c% usturoiul aLut% $n com&aterea colesterolului nociv *P9P+! nu e)ist% totui o dovad% clar% a e'icienei acestuia. 8ns%! usturoiul are un renume $nc% din vechime ca 'iind un remediu 'oarte &un $n pro&lemele cardiaceK. Aipertensiunea arterial% este o &oal% de care su'er% 'oarte muli oameni! unii chiar '%r% s% tie. Aceast% &oal% se caracteri ea % prin pomparea mai accelerat% a s$ngelui dec$t este normal: K6e pare c% e'ectele po itive ale usturoiului $n hipertensiune arterial% se datorea %! mai degra&%! compuilor &io-activi! care conin sul'! dec$t allicinului *principalul component+. -ompuii &io-activi &ogai $n sul' nu au aceeai valoare terapeutic% precum allicinul $ns% nu se distrug at$t de repede i! mai ales! propriet%ile terapeutice ale acestora nu dispar $n timpul g%titului. Aceti compui nu au aceeai proprietate anti&iotic% i anti'ungic% a allicinului $ns% s$nt 'oarte e'icieni pentru circulaia s$ngelui. Fsturoiul! aLut% la sc%derea tensiunii arteriale i prin 'aptul ca reglea % nivelul de colesterol. 6ul'aii aLut% la sc%derea nivelului colesterolului nociv! aLut$nd 'oarte mult! prin aceasta! sistemul cardiovascularK. O alt% prioritate important% a usturoiului! spune dna ,eLu! este aceea de antio)idant natural! aLut$nd organismul $n lupta cu radicalii li&eri! principalii 'actori responsa&ili de procesul de $m&%tr$nire celular% i reducere a longevit%ii. *-.:.+ http://000.armonianaturii.ro/000/produse-naturiste/productsC4-displaG5roduct/id_>2/Dinctura-de-lavanda.html Tinctura de lavanda :intern - se ia o lingura de tinctura diluata in =##ml apa! de "-3 ori/ i *o&servatie: in hipertensiuni si in &oli in care aportul de lichid este contraindicat se recomanda diluarea tincturii in cantitati mai mici de apa+. /ndicatii3 :ntern: antispasmodica! anticonvulsiva! antidepresiva! antimigrenoasa! sedativa! somni'er &land! mareste secretia gastrica si motricitatea! intestinala! colagoga! coleretica! carminativa! stimulent nervos usor! antiseptica! antiseptica pulmonar! diuretica! sudori'ica! tonic cardiac usor si calmant! hipotensoare! vermi'uga! antito)ica! determina intinerirea celulelor si stimulea a sistemul imunitar! antiin'lamatoare. 7)tern: analge ica! calmanta! antidepresiva! &actericida! cicatri anta! para icitida! insecticida! antiveninoasa! reglatoare a activitatii sistemului nervos! anticonvulsiva! antidepresiva! vulnerara! antimicro&iana si anti'ugica *uleiul volatil in dilutii de pana la = la mie+. 6e recomanda intern in: migrene! ce'alee! a'ectiuni cardiace cu su&strat nervos! tul&urari digestive! &alonari! an)ietate! irita&ilitate! spasme! insomnii! &oli in'ectioase! melancolie! neurastenie! a'ectiuni ale cailor respiratorii! reumatism! de&ilitate in'antila! atonie gastrica si intestinala! ameteli! isterie! sechele ale parali iei! enterite! 'e&ra ti'oida! cistite! para iti intestinali! hipertensiune! &ronsita. 6e recomanda e)tern in: stari 'e&rile comprese cu tinctura diluata in apa! plagi de orice natura: simple! atone! in'ectate! cangrenoase! si'ilitice comprese cu tinctura! arsuri de gradul : si :: comprese cu tinctura - in ciuda usturimii e'ectele vindecatoare sunt remarca&ile! cupero a comprese cu tinctura diluata in apa! intepaturi de insecte! muscaturi de animale si de vipera *tratament imediat+ comprese cu tinctura! pediculo a! caderea parului 'rictiune la radacina parului cu tinctura din a&undenta! dupa care capul se acopera! dureri de cap! parali ie 'rictionari locale cu tinctura. http://000.evenimentul.ro/local/article/=#=#=2!4!&aseArticle.html Tratament cu macerat din r7d7cini de 8elina 9i semin8e de ov7z Acest tratament are e'ecte &ene'ice $n ca uri de digestie de'icitar%! inapeten%! insu'icien% suprarenal%! colici renale! retenie urinar%! litia % renal% i ve ical%! drenarea &ilei! a'eciuni hepatice i splenice! gastrit% acut% i cronic%! ulcer gastric i duodenal! eliminarea viermilor intestinali! dia&et aharat! gut%! insu'icien% tiroidian%! insomnie! surmenaL! stres! o&oseal%! astenie 'i ic% i nervoas%! circulaia proast% a s$ngelui! hipertensiune arterial%! o&e itate! deminerali are! reumatism! a'eciuni pulmonare! gripe! r%celi! &ronite! sterilitate! normali area ciclului menstrual. 8n urma e)perienelor clinice! s-a constatat c% acest tratament are un puternic e'ect de deto)i'iere a organismului! de puri'icare i regenerare sanguin%. /ai $nt$i se cur%% r%d%cinile de elin%! se spal% cu ap% rece! se taie $n 'elii su&iri! apoi se dau prin maina de tocat carne i se introduc $ntr-un &orcan. -antitatea lor tre&uie s% ocupe o treime din &orcan. 8n alt &orcan! de aceeai capacitate! se pun semine de ov% nedecorticate! iar cantitatea lor tre&uie s% ocupe o treime din &orcan. 6eminele de ov% se dau printr-o main% de m%cinat! $n aa 'el $nc$t s% 'ie doar m%runite! s'%r$mate i nu trans'ormate $n '%in%. At$t peste elin%! c$t i peste ov% ! se pune ap% rece p$n% se umple &orcanul! apoi se agit% cu o lingur% de lemn. 6e las% la macerat timp de 23 de ore! dup% care 'iecare macerat se strecoar% separat printr-un ti'on i se amestec% $n p%ri egale. Amestecul tre&uie consumat $n timp de 2 ile! dup% care se prepar% noi cantit%i prin acelai procedeu. 6e consum% =-=!> l de macerat pe i. 7ste &ine ca acest tratament s% se repete de mai multe ori $n decursul unui an! cu pau e de =-2 luni. *-.:.+ http://000.evenimentul.ro/local/article/24"42!4!&aseArticle.html Pa normali area tensiunii arteriale! pe l$ng% medicamente! pot contri&ui i unele produse o&inute din plante medicinale. 8n primul r$nd 'lorile! 'run ele i 'ructele de p7ducel U in'u ie dintr-o linguri% de 'run e i 'lori sau 2 lingurie de 'ructe la o can% cu ap%. 8ntreaga cantitate se &ea $n cursul unei ile. 7'ecte deose&ite $n hipertensiune arterial% are i ceaiul din talpa g$tei U in'u ie din " linguri de plant% m%runit% la 2## ml de ap% clocotit%V se iau "-> linguri pe i. *-.:.+

http://000.evenimentul.ro/local/article/1=3#>!4!&aseArticle.html 6rean 9i leu9tean pentru &ipertensiune arterial7 6e amestec% o lingur% de r%d%cin% ras% de hrean cu o lingur% de miere p$n% c$nd se o&ine o past% omogen%. Acest amestec se $nghite $n $ntregime dimineaa! $nainte de micul deLun. -ura se tine "# de ile i se repet% la 'iecare 2 luni. Dratamentul se aplica de 3 ori pe an! timp de " ani. 8n paralel! se &ea o in'u ie de leutean: 2 linguri de 'run e uscate la o can% cu ap% clocotit%. 6e in'u ea % => minute i se &eau 2 c%ni pe i. /ult mai puternic% este tinctura din 2# g 'run e . 6e iaui 2# g r%d%cini de leutean! macerate =# ile $n =## ml alcool de 4# c$te 2> de pic%turi diluate $n Lum%tate de pahar cu ap%! de " ori pe i. *-.:.+