Putem concluziona c sociologia este o stiin social care intr ntr-o mulime de conexiuni cu toate celelalte stiine sociale.

n istoria sociologiei exist dou mari poziii n privina raportului care exist ntre sociologie i celelalte tiinte sociale. A. Un prim punct de vedere susine distincia absolut dintre ele, sociologia studiind sociale, grupurilor", n timp ormele sociale ale ce siintele sociale activitii umane !caracteristicile generale ale relaiilor particulare !politologie, stiinele economice etc." au ca obiect di eritele coninuturi ale activitii umane. #. $ellalt punct de vedere, n opoziie cu primul, consider c distincia dintre sociologie si celelalte tiine sociale este relativ i istoric. n aceast perspectiv, sociologia este at%t o stiin a ormelor sociale c%t i a societaii ca sistem i a subsistemelor care o compun i interrelaiilor dintre ele. Sociologie a si psihologie. &oger #astide in Tratat de

sociologie !'()*",'' constata c iniial raportul dintre psi+ologie i sociologie ost g%ndit prin prisma raportului dintre contiina individual si determinrile sociale !dintre individ si societate". Psihanaliza si sociologie. Psi+analiza !numita i ,psi+ologie abisal-" este perceput astzi at%t ca ,teorie a structurii i dezvoltrii personalitii umane, c%t i ca metod de psi+oterapie, elaborat pentru tratamentul nevrozelor-. Unii psi+analiti au acilitat transbordarea procedeelor speci ice psi+analizei dinspre psi+icul individual spre mediul cultural !care socializeaz individul". Ast el, dup ce antropologul #. .alino/s0i a descoperit c societailor primitive din .elanezia le este strin complexul lui 1edip, 2. 3orne4 incura5at de aceast descoperire, susine ideea c iecrui tip de societate !cultura" i corespunde un tip speci ic de matrice a nevrozelor. Sociologie si antropologie. 6in punct de vedere etimologic, termenul de antropologie vine din limba greac !anthropos, ,om- 7 logos, ,cuv%nt-,

,vorbire-" av%nd semni icaia de discurs despre om. 8n '9(:, 2ant considera c antropologia este posibil din dou perspective ; una iziologic !ce-i propunea s studieze ceea ce natura ace din om" si alta practic !obiectul ei iind ceea ce omul ace din sine insui". Sociologia si istoria. n viziunea lui <ernand #raudel, istoria si sociologia sunt dou tiine care se ntlnesc i, mai mult dec%t at%t, ele se identi ic c+iar ,constituind o singur aventur a spiritului-. =le constituie ,singurele tiine globale susceptibile de a-i extinde curiozitatea asupra oricrui aspect al socialului . 8storia si sociologia se aseaman i prin aptul c analizeaz enomenele sociale n mod critic i selectiv. Sociologia si economia. >a nceputurile ei, sociologia a incercat sa includ n interiorul ei i probleme de economie politic. $a tiina n sine, economia politic era renegat. A. $omte acuza economia politic abstract de ,sterilitte-, de incapacitatea de a studia ,pozitiv- enomenele sociale, a late ntr-o pro und conexiune. Pe de alt parte, ?tuart .ill, iloso si economist contemporan cu ,parintele- sociologiei, sustinea existena unei opoziii metodologice ntre sociologie si economie si a imposibilitaii reconcilierii lor, prima iind o stiin general a societii, cealalt studiind doar un domeniu al socialului i nregistr%nd progrese remarcabile. Activitatea economica ace, principal, obiectul sociologiei economice i a subramurilor sale ; sociologia industrial, agrar, comercial, inanciar etc.