UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT
DIDACTICA SPECIALITATII

Coordonator,

Lect. dr. ing. Costica NITUCA

Cursant, ARDELEANU D-tru Daniel

IASI 2008

CUPRINS

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari) a. Studiul programei scolare b. Planificarea calendaristica semestriala c. Proiectarea unei unitati de nvatare d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei) III. iblio!rafie

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ. Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie de ntrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut ? aspunsul la aceste ntrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii didactice. Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina te!nica sau te!nologica presupune: ". studiul programei scolare# $. planificarea calendaristica# %. proiectarea unitatilor de nvatare# &. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).

I. ". Al!oritmul proiectarii didactice Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm: ". Stabilirea obiectivelor educationale. 'biectivele educationale sunt elementele cele mai importante n realizarea proiectarii didactice.(cestea sunt precizate n programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca documente oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba n vedere, n primul r)nd, obiectivele care circumscriu trunc!iului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). *e asemenea, obiectivele trunc!iului comun vor contribui la conturarea profilului de formare la sf)rsitul nvatam)ntului obligatoriu. Pe de alta parte, n functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum e+tins, n cazurile claselor capabile de performanta n anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline. #. Selectarea si or!ani$area continuturilor de %nvatare. (ceasta etapa consta n selectarea si organizarea continuturilor n concordanta cu obiectivele educationale urmarite. (ctivitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si nu pe continuturi, continuturile reprezent)nd o punte de legatura ntre obiective si elevi. ,n rol important n selectarea si organizarea continuturilor l constituie identificarea unitatilor de nvatare. Plec)nd de la identificarea unitatilor de nvatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale (capitole, subcapitole, lectii). *e asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare lectie, prelucr)nd si ordon)nd logic notiunile n concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor si cerintele demersului educational. &. Ale!erea strate!iilor de predare'%nvatare. Strategiile de predare-nvatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic prin concordanta si mbinarea eficienta a continutului nvatarii cu metodelor de nvatare, cu mi-loacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ n vederea atingerii obiectivelor propuse. .a alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul disciplinei, de particularitatile de v)rsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat. (. Stabilirea metodelor si te)nicilor de evaluare. eprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta ntregului proces instructiv-educativ.

Proiectarea demersului evaluativ va avea n vedere momentul n care se realizeaza evaluare (la nceputul procesului de predare-nvatare, pe parcursul derularii sale sau la sf)rsitul demersului), dar si metodele si te!nicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate asigurarea unui feed-bac/ de calitate at)t pentru elevi, c)t si pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrarii informatiilor obtinute, si vor regla modul de desfasurare a demersului didactic. 0n privinta instrumentelor de evaluare se pun c)teva ntrebari: Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare, pe care trebuie sa le realizeze elevii ? Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii, pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ? Care este specificul colectivului de elevi pentru care mi propun evaluarea ? C)nd si n ce scop evaluez ? Pentru ce tipuri de evaluare optez ? Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ? Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe c)t mai variate, astfel nc)t evaluarea sa fie c)t mai obiectiva si relevanta ? Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina 1ventualele bloca-e constante n formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia dintre ei ? aspunsul la aceste ntrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului nregistrat de elevi, ating)ndu-se n aceste fel obiectivele propuse n programa scolara.

I. #. Studiul pro!ramelor scolare *ocumentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective2competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa ntr-o anumita perioada de timp. 0n acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra ntregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele disciplinelor nrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic, tin)nd seama de specificul elevilor carora li se adreseaza. .ectura programelor scolare trebuie sa scoata n valoare relatiile care e+ista ntre obiectivele cadru 3 obiectivele de referinta - activitatile de nvatare - continuturi si modalitatile de evaluare. I. &. Planificarea calendaristica orientativa Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi: anuale - se ntocmesc pe un an de studiu# semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre. Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor: ". identificarea unitatilor de nvatare# $. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de nvatare# %. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice continuturi# &. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de nvatare. Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:

Unitatea scolara******************** Profesor************************** +isciplina************************* Clasa******Nr. ore,saptam-na******* Pro!rama scolara******************* Anul scolar***********

Planificare calendaristica Semestrul I. II ,nitatea de invatare 'biective de referinta2 Competent e specifice $ Continuturi 4r.d e ore Sapt. 'bs.

"

&

I. (. Proiectarea unitatii de %nvatare ' unitate de %nvatare constituie o structura didactica desc!isa si fle+ibila ce prezinta urmatoarele caracteristici: determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta2competente specifice# este unitara din punct de vedere tematic# se desfasoara n mod sistematic si continuu pe o perioada de timp# se finalizeaza prin evaluare 7%89. 0n vederea proiectarii unitatii de nvatare, profesorul trebuie sa identifice elementele necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele etape: ". identificarea obiectivelor2competentelor, (0n ce scop voi face ?)# $. selectarea continuturilor, (Ce voi face ?)# %. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-nvatare, mi-loace didactice, locul de desfasurare a activitatii didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii didactice, timp, (Cu ce voi face ?)# &. determinarea activitatilor de nvatare, (Cum voi face ?)# 5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (C)t s-a realizat).

Proiectul unei unitati de nvatare poate fi realizat pornind de la urmatoare rubricatie#

Unitatea scolara******************** Profesor************************** +isciplina************************* Clasa******Nr. ore,saptam-na******* Pro!rama scolara******************* Anul scolar********** Proiectul unitatii de %nvatare ,nitatea de nvatare:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 4umarul de ore alocate::::::: Continuturi 'biective de referinta2 Competente Specifice $ (ctivitati de invatare e " % & esurs 1valuar e 5

I. /. Proiectarea lectiei Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza n cadrul unui timp determinat, de obicei, o ora scolara. Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape: ". 0ormularea clara a obiectivelor operationale. 'biectivele operationale indica efectele observabile la sf)rsitul lectiei. Pentru a fi atinse, obiectivele de referinta2competentele specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la nivelul lectiei, n obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate n cele ce urmeaza: se e+prima n functie de elev2clasa de elevi# indica o modificare concreta de comportament# descriu efecte observabile#

precizeaza conditii n care se manifesta comportamentul# pot preciza nivelul realizarii. #. Selectarea si anali$a continuturilor. 0ntruc)t cantitatea de informatii este e+trem de mare, e+ista tentatia de a suprancarca programul elevului prin introducerea a c)t mai multe notiuni din c)t mai multe domenii. 0n consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a anali$a din multitudinea de informatii pe cele utile elevului astfel nc)t sa atinga obiectivele2competentele prevazute n programa scolara. *e asemenea, tot n sarcina profesorului cade si estimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda. (sadar, trebuie estimat nivelul de pregatire, interesul nvatarii, ritmul de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la un nivel superior de nvatare a acestora. Predarea unei discipline te!nice impune parcurgerea n conformitate cu modelul stiintific, precum si respectarea logicii didactice. 4otiunile de specialitate vor fi astfel restructurate si adaptate v)rstei elevilor nc)t sa poata fi usor ntelese si asimilate. (naliza continutului activitatii de nvatare presupune: identificarea continuturilor cu obiectivele de referinta2competentele specifice din programa scolara# divizarea si organizarea continutului# stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut# stabilirea relatiilor dintre elementele de continut. &. Anali$a resurselor. (ceasta presupune: a) anali$a a resurselor umane: particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia nvatarii, ritmul de nvatare)# competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic, competentele n specialitate, psi!opedagogice si metodice precum si competentele psi!orelationale). b) anali$a a resurselor materiale1 mi-loace de nvatam)nt# mediul de instruire# timpul aferent desfasurarii lectiei. (. Adoptarea strate!iei didactice. 0n scopul atingerii obiectivelor operationale fi+ate, actul educational prevede o strategie didactica reprezentata printr-un ansamblu de metode, mi-loace si forme de organizare a clasei de elevi. (legerea acestor strategii se face n functie de: obiectivele operationale# natura continutului# particularitatile elevilor# competentele cadrului didactic# conditii materiale din dotare# timp disponibil. /. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare. ;nstrumentele de evaluare sunt concepute la nceputul activitatii didactice (lectiei) si servesc la masurarea atingerii obiectivelor operationale. 1valuarea trebuie sa fie centrata pe unitatea de nvatare, sa fie n raport cu obiectivele prevazute n programa scolara si sa evidentieze progresul nregistrat de elev n raport cu sine nsusi. Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un proiect de lectie a carui structura este prezentat n cele ce urmeaza:

(. *ate generale de identificare Unitatea scolara******************** Profesor************************** +isciplina************************* Clasa ****** Nr. ore,saptam-na****** Pro!rama scolara******************* Anul scolar**********

Proiect de lectie Unitatea de %nvatare1******************************************************************* 2ectia1 ****************************************************************************** 3ipul lectiei1 :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::************************** +urata lectiei1 ::::::::::::: 2ocul de desfasurare1 ::::::::::::::::::::::::::::::: Competenta specifica1 ***************************************************************** 4biective operationale. .a sf)rsitul lectiei elevii vor fi capabili: 4 ". :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 4 #. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 1 4 n. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Continutul activitatii de instruire Cod C" C# 1 Cn Arii de continut Sub'arii de continut

+ia!rama obiective'continuturi 4biective, Continuturi 4" 4# 5 4n C" C# 5 Cn

6etode si procedee de instruire::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 6i7loace de %nvatam-nt1 Cod +enumirea resurselor materiale

<.Continutul stiintific al lectiei :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: <ibliografie [1] ________________________________________________________________________________________________________

C. *esfasurarea lectiei
Evenimentele i nstruirii Continut/ Obiective 1 T i m p $ Strategie didactica i!loace de "orme de invatamant organi#are a activitatii ( )

Activitatea profesorului %

Activitatea elevului &

etode de invatamant '

Evaluare

*. 1valuarea cunostintelor ". 0orma de evaluare ' proba de evaluare propriu'$isa stabilirea tipului de test# identificarea obiectivelor# selectarea continuturilor ce urmeaza a fi evaluate# construirea itemilor. #. +ia!rama obiective,itemi8 &. Etalonul de re$olvare si puncta7ul pentru fiecare item (baremul de notare).

Cunostintele dob)ndite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. 1ste indicat ca la ntocmirea probelor de evaluare sa se tina cont pe c)t posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel nc)t procesul de evaluare sa duca la culegerea unor informatii c)t mai utile n vederea luarii unor decizii ulterioare.

II. Proiectarea demersului didactic

II. 1. Programa scolara

ELECTRICITATE
Clasa a IX-a Scoala de Arte si Meserii

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA

Specializarea: Lucrator in electrotehnica

AUTOR: prof+ ing+ Ardeleanu ,-tru ,aniel

NOTA DE PREZENTARE .n cadrul Curriculum-ului de ,e#voltare /ocala a fost elaborata programa la modulul teoretic pentru 0Cultura de specialitate1 la clasa a .2-a, Scoala de Arte si eserii, nivelul 1 de calificare, cu denumirea 0Electricitate1+ odulul este conceput sub forma de optional ca disciplina noua, a carei programa nu cuprinde unitati de competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte programe de trunc3i comun si uemea#a a fi parcurs intr-un an de studiu+ 4rograma fiind elaborata dupa modelul celor de trunc3i comun, conform O ECT nr+&((&/%1+5%+$55%+ Continuturile tematice au o structura a6ata atat pe caracterul informativ cat si pe cel aplicativ si e6perimental, permitand elevilor sa-si poata de#volta de#volta, cat mai mult cu putinta, vi#iunea asupra comple6itatii problemelor din domeniul electric si te3nic in general+ 4rin parcurgerea programei acestui modul se urmareste dobandirea competentelor descrise in Standardele de 4regatire 4rofesionala, documente ce stau la ba#a Sistemului 7ational de Calificari 4rofesionale+ 8nitatile de competenta si continuturile tematice a acestei programe sunt capitole, respectiv teme independente care nu sunt studiate in cadrul celorlalte module de trunc3i comun, fiind elaborate numai dupa modelul acestora+ Continutul tematic are drept scop insusirea cunostintelor asupra electricitatii si a aplicatiilor practice ale acesteia, aratanduse ce este electricitatea, cum se produce, cum se transporta si cum poate fi folosita in diferite scopuri casnice si industriale+ Se pre#inta elementele componente ale instalatiilor electrice, materialele folosite pentru constructia lor, conditiile pe care trebuie se le

indeplineasca, modalitatile de intretinere si reparare a instalatiilor, indicandu-se masurile de protectie sau de siguranta de care trebuie sa se tina seama in diferite situatii problema+ 4arcurgerea modulului ofera elevilor posibilitatea sa-si insuseasca mai bine necesitatea identificarii problemelor simple, alcatuirea si aplicarea unui plan de re#olvare a problemelor simple, verificarea re#ultatelor obtinute in urma aplicarii planului de re#olvare, astfel incat, in final, toate acestea sa conduca spre re#olvarea anumitor situatii problema intalnite in practica, avand posibilitatea familiari#arii cu diverse re#olvari de probleme+ 7umarul total de ore alocat modulului fiind reparti#at dupa cum urmea#a9 - teorie :(& ore ;$ ore/saptamana2%$saptamani<= Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de doua ore pe saptamana, pe care profesorul le poate planifica in ore de predare-invatare, ore de aplicatii si e6perimente sau ore de recapitulare si evaluare+ 4rofesorul inginer are posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, de compatibilitatea materialului didactic si de ritmul de invatare si de formare a deprinderilor specific grupului instruit+

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

COMPETENTE SPECIFICE

CONTINUTURI

.dentifica probleme simple

>eneralitati privind electricitatea9 - materia si structura ei= - e6plicarea fenomenului= - tipuri de campuri electrice si magnetice= - modalitati de producere a electricitatii= - clasificarea centralelor electrice= - principalele marimi electrice si unitatile de masura ale acestora= - procesele care se intalnesc in circuitele electrice= - caracteristicile instalatiilor electrice de lumina si forta= 8tili#arile energiei electrice9 - probleme generale ale instalatiilor electrice= marimi si unitati fotometrice+ Aplicatii cu caracter practic si e6perimental9 - reali#area practica a instalatiilor si circuitelor electric - alegerea materialelor optime functionarii si sigurantei in

Alcatuieste si aplica un plan de re#olvare a unei probleme simple

?erifica re#ultatele obtinute in urma aplicarii planului de re#olvare a unei probleme simple

e6ploatare= anali#a constructiva si functionala a diferitelor tipuri de aparate electrice din structura unei instalatii sau circuit electric= - studiul instalatiilor electrice de iluminat si forta din gospodariile proprii= 8tili#arile energiei electrice9 - surse electrice de lumina= - corpuri de iluminat= - transformatoare si masini electrice= studiul domeniilor de utili#are a energiei electrice la diversi consumatori casnici si industriali+ - identificarea tipurilor de defecte care apar intr-o instalatie electrica si a cau#elor= - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice= - instructiuniprivind utili#area, intretinerea si repararea instalatiilor electrice de iluminat si forta= - instructiuni privind utili#area, intretinerea si repararea aparatelor electrice din structura unei instalatii electrice= - masuri de protectia muncii= masuri de prim a!utor la electrocutare+ -

VALORI SI ATITUDINI
Adaptarea la cerintele pietei m ncii si la dinamica e!ol tiei te"nolo#ice Responsa$ilitatea pentr asi# rarea calitatii prod selor%ser!iciilor Mani&estarea simt l i estetic 'n desi#n( l ind strial Mani&estarea #)ndirii critice si creati!e 'n domeni l te"nic Constienti*area importantei standardi*arii 'n domeni l te"nic

SU+ESTII METODOLO+ICE .ntre competente si continuturi e6ista o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite+ Activitatea de invatare/instruire utili#ata de cadrul didactic va avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de predare+ etodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt9

- e6plorative ;vi#ite de documentare, observarea independenta, studiul de ca#, problemati#area<= - e6po#itive ;e6plicatia, descrierea, e6emplificarea<= - metode ba#ate pe actiune ;efectuarea de lucrari practice, !ocul de rol, simularea< Continuturile programei modulului Electricitate trebuie sa fie abordate intr-o maniera diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se lucrea#a si de nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia+ 4entru asigurarea unei logici a intelegerii si invatarii, se vor parcurge continuturile in urmatoarea ordine9 C !osti!te ge!erale "es#re electricitate Ce este electricitatea= Campuri electrice, magnetice si electromagnetice= Cum se produce electricitatea+ Surse electrice= arimi electrice principale si unitati de masura= Curentul continuu si curentul alternativ= Sc3eme de legaturi electrice= Scurtcircuitul electric= Efectele curentului electric= Cum se transporta energia electrica+ I!stalatii electrice la co!s mator >eneralitati= @ransamentul= ,escrierea instalatiei electrice+ 4arti componente= ateriale folosite in instalatiile electrice= ,iferite tipuri de instalatii electrice= asuri de protectie impotriva tensiunilor de atingere= Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice+ A#licatiile electricitatii >eneralitati= Aplicatiile efectului termic= Aplicatiile efectului magnetic= Aplicatiile efectului c3imic= 8tili#arile energiei electrice9 - marimi si unitati fotometrice - surse electrice de lumina $ corpuri de iluminat

MATERIALE NECESARE Folii pentr retroproiector, planse didactice, modele, cataloa#e de componente sa e-trase de catalo#, &ise de acti!itate independenta, 'ndr mar de la$orator, man ale de tili*are, colectii de componente si dispo*iti!e

electronice, plat&orme de l cr %mod le e-perimentale, osciloscop c do a spot ri, m ltimetre, #eneratoare de semnal, s rse de c.c., elemente de conectica.

II. #. Planificarea calendaristica semestriala

,nitatea scolara: =rup Scolar ;ndustrial >4icolae ;orga? 4egresti, -ud. @aslui *isciplina: 1lectricitate (C.*...) Profesor: ing. (rdeleanu *-tru *aniel Clasa: a ;A 3 a. 4r.ore2saptam)na: $ ore Specializarea: 1lectrote!nica Programa scolara: nr. (nul scolar $88B 2 $88C

Planificare calendaristica
&9 sapamani : # ore,sapt ; <9 ore ,nitatea de 'biective de invatare referinta2 Competente specifice " $ Continuturi %

Re%ol&are "e #ro'leme .dentifica probleme simple

(e!eralitati 1+ Ce sete electricitatea= $+ Campuri electrice,magnetice si electromagnet %+ Cum se produce electricitatea+ Surse electrice &+ arimi electrice principale si unitati de masu '+ Curentul continuu si curentul alternative= (+ Sc3eme de legaturi electrice= )+ Scurtcircuitul electric= *+ Efectele curentului electric= A+ Cum se transporta energia electrica

Alcatuieste si aplica un plan de re#olvare a unei probleme simple

I!stalatii electrice la co!s mator 1+ >eneralitati= $+ @ransamentul= %+ ,escrierea instalatiei electrice+ 4arti compone &+ ateriale folosite in instalatiile electrice= '+ ,iferite tipuri de instalatii electrice= (+ asuri de protectie impotriva tensiu
%

"

)+ Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca electrice= A#licatiile electricitatii ?erifica re#ultatele obtinute in urma aplicarii planului de re#olvare a unei probleme simple 1+ $+ %+ &+ '+ >eneralitati= Aplicatiile efectului termic= Aplicatiile efectului magnetic= Aplicatiile efectului c3imic= 8tili#arile energiei electrice marimi si unitati fotometrice= surse electrice de lumina= corpuri de iluminat

Reca#it lare: semestriala si )i!ala

I!stalatii electrice la co!s mator A#licatiile electricitatii

II. &. Proiectarea unitatii de %nvatare Unitatea scolara/ : =rup Scolar ;ndustrial >4icolae ;orga? 4egresti, -ud. @aslui Disciplina/ 1lectricitate (C.*...) Pro&esor/ ing. (rdeleanu *-tru *aniel Clasa/ a ;A 3 a. 4r.ore2saptam)na: $ ore Speciali*area/ L crator in electrote"nica Pro#rama scolara/ nr. An l scolar 0112 % 0113

nvatare

Proiectul unitatii de

Unitatea de 'n!atare/ Rezolvarea de peobleme N mar l de ore alocate/ 45 ore

Continuturi 'biective de referinta2 Competent e Specifice $ (ctivitati de invatare esurse 1valuare

"

(e!eralitati 1+ Ce sete electricitatea= $+ Campuri electrice,magnetice si electromagnetice= %+ Cum se produce electricitatea+ Surse electrice= &+ arimi electrice principale si unitati de masura=

CS "

CS $

% Cunostinte generale despre electricitate# 1+plicarea fenomenelor de producere a electricitatii# Caractrizarea campului electric: definire, marimi caracteristice# Caractrizarea campului magnetic: definire, marimi caracteristice# Caractrizarea campului electromagnetic: definire, marimi caracteristice# Clasificarea surselor electrice (ideale si reale): generatoare de current# generatoare de tensiune#

&

Dolii pentru retroproiector # etroproiecto r# Eanuale# Fabla# Ear/ere

'bservar ea curenta#

;ntrebari orale

'+ Curentul continuu si curentul alternative= (+ Sc3eme de legaturi electrice= )+ Scurtcircuitul electric= *+ Efectele curentului electric= A+ Cum se transporta energia electrica+

CS %

"

Producerea electricitatii prin transformarea diferitelor forme de energie (c!imica, mecanica)# Centrale electrice: clasificare, constructie, functionare# *efinirea si caracterizarea marimilor electrice: (cantitatea de electricitate, curentul electric, conductibilitatea si rezistenta electrica, Potentialul electric, legatura dintre tensiune, current si rezistenta, caderea de tensiune, puterea electrica, energia electrica. Curentul contunuu:definitie, mod de producere# Fipuri de current alternative. =enerarea curentului alternative# .egarea in serie, paralel si derivatie a componentelor unui circuit electric *efinitia si producerea scurtcircuitului electric# 1fectul termic# efectul c!imic# efectul magnetic# Fransformatoare electrice# .inii electrice de transport si distributie. %

& Planse#

I!stalatii electrice la co!s mator 1+ >eneralitati= (+ @ransamentul= )+ ,escrierea instalatiei electrice+ 4arti componente= *+ ateriale folosite in instalatiile electrice= A+ ,iferite tipuri de instalatii electrice= (+ asuri de protectie impotriva tensiunii )+ Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice

*efinirea notiunilor de: retea electrica, instalatie electrica, circuit electric, consummator electric, receptor electric# *escrierea unei instalatiei electrice. Parti componente. Fablouri de distributie# Circuite de lumina# Circuite de forta# Eateriale electroizolante# Conductoare electrice (isolate, neizolate)# (legerea conductoarelor pentru instalatiile interioare# Fuburi protectoare# ;zolatoare# etele de distributie: descrierea elemntelor structurale (stalpi, aparate, tablouri de distributie, contoare, materiale)# ;nstalatii de lumina# ;nstalatii pentru circuite casnice# Protectia prin legarea la pamant# Protectia prin legarea la nul# Dolosirea de tensiuni nepericuloase

Stand cu lucrari de laborator eceptoare de lumina si de forta Fablouri de distributie Conductoare electrice Dolii pentru retroproiector # etroproiecto r# Eanuale# Fabla# Ear/ere Planse#

'bservar ea curenta#

;ntrebari orale .ucrari scrise

(ctivitati practice de laborator

A#licatiile electricitatii *+ >eneralitati= A+ Aplicatiile efectului

.ampa electrica cu incandescenta# .ampi fluorescente tubulare# .ampi electrice cu vapori de mercur de mare presiune si -oasa presiune# (parate electrote!nice:

Stand cu lucrari de laborator Dolii pentru retroproiector #

'bservar ea curenta#

;ntrebari orale

termic= 15+ Aplicatiile efectului magnetic= 11+ Aplicatiile efectului c3imic= 1$+ 8tili#arile energiei electrice marimi si unitati fotometrice= surse electrice de lumina= corpuri de iluminat

clasificare, constructie, utilizare# Casificarea masinilor electrice# egimurile de functionare ale masinilor electrice# 1lemente galvanice# (cumulatoare electrice# Principalele marimi fotometrice si unitatilor lor de masura: (flu+ul luminos, intensitatea luminoasa, iluminarea si legile ei, e+citanta luminoasa, luminanta, cantitatea de lumina, e+punerea luminoasa)

etroproiecto r# Eanuale# Fabla# Ear/ere

.ucrari scrise

(ctivitati practice de laborator

II. (. Proiectul de lectie (. *ate generale de identificare Unitatea scolara1 =rup Scolar ;ndustrial >4icolae ;orga? 4egresti, -ud. @aslui +isciplina1 1lectricitate (C.*...) Profesor1 ing. (rdeleanu *-tru *aniel Clasa1 a ;A 3a Pro!rama scolara1 nr. C.D.L Nr.ore pe saptam-na1 $ ore Anul scolar $88B 2 $88C

Proiect de lectie Unitatea de nvatare: Re*ol!area de pro$leme Lectia: Lampi electrice c incandescenta Tipul lectiei: Com nicare de noi c nostinte urata lectiei: 41 min te Locul de des!asurare: La$orator l de electronica Competenta speci!ica: CS 6 Continutul activitatilor de instruire: Cod Arii de contin t S $(arii de contin t De&initie. Emisia de l mina Lampa c incandescenta normala si c cicl re#enerati! de iod Parametrii caracteristici Rol l & nctional al elementelor componente Reactii si &enomene c"imice si &i*ice Fia$ilitatea lampilor c incandescenta A!anta8ele si de*a!anta8ele lampilor c incandescenta

C7

Clasi&icare

C0 C6

Elemente constr cti!e. Principi de & nctionare. Anali*a comparati!e a lampilor c incandescenta

"biectivele operationale: La s&)rsit l lectiei ele!ii !or &i capa$ili/ " #$ Sa e-plice emisia de l mina la lampile c incandescenta9 " %$ Sa clasi&ice lampile c incandescenta9 " &$ Sa de&ineasca parametrii &otometrici ai lampilor c incandescenta9 " '$ Sa c noasca elementele constr cti!e ale lampilor c incandescenta9 " ($ Sa e-plice & nctionarea lampilor c incandescenta9 O 5. Sa e-plice a!anta8ele si de*a!anta8ele lampilor c incandescenta9

ia)rama obiective-continut: "biective*Continut "# "% "& "' "( "+ C# X X C% C&

X X X X

,etode si procedee de instruire: Con!ersatia, e-plicatia, demonstratia, e-erciti l. ,i-loace de nvatam.nt de uz )eneral: Flipc"art :FC;, mar<ere :M=;, ta$la ecolo#ica :TE;, pi- ri, creioane colorate, caiete de notite. ,i-loace de nvatam.nt speci!ice: Cod M R > Ln Lci enumirea resursei materiale Man al de specialitate Retroproiector Filament de >ol&ram Lampi c incandescenta normale Lampi c incandescenta c cicl re#enerati!e de iod

/valuare: O$ser!are c renta9 E!al are orala9 E!al are scrisa. ? Contin t l stiinti&ic al lectiei C #: Clasi!icare$ /misia de lumina$ Emisia de l mina a acestor i*!oare se datoreste ad cerii la incandescenta a n i &ilament metallic parc rs de c rrent. Ca element de circ it, lampa c incandescenta este n re*itor neliniar, inertial, c o caracteristica dinamica !olt(amper simetrica. Se distin# do a tip ri de lampi electrice c incandescenta/ - lampi incandescente normale9 - lampi incandescente c cicl re#enerati!e de iod. Parametrii !otometrici$ - randamentul optic0 este raport l dintre &l - l ener#etic emis in domeni l !i*i$il al spectr l i si &l - l total al s rsei9 - e!ectul vizual util0 se de&ineste ca &iind raport l dintre &l - l l minos estimate in @ati l minosi si &l - l ener#etic core*p n*ator domeni l !i*i$il al spectr l i9 - e!icacitatea luminoasa a sursei0 repre*inta raport l dintre &l - l l minos e-primat in l meni si &l - l ener#etic al s rsei$ Pentr o s rsa reala, indi&&erent de le#ea d pa care & nctionea*a, e&icacitatea l minoasa se de&ineste ca raport l dintre &l - l l minos si p terea totala Pa a$sor$ita de retea/ Unde, Pa A Pe B DP, c Pe(p terea e&ecti!a a s rsei9 DP(pierderi de p tere pe elementele cone-e de circ it :startere, $alast ri, etc.; C %: /lemente constructive$Principiul de !unctionare$ Din p nct de !edere constr cti!e, lampa c incandescenta pre*inta trei parti principale/

7( 1alonul de sticla0 care poate a!ea &orme di&erite:in & nctie de destinatia lampii; si se reali*ea*a din sticla clara, mata :c asperitati de nat ra c"imica sa mecanica;, laptoasa :c s spensii din o-i*i de t"ori , &os&or;, opala :c incl *i ni de ipsos, talc, o-i*i de pl m$; sa de tip solar :c spectr corectat;. %- Soclul0 care asi# ra le#at ra, mecan ca si electrica, c s port l lampii :&as n#; si poate &i de tip c &ilet :Edison; sa $aionet :S@an;. &- 2ilamentul0 se reali*ea*a din @ol&ram care, comparati!e c alte metale #re & *i$ile, pre*inta o serie de a!anta8e si an me/ ( temperat ara de topire ridicata :6511#r.=;9 ( re*istenta mecanica $ na9 ( !olati*are red sa la temperat re inalte. Pentr e!itarea o-idarii &ilament l i $aloanele lampilor c incandescenta de p tere mica se !idea*a. Lampile c p teri mai mari de C1> a $alon l mpl t c #a* :Ne, Ar, =r, N; si &ilament d $l spiralat, ceea ce permite cresterea temperat rii de l cr :circa 6111#r. =; si implicit dimin area secti nii &ilament l i. Lampile c incandescenta tili*at in mod c rrent in instalatiile de il minat a $alon l de &orma nei s pra&ete i*oterme si se constr iesc pentr tensi ni de 702, 001, 061 V c p teri nitare de ma-im m 0111>. E&icacitatea l minoasa este de cel m lt 06D0C lm%>, ceea ce coresp nde la n randament al s rsei de circa 6,4E, d rata de & nctionare &iind de 7111 ore. Pentr a dimin a !olatili*i*area &ilament l i, in conditiile ameliorarii sensi$ile a caracteristicilor de & nctionare, in $alon l lampii se introd ce n "alo#en :iod, in ltim l timp $rom;, o$tinand (se lampa incandescenta c "alo#eni. Daca in $alon se introd ce, de e-empl , iod se o$tine o lampa c incandescnta c cicl re#enerati! de iod, & nctionarea &iind rmatoarea. ( la temperat ra :0111#r.C; relati!e ridicata a &ilament l i, molec lele de iod disocia*a in atomi/ I0 (((((((0I, ce se rFaspandesc in $alon l de sticla. ( partic lele de @ol&ram, condensate pe $alon sa a&late in !ecinatatea acest ia, la temperat ri relati!e sca* te :011#r.C; se com$ina c atomii de iod, > B 0I A >I0 re* ltand iod ra de @ol&ram !olatila.

( in !ecinataea &ilament l i iod ra se descomp ne eli$erand @ol&ram l ce se dep ne pe &ilament, iod l ramanand li$er pentr o no a reactie. Cicl l descris de ec atia/ > B 0I AAAAAAAAAAA >I0 Delimitea*a in interior l $alon l i do a *one de temperat ra, separate de o s pra&ata i*oterma de circa 7611#r. C. In e-terior l acesteia s nt preponderente reactiile de &ormare a iod rii de @ol&ram, &enomen ce inlat ra dep nerea metal l i pe $alon l lampii. In interior l s pra&etei i*oterme predomina reactiile de disociere, insotite de concentrarea @ol&ram l i in *ona &ilament l i. C *: A!ali%a com#arati&a a lam#ilor c i!ca!"esce!ta Comparativ cu lampile incandescente normale, cele cu ciclu regenerative de iod, pre#inta o serie de avanta!e, dintre care cele mai importante sunt9 - flu6 luminos practice constant pe toata durata de viata a lampii= - durata de functionare mare ;de circa $555 de ore<si eficacitatea luminoasa ridicata ;$$B$(lm/C< la puteri unitare pana la 15DC= - temperature de culoare ridicata ;$A55gr+E< ce asigura o mai buna redare a culorilor+

D Des&as rarea lectiei/

Evenimentele i nstruirii Continut/ Obiective 1 T i m p $ 1

Activitatea profesorului %

Activitatea elevului &

in

Sec enta organi!atorica "eri#icarea te$elor

Face prezenta elevil r! n teaza elevii a"#enti $n catal %&l cla#ei' (ace "#ervatii #i rec )an*ari! *aca e#te caz&l+ Prin # n*a,! # licita caietele *e te)e+ Face aprecieri! c rectari! &n*e e#te caz&l+

Ra#p&n* la $ntre"arile p&#e *e pr (e# r! $#i $n#&#e#c "#ervatiile #i rec )an*arile pri)ate+ Cei # licitati prezinta caietele *e te)e+ Ceilalti elevi a#c&lta aprecierile #i event&al $#i c recteaza ra#p&n# &rile $n caietele *e te)e+ A#c&lta #i *evin intere#ati *e pr p&nerea (ac&ta+ N teaza $n caietele *e n tite *e(initia #i cla#i(icare la)pil r c& incan*e#centa+ Aplican* c&n #tintele anteri are! *&p ace/#i n teaza *e(initia para)etril r ( t )etrici! *e*&c relatiile )ate)atice *e *e(initie+ N teaza e-plicatiile pri)ite #i *e#eneaza $n caietele *e n tite #c0e)ele pr iectate pe ta"la + Elev&l # licitat prezinta cla#i(icare cer&ta+ Ceilalti elevi #&nt atenti #i intervin &n*e e#te

C E

Trans$iterea noilor cunostinte Diri%area &n atarii C ' ( O ') O *

15

Pr p&ne elevil r n &a lectie+ La$+i electrice cu incandescenta Prezinta "iectivele lectiei+ .n pri)a etapa prezinta *e(initia la)pii c& incan*e#centa #i cla#i(icarea ace#t ra+ .n c ntin&are prezinta #i e-plica para)etrii ( t )etrici+

E E O C

O,tinerea +er#or$antei

S licita &n elev #a prezinte cla#i(icarea la)pil r electrice c& incan*e#centa+

S licita alti elevi *in cla#a #a *e(inea#ca para)etrii ( t )etrici+

caz&l+ De a#e)enea! elevii prezinta e-plicatiile ce li #/ a&cer&t+

Asigurarea -EED-.AC/ului

C n(ir)a #i apreciaza ra#p&n#&rile c recte ale elevil r+ Face "#ervatii #i c rectii! *aca e#te caz&l+

Retin aprecierile #i e-plicatiile #&pli)entare+

Diri%area &n atarii C * ( O 0) O 1) O2

1,

Prezinta partile principale ale &nei la)pi electrice c& incan*e#centa #i r l& ace#t ra+ E-plica (&ncti narea (ila)ent&l&i #i prezinta pr prietatile ace#t&ia! )aterialele &tilizate+ E-plica ) *&l *e "tinere a la)pil r electrice c& incan*e#centa c& cicl& re%enerative *e i * #i (&ncti narea ace#t ra+
*

O"#erva #c0e)a (ac&ta pe ta"la+ .#i n teaza $n caiete #c0e)a #i e-plicatiile pri)ite+ De*&c $)pre&na c& pr (e# r&l (&ncti narea la)pil r c& cicl& re%enerative *e i *i #i n teaza relatiile *e calc&l #i reactiile c0i)ice $n caiete+
,

E O C E

O,tinerea +er#or$antei

S licita &n elev #a realizeze la ta"la #c0e)a &nei la)pi c& incan*e#centa n r)ale+ S licita alti elevi *in cla#a #a e-plice ) *&l *e (&ncti nare a cel r * &a tip&ri *e la)pi electrice c& incan*e#centat+ S licita cla#a *e elevi #a e-plice c&) #e re%enereaza i nii *e i *++ Re#t&l cla#ei #&nt # licitati #a (aca "#ervatii #a& c )pletari pe )ar%inea cel r *i#c&tate+

Elevii # licitati realizeaza la ta"la #c0e)ele cer&te #i le e-plica+ Elevii # licitati #&pli)entar c )enteaza #i apreciaza ra#p&n#&rile c le%il r veri(icati+

C E

Asigurarea -EED-.AC/ului

Prezinta *in n & #c0e)ele (erin* elevil r p #i"ilitatea #a/#i c recteze #c0e)ele realizate! prec&) #i event&alele %re#eli (ac&te+ Apreciaza ra#p&n#&rile c recte+ O(era! *aca e#te caz&l! e-plicatii #&pli)entare+ Prezinta! pe #c&rt! n ti&nile pre*ate! p&n1n* accent pe n ti&nile )ai *i(icile #i repr iect1n* ( liile tran#parente+ S licita elevil r #a ra#p&n*a la &nele intre"ari+ D&p ace elevii a& ra#p&n# *i#c&ta $)pre&na c& elevii ra#p&n#&rile ace#t rat+ C recteaza! *aca e#te caz&l! ra#p&n#&rile %re#ite+

C recteaza event&alele %re#eli *in caietele *e n tite+ Retin aprecierile #i e-plicatiile #&pli)etare+

-i3area si consolidarea noilor cunostinte E aluarea +er#or$antei Sec enta #inala. A+recierea des#asurarii lectiei si a asi$ilarii cunostintelor Pre!entarea te$ei de lucru indi iduale

Elevii $#i $n#&#e#c $nca *ata n ti&nile pre*ate! (i-1n*&/le )ai "ine+ Elevii ra#p&n* la intre"arile pri)ite+ Retin e-plicatiile #&pli)etare+ C recteaza ra#p&n#&rile %re#ite+

C E

F r)&leaza aprecieri! "#ervatii #i rec )an*ari+ Apreciaza prin n te ra#p&n#&rile elevil r ) tiv1n*&/le+

Retin aprecierile! "#ervatiile #i rec )an*arile+

Prezinta c ntin&t&l &nei $ntre"ari+

N teaza pr "le)a *e rez lvat' retin precizarile pr (e# r&l&i+

C E

Pre!entarea te$ei de lucru indi iduale 2 Prezinta c ntin&t&l &nei $ntre"ari+ N teaza pr "le)a *e rez lvat' retin precizarile pr (e# r&l&i+ E-plicatia! C nver#atia Caiet&l *e te)e Fr ntala! In*ivi*&ala / Tema pentru acasa 3ntrebare: C m !or &i polari*ate 8oncti nile 87, 80, si 86, la polari*area in!ersa, respecti! polari*area directa G Raspuns: La polari*area in!ersa 8oncti nile 8 7, si 86, s nt polari*ate in!ers, iar 80, este polari*ata direct. La polari*area directa, 8oncti nile 87, si 86, s nt polari*ate direct, 'n timp ce 8oncti nea 80, este polari*ata in!ers.

,.,ACT.CA S4EC.A/.TAT.. $1
Test de evaluare Cititi c atentie 'ntre$arile si rasp ndeti 'n scris prin 'ncerc irea rasp ns rilor corecte, respecti! completarea spatiilor li$ere/ I#. Tiristor l este n dispo*iti!/ 45( puncte9 a;. capaciti!9 $;. semicond ctor9 c;. re*isti!. I%. Tiristor l are/ 45( puncte9 a;. C strat ri semicond ctoare si 6 8oncti ni9 $;. 6 strat ri semicond ctoare si 0 8oncti ni9 c;. 0 strat ri semicond ctoare si o 8oncti ne I&. Sim$ol l tiristor l i este/ 45( puncte9 a;. $;. c;. I'. Ce se 'nt)mpla c tiristor l daca se aplica o tensi ne U67 8 4 la $ornele anod(catod G #5( puncte9 I(. A!)nd la dispo*itie &olia retroproiector &; sta$iliti e-presia c rent l i anodic/ ' puncte0 I+. Identi&icati marimile electrice ce caracteri*ea*a circ it l din plansa de mai s s/ % puncte0 in o!iciu # punct9 Total #4 puncte 9 #4 :zece;$

ia)rama obiective*itemi "biective*Itemi I# I% I& I' I( I+ "# - "% "& "' "( -

A C 4FO.ECT - ,.,ACT.CA S4EC.A/.TAT.. $$

Raspunsuri si baremul de notare: #$ $; 45( puncte9 %$ a; 45( puncte9 &$ $; 45( puncte9 '$ Daca se aplica o tensi ne UA= H 1 'ntre anod si catod, tiristor l se considera $locat, prin el circ l)nd doar n c rent re*id al in!ers IR de !aloare &oarte mica. Daca tensi nea UA= creste peste o an mita !aloare notata c USTR n mita tensi ne de strap n#ere, at nci aceasta !a cond ce la distr #erea tiristor l i, #5( puncte9 ($ Tin)nd cont de &olia &; se pot scrie relatiile/ IA A IC7 B IC09 I= A IA B I+9

=+ $
5 $$ C CK

I IMI9 =+ $
5 11 C CA

I IMI

Elimin)nd 'ntre cele patr ec atii pe IC7, IC0 si I= re* lta/

() ( ) 1$
5$

1 + + = M MII I CG
A,

La tensi nile anodice in&erioare celei de strap n#ere MA7 si c rent l anodic are e-presia/
5$

( ) 1$

1 + + = CG
A

II I,

' puncte9 +$ A Anod9 = Catod + +rila de comanda9 UA= Tensi nea aplicata 'ntre anod si catod9 IA C rent l care circ la prin anod9 I= C rent l care circ la prin catod9 I+ C rent l in8ectat prin #rila de comanda9 T7 Tran*istor $ipolar de tip pnp9 T0 Tran*istor $ipolar de tip npn9 7, 0 Factori de trans&er ai celor do a tran*istoare9 I?7 C rent l care c irc la prin $a*a tran*istor l i T7. I?0 C rent l care c irc la prin $a*a tran*istor l i T0. IC0 C rent l care c irc la prin colector l tran*istor l i T0. % puncte0 in o!iciu # punct$ Total #4 puncte 9 <ota #4$

III : -i'liogra)ie
=<> Stanciu, E., *idactica postmoderna, 1ditura ,niversitatii Suceava, $88%. =?> =abriela-Carmen, 'proiu# 1lemente de didactica disciplinelor te!nice, 1ditura Printec!, $88%. ="#> Cucos, C., Pedagogie, 1ditura Polirom, ;asi, "GG6. =&9> Consiliul 4ational pentru Curriculum 3 =!id Eetodologic pentru aplicarea programelor scolare, Fe!nologii, .iceu te!nologic, profil te!nic, 1ditat de (ramis Print, $88$.