Sunteți pe pagina 1din 1

4.

Morometii - personaje Ampla fresca a satului romanesc surprinde numeroase personaje reprezentative pen tru diferite categorii sociale, tipuri umane sau teme infatisate si impune o tip ologie noua. In centrul romanului sta familia Morometilor, iar axul ei este Ilie Moromete, pe rsonaj cu destin simbolic pentru satul traditional. Personaj exponential, prototip al taranului patriarhal, al carui destin exprima moartea unei lumi, "cel din urma taran" reprezinta conceptia traditionala fata d e pamant si de familie. Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui p ersonaj confruntat, tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabd ator. Drama paternitatii se grefeaza pe contextul social- istoric, care aduce schimbre a ordinii cunoscute a lumii. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea t raditionala, pamantul, si in acelasi timp impune un nou mod de viata. Personaj complex, are o serie de trasaturi (spirit contemplativ, sociabil, si co municativ, disimulat, inteligent si ironic, fin observator, cu harul de a povest i, un autoiluzionat), care il individualizeaza intre personajele cartii si care il fixeaza ca tip uman aparte: spiritul morometian. In plan personal, confruntarea tragica a individului cu istoria se concretizeaza in destramarea familiei la care tatal asista neputincios. Ura surorii sale Guic a se stinge doar in moarte, iar a sotiei Catrina se transforma in instrainare de finitiva. Isi pierde feciorii pe rand, cei mari atrasi de himera orasului, iar c el mic de visul de a studia, cu totii abdicand de la conditia de taran. Paraschiv, Nila si Achim, fii din prima casatorie, sunt refractari la modul de e xistenta oferit de tatal lor. Ei reprezinta categoria taranilor dezradacinati. I n acest sens, emblematica este scena intalnirii la Bucuresti cu tatal lor (in vo lumul al doilea), cand comportamentul lor ofera o imagine grotesca a vietii visa te de la oras. Fiul cel mic este stapanit in copilarie de dorinta de a invata carte, iar incepa nd din adolescenta de ideea de a crea "o noua religie a binelui si a raului", o noua dogma. In volumul al doilea, discutiile dintre tata si fiu reprezinta doua mentalitati diferite: mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa, colecti vista. Alte familii, din planurile secundare ale romanului, pun in evidenta diferite as pecte ale societatii rurale: revolta taranuluisarac Tugurlan, boala lui Botoghin a, caracterul voluntar al fetei de chiabur, Polina, maritata din dragoste cu Bir ica cel sarac, optiunile politice diverse(Cocosila, Iocan, Aristide), lacomia lu i Tudor Balosu, inceputul miscarii legionare(Victor Balosu). Limbajul prozei narative se remarca prin limpezimea, naturaletea si precizia sti lului, oralitatea, lipsa podoabelor, imbinarea stilului direct si indirect, stil ul indirect liber, textul si subtextul ironic. Morometii este un roman al deruralizarii satului. Criza ordinii sociale se refle cta in criza valorilor morale, in criza unei familii, in criza comunicarii.