Sunteți pe pagina 1din 6

CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE Curtea Europeana de Justitie este institutie jurisdictionala ce veghea a la aplicarea dreptului co!

unitar" solutionand disputele dintre statele !e!#re si Co!isia Europeana" dintre institutiile U$ E$" dintre persoane %i ice si juridice si Uniune$ Curtea Europeana de Justitie are !isiunea de a asigura aplicarea" interpretarea si respectarea dreptului co!unitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene$ Jurisdictia care se reali ea a prin inter!ediul Curtii Europene de Justitie nu este una internationala" ci o jurisdictie interna a Uniunii Europene $ &itigiile de co!petenta Curtii sunt cele in !aterie ad!inistrativa si civila" aceasta neavand co!petente in !aterie penala$ Originile" Curtii Europene de Justitie se gasesc in Tratatul instituind CECO" care prevede in%iintarea unei Curti de Justitie independenta care sa asigure respectarea dreptului in %unctionarea co!unitatii$ &a randul lor" Tratatele de la Ro!a au in%iintat %iecare cate o Curte de Justitie" avand atri#utii in do!eniul jurisdictional$ 'ajoritatea schi!#arilor Co!unitatilor Europene in co!paratie cu incercarile anterioare din cadrul unitatii europene consta in %eprul ca" Co!unitatea %oloseste nu!ai autoritaea legii pentru a atinge vre(un scop$ Uniunea tre#uie in%aptuita si sustinuta de surse legale" deci Co!unitatile Eurpene tre#uie sa %ie in%iintate prin instru!ente juridice ) Acordul privind Parisul si Ro!a$ Co!unitatea %iind scopul legii" ea ur!areste scopurile sale nu!ai prin noua lege" legea Co!unitatii" care este independent in toate statele !e!#re ale Co!unitatii" %iind superior legislatiilor nationale" ale carui conditii sunt aplica#ile in toate statele !e!#re$ Siste!a juridica a Co!unitatii are nevoie de o e%ectiva siste!a a garantiilor judiciare" cand legea este necon%or!a sau tre#uie sa se aplice$ Curtea de Justitie" ca institutie judiciara a Co!unitatii" costituie acea suste!a de garantii$ Judecatorii ei tre#uie sa garante e ca legea co!unitara nu se interpretea a si ne se aplica di%erit in %iecare stat !e!#ru al Co!unitatii" ca aceasta siste!a juridica ra!ane siste!ul Co!unitatii si ea ra!ane intotdeuna aceiasi$ Penru a indeplini aaceasta %unctie" Curtea de Justitie are o ast%el de jurisdictie ca sa auda litigiile la care statele !e!#re" institutiile Co!uniitatii" organele statale si persoanele %i ice care pot %i ca parti$ E*O&UTIA CURTII DE JUSTITIE$ Asa cu! ea a %ost %ondata in +,-." !ai !ult de /011 de cau e au %ost aduse in %ata CJ$ Erau .11 de noi cau e in anul +,2/ si in +,/- erau !ai !ult de 311 cau e$ Pentru a %ace %ata si a judeca !ult !ai o#iectiv cau ele respective" CJ a !odi%icat Regulile sale de procedura" pentru ca cau ele sa %ie judecate !ult !ai repede si a propus Consiliului sa %or!e e un nou organ judiciar$ Curtea actionea a4 ca o instanta ad!inistrativa atunci cand controlea a legalitatea actelor co!unitare si judeca recursurile %unctionarilor co!unitari5 ca o instanta constitutionala" atunci cand interpretea a tratatele co!unitare sau judeca recursurile i!potriva unui stat !e!#ru care nu(si respecta o#ligatiile din tratate5 ca o instanta civila" cand judeca litigiile ce au ca o#iect acordarea de daune ( interese si ca instanta de apel" cand" solutionea a recursurile introduse i!potriva hotararilor pronuntate de Tri#unalul de Pri!a Instanta$

CO'PONENTA CURTII DE JUSTITIE Curtea este co!pusa in pre ent din .- judecatori" cate unul pentru %iecare stat !e!#ru si este asistata de / avocati generali$ Prin Tratatul de la Nisa" s(a sta#ilit continuarea aplicarii principiului dese!narii cate unui judecator pentru %iecare stat !e!#ru si in conditiile e6tinderii Uniunii" din .113 la .-" iar din .112 la .2 de !e!#ri $ Nu!arul avocatilor generali a %ost redus de la , la /$ Consiliul Uniunii Europene poate" la propunerea Curtii Europene de Justitie" sa hotarasca" cu unani!itate de voturi" cresterea nu!arului acestora$ Judecatorii si avocatii generali sunt dese!nati de Consiliul U$E$" pe #a a propunerilor statelor !e!#re si al acordului co!un al acestora" dintre persoanele care au cali%icarea necesara nu!irii in cele !ai inalte %unctii judecatoresti din tarile lor" ori sunt universitari avand o co!petenta juridica recunoscuta si a caror independenta este !ai presus de orice indoiala" dovedind un caracter integru si onest$ 'andatul judecatorilor este de 0 ani si poate %i reinnoit" insa ju!atate din judecatori sunt schi!#ati din trei in trei ani" pentru a se asigura atat o innoire treptata a co!ponentei Curtii" cat si o anu!ita continuitate in activitatea acesteia$ Avocatii generali au rolul de a asista Curtea si sunt dese!nati dupa aceeasi procedura care este aplicata judecatorilor$ Po itia lor in cadrul siste!ului judiciar co!unitar este !ai degra#a cea a procurorilor din siste!ele nationale" decat a avocatilor pledanti " %iind insarcinati cu pre entarea pu#lica i!partiala si independenta a conclu iilor !otivate cu privire la cau a in care este o#ligatorie pre enta lor$ Inainte de a incepe e6ercitarea atri#utiilor" judecatorii si avocatii generali depun un jura!ant ca isi vor indeplini !andatul in !od corect si i!partial si ca vor pastra secretul deli#erarilor$ Atunci cand co!petenta si cali%icarea unui judecator sau avocat general sunt puse in discutie" cu unani!itate de voturi ceilalti !e!#rii ai Curtii pot decide de!iterea lor$ Prin vot secret" cei .- judecatori isi aleg un presedinte pentru un !andat de trei ani" cu posi#ilitatea realegerii$ Presedintele Curtii conduce activitatea acesteia si pre idea a audierile si deli#erarile din Ca!era de consiliu$ In activitatea lor" judecatorii sunt ajutati de un gre%ier si un gre%ier asistent" alesi de Curte pentru un !andat de sase ani$ 7re%ierii asista la audieri" conse!nea a de #aterile" organi ea a si tin arhivele Curtii si se ingrijesc de pu#licarea hotararilor acesteia in 8Colectia de jurisprudenta a Curtii8$ Su# autoritatea Presedintelui Curtii" ei au si atri#utii de ad!inistrare a #ugetului institutiei$ Pe langa %iecare judecator sau avocat general %unctionea a si cate doi secretari 9re%erenti:" care ii asista in pregatirea dosarelor %iecarei cau e$ Acestia sunt juristi cu o co!petenta recunoscuta" avand aceeasi nationalitate ca si judecatorii sau avocatii generali pe care ii asista si sunt nu!iti" de regula" pentru o perioada de trei ani$ Curtea %unctionea a in plen, intr(o 'are Ca!era %or!ata din ++ judecatori" sau in ca!ere constituite din trei pana la cinci judecatori" in %unctie de i!portanta litigiilor supuse judecatii$ Desi initial ca!erele aveau doar atri#utii de instru!entare a ca urilor" treptat ele au pri!it si co!petente de a judeca" li!itate insa la litigii de di%icultate redusa declansate intre persoane %i ice sau juridice$ 'area Ca!era judeca litigiile in care sunt i!plicate un stat !e!#ru sau o institutie co!unitara" la solicitarea e6presa a uneia dintre parti$ Curtea poate deli#era nu!ai in pre enta unui nu!ar i!par de judecatori$

In plenul sau" Curtea judeca litigiile" a caror co!ple6itate necesita acest lucru" precu! si in ur!atoarele situatii4 ( cand judeca" cerera Parla!entului European de de!itere a 'ediatorului European 5 ( cand se pronunta asupra sesi arii de catre Co!isie sau Consiliu cu privire la co!iterea de catre un co!isar european a unor greseli grave sau cu privire la neindeplinirea conditiilor necesare e6ercitarii %unctiei sale 5 ( cand se pronunta asupra sesi arii Co!isiei sau Consiliului in legatura cu neindeplinirea o#ligatiei de onestitate si prudenta de catre un %ost co!isar european" dupa incetarea %unctiei 5 ( cand ia act de de!isia unui !e!#ru al Curtii de Conturi" care nu !ai indeplineste conditiile de e6ercitare a %unctiei$ Judecata se des%asoara cu respectarea principiului contradictorialitatii" este pu#lic si presupune e6istenta a doua %a e4 O %a a scrisa, in care cererea de che!are in judecata odata inregistrata" este nu!it un judecator raportor insarcinat cu studierea dosarului" care cu privire la %aptele in discutie si privire la punctul de vedere al partilor" si o %a a orala" in cadrul careia este pre entat raportul preli!inar al judecatorului ( raportor" pledoariile partilor si conclu iile avocatului general$ Deli#erarile au loc in 8Ca!era de consiliu8" au caracter secret si la ele participa judecatorii pre enti la %a a orala a judecata" nu!arul acestora tre#uind sa %ie i!par$ ;otararea se ia cu !ajoritate si!pla si ea angajea a in !od colectiv Curtea" opiniile separate neputand %i %acute pu#lic$ Pre enta partilor este o#ligatorie in toate %a ele procesului" repre entarea lor %acandu(se prin agenti ai institutiilor co!unitare sau ai statelor !e!#re" ori prin avocati" in ca ul persoanelor %i ice sau juridice$ Procesul se des%asoara in li!#a paratului" sau in cea pe care o alege recla!antul" daca parat este o institutie co!unitara$ CO'PETENTA CURTII DE JUSTITIE In cadrul atri#utiilor jurisdictionale ale Curtii de Justitie" pot %i e6ercitate in %ata acestuia ur!atoarele tipuri de actiuni4 a: Actiunea 9recursul: in anulare ( prin care recla!antul contesta legalitatea unui act co!unitar care provine de la o institutie co!unitara$ Pot %i atacate cu recurs in anulare actele adoptate de Parla!entul European si de Consiliul UE" in co!un" actele Consiliului" Co!isiei" ale <ancii Central Europene 9altele decat avi ele si reco!andarile:" precu! si actele adoptate de Parla!entul European !enite sa produca e%ecte %ata de terti$ Acestea tre#uie sa %ie acte juridice si sa produca e%ecte de drept$ 'otivele de anulare sunt inco!petenta" incalcarea %or!elor su#stantiale" incalcarea tratatului sau a oricarei reguli de drept re%eritoare la aplicarea sa$ Recursul poate %i %or!ulat de catre un stat !e!#ru" de catre o institutie co!unitara 9!ai ales de Co!isie si Consiliul UE" dar si de catre Parla!ent si <anca Central Europeana in vederea ocrotirii prerogativelor lor: precu! si de orice persoana %i ica sau juridica" resortisant al statelor !e!#re ale UE" daca actul atacat il priveste in !od direct si individual$ Ter!enul de recurs este de doua luni si incepe sa curga %ie de la pu#licarea actului" %ie de la noti%icarea sa recla!antului" %ie din iua cand recla!antul ia cunostinta de actul respectiv" atunci cand #ene%iciar este un alt su#iect de drept$

E%ectul ad!iterii recursului consta in declararea nulitatii actului contestat$ In situatia in care actul este un regula!ent" Curtea de Justitie va indica" daca aprecia a ca este necesar" acele e%ecte ale regula!entului anulat care tre#uie considerate ca de%initive$ Un ca special de recurs in anu+are il constituie plangerea introdusa de %unctionarii pu#lici co!unitari i!potriva sanctiunilor disciplinare ce le(au %ost aplicate" sau i!potriva !odului in care le(a %ost re olvata petitia inaintata autoritatii investite cu puterea de nu!ire$ Inainte de a se adresa Curtii Europene de Justitie" %unctionarii co!unitari tre#uie sa parcurga o procedura ad!inistrativa preala#ila" in %ata autoritatii care a dictat sanctiunea disciplinara sau a celei investite cu puterea de nu!ire$ In ter!en de = luni de la pri!irea raspunsului la procedura ad!inistrativa preala#ila tre#uie sa %ie sesi ata instanta judiciara co!unitara$ #: Recursul in carenta ( este actiunea a%lata la dispo itia institutiilor co!unitare 9cu e6ceptia CEJ:" a statelor !e!#re si a persoanelor %i ice si juridice prin care acestea solicita Curtii sa constate a#tinerea institutiilor co!unitare$ 9Parla!ent" Consiliul U$E$ si Co!isia Europeana: intr(o pro#le!a in care acestea aveau o#ligatia sa actione e$ Inainte de sesi area Curtii cu un recurs in carenta este o#ligatorie e%ectuarea unei proceduri ad!inistrative preala#ile" constand in invitarea institutiei respective sa actione e$ Daca in ter!en de doua luni de la aceasta invitatie" institutia nu(si e6pri!a po itia" recla!antul poate sa sesi e e Curtea Europeana de Justitie intr(un alt ter!en de doua luni care curge de la data cand institutia co!unitara tre#uia sa raspunda$ Ad!itand actiunea" Curtea declara ilegala a#tinerea institutiei co!unitare5 aceasta %iind o#ligata sa ia !asurile care se i!pun pentru e6ecutarea hotararii Curtii" deci sa e!ita actul respectiv" recla!antu+ avand si dreptul de a %i despagu#it$ c: E6ceptia de ilegalitate ( este procedura prin care se poate o#tine anularea unui act nor!ativ ilegal in !o!entul in care acesta este e6ecutat printr(un act individual5 anulare care nu s(a putut o#tine pe calea unui recurs in anulare %ie datorita ter!enului scurt in care poate %i introdus acesta" %ie din pricina lipsei calitatii procesuale active" actele nor!ative putand %i contestate doar de catre statele !e!#re sau institutiile co!unitare$ In acest ca " potrivit Tratatului CEE" persoanele %i ice sau juridice pot sa ridice" in cadrul procesului de anulare a deci iei individuale" e6ceptia de ilegalitate a actului nor!ativ$ E6ceptia de ilegalitate apare ast%el ca o procedura accesorie cererii principale de anulare a deci iei individuale si nu poate %i invocata de catre particulari in ca ul in care puteau contesta actul pe calea unui recurs in anulare $ Ea poate %i insa invocata de orice parte a litigiului" chiar si de catre un stat !e!#ru" desi acesta putea actiona si pe calea unui recurs in anulare$ Daca prin hotararea Curtii este constatata ilegalitatea actului nor!ativ in discutie" el devine inaplica#il in ca ul respectiv insa nu este anulat" continuiind sa produca e%ecte juridice$ Doar deci ia e!isa in #a a actului nor!ativ va %i anulata$ d: Actiune in constatarea neindeplinirii de catre un stat !e!#ru a o#ligatiilor ce(i revin ( este actiunea intentata de catre Co!isia Europeana sau de catre un stat !e!#ru prin care i se cere Curtii Europene de Justitie sa se pronunte cu privire la con%or!itatea cu dreptul co!unitar a actiunilor statului !e!#ru$ Inainte de investirea Curtii" cu judecarea cau ei se des%asoara o %a a ad!inistrativa constand in e6a!inarea cau ei de catre Co!isie" pe #a a o#servatiilor pre ente de statul in cau a si e!iterea unui avi prin care i se cere luarea unor !asuri pentru inlaturarea a#aterii$ In ca ul in care statul nu se con%or!ea a" Co!isia poate sesi a Curtea de Justitie$ Aceasta %a a ad!inistrativa este o#ligatorie si in situatia in care un stat !e!#ru invoca neindeplinirea de catre alt stat !e!#ru a o#ligatiilor ce(i revin" tre#uind sa %ie sesi ata !ai intai Co!isia care

e!ite de ase!enea un avi !otivat$ Sesi area directa a Curtii se poate %ace nu!ai daca intr( un ter!en de trei luni de la data cererii Co!isia nu e!ite avi ul$ Prin hotararea pe care o ia" Curtea poate nu!ai constata neindeplinirea o#ligatiilor si o#ligarea statului parat la indreptarea co!porta!entului sau" dar nu poate anula actele e!ise de autoritatile interne" pentru ca ast%el s(ar su#stitui judecatorului national$ E6ecutarea hotararii Curtii este o#ligatorie" preva andu(se si posi#ilitatea aplicarii unor sanctiuni pecuniare statelor care nu se con%or!ea a" su# %or!a unei su!e %or%etare sau a unei a!en i$ e: Recursul in interpretare ( este actiunea prin care" la cererea organelor de jurisdictie nationale" Curtea intervine pentru interpretarea regulilor co!unitare sau pentru a aprecia validitatea actelor adoptate de catre institutiile co!unitare$ Ast%el" judecatorul national caruia" in solutionarea unui litigiu" i se ridica o pro#le!a re%eritoare la interpretarea dreptului co!unitar sau validitatea actelor institutiilor" poate sesi a Curtea cu aceasta chestiune" inainte de a se pronunta asupra %ondului$ Actiunea cu care este investita Curtea este o actiune preala#ila sau prejudiciala" care presupune o apropiere a organelor de jurisdictie nationala si a celor co!unitare$ Prin hotararea preli!inara a Curtii se preci ea a sensul dispo itiilor a caror interpretare i s(a cerut sau se pronunta cu privire la validitatea lor" organul jurisdictional national %iind o#ligat ca la solutionarea cau ei sa respecte interpretarea data$ Prin aceasta procedura se asigura o aplicare uni%or!a a dreptului co!unitar de catre instantele tuturor statelor !e!#re$ %: Actiunea in daune contra institutiilor co!unitare ( este o actiune in raspundere necontractuala care prevede ca in !aterie de raspundere e6tracontractuala" co!unitatea tre#uie sa repare daunele cau ate de institutiile si de agentii sai in e6ercitarea %unctiilor lor$ Prin introducerea ei recla!antul ur!areste o#tinerea de co!pensatii pentru daunele cau ate prin actul co!unitar$ De o#icei actiunea in daune insoteste recursul in anularea actului co!unitar din care i vorasc prejudiciile" dar poate %i e6ercitata si separat" atunci cand persoana interesata nu poate sa atace direct actul sau cand acesta a %ost anulat$ TRI<UNA&U& DE PRI'A INSTANTA$ Ca raspuns la acea propunere" Consiliul %or!eea a Tri#unalul de pri!a instanta$ Scopul %or!arii Tri#unalului de pri!a instanta in anul +,/, consta in %aptul ca sa !ajore e garantiile judiciare" accesi#ile persoanelor %i ice" %iind a doua treapta a puterii judiciare si per!itand CJ sa se concentre e asupra pro#le!ei o#ligatorie a sa ) interpretarea unica a legislatiei Co!unitatii$ Tri#unalul este co!pus" in pre ent" dintr(un nu!ar de .- judecatori" dese!nati in conditii identice celor de la Curtea de Justitie" insa" in conditiile e6tinderii Uniunii" prin Tratatul de la Nisa preva andu(se ca acesta va %i %or!at din cate un judecator din %iecare stat !e!#ru$ Tri#unalul de Pri!a Instanta nu are inca in structura sa avocati generali" %iind insarcinat unul dintre judecatori sa e6ercite aceste atri#utii$ Pre enta acestuia este o#ligatorie atunci cand Tri#unalul judeca litigii di%icile si co!ple6e$ Judecatorul care indeplineste atri#utia de avocat general nu poate sa ia parte la pronuntarea hotararii in cau a respectiva$ Co!petentele Tri#unalului constau in judecarea in pri!a instanta a ur!atoarelor categorii de actiuni4 ( recursul in anulare i!potriva actelor adoptate de institutiile co!unitare5

( recursul in carenta contra institutiilor co!unitare5 ( actiunea in daune contra institutiilor co!unitare5 ( actiuni i vorand din raporturile dintre Uniune si %unctionarii sai$ ( recursurile prejudiciale de interpretare si de apreciere a validitatii avand un caracter tehnic$ Alaturi de Curtea Europeana de Justitie si Tri#unalul de Pri!a Instanta carora le partajea a co!petentele" Tratatul de la Nisa a preva ut si posi#ilitatea in%iintarii unor Ca!ere Jurisdictionale speciali ate pe anu!ite do!enii$ In%iintarea acestora se hotaraste de catre Consiliul U$ E$ cu unani!itate de voturi" la propunerea Co!isiei sau a Curtii de Justitie" cu avi ul Parla!entului SESIUNI&E P&ENARE SI CA'ERE&E CJ se poate intruni in sesiuni plenare si in Ca!ere de = sau - judecatori$ Aceasta se intruneste cand statul !e!#ru sau institutia co!unitara care este parte la audieri sau in ca uri deose#it de grele si i!portante$ Alte cau e sunt solutionate de Ca!ere$ Tri#unalul de pri!a instanta se intruneste in Ca!ere de = sau - judecatori si se intruneste in sesiuni plenare in ca de cau e deosee#it de i!portante$ RE7ISTRATURA SI AD'INISTRAREA$ Registratorul este nu!it de CJ pe un ter!en de 0 ani$ El are aceleasi o#ligatii ca si registratorul instantei judiciare nationale" dar el activea a ca secretar general al institutiei$ <I<&IO7RA>IE Constanta 'atusescu( Introducere in dreptul co!unitar"Targoviste TRANS*ERSA&.11Pro%$ univ$ dr$ Adrian Nastase" dr$ <ogdan aurescu" dr"doc$ Ale6andru <olintineanu Dept international conte!poran editia a doua" reva uta si adaugita" <ucuresti A&& <EC? .111$pag$ +++ 'adalina *oican" Ru6anda <udescu" 7heorghe 'ocuta Curti internationale de justitie " <ucuresti A&& <EC?" .111$pag$.+3$ Dr$ Corina &eicu" dr$ Ioan &eicu Institutiile Co!unitare " <ucuresti &u!ina &e6" +,,0" p$ 2,$&ect$ univ$ dr$ Corina &eicu Drept Co!unitar " <ucureesti &u!ina &e6" +,,/" pag$ ,.$Judecatorii CJCE$
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate