In epoca moderna

Pasi inportanti in dezvoltarea culturii muzicale au constituit organizarea Filarmonicii Romane (1886) si activitatea multor compozitori talentati : 1.Ciprian Porumbescu 2.Gavriil Musicescu si altii. Compozitorii lucrarilor simfonice compune si Eduard Caudella, iar Alexandru Flechtenmacher muzica pe motive folclorice romanesti. Un eveniment deosebit in istoria muzicii romanesti l-a constituit inceputul activitatii de creatie a lui George Enescu, care prin >>Poema romana<< prezinta in 1897, cind compozitorul avea doar prima jumatate a sec. XX , incadrind-o armonios in universalitate.

La inceputul secolului XX au inceput inregistrarile vocale pe pianinele mecanice. ntre primele nregistrri cunoscute exist unele foarte preioase, asupra crora s-au fcut studii repetate dea lungul secolului XX, cercettorii fiind mai mult sau mai puin ncreztori n obinerea unor rezultate; chiar i astzi exist sceptici cu privire la fidelitatea concluziilor din cercetri fa de materialele originale. n schimb, nregistrrile produse la nceputul secolului XX sunt mult mai numeroase, adesea cu un grad de avarie sensibil sczut i uneori chiar disponibile n mai multe copii (soluia cea mai la ndemn pentru multiplicarea unui material era plasarea mai multor aparate captatoare de sunet n ncperea destinat nregistrrii). Exist nregistrri ale unor instrumentiti i cntrei celebri n epoc, dar i ale unor compozitori importani, ocazie de a studia preferinele interpretative privitoare la anumite lucrri direct de la surs.

Nume: CAUDELLA Prenume: Eduard Nationalitate: romana Date despre nastere Judet: Iasi Tara: Romania An: 1841 Data: 3 iunie Zodie: Gemeni Date despre deces Loc: Iasi Tara: Romania An: 1924 Data: 15 aprilie A compus prima opera in limba romana: Petru Rares.

Violonist, pedagog si compozitor. Studiile muzicale le-a nceput la Scheia

i Iai (1850-1853) . Violonist la curtea din Iai a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1861-1864); profesor de vioar (1861-1901), de orchestr i director (1893-1901) la Conservatorul din Iai; dirijor la Teatrul Naional din Iai, trupa romn, trupa german de teatru i opera italian (ntre 1861-1875); profesor de estetic muzical la Universitatea din Iai (18751877), profesor de vioar la Liceul Nou de Domnioare (1894-'95) i coala Normal din Iai (1898). A ntreprins turnee artistice n Germania, Frana, Rusia. A scris studii, articole, cronici muzicale, note memorialistice publicate n periodice din Iai, Braov, Bistria-Mehedini etc. A cules, a transcris i a prelucrat melodii populare. A predat lecii particulare de vioar, pian i compoziie, printre discipolii si numrndu-se George Enescu, Jean i Constantin Bobescu, Alexandru Zirra, Antonin Ciolan, Sofia Musicescu, Athanasie Teodorini, Leon Brill . a. A condus Orchestra Conservatorului din Iai, a ndrumat formaii de muzic de camer, a organizat n Iai.

Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iai, Moldova - d. 28 ianuarie 1898, Bucureti, Romnia), pe numele su complet Alexandru Adolf Flechtenmacher[1], a fost un compozitor, violonist, dirijor i pedagog din Moldova. [2]

n perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzic i Declamaiune din Bucureti, instituie care a devenit ulterior Universitatea Naional de Muzic din Bucureti. [3]
Este autorul primei operete romneti, Baba Hrca, pe text de Matei Millo. [4], [5] Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naional din Iai. [6] A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise n 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum i primele vodeviluri i cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri i cntece patriotice. n perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent n Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compus de el nsui, din care putem enumera opereta-vrjitorie Baba Hrca, melodrama naional cu cntece Cetatea Neamului, operetele Crai Nou i Sacagiu, vodevilurile Fermectoria (dup George Sand), Cimpoiul dracului i Banii, gloria i amorul, drama cu muzic Zavera lui Tudor, opera n trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzic Banul Mrcine i Iancu Jianu, cpitan de haiduci, feeria muzical Fata aerului, compus n colaborare cu Eduard Wachmann. [7] A fost fiul juristului Christian Flechtenmacher. Alexandru Flechtenmacher

Concluzie: Muzica expresionista exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta , cu extraordinara forta , de forte multe ori . Aceasta utilizare terapeutica a muzicii a fost extrem de studiata de-a lungul ultimelor decenii si a continuat sa fie studiata. Muzica nu a fost folosita dor pentru a o asculta ci si pentru a te trata cu ea. Aceasta descoperire a fost una din cele mai .

Aici ia sfirsit proiectul pe tema Muzica in epoca moderna A realizat Pirau Denis