UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

DOMENIUL:STIINE ALE EDUCAIEI

PROCESUL DIDACTIC DE
RECEPTARE A TEXTULUI
LIRIC N GRDINIA DE
COPII
n contextul preocuprilor pentru modernizarea nvmntului, pentru racordarea lui la
cerinele epocii contemporane, cele destinate ridicrii calitii dezvoltrii limbajului ocup un
loc prioritar. Astfel, n cadrul nvmntului precolar, dezvoltarea limbajului a devenit unul
dintre cele mai importante instrumente ale cunoaterii.
De aceea, n condiiile desfurrii procesului instructiv-educativ, dezvoltarea
capacitii de comunicare trebuie s constituie o preocupare dominant, sistematic. Copilul
trebuie s-i poat organiza singur mesajele verbale n funcie de context, s fie deci un
emitator, dar i un receptor bine educat. El trebuie s nvete s asculte, s dea valoare reala
semnelor verbale-cuvintelor si nonverbale (mimica si gestica).
Poeziile ncorporeaz un sistem de valori, suscit interesul copiilor si genereaz triri
afective autentice, le dezvolt sentimente social-morale si estetice n limite posibile la vrsta
lor.
Muzicalitatea versurilor i atrage pe copii din primii ani de via. Avnd o tematic
variat, poeziile pentru copii comunic o complexitate de idei i sentimente, nsoesc pe copil
n joaca lui i ofer materialul necesar dezvoltrii sale cognitive i estetice. Atitudinea
poetului n acest caz este determinat de factura ludic a comunicrii. Afeciunea sincer,
tandreea fa de copil- partenerul de joc-poart ca n poemele pentru copii ale lui Tudor
Arghezi, nfiarea unei paterniti fermecatoare, iar n cazul Otiliei Cazimir sau al lui Marcel
Breslaru, de pild, tonul ghidu i duios al bunicului sau al bunicii.
n procesul receptrii textului sunt dou laturi semnificative : accesibilul si
accesibilitatea. Ele ntrein micarea dialectic i relaia dintre copil i poezie prin actul
lecturrii. Receptarea se impune ca un fenomen central pentru esteticile contemporane.
Receptarea este un act complex n care se confrunt doi factori eseniali:
-opera literar ca sistem organizat n diferite nivele pe baza raportului de subordonare la
dimensiunea estetic.
1

-subiectul receptor angajat prin capacitatea afectiv-cognitiva de a stapani universul specific al

operei.
Aceste consideraii au fost lrgite de I. Itu n opera Functia formativ a orelor de
literatur.
n cadrul activitilor de educare a limbajului prin jocuri-exercitii de vorbire sau prin jocul
didactic copilul nvat, se corecteaz n vorbire, repet n mod sistematic cuvinte noi, le
verific nelesul, i mbogesc vocabularul. n acest context, activitile de memorizare vin
n sprijinul copilului, ajutndu-l s-i actualizeze vocabularul pasiv sau chiar s-i nsueasc
noi termeni. nvtnd i recitnd poezii, copiii descoper n cuvinte sensuri noi, neateptate,
i nsuesc expresii literare, figuri poetice, care intr n vocabularul lor, colorndu-l i
nuanndu-l.
Jocul si poezia-joc reprezinta forma de activitate caracteristica copilariei, principala
metoda de instruire si educatie in acesta perioada.
Pentru memorizarea textelor din lirica peisagistica si despre vietuitoare am folosit
numeroase procedee, astfel incat raportul invatare-joc sa-si pastreze echilibrul si valoarea.
Intrucat la acesta varsta prescolara mica intelegerea este sincretica si globala, am ales poezii al
caror continut sa fixeze nivelul de cunostinte al copilului de 3-4 ani. La acesta varsta,
invatarea prin joc are un rol dominant.
In activitatea de memorizare a textului Doamna toamna de Cezarina Adamescu am
folosit o papusa mare cu coronita de crizanteme si frunze ingalbenite oarecum si cu un
paneras cu fructe. Am prezentat copiilor papusa-toamna, spunandu-le ca toamna, fiica anului
cea bogata stie o poezie pe care ar dori sa-i invete, suscitandu-le in felul acesta interesul.
O conversatie despre toamna i-a edificat pe copii in intelegerea textului. Poezia Doamna
toamna degaja un puternic sentimente de bucurie, voiosie, de optimism. Astfel, toamna cea
ghidusa si jucausa ne imbie sa alegem sa gustam fructele fiiindca-i darnica si buna. Prin
recitarea model am urmarit pronuntia clara a textului, intonatia si expresivitatea lui. Pentru
insusirea textului am utilizat si jocul Recita mai departe. Am ales cativa copii, am recitat
primele doua versuri, apoi, pe rand, copiii indicati au continuat. In incheierea activitatii copiii
au cantat un cantec vesel de toamna.
Pentru memorizarea textului Ratoiul bucatar, pentru facilitarea memorarii, am utilizat
jocul: un copil recita si grupa raspunde prin onomatopeea mac. Copiii ordonati unul dupa
altul, sugerand locomotiva si vagoanele trenului, au executat miscari de imitare a mersului
trenului, cel din capul randului recitand poezia ajutat de educatoare.
In activitatea de predare a poeziei Iarna de Elisabeta Novac introducerea in activitate
am realizat-o printr-o ghicitoare care in rezolvarea ei contine tema poeziei. Prin prezentarea
unei imagini adecvate, copiii au vizualizat textul si le-am trezit interesul pentru activitate.
Dupa crearea cadrului emotional favorabil, am recitat poezia expresiv, cu respectarea
pauzelor gramaticale, logice si psihologice, cu respectarea ritmului adecvat continutului
poeziei.
In incheierea activitatii, in vederea fixarii textului memorat, am desfasurat cu copiii
jocul-exercitiu Sa facem un tablou de iarna. Astfel, copiii au primit siluete reprezentand :
nori, o zana, fulgi, covor alb, casute, strazi, flori de gheata. Un copil a recitat poezia si ceilalti,
pe rand, in conformitate cu versurile, au asezat la panou siluetele.
Am constatat ca jocul i-a ajutat pe copii sa-si insuseasca continutul intr-un mod
accesibil si placut lor.
Pentru a optimiza procesul de receptare si memorare a textului Cumatra vulpe de
Otilia Cazimir am utilizat jocul Vulpea si gastele. Grupul care recita poezia in cor sunt
gastele, iar vulpea (un copil) sta in tufis la panda.
Jocul s-a dovedit a fi atractiv si eficient in partea de incheiere a activitatii, sporind
insuirea textului memorat.

Pentru a asigura un randament sporit activitatii de memorizare am utilizat si alte jocuri:

Cine recita cel mai frumos, Completeaza poezia, Ghiceste meseria.
Important in activitatile de memorizare este sprijinul pe care-l poate da ilustratia in
receptarea textului liric. Acesta contribuie la formarea reprezentarilor, care in felul acesta se
alcatuiesc, nu numai pe baza celui de-al doilea sistem de semnalizare, ci si prin perceperea
directa a unor imagini.
In prezenta poeziei ilustratiile se impletesc cu versurile, implinind receptarea, afrma
Bianca Bratu in studiul Prescolarul si literatura. Ilustratiile au un rol functional, ele fiind
solicitate in toate etapele activitatii in vederea realizarii sarcinii didactice fundamentale, si
anume, intelegerea textului si a tuturor componentelor sale.
Copilul de grupa mare si pregatitoare poate pasi in lumea adevaratei poezii pentru ca
la acesta varsta cunostintele dobandite si gandirea lui il ajuta sa perceapa sensurile adanci ale
cuvantului, indepartandu-se de multe ori de imaginea lui concreta. In incheierea activitatilor
de memorizare poate fi solicitat sa redea prin desen unele aspecte din continutul poeziei,
aspecte care l-au impresionat in mod deosebit, cum ar fi poeziile Zdreanta a lui Tudor
Arghezi si Catelusul schiop a Elenei Taraga.
In gradinita se poate institui chiar Ziua poeziei in care orice copil care stie o poezie
este chemat sa o spuna, in care recita educatoarea, un parinte sau un alt adult, copiii mai mari
sau chiar invitatii. Copilul care nu stie ori nu poate recita vreun vers poate sa aduca poezii
scoase dintr-o carte de vreunul din membrii familiei si scrise pe o foaie de hartie, poezii care
vor fi citite de educatoare. El se va simti mandru de poezia lui, iar la viitoarea ocazie va fi
poate capabil sa recite din ea.
Pe langa citirea ori recitirea poeziilor de catre educatoare se pot utiliza audierile de
discuri si casete. Nu este niciodata prea devreme sa i se citeasca unui copil din poezie.
Sunetul, ritmul, fluxul cuvintelor, rima, emotiile ce radiaza din acestea pot fi percepute foarte
bine de copii. Astfel, poeziile lui Alecsandri, Eminescu, Cosbuc, Toparceanu, Arghezi ar
putea constitui paveze importante pentru copii, zone de protectie impotriva prostului gust,
precum si scoli de receptare si creare autentica a poeziei, a literaturii si a artei in general,
inclusiv a valorilor intelectuale si morale continute.
In toate circumstantele este nevoie de pasiune, de acel foc ce mistuie si preajma si
purtator, dupa cum afirma Lucian Blaga, deoarece munca cu omul nu poate fi pe deplin
eficienta daca nu vom tine seama ca fiecare copil are ceva bun in el, ceva ce il poate inalta
spre soare si ca, prin felul nostru de a fi, de a lucra cu el, putem sa-l ajutam pentru adaptarea
la viata scolii si activitatea din clasa I.
Maturitatea colar este evideniat de o serie de comportamente care se constituie n
repere ale evalurii finale la grupa pregtitoare respectiv aceleai repere ale evalurii la
intrarea in clasa I.
La sfritul grupei pregtitoare i inceputul clasei I copilul trebuie s demonstreze c
este capabil s:
S participe la activitile de grup n calitate de vorbitor i auditor; S asculte cu atenie un
text;
S redea ideile unui text;
S demonstreze nelegerea unui text;
S disting poziia sunetelor limbii romne ntr-un cuvnt;
S pronune corect sunetele limbii romne;
S utilizezecuvintele noi n contexte adecvate;
S alctuiasc propoziii simple;
S recite poezii (comportament evaluat prin consemnarea pe un grafic al rezultatelor pe
activiti i prin serbri);
S recunoasc scrisul oriunde l ntlnete;

S i recunoasc numele propriu scris cu litere de tipar (capaciti evideniate prin metoda
portofoliului);
S utilizeze reperele cronologice (zi/ noapte, dimineaa/seara/prnz, zilele sptmnii, lunile
anului, anotimpurile);
S numeasc i s identifice elementele componente ale corpului uman, ale plantelor, ale
animalelor, ale psrilor, ale altor obiecte din mediul nconjurator ( activiti zilnice i
consemnarea grafic);
S tie s se prezinte i s-i cunoasc adresa, numele prinilor, al frailor (activiti);
S cunoasc i s respecte normele de comportament n societate specifice vrstei;
S aib deprinderi elementare pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje (portofoliu);
S realizeze operaii simple de lucru cu materiale din natur i sintetice (portofoliu);
S adopte comportament i atitudini corecte fa de propria persoan i fa de alii ( fiine sau
obiecte);(observaii);
S se comporte adecvat n diferire contexte sociale;
n cele ce urmeaz prezint metoda testelor de evaluare final mpreun cu instructajul verbal
referitor la aplicarea lor.
Educarea limbajului, pentru evaluarea capacitii de promunie, formarea auzului fonematic.

Instructaj verbal:
Privete imaginea. Rostete cuvintele. Alctuiete o propoziie cu cuvintele sugerate. Alegei
unul din cuvinte i alctuiete o propoziie.
(dac se lucreaz frontal , se ateapt o alt propoziie, punctndu-sebogia limbajului ).
Eu spun propoziia, Rozica are prieteni i coloreaz attea dreptunghiuri cte cuvinte auzi
n propoziie.
Traseaz tot attea linii cte silabe au cuvintele: Rozica/ prieteni.
ncercuiete imaginea care ncepe cu sunetul r, coloreaz o imagine care se rostete printrun cuvnt care se sfrete cu sunetul r i taie cu o linie o imagine care se rostete printr-un
cuvnt care nu conine sunetul r.
ANTONIME
Instructaj verbal:
Eu i voi spune un cuvnt, iar tu trebuie s numeti cuvntul opus. De exemplu, eu spun
mare, tu vei spune?...(mic). Formuleaz o propoziie cu cuvntul gsit de tine. Fiecrui
copil i se adreseaz dou cuvinte din list.
SINONIME
Instructaj verbal:
Se recit o poezie nvat de copii care conine cuvntul crng. Dau comand stop cnd
s-a ncheiat versul. Cer copilului s spun cum se mai poate zice n loc de cuvntul crng
(pdure). Pentru cuvntul generoas se aplic acelai procedeu. Pentru fiecare cuvnt
sinonim se acord un punct i pentru formularea corect a propoziiei.

Bibilografie selectiv:
1.Liliana Ezechil, Mihaela Pii- Lzrescu- Laborator precolar- ghid metodologic, V &
Integral, 2002
2. Silvia Dima- Copilria- fundament al personalitii, editat de Revista nvamntului
Precolar, 1997
3.Dumitru Gherghiza, Ion Buzai i colaboratorii Limba i literatura romn- Metodica
activitilor instructiv-educative din nvmntul precolar, Editura Didactic Nova,
Craiova, 2004