UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

DOMENIUL:STIINE ALE EDUCAIEI

EDUCAREA
JOCUL

LIMBAJULUI
DIDACTIC

CUPRINS:
1. Importana jocului didactic
2. Valoarea educativ a jocului didactic
3. Influena jocului didactic n educarea estetic a copiilor
4. Specificul jocului didactic
5. Coninutul i felul jocul didactic
6. Pregtirea jocului didactic
7. Planificarea jocului didactic
8. Cunoaterea jocului didactic
9. Pregtirea materialului didactic
10. Pregtirea materialului n vederea desfurrii jocului didactic
11. Organizarea jocul didactic
12. Desfasurarea jocului didactic
13. Prezentarea si intuirea materialului
14. Anuntarea subiectului activitatii
15. Executarea jocului

16. Incheierea jocului

JOCUL DIDACTIC

IMPORTANA JOCULUI DIDACTIC

Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire si educare a
copiilor in varsta prescolara, intrucat rezolva sarcini instructive complexe, programate in
gradinita de copii.
Eficienta jocului didactic in raport cu celelalte mijloace practicate in
gradinita este cu atat mai mare cu cat se realizeaza o concordanta intre procesul de
cunoastere a mediului inconjurator, procesul de invatare si actiunea de joc, atat de
atractive pentru prescolar.De mentionat este importanta asimilarii si adancirii
cunostintelor;acestea sunt adaptate la cerintele si specificul varstei prescolare.
Prin introducerea si folosirea jocului didactic ca mijloc de baza in
cunosterea mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii se realizeaza una dintre cele mai
importante cerinte ale educatiei prescolare, aceea d a-I invata pe copii destul de multe
lucruri insa nu prin metode scolaresti, ci sub forma de joc.
Jocul didactic este o activitate care se deosebeste prin structura sa
specifica de celelalte activitati cu un continut asemanatorCeea ce caracterizeaza jocul
didactic este unitatea deplina intre sarcina didactica si actiunea de joc.Activitatea
organizata de instruire a copiilor se desfasoara sub conducerea directa a educatoarei si
antreneaza in majoritatea cazurilor intrega grupa.Jocul didactic s poate desfasura atat in
cadrul activitatilor obligatorii, cat si in afara lor, atunci cand este repetat de copii, la
initiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei.Sfera de utilizare a jocului didactic
este foarte larga, deoarece el poate fi practicat in diferite momente din programul zilei,
putand fi extins chiar si in viata de familie a copilului.
Jocul didactic este creat de pedagog.Specificul lui consta in faptul ca ii
este subordonat ; este insusit treptat de catre copii si poate deveni apoi continutul
activittailor individuale.Comparat cu celelalte jocuri cu subiect si reguli stabilite de
educatoare, jocul didactic se deosebeste prin continutul pe care-l dezvaluie si prin faptul
ca accentul cade pe rezolvarea sarcinilor educatiei intelectuale, respectiv pe cunoasterea
mediului inconjurator, pe dezvolarea facultatilopr intlectuale, pe dezvoltarea vorbirii sau
formarea reprezentarilor matematice.
Intre mijloacele instructiv-educative, jocul didactic ocupa ocul cel mai
important rin influenta pe care o exercita asupra celor mai profunde laturi ale
personalitatii copiluluyi, prin rolul sau in formarea unei gandiri corecte..El rezolva prin
continutul sau o mare parte din problemele educatii intelectuale.Desi rolul sau este mai
neinsemnat in privinta transmiterii de noi informatii, el are o contributie importanta in
precizarea , consolidarea, adancirea, sistematizarea si veificarea cunostintelor.De
exemplu prin jocul didactic Gaeste aceeasi culoare ase percizeaza si se verifica
invatarea denumirii diferitelor culori, prin jocul didactic Cu ce construim? se fixeaza
denumirile diferitelor unelte si materiale folosite la construirea unei cladiri, prin jocul
didactic Cine are aceeasi figura? se actalizeaza reprezentarile de forma :cerc, patrat,
dreptunghi, oval.O mare parte dintre jocurile didactice recomandate in tematica

programei au drept scop sistematizarea cunostintelor copiilor, cum ar fi jocurile didactice:

Cu ce calatorim?, Spune unde traieste, Anotimpurile, Dupa mine cine vine?.
Jocul didactic are o amre contributie nai cu seama in stimularea si
dezvoltarea tuturor proceselor psihice.Cea mai mare parte a jocurilor didactice cuprind
valoroase ezercitii senzoriale si de memorare influentand in mod nemijlocit acxtivitatea
tuturor analizxatorilor.De exemplu jocul Spune cum se face sau Cine face asa?
contribuir la dezvoltateea sensibilitatii auditive si in special a auzului fonematic, slab
dezvoltat la prescolarul mic.Jocul Ce a gasit ursuletul? contribuie la dezvoltarea
sensibilitatii vizuale si tactile; in jocul Ghiceste ce-ai gustat accentul cade pe
perfectionarea sensibilitatii gustative si olfactive.
Jocurile didactice contribuie si la dezvoltatrea educarea calitatilor
memoriei.Jocuri de tipul Ce s-a intamplat? sau Ghiceste ce lipseste solicita copilului
sa retina felul obiectelor si asezarea lor, pentru a putea arata apoi modificarea facuta de
conducatorul jocului-ceea ce implica dezvoltarea memoriei voluntare.
Spiritul creator, imaginatia sunt stimulate prin jocurile care impun
sarcina de compune o ghicitoare, de a plsmui o povestire.De exemplu jocul Gheceste
cine este , Telefonul, Ghiceste a ce ne-am gandit antreneaza in mod deoseebit
imaginatia prescolarului.
Jocurile didactice solicita in mare ,masura activitatea gandirii, ele
solicitand intotdeauna rezolvarea unor probleme in mod individual.In cadrul unor jocuri
didactice, copii trebuie sa deosebeasca obiectele mari de cele mici, sa compare obiectele
in functie de forma lor, de culoarea lor.(Cauta-ti casuta).Alte jocuri didactice pun pe copii
in situatia de a efectua clasificari ale obictelor dupa diferite criterii concrete(Ce se
potriveste?);clasificari ale unor obiecte dupa anotimp, clasificari al unor animale dupa
mediul si locul in care traiesc(Spun unde traieste).In aceste cazuri copii sunt deprinsi sa
efectueze generalizari si abstractizari.Sunt jocuri didactice care presupun judecati si
rationamente simple din partea participantilor.Astfel, in jocul didactic Cine a trimis
scrisoarea? Copii trebuie sa deduca dupa produsul sau unealta desenata pe o ilustrata ce
meserias a trimis scrisoarea.
In legatura cu dezvoltarea gandirii, jocul didactic contribuie si la
dezvoltarea limbajului.In acest sens, in afara de jocurile prin care se fixeaza, se
precizeaza si se activizeaza vocabularul copiilor, se planifica si jocurile speciale, care
ajuta la imbunatatirea pronuntarii unor consoane mai greu de roastit pentru prescolari ca
de exemplu jocurile: Spune cum se face?,pentru pronuntia corecta a consoanelor:m,h, r;
Ce face Andrei?,pentru pronuntia corecta a consoanelor r, s, s, t, t, cat si a unor grupuri
de consoane.Alte jocuri didactice rezolva probleme mai complexe, si anume in legatura
cu formarea unor reprezentari generale si notiuni cum ar fi : animale domestice, animale
salbatice, imbracaminte, incaltaminte, mobila, vesela.Contributia altor jocuri didatice
consta in obisnuinta copiilor cu folosirea diferitelor constructii gramaticale, cu formarea
pluralului substantivelor(Eu zic una , tu zici multe), cu acordul intre predicat si
subiect(Raspunde repede si bine), cu folosirea de fraze in a caror componenta sa existe
propozitii subordonate cauzale si temporale(Cand se intampla?).
Efortul intens intelectual al copiilor este posibil in cadrul jocului
didactic, numai cu conditia de a mentine traza atentia lor.In genere, actiunea de joc, prin
caracterul ei distractiv, favorizeaza aparitia si mentinerea atentiei in mod spontan.Faptul

acesta este deosebit d important intrucat prin participarea atentiei voluntare, energia
nervoasa economisita foloseste in activitatea gandirii.
Astfel, bazele 8unei gandiri clare, sistematice, a unei minti organizate,
a capacitatii de a intelege lucrurile, de a le folosi in conformitate cu semnificatia si
utilitatea lor, se formeaza treaptat prin intermediul unor variate mijloace.Intre aceste
mijloace, jocul didactic are un rol deosebit.
VALOAREA EDUCATIVA A JOCULUI DIDACTIC
Jocul didactic contribuie direct sau indirect la educarea emotiilor, a
sentimentelor morale si a trasaturilor pozitive de caracter si vointa.Multe jocuri didactice
stimuleaza cinstea, rabdarea, spiritul critic si autocritic, stapanirea de sine, cum ar fi : Ce
s-a schimbat?, Unde a zburat pasarea in care se cere copiilor sa fie cinstiti , sa nu
priveasca in timp ce educatoarea schimba sau ascunde jucariile.O situatie similara se
regaseste si in jocul Gaseste si taci, in care regula impune copiilor sa se retina de la orice
manifestare spontana cand gaseste obiectul ascuns, pentru a nu influenta pe ceilalti
jucatori.
Jocul didactic are un rol valoros in inchegarea colectivului si la
formarea disciplinei constiente,In joc copilul este obligat sa respecte initiativa colegilor
lui, sa le aprecieze munca si sa le recunoasca meritele, sa respecte regulile jocului si sa
reactioneze in conformitate cu ele autoreglandu-si propria activitate.
INFLUENTA JOCULUI DIDACTIC IN EDUCAREA ESTETICA A COPIILOR
Manuind diverse materiale artistic realizate, facand aprecieri asupra lor,
copii invata sa aprecieze frumosul si isi dezvolta simtul estetic.
Jocul didactic este activitatea cea mai fireasca, care corespunde
cerintelor de dezvoltare a copilului, tendintelor lui de a fi in contact cu adultii si cu alti
copii, de a percepe activ, de a intelege si a oglindi lumea inconjuratoare, dorintei lui de asi exprima gandurile.Influenta jocului didactic asupra comportarii copilului in colectiv,
asupra disciplinei, asupra caracterului si vointei este permanenta, directa si de o
intensitate mare, ceea ce-I mareste considerabil valoarea educativa.
SPECIFICUL JOCULUI DIDACTIC
Pedagogia prescolara fundamenteaza bazele teoretice ale jocului
didactic, ocupandu-se de :
-continutul jocului;
-sarcina didactica;
-actiunea de joc, elementele de joc;
-regul;ile de joc;
Esenta si specificul jocului diadctic consta in intrepatrunderea si
interactiunea acstor componente, cat si in echilibrul dintre sarcina didactica si actiunea de
joc.Ponderea cea mai mica sau mai mare a uneia dintre aceste doua componente poate
duce le denaturarea jocului didactic, la schimbarea profilului lor.De exemplu, jocurile
didactice in care elementul de joc este sjab, accentul cazand numai pe rezolvarea sarcinii
instructive, isi pierd caracterul ludic, si se transforma in simple execitii de matematica, in
convorbiri sau I convorvbiri dupa imagine;atunci cand actiunea ludica este cu totul

perdominanta, jocul didactic se transforma intr-o activitate pur distractiva , isi pierde
caracterul instructiv si nu mai serveste scopului pe car isi propune sa-l atinga.
CONTINUTUL SI FELURILE JOCULUI DIDACTIC
Varietatea mare a jocurior didactice practicate in gradinita de copii
pentru cunoasterea mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii, spiritul creaor si
inventivitatea educatoarelor care imbogatesc rezerva de jocuri prin creatii noi, impun
gasirea unor criterii de clasificare a acestora.Cel mai important criteriu in acest sens il
constituie continutul jocurilor didactice.Din acest punct de vedere distingem urmatoarele
jocuri didactice:
1. Jocuri didactice cu referire la cunostine despre natura : animale(Telefonul, Stii unde
traieste?,Animalele si harana lor, Al cui pui este?,Roata animalelor, Ce foloase
aduce?), plante(Loto cu flori, Ce-a cumparat mama de la piata?), anotimpuri(Ce se
potriveste?, Dupa mine cine vine?Postasul, Stop), etc.
2. Jocuri didactice referitoare la cunostinte dspre mediul ambiant apropiat:obiecte de uz
individual(Saculetul fermecat, Sa servim papusa),jucarii(Ce-a gasit papusa?),
mobilier(Sa facem ordine in camera papusii),imbracaminte(Sa imbracam papusa,
Magazinul de imbracaminte), etc.
3. Jocuri didactice referitoare la cunostinte despre om si activitatea lui :corpul omenesc,
principalele lui parti si actiunile indeplinite de acestea(Ce face papusa?), activitatea
parintilor, a personalului din gradinita sau din afara ei(Ghiceste ce face mama,Spune
ce face), unelte si produsul muncii(Cu ce au lucrat, Ghiceste la ce m-am gandit),
maseriasii sau meserii(Cine a trimis scrisoarea?),etc;
4. Jocuri didactice pentru cunoasterea si precizarea insusirilor obiectelor lumii
inconjuratoare:culoare(Cu ce minge ne jucam?, Care este culoarea ta?), marimi(Este
mic, este mare?, Panglicutele), forme(Cine are aceasi figura?Cauta-ti casuta);
5. Jocuri didactice pentru insusirea reprezentariilor spatiale si de timp :reprezentari
spatiale(Unde sunt jucariile?Unde a zbureat pasarea?Spune unde sta), reprezentari de
timp(Cand se intampla?Ziua noastra, Anotimpurile);
6. Jocuri didactice pentru exersarea vorbirii: formarea pronuntiei corecte(Spune cum
face?Cine face asa?,Ce face Andrei?), fomarea unei vorbiri corecte din punct de
vedere gramatical(Spune mai departe, Gaseste cuvantul portative, Eu spun unul, tu
zici mai multi, Raspunde repede si bine);
7. Jocuri didactice pentru ducarea proceselor si caitatilor psihice.Jocuri care fac apel la
diverse operatii ale gandirii: jocuri de atentie(Ce lipseste?Ce deosebiri exista?), jocuri
de memorie vizuala(Ce s-a intamplat?), jocuri de memorie si atentie auditiva(Cine l-a
chemat pe ursulet?), jocuri logice(Ce se afla in sac?), sa aranjam jucariuile dupa
culoare(dupa marime sau dupa forma), cuvinte contrarii(alb-negru), jocuri de
identitate, jocuri de reconstituiri.
Din punct de vedere al sarcinii didactice, majoritatea jocurilor didactice
urmarsc fixarea cunostintelor copiilor, care au fost predate in activitatile anterioare.Jocul
didactic De-a libraria se organizeaza dupa activitatile de observare Scoala, Libraria si
dupa convorbirea cu tema Ce-am vazut la scoala, pentru a preciza si consolida
vocabularul copiilor cu privire la denumirea rechizitelor.

O mare parte din jocurile didactice se grupeaza in jurul sarcinii

didactice de a verifica sau de a sistmatiza cunostintele si deprinderile d catre copii.Jocul
didactic ce culoare are balonul are drept scop verificarea culorilor cunoscute de copii, iar
prin jocul didactic Cine are o poza ca mien? Se urmareste verificarea insusirii de catre
copii de a denumi obiectele cunoscute de ei.
Un alt criteriu de clasificarea jocurilor didactice de cunoastere a
mediului inconjurator si dezvoltarea vorbiii il constituieexistenta materialului in cadrul
jocului.Din acest punct de vedere se pot deoseebi jocuri didactice cu material si jocuri
didactice fara material(orale), prima categorie fiind cea mai larga.
Un numar mai restrans de jocuri didactice au drept scop predarea unor
cunostinte noi sau largirea vocabularuluyi copiilor referitor la insusirile obiectelor,
indeosebi marime, forma, insusiri spatiale si de timp.In acest sens avem jocul Gaseste o
panglicuta la fel in care se urmareste insusirea notiunilor lung-scurt.
O pondere din ce in ce mai mare incep sa o capete jocurile cu caracter
formativ care urmaresc dezvoltarea gandirii copiilor.Cunoasterea continuturilor si
variatelor feluri de jocuri didactice ajuta pe educatoare sa se orienteze cu mai mare
usurinta in alegerea si conducerea lor metodica.
PREGATIREA JOCULUI DIDACTIC
Jocul didactic , ca orice activitate obigatorie, trebuie pregatit din vreme
si cu multa atentie, pentru a se asigura conditiile unei bune desfasurari.Dintre masurile
prealabile, care pot fi luate in acst sens amintim pe cele mai importante si anume:
-planificarea judicioasa a jocurilor didactice;
-cunoasterea lor temeinica;
-intocmirea planului de cativtate;
-asigurarea(procurarea sau confectionarea)mterialului didactic necesar;
-pregatirea copiilor in vederea desfasurarii joculuyi didactic.
PLANIFICAREA JOCULUI DIDACTIC
Inscrierea jocuirilor didactice in planurile anuale si calendaristice
trebuie sa se faca intotdeauna in funcie de scopul acestora(precizarea , verificarea sau
predarea cunostintelor, corectarea pronuntiei copiilor, insusirea structurii gramaticale a
limbii, etc).Jocurile didactice trebuie planificate dupa activitatile in care au fost
predate.De exmplu jocul didactic Magazinul cu jucarii de la grupa de 4-5 ani, prin care se
urmarste verificarea cunostintelor, trebuie sa fie plasat dupa toate activitatile in care se
precizeaza cunostintele copiilor despre culoare, marime, insusiri spatiale.
Alte jocuri didactice au ca scop predarea unor cunostinte noi si largirea
vocabularuluyi copiilor cu o serie de cuvinte.Asemenea jocuri trebuie planificate in raport
cu celelalte activitati obligatorii de predare stfel incat sa se asigure transmiterea gradata a
cunostintelor.
Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronuntie
ale copiilor sau insusirea structurii gramticale a limbii trebuie sa fie planificate cu multa
atentie avandu-se in vedere cresterea treptata a cerintelor aresate copiilor.De exemplu
jocurile didactice care presupun completarea unor propozitii eliptice de subiect vor fi
organizate inaintea celor care presupun completarea unor propozitii eliptice de predicat.

In planificarea jocurilor didactice educatoarea trebuie sa se orienteze

intotdeauna dupa sarcina didactica pe care ele o cuprind si sa tina seama de legatura lor
cu alte activitati care se desfasoara in gradinita.
CUNOASTEREA JOCULUI DIDACTIC
Avand o strucatura complexa jocul didactic trebuie studiat cu multa
atentie inainte de a fi executat cu copiii.Educatoarea trebuie sa cunoasca bine sarcina
didactica urmarita in joc, actiunea lui si regulile care-l reglementeaza, astfel incat sa-l
poata preda corect in activitatea pe care o desfasoara cu copiii.
Nerespectarea uneia din componentele jocului, cunoasterea insuficienta
a actiunii sau a regulilor sale afecteaza buna indeplinire a sarcinii sau chiar duce la
schimbarea profilului activitatii.De exemplu I jocul didactic Ce se potriveste?
Educatoarea, necunoscand suficient regulile si succesiunea actiunilor, a inceput
activitatea cu intrecerea intre copii in completarea jetoanelor.Copii au fost preocupati
indeosebi de actiunea de joc, sa aseze repede jetoanele spre a deveni castigatori, neglijand
rezolvarea corecta si in mod independent a sarcinii didactice si anume, selectionarea
jetoanelor dupa criteriile date. Prin urmare urmare jocul didactic trebuie cunoscut
temeinic.Este indicat ca educatoarea , pe masura ce are mai multa experienta, sa aplica
creator diversele recomandari cu privire la jocurile didactice, sa contribuie activ la
imbogatirea si imbunatatirea structurii acestuia, la adaptarea lui la grupa cu care lucreaza
si sa creeze noi jocuri prin care sa rezolve sarcina didactica prevazuta in programa.
PREGATIREA MATERIALULUI DIDACTIC
O mare parte din materialul necesar jocului didactic exista tiparit.El
trebuie procurat din vreme si selectionat portative jocurilor care se organizeaza..Astfel ,
la jocurile didactice: A cui mancare este?, Postasul, Gaseste un cartonas asemanator se
pot utiliza ilustratiile din Cutia cu desene pentru invatamantul prescolar..Deasemena pot
fi folosite ilustratii tiparite de Ministrul Educatiei si Invatamantului pentru jocurile: Cu ce
calatorim?, Postasul, , Cu ce a fost lucrat?, Cand se intampla?, Ce foloase aduce ? si Cine
are aceeasi figura?.
Sunt activitati in care se pot adapta ilustratiile jocurilor de masa din
comert, ca de pilda: Animalele salbatice, Domino ilustrat, etc.In jocurile didactice se mai
folosesc si diferite jucarii sau obiecte speciale confectionate.Educatoarea trebuie sa
foloseasca si jucarii didactice speciale pentru aceasta categori de jocuri.Astfel de jucarii
sunt:
-2-3 papusi cu trusa lor de imbracaminte pentru oate anotimpuile si din materiale de
culori diferite;
-casa papusii cu mobilierul necesar proportionat ca marime si corespuunzator din punc de
vedere al cocloritului;
-saculetul fermecat, cu diverse truse de obiecte:vesela, obiecte de uz individual, jucarii ij
miniatura, etc.
-animale domestice si salbatice din materiale din plastic;
-diferite mijloace de locomotie;
-toaleta pentru vanzarea diferitelorr produse, etc.
Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale simple ca
deseuri, obiecte marunte, materilale care contribuie prin diferitele lor insusiri la

precizarea unor cunostinte ale copiilor.Educatoarea trebuie sa procure panglici de diferite

culori si marimi pentru jocul Panglicutele, rsturi de stofa, de panza, de matase pentru
jocul De-a magazinul de textile, rechizite scolare pentru jocul De-a libraria.Indiferent
dprovenienta lui, materialul folosit nu trebuie sa incarcat, greoi din punc de vedere al
compozitiei, fapt care ar impiedica copiii sa rezolve corect sarcina didactica.Sunt jocuri
in care se foloseste numai material demonstrativ si care trebuie sa aibe dimensiuni mari
pentru a fi perceput de toti copii.In alte jocuri didactice, materialul e manuit numai de
copii, fiecare primind unul sau mai multe exemplre.In acest caz, materialul trebuie sa aiba
dimensiuni mai mici.Cu cat numarul exemplarelor pe care le primeste fiecare copil este
mai mare, cu atat dimensiunea lor se micsoreaza.
Pregatirea materialului necesita o atentie deosebita din partea
educatorei.Pe langa grija pentru selectionarea materialului didactic necesar este util sa se
gaseasca si solutii interesante de prezentare acestuia, astfel incat sa se treasca interesul
atat pentru material cat si pentru jocul in sine.
PREGATIREA
DIDACTIC.

MATERIALULUI

IN

VEDEREA

DESFASURARII

JOCULUI

Unele jocuri didactice sunt mai complexe , presupun precizarea,

verificarea sau sistematizarea unui numar mai mare de cunostinte si pentru buna
desfasurare se impune pregatirea prealabila a copiilor.
In afara de repetarea jocurilor cu u continut sau cu o sarcina didactica
asemanatoare, pregatirea copiilor pentru jocul didactic se poate realiza si prin exercitii cu
material ilustrativ, efectuate pe grupe mici de copii sau individual.Spre exemplu jocul
diadctic Oglinda fermecate, presupune reacunosterea unie scene dintr-o povestiora si
redarea episodului respectiv.Caitraetea raspunsurilor copiilor poate fi imbunatatita intr-o
masura si mai mare daca ei vor fi familiarizati chiar cu imaginile care vor fi folosite in
joc..Procedeul de a face cunoscut materialul didactic este indicat numai atunci cand
acesta, prin complexitatea continutului sau ori a modului de manuire, ar stanjeni sau ar
incetini ritmul de desfasurare a jocului.
ORGANIZAREA JOCULUI DIDACTIC
Reusita jocului didctic depinde de felul in care se asigura conditiile
necesare bunei lui desfasurari, de oraganizarea acestuie.
Organizarea jocului presupune un complex de masuri prealabile, care ,
in majoritate cazurilor suntaceleasi ca la o activitate obligatorie:
-aranjarea mobilierului;
-pregatirea materialului didactic necesar;
-adunarea copiilor si asezarea lor dupa cerintelr jocului
Aranjarea salii de clasa trebuie sa se faca portative jocului didactic
care urmaza sa se desfasoare.La jocurile didactice cre necesita miscare( Cauta-ti casuta,
Aseaza la locul portative, De-a magazinul, Animalele si puii lor, Anotimpurile), este
necesat sa se creeze un spatiu cat mai mare pntru ca jocul sa se poata desfasura in voie.In
acest sens bobilierul trebuie restrans si asezat intr-o parte a salii, lasand libera cea mai
mare parte a ei. Scaunelele se pot aranja intr-o singura parete a salii.In partea opusa se
vor face amenajarile necesare , de pilda aranjarea magazinului, a machetelor.Unele
jocuri didactice trebuie sa se desfasoare la masuta, fapt care necesita deasemenea unele

amenajari.De exmplu in jocul Ce se potriveste?; cea mai buna distributie a maselor si a

scaunelelor este cea in sistem liniar(ca la scoala), deoarece copii pot fi supravegheati usor
de catre educatoare.La fiecare masa stau 1-2 copii.O alta posibilitate de aranjare este in
forma de unghi ascutit cu varful opus mesei educatoarei sau in careu deschis..
In jocurile in care se foloseste numai material demonstrativ, iar acesta
se afla pe masa educatoarei, copii pot fi asezati pe scaunele, in semicerc, iar educatoarea
se va aseza in fata semicercului.De exemplu in jocurile Ghici ce face papusa?, Cu ce se
imbraca papusa?, Ce face Mioara?, Sa servim papusa, Unde s-a oprit roata?, etc.In felul
acesta copii pot pecepe mai bine materialul care va fi manuit in joc.La aranjarea
mobilierului vor fi antrenati si copii de serviciu sau dupa caz, un grup mai mare de
copii.O atentie deosebita o necesita si aranjarea sau distribuirea materialului care va fi
folosit in joc.Acesta poate fi repartizat la mese inainte de inceperea activitatii.Daca
acesta poate stanjeni urmarirea atenta a explicatiilor educatoarei , materialul poate fi pus
in plicuri sau in cosulete acoperite.Acestea pot fi pastrate pe masa educatoarei pana la
inceperea jocului sau chiar repartizate, in prealabil , la mesele copiilor.
Materialul didactic trebuie sa fie astfel aranjat incat sa poata fi vazut
sau manuit usor de catre toti copiii.
O alta sarcina care revine educatoarei pentru a asigura buna desfasurare
a jocului o constituie adunarea copiilor si asezarea lor la locurile indicate.Educatoarea
poate sa scoata copiii din sala de grupoa inainte de aranjarea mobilierului sau in caz ca nu
are unde, se asugura in clasa un spatiu anumit pentru recreere si reorganizare.Inainte de a
incepe activitatea poate sa faca cu copiii un mars cu cantec in jurul salii de grupa, dupa
care se vor aseza la locurile lor.Aceasta pregatire a copiilor are scopul de a marca trecerea
de la activitatile lor libere la cele care se desfasoara sub conducerea directa a educatoarei
DESFASURAREA JOCULUI DIDACTIC
Principalele momente ale jocului sunt:
1.Introducerea in joc.Inainte de a se incepe activitatea, se foloseste o scurta introducere
cu caracter pregatitor si care are in acelasi timp menirea de a crea o atmosfera cat mai
prielnica dsfasurarii jocului.Felul in care se realizeaza aceasta introducere depinde de
tema jocului si de varsta copiilor cu care lucreaza educatoarea.Se pot folosi povestiri
scurte, ghicitori, versuri, convorbiri..Deasemenea poate fi prezentat copiilor materialul
care va fi utilizat in activitate.La grupele de 3-5 ani este recomandabil sa se foloseasca
povestirile, foarte scurte, pentru a nu se rapi prea mult din timpul activitatii.Prin
povestire, educatoarea poate familiariza copiii cu tema jocului, poate stimula curiozitatea
copiilor fata de materialul care urmeaza sa fie prezentat(Ce-a gasit ursuletul?, Cu ce
imbracam papusa?) sau fata de atitudinea jocului(Ghici cum face?)De exemplu in jocul
didactic Ce a gasit ursuletul?, care se organizeaza cu grupa de 3-4 ani, educatoarea
povesteste copiilor ca in grdinita lor a venit in vizita un ursulet-jucarie.El a gasit in sala
de joc mai multe jucarii, care I-au placut mult.Le-a strans intr-un saculet si cume a venit
sa le arate copiilor.Dupa aceasta , educatoarea prezinta ursuletul si saculetul si anunta
jocul pe care copiii il vor juca in continuare.La grupa de 5-6 ani pot fi folosite in
introducere ghicitorile si versurile pentru familiarizarea copiilor cu titlul jocului sau cu
materialul care umeaza sa fie prezentat.Astfel, in jocul Roata toamnei introducerea poate
fi facuta prin ghicitoarea: Frunzele pe ramuri
Au ingalbenit.

Ploua , ploua-ntr-una.Cine a sosit?

La jocul Telefonul se poate folosi urmatoarea ghicitoare:
E un lucru nazdravan
Daca pui in el un ban;
Si-nvartesti de sase ori
Poti vorbi in depertari..
O parte dinte jocurile prevazute la grupa de 5-6 ani pot sa inceapa cu o
scurta convorbire.Scopul convorbirii poate sa fie diferit: fie de a actualiza cunostintele
copiilor in legatura cu continutul jocului, fie de a face trecerea la tema jocului care
urmeaza sa fie predat.In introducerea jocului De-a magazinul, se pot raminti impresiile
copiilor dobandite cu ocazia observarii magazinului, punandu-se accentul pe relatiile
dintre vanzator si cumparator.
Introducerea are rolul de a creea copiilor dispozitia necesara pentru
activitate, de a le suscita interesul pentru ea si de a-I familiariza cu tema respectiva.
PREZENTAREA SI INTUIREA MATERIALULUI.
Dupa partea introductiva este necesar sa se prezinte copiilor si sa se
intuiasca materialul care va fi utilizat in joc(in cazul in care nu s-a facut acest lucru in
introducere).Materialul poate fi intuit in intregime sau numai partial, in functie de natura,
de cantitatea si de dificultatea manuirii lui in joc.In jocurile in care se foloseste numai
material demonstrativ, el poate fi intuit in intregime, operatie care necesita doar cateva
minute, de exemplu materialul folosit in jocul Sa asezam jucariile.
La alte jocuri, prezentarea si intuirea in intregime a materialului ar duce
la marirea considerabila a duratei activittii sau la micsorarea timpului destinat executarii
jocului de catre copii.La astfel de jocuri pot fi intuite numai ilustratiile care cuprind
imagini mai putin familiare copiilor,celelalte imaginifiind vazute de copii numai in
timpul desfasurarii jocului.
ANUNTAREA SUBIECTULUI ACTIVITATII
Dupa intuirea materialului , educatoarea anunta copiilor titlul jocului
simplu si concis formulat.Titlul jocului poate anunta fie actiunea jocului(Gaseste un
cartonas la fel,Cauta-ti casuta,Sa imbracam papusa),fie materialul folosit in
joc(Panglicutale).
Explicarea jocului este o sarcina mai dificila care revine educatoarei.In
explicatiile pe care le da , ea trebuie sa se faca pe deplin inteleasa, sa explice copiilor atat
regulile jocului cat si actiunea lui.
Explicarea jocului este o saarcina mai dificila care revine
educatoarei.In explicatiile pe care le da, ea trebuie sa faca pe deplin intelese atatactiunea
jocului, cat si regulile care il reglementeaza.Explicarea jocului, metodele si procedeele la
care recurge educatoarea pentru a face inteles variaza dupa natura si complexitatea lui, ca
si dupa posibilitatile grupei.La grupele folosite sunt explicatia si demonstratia.Cu
ajutorul acestor metode, educatoarea arata in amnunt felul cum decurge actiunea jocului
si regulile care trebuie sa fie respectate.
In alte jocuri, la grupa de 5-6 nai , educatoarea poate recurge la o cale
deducctiva si anume arta copiilor regurile si apoi exemplifica sau demonstreaza partial

10

acele aspecte ale jocului care ar putea fi intelese mai greu de ei..De exemplu, in jocul
Oglinda fermecata educatoarea descrie urmatoarele faze ale jocului:
-trecerea oglinzii din mana in mana;
-recitarea versurilor de catre copii;
-oprirea oglinzii la copilul la care s-au terminat versurile;
-descrierea oglinzii si povestirea episodului ilustrat pe imagineaa din oglinda,
In unele jocuri, in timpul explicatiei si exemplificarii, educatoarea
apeleaza si la copii, cum ar fi jocurile didactice in care se cere sa se gaseasca cuvinte cu
sens contrar, sa se completeze propozitii eliptice de predicat sau de subiect, sa se
compuna ghicitori despre obiecte.
In alte jocuri cu o actiune mai complicata,educatoarea poate sa
esaloneze explicatia in mai multe etape, prezentand o serie de reguli in timpul
desfasurarii jocul didactic.Acest procedeu este nimerit la jocurile Ce se potriveste? De la
grupa mare, Cre este culoarea ta? De la grupa mica, panglicutele de la grupa mijlocie.
Indiferen de grupa la care se face explicatia si de modul in care
decurge, es trebuie sa cuprinda urmatoarele:
-descrierea actiunilor jocul didactic, in succesiunea lor fireasca;
-indicatii cu privire la folosirea materialului;
-precizarea sarcinilor copiilor;
-formularea clara a regulilor, precum si rezultatele ce trebuie urmarite de copii.
Pentru buna desfasurare a jocului nu este intotdeauna suficient ca
educatoarea sa enunte regulile.Ea trebuie sa se asigure ca toti copiii si le-au insusit
corect.De multe ori educatoarea isi da seama in timpul explicatiei daca copiii au inteles
sau nu regulile jocul didactic si in consecinta ia masurile necesare, intervenind cu unele
precizari suplimentare inainte de a incepe jocul.Cand jocul didactic este m,ai dificil,
fixarea regulilor se face cu ajutorul jocului de proba, in desfasurarea caruia educatoarea
dirijeaza si explica copiilor fiecare actiune.Jocul de proba permite educatoarei sa
constate masura in care copii au retinut succesiunea actiunilor si pot sa aplice corect
regulile transmise.
Verificarea insusirii regulilor poate sa se faca si prin intermediul unei
scurte convorbiri sau al unor intrebari adresate copiilor.Dupa ce educatorea s-a asigurat
ca regulile jocului au fost insusite bine de catre copii, da semnalul de incepere a jocului.
EXECUTAREA JOCULUI
Acesta etapa are loc sub conducerea educatoarei care trebuie sa
urmareasca mai multe probleme:
-indeplinirea actiunilor in succesiunea data;
-respectarea regulilor;
-reamintirea lor atunci cand este necesar;
-indeplinirea corecta a sarcinilor didactice;
-atragerea in joc a tuturor copiilor;
-sprijinirea celor care nu reusesc sa efectueze sarcina corect;
-imbinarea armonioasa a elementelor de joc cu cele instructive;
-asigurarea unui ritm vioi de joc, a unei atmosfere corespunzatoare lui;
-mentinerea disciplinei;

11

-pregatirea copiilor pentru autoconducerea jocului;

-introducerea unor variabile in joc;
-complicarea jocului;
Educatoarea este obligata sa intrevina oridecate ori constata abateri,
carand copiilor sa repete actiunile respective, sa le indeplineasca corect.
Sunt jocuri in care educatoarea poate grada sarcinile date copiilor, le
oate cere treptata eforturi sporite.In jocul Roata animalelor, copiii vor denumi si descrie
mai intai imaginile care le sunt foarte cunoscute, apoi se va trece treptat la denumirea si
descrierea unie imagini sau jucarii mai putin familiare lor.
In desfasurarea jocului, educatoarea trebuie sa urmareasca respectarea
regulilor de catre toti copiii.Abaterile de la regula trebuie demnalate de fiecare data, iar
copiii in cauza vor fi ajutati sa le aplice corect(lucru care se poate face in jocul de
proba).In general, educatoarea trebuie sa-si dozeze la maximum interventiile pentru ca
jocul sa nu-si piarda cursivitatea si intensitatea-fapt care ar face ca scolarii sa nu-l mai
urmareasca cu interes.Intreventile prea numeroase, conducerea rigita a jocului se soldeaza
intotdeauna cu rezultate slabe.
Educatoarea trebuie sa urmareasca intotdeauna antrenarea tuturor
copiilor in joc, sa gaseasca procedee diferite prin care sa mentina atentia si interesul
copiilor chiar si atunci cand ei nu actioneaza direct in joc.In aceasta privinta, introducerea
unor elemente de intrecere, cresterea ritmului desfasurarii jocului, foflosirea unor
amendamente speciale pentru cei mai neatenti pot sa activeze copii care au, la un moment
dat, un rol pasiv.Este deasemnenea important ca educatoarea sa stimuleze copiii timizi,
copiii retrasi, dandu-le sarcini atractive in joc: sa manuiasca materialul
demonstrativ(Roata animalelor), sa plaseze jucariile la locul portative(Asaza la locul
portative),etc.
In timpul jocului, educatoarea trebuie sa fie atenta si in ceea ce priveste
stabilirea unor relatii corespunzatoare intre copii.Principala sursa de dezordine si de
confuzie in joc o constituie necunoasterea si nerespectarea regulilor elementare de
comportare.Ritmul si intensitatea jocului trebuie sa creasca treptat, impunandu-se
evitarea pauzelor si interventiilor inutile si introducerea unor variabile noi, complicarea
sarcinii didactice, ceea ce in general ridica pulsul jocului.
INCHEIEREA JOCULUI
Pentru ca incheierea jocului sa nu scada brusc dispozitiia copiiloe mai
ales atunci cand e vorba de cei mici, este bine sa se foloseasca procedee atractive prin
care sa se anunte incetarea jocului.De pilda in jocul A cui mama este? , la semnalul
educatoarei, fiecare pui isi cauta mama si pleaca in rand cate doi.
Cele mai folosite procedeein incheierea jocului didactic sunt:
-joc liber cu jucariile folosite(Saculetul fermecat);
-miscari imitative cu jucarii sau fara jucarii(imiatrea trenuletului, automobilul la jocul
didactic Ghici, cum face?);
-reproducerea unor onomatopee(A cui mama este?, Ce sa-I dam de mancare?);
-stabilirea castagatorilor jocului, aplaudarea celor care au obtinut rezultate bune(Cine stie
mai bine?);

12

-indeplinirea actiunii finale, consecinta fireasca a actiunii jocului: inchiderea

magazinului(in jocul didactic De-a magazinul), plecarea papusilor la plimbare( in jocul
didactic Sa imbracam papusa);
-folosirea unei ghicitori sau a unei poezii adecvate, in cazul in care acest procedeu n-a
fost utilizat in introducere(in jocurile Anotimpurile, Telefonul, Oglinda fermecata, etc).
Conducand jocul, educatoarea trebuie sa creeze cele mai bune conditii
de desfasurare a lui, astfel incat jocul didactic sa-si pastreze specificitatea si sa-si
mareasca eficienta.

13

BIBLIOGRAFIE:
1. Revista invatamantului prescolar-Nr 3-4/1997, E.D.P., Bucuresti, 1997;
2. Mitu Florica, Antonovici Stefania-Jocuri didactice integrale pentru invatamantul
prescolar, Ed.All, Bucuresti, 2005.
3.A.V.Lovinescu-Jocuri-Exercitiu pentru prescolariE.D.P., Bucuresti, 1979

14