Sunteți pe pagina 1din 8

Subiecte de examen la Economie 2 An I ID sem al II-lea

1. Natura si functiile monedei. 2. Evolutia si formele monedei. 3. Sistemele monetare. 4. aloarea si !uterea de cum!arare a monedei. ". #onvertibilitatea monedei. $. #reditul% continut si functii. &. #lasificarea creditelor. '. Scontul si rescontul 1(. )ancile si sistemul bancar in *omania 11. *iscul in activitatea bancara. 12. Definirea si continutul !ietei financiare. 13. Actiunile% definitie si clasificare. 14. +bli,atiunile. 1". )ursele de valori. 1-. .i!olo,ia si sistemul cursurilor valutare. 1$. Salariul. 1&. /rofitul. 1'. Dobanda.

1. Natura si functiile monedei. Banii au aparut de timpuriu in istoria omenirii, la inceput sub forma de marfuri iar apoi sub forma de metale pretioase si incepand de la fenicieni sub forma de piesa apartinand familiilor regale cu insemnele acesteia. Banii au reprezentat din cele mai vechi timpuri un mijloc al schimbului indiferent de forma lor. In prezent consideram ca moneda reprezinta ansamblul mijloacelor de plata imediat utilizabile pentru efectuarea de reglementari si acceptate intr-o comunitate. Banii sunt foarte variati datorita multiplilor emitenti ( B.N., B.C. si Trezoreria , dar toti imbraca aceleasi functii. !. "talon al valorii sau unitate de fond. #oneda serveste la masurarea cheltuielilor si rezultatelor, la realizarea de calculi economice prin care se stabilesc costurile si veniturile societatii. $. #ijlocitor al schimbului in care bunurile si serviciile sunt cedate in contrapartida si trec de la producator la consumator prin intermediul banilor. %. &unctia de rezerva care a fost numita si functie de tezaurizare, prin care banii sunt pastrati renuntadu-se la utilizarea lor prezenta in vederea unei utilizari viitoare. '. &unctia de moneda universal prin care banii sunt folositi in relatiile international facilitand schimbul intre tari ( prin intermediul convertibilitatii . (. #. )e*nes considera ca banii pot indeplini si o functie speculativa. 2. Evolutia si formele monedei. #oneda in evolutia sa a imbracat urmatoarele forme+ !. Bilete de banca, bancnote sau moneda fiduciara ( din latinescul fiducia , incrdere $. Biletele de banca oferite posesorilor de metale pretioase odata cu aparitia si dezvoltarea bancilor. %. #oneda divizionara sau banii metalici. '. #oneda electronica sub forma de carduri care pot imbraca trei forme+ a) Cardul cu plata anticipate ( cardul telephonic si pentru transport b) Cardul cu plata acum prin care se retrag banii de la bancomate si se efectueaza plati la punctele de desfacere. c) Cardul de comerciant cu plata mai tarziu ( cardul de credit . 3. Sistemele monetare. #asa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata, iar reglementarea circulatiei acestoara pe teritoriul unei tari poarta numele de s*stem monetar. -istemele monetare au fost+ !. -isteme metaliste in care s-au reglementat doar piesele divizionare din diverse metale. $. -isteme cu baza metalica si bacnota in care au fost reglementate atat piesele metalice cat si banii scripturali. %. -isteme ametaliste in care sunt reglementate toate formele de moneda fiduciara ( moneda scriptural, banii de cont sau cardul . 4. aloarea si !uterea de cum!arare a monedei. &ormula lui &isher+ #., /T # , /T . . , /T #
2

0nde+ # , masa monetara sau oferta de bani . , viteza de rotatie a banilor / , indicele preturilor T , totalitatea tranzactiilor #. reprezinta oferta de moneda, adica banii oferiti si pusi in circulatie de catre banci pentru urmatoarele scopuri+ !. Credite acordate agentilor economici. $. &inantarea nevoilor statului. %. 1chizitionare pe devize straine ( cumparare de valuta . #ai tarziu marginalistii ( scolile de la Cambridge si 2ozan reprezentati de #arshall si /igou au considerat ca oferta de moneda se poate scrie sub forma, # , )3 0nde+ ) , venitul net sub forma de bani. 3 , venitul national calculate in pretul pietei. Cu alte cuvinte marginalistii incercau sa realizeze o legatura intre oferta cu bani si ceea ce se poate procura pe piata cu ajutorul lor astfel valoarea sau puterea de cumparare a banilor reprezinta toate bunurile si serviciile ce pot fi procurate intr-o tara cu o unitate monetara nationala. . , /T reprezinta cererea de bani care se afla in transa legatura cu viteza de rotatie a banilor. # ". #onvertibilitatea monedei. Convertibilitatea reprezinta capacitatea legala a unei monede de a putea fi schimbata cu moneda altei tari. Clasificari+ !. 4in punct de vedere al operatiilor admise e5ista+ - Convertbilitate totala pentru toate operatiile si pentru toti agentii economici ( import- e5port de plante medicinale in 0" - Convertibilitate partiala la care sunt admise doar anumite operatii si agenti economici ( import de canepa din 1merica de -, e5port de bunuri de patrimoniu din orice tara europeana . $. 4in punct de vedere al valorii e5ista+ - Convertibilitate oficiala la curs fi5 - Convertibilitate de piata la cursuri flotante ( in functie de cerere si oferta . -. #once!tul si formele finantarii. &inantarea reprezinta operatiunea de punere la dispozitia agentilor economici a unor fonduri banesti in scopul desfasurarii activitatii economice. 1tunci cand agentii economici au resurse financiare se spune ca au capacitate de plata. Cand lipsesc resursele financiare, se spune ca au nevoie de surse de finantare. In acest caz finantarea poate fi+ - &inantare monetara, cand se realizeaza din surese proprii. - &inantare nemonetara, atunci cand se realizeaza din surse atrase. In acest caz finantarea nemonetara realizata prin intermediul pietei de capital poarta numele de finantare directa deoarece cumparatorul de actiuni devine coproprietar al societatii emitente. &inantarea nemonetara prin intermediul creditelor bancare poarta numele de finantare indirecta.

$. #reditul% continut si functii. Creditul reprezinta o suma de bani pe care creditorul o acorda debitorului in schimbul unei dobanzi care desemneaza dreptul de folosire imediata a banilor de catre debitor. Creditul are urmatoarele caracteristici+ !. Creditorul - cel care acorda imprumutul. $. 4ebitorul - cel care beneficiaza de imprumut. %. 4obanda - o suma de bani suplimentara pentru dreptul de folosire a creditului. '. 6ambursabilitate - capacitatea de a restitui creditul la scadenta. 7. 8arantia reala - un bun care prin vanzare poate acoperi valoarea creditului. Creditul indelineste urmatoarele functii+ !. #ijloceste schimbul de marfuri, prin faptul ca amana plata cumparaturilor. $. &avorizeaza desfacerea marfurilor pe o scara mult mai larga. %. Incurajeaza consumul de bunuri si servicii. '. 6egleaza masa monetara sporind viteza de rotatie a acesteia. &. #lasificarea creditelor. Creditele se pot clasifica din punct de vedere al formei, a relatiilor pe care le implica, dupa termen si dupa conditiile de acordare. 1. 4in punct de vedere al formei, e5ista+ !. Credite comerciale acordate intre agentii economici in vederea operatiilor de schimb cu plata amanata. $. Creditul public, acordat oricarei persoane in special pentru cumparaturi cu plata amanata. B. 4in punct de vedere al termenului, e5ista+ !. Credite pe termen scurt scadente la ! an ( cu cea mai mare dobanda . $. Credite pe termen mediu intre !- 7 ani ( cu dobanda moderata . %. Credite pe termen lung peste 7 ani ( cu cea mai mica dabanda . C. 4in punct de vedere al conditiilor de acordare+ !. Credit personal, acordat fara nici o garantie materiala ( doar pe incredere . $. Credit real avand la baza garantie materiala. '. Scontul si rescontul -contarea reprezinta operatiunea prin care se vinde un efect de comert inainte de a ajunge scadent catre o banca comerciala care va percepe o anumita suma de bani in schimbul cumpararii creantei, suma numita ta5a de scont. Banca comerciala va acorda detinatorului candiei mai putin decat valoarea nominala inscrisa pe titlul de comert. 9peratiunea de vanzare se numeste scontare iar diferenta intre valoarea nominala si suma oferita de banca comerciala se numeste ta5a de scont. #arimea acestei ta5e difera in functie de+ !. Termenul de la data vanzarii si pana la scadenta titlului. $. 6aportul dintre cerere si oferta de lichiditati pe piata monetara. %. 6iscul pe care il implica tipul de credit. 6escontarea este operatiunea de revanzare a efectelor de comert catre banca centrala care la randul ei percepe un comision sub forma de ta5a de rescont. /rin rescontare se finanteaza activitatea economica la nivel national si se stabileste rata dobanzii bancare pe care banca centrala o impune in anumite limite bancilor comerciale.
4

1(. )ancile si sistemul bancar in *omania -istemul bancar in 6omania este format din banca centrala si bancile comerciale. In general bancile reprezinta acele institutii financiare care au ca scop urmatoarele+ !. 1tragerea mijloacelor banesti temporar disponibile in societate si formarea conturilor bancare. $. 1cordare de credite. %. "fectuare de viramente intre conturile clientilor si transfer de numerar. '. "miterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzactii cu aceste instrumente (de cambia 7. .anzarea si cumpararea de valuta si acordarea de consultant clientilor. Banca Nationala este investita cu functia de emitere a monedei nationale si de supraveghere a intregului sistem bancar. Banca Nationala impune regulile politicii monetare si supravegheaza respectarea acestora de catre toate bancile comerciale. Bancile comerciale au ca operatiuni specifice urmatoarele+ !. Colectarea depozitelor de la agentii economici si plata dobanzilor. $. 1cordarea creditelor agentilor economici care au nevoie de bani. %. Transferurile de bani din ponturile si din dispozitia clientilor. '. "fectuarea de plati, incasari si acordare de credite pentru operatiuni de import-e5port. 7. 1cordarea de consultanta. 11. *iscul in activitatea bancara. 6iscul reprezinta probabilitatea de aparitie a unor evenimente neprevazute care au ca efect producerea de disfunctionalitati la nivelul agentilor economici. 6iscurile pot sa apara datorita+ !. 8radului insuficient de cunoastere si prevedere in adoptarea deciziilor. $. "volutia diferita si negativa a situatiei unor parteneri. %. -chimbarea conditiilor ca urmare a unor decizii sau a aparitiei unor evenimente economice sau politice. In activitatea bancara apar urmatoarele riscuri+ !. 6iscul pierderii de capital sau al insolvabilitatii. $. 6iscul imobilizarii sau al lipsei de lichiditati. %. 6iscul modificarii dobanzilor pentru resursele atrase. '. 6iscul eroziunii capitalului sau al inflatiei. 7. 6iscul evolutiilor diferite pe piata valutara. :. 6iscul de tara. 12. Definirea si continutul !ietei financiare. /iata financiara reprezinta un segment al pietei de capital pe care sunt tranzactionate titluri avand scadenta pe termen mediu si lung. In conceptia anglo-sa5ona piata de capital este sinonima cu piata valorilor mobiliare si imreuna cu piata monetara formeaza piata financiara In conceptie continental- europeana piata de capital cuprinde+ - piata capitalurilor pe termen scurt numita piata monetara - piata capitalurilor pe termen mediu si lung numita piata financiara. In 6omania piata de capital este inclusa in piata financiara, iar piata financiara este formata din doua parti+ - piata primara pe care sunt emise titlurile de valoare - piata secundara pe care acestea sunt tranzactionate ( Bursa de .alori . /iata financiara se caracterizeaza prin emisiune de capital si prin tranzactionare a titlurilor de proprietate sau a creantelor.
5

13. Actiunile% definitie si clasificare. 1ctiunile reprezinta valori mobiliare negociabile, reprezentand titluri de proprietate care confera drepturi patrimoniale asupra emitentului. 1ctiunile sunt fractiuni ale capitalului social si conform reglementarilor din 6omania au urmatoarele proprietati+ !. -unt fractiuni ale capitalului social cu o anumita valoare nominala. $. -unt fractiuni egale ale capitalului social. %. -unt indivizibile. '. /ot fi transmise altei persoane. 1ctiunile se clasica in+ a 4upa forma lor sunt+ - 1ctiuni nominative care au inscrise pe le numele detinatorului, iar vanzarea lor trebuie inregistrata intr-un registru la nivelul societatii. - 1ctiunile la purtator care au inscrise pe le doar valoarea nominala si pot fi tranzactionate mult mai usor. b 4in punct de vedere al drepturilor pe care le confera sunt+ - 1ctiuni privilegiate ale caror dividente se repartizeaza inaintea distribuirii lor catre detinatorii de actiuni comune sau ordinare. 14. +bli,atiunile. 9bligatiunile reprezinta hartii de valoare care confera posesorului un drept de creanta asupra firmei emitente. 9bligatiunile reprezinta creante pe termen lung asupra unei firme, asupra statului sau a altor institutii financiar- bancare. 9bligatiunile au inscrise pe le o anumita valoare nominal dar sunt vandute la un pr;t de emisiune pentru cei care subscriu pret mai mare, mai mic sau egal cu valoarea nominal. Cand pretul este mai mic ele sunt vandute sub pari, cand pretul este egal cu valoarea nominala sunt vandute all pari, iar cand pretul este mai mare sunt vandute cu prima de emisiune. /rima de emisiune reprezinta diferenta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala. 9bligatiunile emise de stat sunt+ !. Bonurile de tezaur, sunt cumparate in special de institutii financiar- bancare si nu sunt purtatoare de dobanda. $. Biletele de tezaur, sunt emise de Trezorerie, achizitionate in special de persoane fizice conferind posesorului o dobanda fi5a. %. 9bligatiunile de stat, sunt purtatoare de dividente. '. 9bligatiunile municipale, sunt emise de administratia locala pentru finantarea intereselor unei anumite localitati ( constructie de scoli, spitale, strazi etc . 1". )ursele de valori. Bursa de valori reprezinta o institutie care concentreaza cererea si oferta de capital pe termen mediu si lung. Bursele de valori au un rol foarte important in economie prin functiile pe care le indeplinesc. !. Concentreaza in acelasi loc surplusul de bani cu nevoia de finantare. $. #obilizeaza capitalul temporar disponibil. %. Contribuie la finantarea agentilor economici si prin acestia ajuta la continuarea activitatilor la nivel economic national. /e burse se tranzactioneaza in principal actiuni si obligatiuni fiind din ce in ce mai prezente si contractele derivate de tip option sau future. Tranzactiile se fac cu plata amanata ceea ce permite busei sa aiba o activitate speculativa.
6

-peculatile vizeaza o crestere in viitor a preturilor, situatie in care castiga cumparatorul pe un tip de speculatie a la hausse. 4aca scade pretul titlurilor castiga vanzatorul iar speculatia se numeste a la baisse. -peculatiile sunt intretinute de participantii de bursa acestia sunt+ investitorii, bro<erii- agenti si bro<eriispecialisti. Investitorii participa la tranzactii. Bro<erii- agenti sunt cei care lucreaza in numele si in contul clientilor, primesc ordine de la acestia si sunt rasplatiti cu un procent din valoarea tranzactiilor Bri<erii- specialisti primesc ordinele trimise de bro<erii- agenti, sunt angajati ai bursei, sunt platiti de bursa si au rolul de mar<et- ma<eri ( facatori de piata . Cotatiile pe bursa se fac in mod clasic prin strigare sau in mod continuu si informatizat prin afisaj electronic. Bursa are in structura ei Comisia Nationala care verifica corectitudinea tranzactiilor si casa de clearing sau de compensatie care verifica respectarea angajamentelor adica, vanzatorii sa primeasca banii si cumparatorii sa-si primeacsa titlurile. In 6omania bursa este verificata de C.N...# ( Comisia Nationala a .alorilor #obiliare subordonata /arlamentului 6omaniei. 1-. .i!olo,ia si sistemul cursurilor valutare. /e piata interbancara cotatiile valutare se stabilesc in mod continuu si in functie de baza de raportare se impart in+ - Cotatii directe - Cotatii indirect Cotatia directa consta in fapul ca pretul unei unitati fi5e de valuta straina se poate e5prima in moneda nationala. Cotatia indirecta consta in faptul ca pretul unei monede nationale se poate e5prima in valuta straina. 9peratiunile care se fac pe piata valutara sunt+ - operatiuni la vedere i - operatiuni la termen. 9peratiunile la termen reprezinta operatiuni for=ard si reprezinta vanzarea- cumpararea de valuta care se tranzactioneaza la cursul stabilit in momentul contractarii si se finalizeaza prin livrarea valutei la un termen ulterior mai mare de doua zile lucratoare si mai mic de !$ luni. Cotatiile la vedere impun necesitatea aplicarii la o scadenta de doua zile ma5im. Tipuri de cursuri valutare+ - Cursurile fi5e, au aparut in urma acordurilor de la preton=oods din !>'' si prevede obligatia statelor membe B.#.I. de a mentine veriatia cursurilor intre ! si %?. - Cursurile flotante, generalizate dupa !>@% in care variatia valutelor este foarte mare fiind impusa de cerere si oferta. 1$. Salariul. 1pare ca venit care rasplateste capacitatea de munca a unor oameni liberi din punct de vedere economic si juridic. -alariul provine din inchirierea factorului munca si imbraca urmatoarele forme+ !. -alariul in acord, care se stabileste in functie de numarul de produse realizate sau de operatii e5ecutate. $. -alariul in regie sau dupa timpul lucrat, este in functie de timpul efectiv ( ore, zile, saptamani si se acorda in principiu celor care lucreaza in agricultura sau constructii. %. -alariul mi5t, este in functie de numarul de operatii dar si de timpul lucrat ( se acorda agentilor comerciali si celor din asigurari . 4in punct de vedere contabil se imparte in salariul brut si salariul net iar din punct de vedere economic se imparte in salariul nominal si salariul real.
7

-alariul real se calculeaza ca raport intre salariul nominal si indicele preturilor si e5prima puterea de cumparare adica, toate bunurile si serviciile ce pot fi procurate intr-o tara pe baza salariului nominal. 1&. /rofitul. /rofitul in sensul lui cel mai strict apare ca diferenta intre veniturile totale si costurile totale. /rofitul poate fi calculat atat ca suma absoluta cat si ca valoare relativa notata rata rentabilitatii si data de urmatoarele fomule+ !. /rofitul supra cifra de afaceri ori !AA. $. /rofitul supra costurile totale ori !AA. %. /rofitul supra capitalului total ori !AA. /rofitul reprezinta motivul continuarii activitatii de catre fiecare agent economic. 4in aceasta cauza el se imparte in+ - /rofit normal detinut de proprietarul factorilor de productie prin simpla inchiriere a acestora. - /rofit economic sau supernormal obtinut prin riscul asumat de agentul economic. 1'. Dobanda. 4obanda este o alta forma de venit creata la nivelul societatii datorita nevoii de finantare a agentilor economici. 4obanda reprezinta venitul sau remunerarea unui capital antrenat intr-o activitate economica sub forma de imprumut. 4obanda este necesara ca o recompensa primita de cel care renunta la utilizarea prezenta a capitalului. 4obanda este in suma absoluta si in suma relativa. Ca valoare relativa se calculeaza la nivelul sistemului bancar in doua situatii. a 4obanda simpla calculata doar la suma imprumutata dupa urmatoarea formulaB 4, - ( !Cn 5 d 0nde+ 4 D dobanda - D suma imprumutata n D perioada de timp d D rata aplicata de banca b 4obanda compusa, se calculeaza la suma capitalizata ca fiind diferita de suma imprumutata. 4, - ( !C d n 4obanda poate fi nominala sau reala diferenta dintre ele fiind data de rata inflatiei. 1stfel dobanda nominala se calculeaza ca suma intre dobanda reala si rata inflatiei. 4upa impozitarea dobanzii nominale ramane dobanda reala calculate in functie de risc, durata creditului, raportul intre dobanda si profit si raportul intre cererea si oferta de capital de imprumut.