Curs Imagistica

Bazele fizice ale imagisticii medicale
UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala
Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009
Deziderate pentru orice metoda imagistica
Impactul asupra pacientului:

Potential nociv nul / minim Noninvazivitate / invazivitate minima
Deziderate tehnice:

Posibilitate de vizualizare a zonei de interes Calitate buna a imaginii
Clasificarea metodelor imagistice

in functie de principiul fizic aflat la baza
Imageria cu raze X

Radioscopia / radiografia Tomografia cu raze X clasica / CT "cografia bidimensionala / tridimensionala "cografia Doppler
Imageria cu ultrasunete ultrasonografia!

Imageria de rezonanta magnetica Imageria utilizand radionuclizi

#cintigrafia Tomografia emisie de pozitroni P"T! Tomografia computerizara cu emisie de fotoni #P"CT! Imageria de impedanta electrica Termografia cutanata "$plorari endoscopice
Alte metode

Imageria cu raze X
Factorul fizic: razele X Formarea imaginii: pe baza absorbtiei diferite a razelor X de catre regiuni diferite ale zonei de e$aminat
Imageria cu raze X
Radioscopia / Radiografia cu raze X Tomografia conventionala Tomografia computerizata "$plorari specifice de organ:

Tranzitul baritat Irigografia %rografia &ngiografia Coronarografia 'ielografia

Surse de raze X
Razele X reprezinta radiatie electromagnetica cu energie ( )*+, eradiatie ionizanta! si lungime de unda mai mica decat ).. nm Razele X sunt produse in tuburi de raze X e$: tubul Croo/es0 tubul Coolidge, tuburi cu anod rotitor) Catodul 1 de tungsten emite electroni prin efect termoelectronic "lectronii sunt accelerati in campul electric dintre catod si anod 2a ciocnirea cu anodul acoperit cu tungsten sau molibden are loc emisia de raze X
Tub de raze X cu anod rotitor

Wikimedia Commons
Wikipedia
Tipuri de raze X
adiatia X de franare (folosita in imagistica)
3ascicolul de electroni raze catodice! cu energie mare este franat in campul electric din apropierea nucleului greu0 depozitat pe anod Diferenta de energie este emisa sub forma de radiatie X 4 spectru continuu
adiatia X caracteristica
3ascicolul de electroni emis de catod smulge0 prin ciocnire0 un electron din straturile atomilor anodici #e produce o rearan5are a electronilor in straturi energetice tranzitii electronice din paturi cu energie mai inalta spre locul ramas liber Diferenta de energie este emisa sub forma de radiatie X 4 spectru discret
Radiatie X de franare
Radiatie X caracteristica
http://ehs.unc.edu
!"amenul radioscopic

Imaginea se obtine pe un ecran fluorescent Avantaje:
Posibilitatea urmaririi in timp real a dinamicii anumitor organe miscarile cutiei toracice in timpul inspirului0 bataile cordului etc! %tilizare in radiologia inter#entionala

Coronarografii / arteriografii 6 aplicare stenturi Trombectomii0 embolectomii prin cateterizare
Dezavantaje:
Necesita timp mai mare de iradiere periculos atat pentru pacient0 cat si pentru e$aminator7!
adiografia con#entionala
Imaginea este obtinuta prin impresionarea unui film fotografic Timp de e$punere mult mai mic
Tomografia computerizata
3urnizeaza imagini ale unor sectiuni transversale a$iale! ale regiunilor de studiat0 pe baza unor algoritmi matematici de reconstructie a imaginii #ursele de radiatii X sunt asezate circular0 in 5urul pacientului8 razele emergente0 dupa ce traverseaza tesuturile0 sunt captate de un sistem de detectoare de asemenea inelar
http://www.daat.com/images/galler /ct-scanner.!pg
Sistemul de tomografie computerizata
#urse de raze X Detectoare
Cristale scintilatie 6 fotomultiplicatoare #emiconductoare
#istem computerizat de reconstructie a imaginii Modalitati de achizitie a imaginii:
#ectiune cu sectiune CT spiral 4 scade foarte mult timpul de achizitie

Wikimedia Commons
econstructia imaginii tomografice
%nui element de volum #o"el! din sectiunea de studiat ii corespunde un element de suprafata pi"el! in imaginea tomografica 3iecarui vo$el i se asociaza un numar unitate $ounsfield, numar tomografic!0 proportional cu gradul de atenuare a radiatiei X dupa ce a strabatut volumul respectiv 2uminozitatea pi$el9ului din imaginea reconstruita este proportionala cu numarul de unitati :ounsfield corespunzatoare vo$elului
%nitati $ounsfield
Tip de tesut
&er ;rasime &pa Tesuturi moi0 muschi Calculi =ase
%nitati $ounsfield
9)... 9<.
.
6,. 6).. 6,.. 6)...
%tilizarea substantelor de contrast imbunatateste rezolutia imaginilor 4 creste numarul de unitati :ounsfield corespunzatoare in zonele unde substanta de contrast a a5uns in cantitate mai mare zone cu vascularizatie abundenta!+
UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009
Imagini CT
Wikimedia Commons
Imagini CT
Wikimedia Commons
Imagini CT
Wikimedia Commons
Imagini CT
Wikimedia Commons
Imagini CT
Wikimedia Commons
econstructii &D 'CT)
Wikimedia Commons
econstructii &D 'CT)
Imagistica de rezonanta magnetica
Factorul fizic: campul magnetic si electromagnetic Formarea imaginii: pe baza deze$citarii cu timpi diferiti de rela$are a nucleelor orientate in camp magnetic
(rincipii de baza

)*
=rice sarcina electrica in miscare genereaza un camp magnetic Particulele atomice elementare0 incarcate electric0 genereaza la randul lor un camp magnetic moment magnetic! prin miscarea de rotatie in 5urul propriei a$e moment magnetic de spin! In cazul anumitor nuclei0 momentul magnetic rezultant al tuturor particulelor este nenul8 daca acestia sunt plasati intr9un camp magnetic e$tern0 ei au tendinta de a se alinia in campul magnetic Exemple de nuclei cu spin nenul: ) : )> C *> Na >) P >? 1
(rincipii de baza

)*
&linierea se realizeaza printr9o miscare de precesie in 5urul a$ei0 numita precesie +armor0 cu o frecventa proprie care depinde de inductia magnetica a campului si de tipul de nucleu Nucleii se pot orienta paralel cu vectorul de inductie magnetica @ sau antiparalel =rientarea paralela corespunde starii stabile0 iar cea antiparalela starii e$citate
(rincipii de baza
)*
Daca nucleii orientati in camp magnetic sunt supusi unui puls de radiofrec#enta energie "'!0 cu frecventa egala cu frecventa 2armour frecventa de rezonanta!0 ei isi schimba orientarea din paralel in antiparalel 2a incetarea pulsului0 nucleii revin in pozitia initiala emitand un puls cu frecventa egala cu frecventa de e$citare8 timpul de revenire la orientarea initiala poarta denumirea de timp de rela"are #e definesc timpi de rela$are diferiti pe directii diferite ale spatiului:
Timp de relaxare longitudinala (T1) 4 in plan paralel cu orientarea lui @

(timpul dupa care magnetizarea pe direcia paralela cu campul revine la 0,6 din valoarea initiala)
Timp de relaxare transversala (T2) 4 in plan perpendicular pe orientarea lui @

(timpul dupa care magnetizarea pe directia perpendiculara pe camp scade la 0, ! din valoarea de dupa excitare)
(rincipii de baza
)*
Ce se masoara prin
)*,
(care sunt parametrii pe "aza carora se poate reconstitui imaginea)

Concentratia de protoni nuclee de hidrogen :6! Timpul de rela$are longitudinala T) Timpul de rela$are transversala T*
Diferite imagini0 in functie de:
Tipul de nucleu e$citat cel mai frecvent 4 protonul0 dar si alti nuclei! Parametrul pe baza caruia s9a reconstruit imaginea
(rincipii de baza

)*
"ntensitatea campului magnetic necesar ptr #$%: &-&.' ( ) pentru un e*amen #$% o+isnuit , - ( ) pentru #$% .unctional
Imagini
)*
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:1eating02eart0a*ial.gi.
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:Cardiac0mri0ani0sagittal0+ionerd.gi.
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:3tructural.gi.
http://www.radswiki.net/
(&
(& 4constrast5
(2
6#7
/8A"#
http://www.radswiki.net/
Angio- )*
"$aminarea R'N ofera posibilitatea sustragerii digitale din imaginea de fond a imaginii flu"ului sang#in prin #ase0 obtinandu9se astfel o harta a vaselor de sange asemanatoare angiografiei cu raze X!
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:(9C:999tnice0m9C-91-;gowe0angio-$#".!pg
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:Angio0$#.!pg
)* functional
#e bazeaza pe faptul ca o zona cerebrala cu activitate crescuta temporar va avea si un flu$ sangvin crescut0 pentru a se putea furniza neuronilor necesarul de glucoza si o$igen :emoglobina in stare o$igenata este diamagnetica0 dar in stare deo$igenata este paramagnetica A( diferente intre semnalul magnetic care pot fi inregistrate0 si pe baza lor se poate reconstrui o imagine %tilizare:
Imagini de perfuzie/difuzie 4 utilizate pentru evidentierea flu$ului sangvin restant in zonele afectate de un accident vascular cerebral ischemic Neurostiinte 4 studiul zonelor cerebrale activate in anume activitati0 mapping cerebral etc
&lte variante:
DTI 4 Diffusion tensor imaging 4 metoda de evidentiere prin R'N a cone$iunilor nervoase dintre zonele cerebrale 4 fibrele din substanta alba0 directia lor! Imagini functionale bazate pe diferentele de concentratie de &TP din diferite zone cerebrale diferente corelate cu activitatea functionala a zonei respective!
)* functional
<ouratian % et al. 4200=5 3urger "nsight: the role o. surger in the management o. low-grade gliomas Nat Clin Pract Neurol 3: >28)>-9 &0.&0-8/ncpneuro0>-:
Cramer? 3teve? $.@. Associate Clinical @irector? 3ue and 1ill 6ross 3tem Cell #esearch Center @epartment o. %eurolog ? @epartment o. Anatom A %euro+iolog /unctional $#" 1e.ore and A.ter "nvestigational 1rain 3timulation
Imagistica bazata pe radionuclizi
#cintigrafia P"T #P"CT
Scintigrafia
Factorul fizic: radiatiile gama emise de izotopi radioactivi introdusi in organismul pacientului Formarea imaginii: pe baza incorporarii diferite a radionuclizilor in tesuturi diferite0 ceea ce duce la diferente in intensitatea semnalului gama iradiat din zonele respective
Caracteristici ale radioizotopilor utiliza i:
#pecificitate mare pentru anumite Besuturi/organe Timp de Cn5umDtDBire biologic mic "misie de micD energie
Scintigrafia
#adioizotopi utilizati pentru administrarea intravenoasa

Tehnetiu9??m technetium9??m! Iod9)*> si )>) Thaliu9*.) ;aliu9EF 3luor9)G 3luorodeo$iglucoza Indiu9))) leucocite marcate!
#adioizotopi utilizati pentru administrare prin aerosoli

Xenon9)>> 1rHpton9G)m Technetium9??m Technegas Technetium9??m DTP&

Camera gama
"ste sistemul detector pentru radiatia gama0 utilizat in medicina nucleara "lemente:
Colimatorul
4 placa din material radioabsorbant0 strabatuta de canale8 permite doar trecerea razelor gama paralele cu directia canalelor8 asigura o rezolutie buna a imaginii
Cristalele de scintilaBie 4 absorb fotoni gama0 emit fotoni cu lungime de unda mai
mare spectrul vizibil!
ReBeaua de fotomultiplicatoare 4 amplifica semnalul fotonilor emisi de

cristalele de scintilatie si transforma semnalul luminos in semnal electric8 retea he$agonala0 rol si in codificarea coordonatelor zonei unde a fost inregistrat fotonul
&nalizorul de impulsuri 4 realizeaza o analiza spectrala a semnalelor inregistrate0

in urma careia sunt indepartate semnalele gama provenite din fondul natural de radiatii sau din ionizari secundare
'onitorul calculator!
Camera gama
Wikimedia commons
%tilizari
#cintigrafii osoase #cintigrafii tiroidiene #cintigrafii pulmonare etc+
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:3u+akute0(h reoiditis0vor0(herapie.!pg
www.gammaBualit .comA/#a;aB 2.%uurre %uclear $edicineChio? D3A
#adsWiki
Tomografia cu emisie de pozitroni '(!T)
Factorul fizic: radiatiile gama emise in urma anihilarii pozitronilor emisi de izotopi radioactivi Formarea imaginii: pe baza detectiei simultane a doi fotoni gamma0 emisi simultan0 in directii diametral opuse0 de la locul dezintegrarii pozitronului
Izotopii utilizati 4 cu e$ces de protoni:
))
C0
)>
N0
)<
=0
)G
(!T
(rincipiul metodei
In organismul pacientului se in5ecteazD un izotop care emite pozitroni Nucleele se dezintegreazD0 un proton se transformD Cntr9un neutron Ji un pozitron DupD un drum de ma$im cKBiva milimetri Cn Besut0 pozitronii se ciocnesc de electroni liberi Ji se anihileazD reciproc0 rezultKnd * fotoni cu energii egale Ji traiectorii opuse Cei doi fotoni sunt impresioneazD simultan detectoare cristale de scintilaBie! asezate pe un inel0 Cn 5urul pacientului 4 e#eniment de coinciden./ Prin reconstrucBie tomograficD a poziBiei surselor radioactive locul din secBiune unde a avut loc materializarea pozitronului! se reconstituie imaginea P"T
(!T
(!T
%tilizare:

Imagistica tumorilor Imagistica metabolica Imagistica activitatii receptorilor neuronali
Trasori utilizaBi frecvent:

3luorodeo$iglucozD 4 3D; Dopamina marcata cu

)>
N etc
Imagini (!T
"magine de <7( 4tomogra.ie cu emisie de po;itroni5? cu dopamina marcata radioactiv? a creierului unui pacient cu +oala <arkinson inainte de implantul de celule stem .etale 4stg5 si la &2 luni dupa implant 4dr5
% 7ng E $ed 200&F-::4&05 p. =&0
S(!CT
Factorul fizic: radiatiile gamma emise de trasori radioactivi Formarea imaginii: pe baza detectiei radiatiilor gamma emise 6 reconstructie tomografica a imaginii
Izotopi cu emisie de un singur foton *.) Tl0 )>>Xe!
??m
Tc0
)))
In0
)*>
I0
Izotopii au timp de Cn5umDtDBire mai lung decKt la P"T 3otonii sunt captaBi de un sistem de detectoare camere gamma! care se rotesc Cn 5urul pacientului %tilizare:

Imagini de perfuzie miocardica Neuroimagistica functionala Imagistica tumorilor

Imagini S(!CT
http://www.opend*.org/highlights.phpGhighlightHinaction/medical/
Imagistica bazata pe ultrasunete
Factorul fizic: ultrasunetele Formarea imaginii:
Pe baza diferentei de timp intre emisia unui ultrasunet si captarea aceluiasi %# reflectat de o suprafata de separatie eco morfologic! Pe baza modificarii lungimii de unda a %# reflectate de o suprafata in miscare relativa fata de traductor eco Doppler!
%ltrasunete0 Detectoare
%# cu utilizare medicala: 12 3$z 4 122 )5z Traductoarele utilizate 4 materiale piezoelectrice
Sursa de %# aplicare curent alternativ 9( vibratii ale cristalului0 cu frecventa mare 9( propagare prin mediu ca %#! eceptori de %# %# 9(vibratii ale cristalului 9( modificari ale semnalului electric!
Materiale piezoelectrice:

CuarBul 3osfatul de amoniu 'ateriale ceramice fero9electrice
!cografia morfologica
Imagini *D / >D reconstructie! "cografia L,DM 9 reconstructie in timp real 3ormarea imaginii:
#ursa de %# traductorul! transmite o unda spre zona de interes 2a fiecare interfata dintre doua medii diferite0 o parte din %# sunt reflectate0 o parte sunt transmise Imaginea este reconstituita pe baza:
Diferentei de timp intre unda incidenta si unda reflectata timp mai mare cand suprafata este mai departata! Intensitatii semnalului ecou absorbit diferit de tesuturi diferite!
!cografia morfologica
http://.lickr.com/photos/-2-':'>=I%00/&&-:':9
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:Dltrasound0a+domen0-0liver0cirrhosis0-0&0.!pg
http://commons.wikimedia.org/wiki//ile:Apikal:@.gi.
!cografia Doppler
!fectul Doppler:
#e referD la modificarea frecvenBei semnalului recepBionat faBD de frecvenBa semnalului emis0 atunci cKnd sursa Ji receptorul se aflD Cn miJcare relativD
Prin ecografie Doppler se poate studia curgerea sangelui prin vase8 viteza de curgere se determinD Cn funcBie de modificare frecvenBei semnalului receptat faBD de semnalul emis
Wikimedia Commons
Termografie

3urnizeazD imagini ale distribuBiei temperaturii cutanate Temperatura cutanatD este direct influenBatD de flu$ul sangvin prin regiunile subiacente
CreJte Cn caz de procese inflamatorii0 procese tumorale etc #cade Cn caz de procese ischemice 4 ocluzii arteriale etc
Principiul 4 captarea radiaBiei infraroJii emise de cDtre organism #istemul de termografie cutanatD cuprinde:
$iltru optic 4 transparent numai pentru IR %etector rDcit cu a5utorul azotului lichid!
Produce semnale electrice0 cu amplitudine proporBionalD cu temperatura zonei corespunzDtoare
Ecran de vizualizare
http://www.rsdconsultants.com/(hermograph .htm

Curs Imagistica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Imagistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele fizice ale imagisticii medicale

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

Deziderate pentru orice metoda imagistica

Impactul asupra pacientului:

Potential nociv nul / minim Noninvazivitate / invazivitate minima

Posibilitate de vizualizare a zonei de interes Calitate buna a imaginii

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

Clasificarea metodelor imagistice

Imageria cu ultrasunete ultrasonografia!

Imageria de rezonanta magnetica Imageria utilizand radionuclizi

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

Tranzitul baritat Irigografia %rografia &ngiografia Coronarografia 'ielografia

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Tub de raze X cu anod rotitor

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

adiatia X de franare (folosita in imagistica)

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

Imaginea se obtine pe un ecran fluorescent Avantaje:

Coronarografii / arteriografii 6 aplicare stenturi Trombectomii0 embolectomii prin cateterizare

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

Sistemul de tomografie computerizata

#urse de raze X Detectoare

Cristale scintilatie 6 fotomultiplicatoare #emiconductoare

#istem computerizat de reconstructie a imaginii Modalitati de achizitie a imaginii:

#ectiune cu sectiune CT spiral 4 scade foarte mult timpul de achizitie

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

econstructia imaginii tomografice

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

econstructii &D 'CT)

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

econstructii &D 'CT)

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009

Imagistica de rezonanta magnetica

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Bazele fizice ale imagisticii medicale An universitar 2008-2009