Sunteți pe pagina 1din 3

Constantin Noica - "Scrisoare catre Rafail"

23-Nov-2009 by *** (invitat special pe blog) Alt-fel.ro Articole Spiritualitate onstantin Noica - !Scrisoare catre "afail!

#ags$ constantin noica% rafail noica% ortodoxie


Constantin Noica, filosoful prin excelenta al generatiei lui Mircea Eliade si unul dintre cei mai autentici si insemnati ganditori romani si europeni ai secolului trecut, ne-a lasat una din capodoperele sale sub forma si dimensiunile unei scrisori. Ea a fost prilejuita de calugarirea fiului sau, englez dupa mama si traind in Marea Britanie. Publicata sub titlul " crisoare catre !afail" in penultimul numar aparut din re"ista "Prodromos" #numar dublu, $-% din &%'$ ( editata de Paul Miron si )oan Cusa in *ermania +ederala si +ranta, ea se inc,eia cu o "eritabila marturisire de credinta. - marturisire care "enea la sfarsitul unei profunde analize a lumii in care traim si pe care Constantin Noica o definea ca lume a cunoasterii si nu a iubirii, cum era aceea in care pasea fiul sau.

Constantin Noica - Scrisoare catre Rafail ")storia toata, poate, nu este decat o lenta moarte a stapanilor." #Constantin Noica( Ce poate fi in lumea "oastra, dragul meu, ca te-ai gandit sa pleci din ea. i sunt multi - mi se spune - care se despart de ea, c,iar daca nu intra in ordin, ca tine. /-a ma,nit peste masura lumea de azi. 0ti gasit ca o puteti sluji de dincolo de ea. Noua, aici, ni se parea ca lumea de azi nu mai poate fi boicotata. Este in ea ce"a care urca, si tot ce urca e sacru. Popoarele ies acum, rand pe rand, din boicotul istoriei #cum spusese Blaga despre neamul acesta al nostru( sau ele ies din somn si animalitate. 1obitoacele si firea se primenesc. Ce e cu putinta in"adeaza, cu bogatia lui, lumea lui ce este - si omul insusi, care populeaza lumea cu noi si stranii fapturi, este pe cale sa de"ina o noua faptura, cu inzestrari sporite. una, poate, nai" optimist tot ce-ti spun. 2asa-ma atunci sa spun lucrurile pe limba ta, care mi-e draga si mie. )n limba ta exista o "orba a trecutului care-mi pare, intr-un fel, mai ade"arata astazi decat oricare alta. Este cea a lui 0ugustin, "iubeste si fa ce "rei". Caci daca iubesti cu ade"arat - s-a spus - nu mai faci aceea ce "rei, doar ce trebuie. Poate ca lumea de azi e uneori smintita pentru ca a despartit pe "fa ce "rei" de "iubeste". Ea si-a luat toate libertatile si face tot ce-i place3 dar nu iubeste intotdeauna. 0sa cum artistul modern adesea nu iubeste cu"antul sau materia in care lucreaza si acestea se destrama in irealitate in timp ce un Brancusi, care-si iubea materia si o mangaia, facea din ea aceea ce trebuie si este - omul modern traieste scandalul libertatilor si al inimii, pentru ca nu sta sub ordo amoris. a-l rein"atam dragostea, ai putea spune asadar3 si cum orice dragoste ade"arata este, pana la urma, dragoste catra 1umnezeu, sa-l restituim credintei. - 1ar iata, aici se despart apele.

/orba lui 0ugustin este ade"arata, dar abia in dezmintirea ei. 0stazi nu mai putem spune4 iubeste si fa ce "rei. 5rebuie sa spunem, cum s-a spus in fapt4 cunoaste si fa ce "rei. 1e "reo trei "eacuri asa simte omul modern, si nu-i ramane decat sa-si duca "orba pana la capat, asadar sa intre in ordinea cunoasterii. Cunoasterea a pus intr- ade"ar pe om in intimitate cu lucrurile - intr-o alta intimitate decat cea magica, mitica ori religioasa - si atunci omul modern incepe sa faca ce-i place. Poate reface substantele anorganice, asa cum reface societatea3 sau dubleaza realitatile cu "izotopii" lor si lucreaza asupra acestora ca asupra unei noi lumi. +ace tot ce "rea4 daca "rea face si arme atomice. /ei spune4 le face, in fapt. 1aca ar iubi, nu ar face din astea, si atatea alte nefacute3 sa-i redam deci comunitatea de dragoste. - 1ar omul de azi nu mai poate sa nu cunoasca. -a intamplat cu el ce"a ,otarator3 s-a trezit in el o alta neliniste decat cea a inimii. 0ugustin spunea4 cor irre6uietum. -mul modern, insa, e insufletit de o mens irre6uieta. Comunitatea de dragoste i-a de"enit prea putin. i ce a iesit din asta. 0 iesit o lume care nu mai seamana cu cea de pana acum a bunului 1umnezeu. *andeste-te asa, concret4 daca bunul 1umnezeu ar spune astazi unui Noe sa-si pregateasca arca fiindca "ine potopul peste rautatea lumii - oare ce ar pune in arca Noe. 0r pune cate o perec,e din fiecare soi de "ietati. Nu. 0r pune altce"a, straniu de tot - cate"a sticlute cu acizi nucleici, si cate"a calculatoare, si cate"a pile electrice sau mai stiu eu ce. Bunul 1umnezeu ar intreba4 ce sunt astea. i Noe ar raspunde4 ce trebuie pastrat din lumea 5a, 1oamne. i ar putea sa nu se mai urce nici el, Noe, in arca. 2umea aceasta ne place ori nu, dar e lumea noastra. i ea ne place unde"a, caci e o lume a supunerii, a rabdarii si a infratirii, intre noi si cu lucrurile. 1ar nu mai e o lume a dragostei. Este una a cunoasterii. tiu, in lumea dragostei se intamplau lucruri adanci de tot4 omul se infratea cu oamenii, se infratea cu firea, si putea prelua, in cresterea lui spirituala, pana si materia lipsita de simtire. Citesc cateodata Mineiurile Bisericii -rtodoxe, care-mi plac pentru limba lor romaneasca fara perec,e, si gasesc in Mineiul pe septembrie, la ziua lui imion talpnicul, randurile acestea uluitoare4 "Cu"ioase parinte, de ar a"ea graiu stalpul, n-ar inceta a "esti durerile, ostenelile si suspinurile tale3 insa acela nu el te tinea pe tine, ci mai ales umezindu-l tu, fericite, cu lacrimile tale, ca un pom il tineai". Ce minune de gand si de "orba - pentru o fapta dincolo de orice judecata. 1ar se intampla ca acum, in lumea cunoasterii, nu omul singuratic si nu cu lacrimile sale, ca un pom totusi tine stalpii lucrurilor si-i preia in cresterea sa. Este o alta infratire, cu lucrurile si cu oamenii. -a sfarsit cu lumea aproapelui3 este o lume a departelui nostru, cea in care traim si se "a trai. Nu e o intamplare ca eu insumi iti scriu de departe, dragul meu, si ca-ti scriu pe departe, nu de-a dreptul, ca si cum ai fi pentru mine doar unul din !afailii lumii. 1ar nu te dezaprob si nu i-as dezaproba nici pe ceilalti, c,iar daca ar fi oaste si biserica, iar nu singurateci. Nu "a dezaprob, c,iar daca m-as teme ca traiti intr-o lume gata facuta - si care nu mai are ce face. Pentru ca a"eti ce face. 0"eti, tocmai pe linia cunoasterii. +iinta 1omnului n-o puteti cunoaste si n-au cunoscut-o nici marii Parinti. +iinta lucrurilor incearca s-o cunoasca stiinta. +iinta ca fiinta este de "reo 7899 de ani lotul gandirii filosofice. +iinta istorica, la randul ei, o cauta iarasi altii #ai citit "reuna din admirabilele carti ale lui Mircea Eliade.(.

/oua "a e data fiinta omului. E datoria "oastra sa spuneti despre om ce"a mai adanc si mai ade"arat decat pot spune sarmana psi,ologie, sau biata antropologie si biata istorie. e legasera nadejdi de stiintele acestea, dar nici una din ele n-a putut arunca in om sondele pe care le-a aruncat teologia, cand"a. /eti consimti "oi sa "edeti in teologie o stiinta a omului. /eti intelege sa faceti din comunitatile "oastre de dragoste comunitati de cunoastere. /eti consimti sa nu spuneti nu unei lumi care urca, sau sa spuneti, ca "ec,ii greci, un nu care sa fie mai slab decat da. Eu nu am a-ti da lectii. pre capatul "ietii, "ad ca nu stiu mai nimic. 1ar cand ma uit indarat, "ad ca e ce"a sigur pana si intr-o "iata ca a mea4 e bucuria. N-am a"ut dreptate decat atunci cand mam bucurat. -mul e fiinta care jubileaza. -mul a facut bucuria, si a "azut ca era buna. 1ar nu te poti bucura cu ade"arat daca nu ai cunoastere, daca nu ai desc,idere in lumina, daca oamenii sufera, daca sunt strambatati in jurul tau, daca sunt ade"aruri nestiute in jurul tau, daca nu "ibrezi de toata bogatia lumii tale, daca nu te desfeti cu joaca asta extraordinara a umanitatii din "eacul nostru cu fluizii electrici si cu undele daca nu stii tot si nu iubesti tot. )mi "ine atunci in minte ca, dincolo de iubire si cunoastere, ba cu ele cu tot, exista o ordo gaudii. i-ti spun numai4 bucura-te si fa ce "rei :" ursa4 ;;;.rafailnoica.;ordpress.com