Sunteți pe pagina 1din 6

Viitorul valorilor morale

Anthony Clifford Graylingeste un filozof englez nascut in 9 aprilie 1949. Pana in 2011, a fost profesor de filosofie la Birkbeck, unde preda din 1991. In present este administrator la Biblioteca din Londra, membru alk societatii Regale de literature cat si membru al Royal of Arts. Fiind autorul a 30 de cri de filosofie cele mai importante fiind: Respingerea Scepticismul (1985), Viitorul a valorilor morale (1997), SAensul lucrurilor (2001), Carte buna (2011), i Argumentul lui Dumnezeu (2013 ).

Marile probleme morale

Cele mai importante si urgente problem morale se refera la drepturile omului, comertul cu armament, saracie, inegalitate si nedreptatea care ne inconjuara acestea reprezinta domenii de interes ce implica orori si suferinte de neimaginat. In schimb cele care se au in prim plan sunt referitoare la sex, droguri si la alte subiecte ca umplu paginile ziarelor. Nu este nevoie de o justificare cand se afirma ca incalcarile drepturilor omului si saracia sunt probleme reale de exemplu tarile din lumea a treia unde nivelul de trai este foarte slab dezvoltat cu toate ca ne aflam in secolol 21.

Moralitatea si etica

Moralitatea se refera la ceea ce este permis si interzis in zonele particulare ale comportamentului, etica referindu-se la natura personalitatii si vietii.

Rezultand ca baza eticii nu e constituita din regulin si coduri, mustrari si sanctiuni, cum sunt in cazul moralitatii din educarea caracterului a carui obiectiv este insuylflarea altruismului, introspectiei, bunului gust si a tolerantei. Filozofii ai antichitatii clasice considerau ca tot ce se refera la viata este o problema etica: traiesti si actionezi ca un intreg si atat dezvoltatrea , cat si relatia cu ceilalti decurge din totalitatea trasaturilor de character. De aceea viata trebuie sa fie chibzuita -viata nechibzuita nu merita traita- sustinea Socrate.

Doua realitati si doua idealuri

Fiecare dintre noi putem spune ca suntem in stare de judecati corecte si de a gandi intr-un mod altruist. Din acest punct de vedere se identifica doua realitai si doua idealuri. Prima realitate este ca oricare am fi noi avem o ide formata despre ceea ce, de obicei, conduce la dezvoltare. Majoritatea oamenilor recunoaste o serie de deziderate indifferent de cultura si de istorie ca fiind o parte din necesitatile unei vieti mai bune cum ar fi adapostul, caldura, mancarea, sanatatea, libertatea si securitatea cat si multe altele mai complexe si diverse. Cewa de a doua realitate pare la prima vedere in conflict cu primul. Existand o mare varietate de interese umane pe care nu toti le pot intelege. Nimeni nu poate vedea lucrueile din punctual celuilalt de vedere, putini sunt cei care se pot astepta sa inteleaga in esenta nevoile si dorintele personale. Conflictul este apparent, relativisti pot contrazice prima realitate argumentand ca doar prin faptul de acrede ca stim ceea ce lumea din alte locuti sau din alte timpuri considera de dorit, riscam sa ii intelegem gresit raportat la o vedre ingusta.Acest argument fiind doar pe jumatate correct, pentru ca avem o imagine generala coerenta despre lucrurile ce duc la dezvoltare umana chiar daca, dupa cum se vede in cel de al doilea fapt, trebuie sa descoperim ce este sufficient pentru o dezvoltare pe baze individuale, fara a uita de elementele de fond.

Realitatea este urmata de cele doua idealuri. Un prim ideal ar fi ca daca noi cumoastem strictul necesar ce duce la dezvoltarea celorlalti, atunci , daca celorlalti la lipseste acest necesar se face apel la noi. Un al doilea ideal se refera la faptul ca atunci cand recunoastem varietatea de nevoi si dorinte umane, primul nostrum pas trebuie sa fie tolerarea varietati, pentru ca este atat de cuprinzatoare incat singurul mod de a eviyta gresala sau ignorant, este de a fi lipsiti de prejudecati. Acest aspect capata substanta prin apelul la cea mai slaba motivatie. Fiecare dintre noi doreste sa fie lasat sa ia propriile decizii si, apoi, sa fie respectat sau tolerat de ceilalti.

Limiutele tolerantei

Premise generozitati este faptul ca nu putem intelege, fara compasiune si fara un anumit effort, oamenii ale caror preocupari sunt diferite de ale noastre, cu atat mai mult daca traiesc in alte zone si apartin altor culturi. Aceasta nu reprezinta o tolerant orbeasca, nici necalificata, nici irevocabila deoarece exista si fapte intolerabile cum ar fi crima, violul, tortura, opresiunea, incitara la razboi si nedreptatea, cei ce la comit pasesc cu mult dincolo de limitele admise. Aceastalucrusi ne sugereaza un principiu familiar : orce ar face cineva, acesta ar trebui sa fie liber sa actioneze, dar sa nu ii raneasc pe ceilalti sis a le permita sa isi atinga scopurile in aceleasi conditii. Acest principiu se refera dioar la ceea ce nu trebuie sa facem , adica sa nu intervenim, fara accord, sau sa facem rau celorlalti. Toate aceste lucruri se pot rezuma ca marele pacat este sa faci rau altor finite limitandu-ne la fiintele umane. Valorile familiei si valorile generale

Dezbaterile despre moralitate se grupeaza in jurul unui set de problem percepute, care sunt maii usor de identificat prin analizarea in parallel a idealului propus si anume moralitatea valorilor familiei . Comnceptele de familile model cat sei de compoertament model fiind concentrtate pentru aceasta viziune. Acest model este

caracteristic famililor standard: doi parinti, de sexe diferite, avand copii bine crescuti, fiind bine socializate, locuind impreuna in care vizitele suntr anuntate. Nici un membru al familiei nu foloseste droguri ilegale si nu incalca legi. Fiind o familie independent economic, responasbila social. Desi acest gen de familie este unul dupa care toti visam, in realitae acest tip de familie nu mai prea exista deoarece pentru a exista trebuiesc facute anumite compromisuri. Acest tip de familie are success acolo unde unul din parteneri este supus, copi sunt ascultatori si unde exista un angajament religios.

Divortul si casnicia

Conservatori I sunt impotriva divortului, care pentru ei reprezinta esecul. Chiar daca de ce le mai multe ori divortul este un lucru bun , dandu-le oamenilor sansa de a incepe din nous au sa traiasca singuri., Divortul acorda libertate de actiune, da ocazia de a face schimbari ambilor parteneri. Un mariaj fara pasibilitatea divortului este o sentinta pe viata bazata pe o decizie luata, de obicei , intr-un moment cand judecata participantilor era imatura si influentata de diferiti factori. Chiar daca divortul in sine este o experienta nefericita, pentru ca semnaleaza pierderea sentimentelor, aceste devine cu atata mai greu cand societatea il ingreuneaza, adaugand alte problemer la cele cu care cuplul se confrunta deja. Fara indoiala, inca multe personae continua se=a se casatoreasca doar pentru ca asa este treditia astfel perpetuandu-se o instituite care a luat nastere din ratiuni sociale si economice.

Sexul si morala

Sexul ocupa o parte exagerata in mod absurd a orizontului moral si in multe cazuri este invaluit de confuzie si de o anumita clandestinitate, pentru ca interdictiile, anxietatilesi tot ceea ce inseamna rationament moral ii exagereaza importanta si uneori il distorsoneaza,

deoarece instinctele frustrate sunt mai inclinate sa caute debusee, nu de putine ori daunatoare. Natura a facut activitatea sexual placuta, nu doar pentru a incuraja reproducerea, ci penrtu a promaova legaturile dintre oameni si destul de probabil sanatatea. Activitatea sexual nu este neutra din punct de vedere moral, pentru ca poate fi placuta si pate consoida legaturile dintre oameni. In unele societatiu insa, este complicate de influenta credintelor si a practicilor stravechi. Interesul fata de sex este mult mai mare decat gradul de informare si, in timp ce ignorant persiostas, aceasta devine in egala masura tentant si amenintator. Aristotel sustinea ca placerea sexual submineaza rationalitatea si remarca sa este premise anxietatii ce persista in anumite reguli; daca sexul este irrational atunci este o amenintare la dresa ordinii si a autoritatii. In concluzie, sexualitatea a fost ingraditra de legi si obiceiuri in multe culture de-a lungul istoriei, crestinismul fiind foarte vehement in interdictii. In ciuda deschideri crescande, care a permis cercetarea obiectiva a sexualitatii umane, inca nu exista o teorie unanim acceptata asupra acesteia, pe care sa se poata baza deciziile personale sau cele politice.

Pormografia Pornografia este definite ca material explicirt sexiual menit sa produca excitatie sexuala.In tarile cu legi liberale in ceea ce priveste pornografia nu a avut loc nici o implozie sociala, deci unul dintre principalele argument impotriva acesteia se prabuseste. Exista totusi si argument mai bune impotriva ei si anume ca difuzeaza imaginii cu mesaj insultator la adresa femeilor si implica exploatarea oamenilor care lucreaza in aceasta industrie, fapte ce prezinta importanta, fiindca abuzul si exploatarea nu sunt de dorit. Daca pornografia ar fi legala posibilitatea de a fi produs in mod exploatator s-ar diminua putem lua ca si exemplu Danemarca unde nu mi exista restrictii asupra pornografiei infractiounile sexual conise cu iolenta au scazut ca numar1.

A.C. Grayling, viitorul valorilor morale, Ed. Stintifica.

Se face resimtita lupta dim mijlocul miscarii feminist asupra naturii si legitimitatii atitudinilor fata de pronografie si , prin asociere, fata de heterosexualitatea feminima, in general. Hetersexualitatea feminine este o modalitate a exploatarii femeii de catre barbate si este, intrisec gresit, aparand ca o versiune moderna a pacatului originar.pentru a fi cu adevrat libere, femeile ar trebui sa se elibereze de heterosexualitae.

Acceptare sau reforma

Lucrurile descrise pana acum conduc la o concluzie ca sexul este una din placerile vietii pe care o utilizam gresit si de care ar trebui sa fim liberi sa ne bucuram,acesta transformandu-se intr-o procuparemai putin.trebuie remarcat faptul evident, sar important, ca sexul este un lucru bun doar cand este consensual. Unul dintre cele mai grave cazuri de sex neconsensual este vialul si ceea ce se poate numi viol constructiv, care are loc atunci cand consensul dat nu e formulat cum se cuvine in mod liber.in aceasta categorie se incadreaza multe cazuri de pedofilie, pentru ca este greu de crezut ca minorii sunt in aceeasi pozitie ca adultii pentru a se gandi la decizile pe care le iau. Violul si abuzul sexual sunt grave maii ales pentru ca atenteaza la intimitatea psihicasi fizica cat si la incredere. Daca cel mai mai mare pacat este sa faci rau celorlalti, aceste infractiuni sunt aproape de crima. Evident este ca atitudinile legale si sociale fata de activitatea sexual consensuala au nevoie de reforma. Avand in vedere felul in care legea a fost chemata in ajutor de catre conservatori de-a lungul secolelor pentru a restrange sau a interzice sexualitatea umanasau a o ghida in directia propriilor gusturiori prejudecati, reforma se face simtita.