Sunteți pe pagina 1din 2

Slide 1: De fapt, esena nvrii cooperative o constituie faptul c elevii se simt responsabili nu doar pentru felul n care nva

ei nii materialul, dar i pentru performana colegilor de echip. Robert Slavin insist asupra ideii c, n nvarea cooperativ, elevii nu trebuie s fac ceva ca echip, ci s nvee ceva ca o echip. l afirma ca sunt ! conditii esentiale necesare cooperarii: "dupa primul slide o sa pun o intrebare #

Slide $: a. Recompensa de grup . %ehnicile de nvare cooperativ presupun acordarea unor recompense echipelor, pe ba&a perfomanei comune. b. Responsabilitatea individual . Reali&area obiectivului de nvare comun depinde de contribuia fiecrui membru. c. Oporturniti egale de succes . 'iecare elev are posibilitatea de a contribui la succesul grupului amelior(ndu)i propria performan trecut.

Slide !: Recompensa de grup, ca i responsabilitatea individual, ntrete percepia de interdependen pozitiv a elevilor. *ohnson si *ohnson numesc actul de recompensare a grupului +celebrarea interdependenei, , i sublinia& c fiecare membru primete exact aceeai rsplat ca toi ceilali atunci c(nd grupul i reali&ea& obiectivele de nvare.

Slide -: Re&ultatul direct al interdependenei po&itive, consider fraii *ohnson, l repre&int interaciunea promotoare, pe care ei o definesc ca totalitatea comportmentelor

de ncurajare i facilitare a eforturilor celorlali membri ai grupului de a atinge obiectivul de grup. .n ciuda re/inerilor unor profesori de a face apel la metodele de nv/are cooperativ, a 0ineriilor de rol,, n ciuda faptului c n unele ca&uri cooperarea poate duce la pierderea motivaiei, multe cercetri efectuate de psihologii sociali din sfera educaiei atest avanta1ele structurrii cooperative a claselor.

"dupa slide)ul - urmea&a o alta intrebare#

Slide 2:

3ooperarea nseamn nainte de toate un ctig n planul interaciunii


ntre elevi, genernd sentimente de acceptare i simpatie. Departe de a declana conflicte, ea instaurea& buna nelegere, armonie i stimulea& comportamentele de facilitatre a succesului celorlali. a determin creterea stimei de sine, ncredere n forele proprii, diminuarea an4ietii pe care muli copii o resimt la contactul cu instituia educativ i contribuie la intensificarea atitudinilor pozitive fa de profesori.