Sunteți pe pagina 1din 16

Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane sau unui grup de persoane.

Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolut sau dictatur, n regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practic anulat, n sensul c puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn i n viaa particular a fiecrui cetaean. Ideologia totalitarist este opus conceptului de societate deschis.

Democratie inseamna "guvernare de catre popor". Consta din echitate politica si participarea tuturor in procesul politic si garantarea libertatii individului. Regimurile democratice se caracterizeaza prin competitie deschisa pentru obtinerea puterii politice intre grupuri autonome si grupuri organizate, care iau nastere in mod spontan in societate. Cei care cistiga competitia sunt responsabili in fata intregului electorat. Competitia este sustinuta prin intermediul partidelor politice si a alegerilor democratice care determina sprijinul popular al fiecarui competitor. Premisele de baza ale democratiei sunt stabilirea unor limitari ale puterii statului si responsabilitatea elitelor conducatoare fata de intreg..e o cultura politica, ea are nevoie simultan de simbolurile unificatoare, de afecte. Trebuie sa existe un eveniment simbolic sau un lider simbolic, carismatic care sa produca unitatea simbolica. Din perspectiva analizei de fata, caracteristica fundamentala a totalitarismelor se refera la o putere centralizata datorita controlului absolut asupra mijloacelor de comunicare n masa. Acest fapt nseamna manipulare absoluta (cu prea putine exceptii ex: dizidenti care sa confirme regula). Tiranie, dictatura sau despotism, toate aceste tipuri de regimuri politice nedemocratice au cteva caracteristici fundamentale: - Partidul unic si liderul a carui vointa se prezinta drept vointa oficiala; - Existenta unei ideologii oficiale, care exclude orice alta ideologie comunista; - Monopolul partidului stat asupra mijloacelor de comunicare n masa - radioul, televiziunea, presa - sunt dirijate i comandate de Stat i de reprezentanii acestuia. Raymond Aron a definit totalitarismul astfel:

1. Fenomenul totalitar intervine la un regim care i acord unui partid monopolul activitii politice.

2. Partidul care are monopolul este animat de, sau narmat cu, o ideologie creia i confer o autoritate absolut i care, pe cale de consecin, devine adevrul oficial al Statului.

3. Pentru a rspndi acest adevr oficial, Statul i rezerv, la rndul su, un dublu monopol: monopolul mijloacelor de for, i monopolul mijloacelor de convingere. Toate mijloacele de comunicare - radioul, televiziunea, presa - sunt dirijate i comandate de Stat i de reprezentanii acestuia.

4. Cea mai mare parte a activitilor economice i profesionale sunt supuse Statului i devin, ntr-un fel, o parte a Statului nsui. i, cum Statul este inseparabil de ideologia sa, majoritatea activitilor economice i profesionale "poart culoarea" adevrului oficial.

5. Toate fiind activiti de Stat, i orice activitate fiind supus ideologiei, o greeal comis ntro activitate economic sau profesional devine, n acelai timp, o greeal ideologic. De unde, pe linia de sosire, se constat o politizare i o transfigurare ideologic a tuturor greelilor pe care este posibil s le fac indivizii i, n concluzie, o teroare n acelai timp poliist i ideologic. (...) Fenomenul este perfect atunci cnd toate aceste elemente sunt reunite i ndeplinite n ntregime.

Prin comparatie, democratia renunta la aceasta transformare a omului, doreste o mai mare individualizare a fiecaruia si se construieste ntr-un mediu conflictual la nivel simbolic (lupte electorale: ntre partide si ntre cei care voteaza prin intermediul optiunilor exprimate). Deci, n societatile democratice, marile conflicte, marile izbucniri de violenta sunt mai putin vizibile de sub masca scenei politice. Oamenii politici nu se impun cu forta, ci cauta o legitimare (data de cost). Legitimare se primeste n urma bataliei electorale, realizata ntr-un regim de puternica competitie ntre diferiti agenti politici.

Premisele de baza ale democratiei sunt stabilirea unor limitari ale puterii statului si responsabilitatea elitelor conducatoare fata de intreg..e o cultura politica, ea are nevoie simultan de simbolurile unificatoare, de afecte. Trebuie sa existe un eveniment simbolic sau un lider simbolic, carismatic care sa produca unitatea simbolica. Insa, de asemenea importante sunt oportunitatile educationale in expansiune, experientele in contexte industriale si expunerea la mijloace de comunicare in masa, partide politice si asociatii voluntare. Performanta guvernamentala are, de asemenea un efect crucial asupra dezvoltarii culturii politice. Printre avantajele democratiei se numara urmatoarele elemente: participarea efectiva a populatiei la procesul de luare a deciziilor; prezenta unor elite care guverneaza societatea cu sprijinul acesteia, guvernare ce presupune responsabilitate si limite; prezenta mai multor forte politice legal recunoscute care lupta pentru acapararea puterii politice; structurarea unei ideologii bine definite; organizarea institutiilor statului pe principiul separatiei puterilor in stat si structurarea relatiilor dintre acestea; existenta unor principii care stau la baza democratizarii, cum ar fi principiul descentralizarii, principiul separatiei puterilor in stat sau principiul autonomiei locale; specificarea exhaustiva a unor drepturi si libertati fundamentale; economie de piata unde liberul schimb duce la o dezvoltare economica. Dezavantajele regimului democratic sunt in esenta urmatoarele: existenta unui aparat birocratic puternic prin distributia de posturi publice in scopul recrutarii sau fidelizarii clientelei politice; extinderea coruptiei si necesitatea ocultarii ei ce impinge sistemul comunicarii politice catre disimulare, catre minciuna. Statul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertatilor personale, carora le traseaza niste limite legale de manifestare si nu le prescrie ca o reteta modul de folosire. Ceea ce regimurile autoritare numesc "cliseu liberal" nu e decat imaginea societatii normale, legatura normala dintre stat si societate, chiar si atunci cind acest stat nu este unul democratic, adica atunci cind puterea politica nu este aleasa liber. Regimurile autoritare se liberalizeaza mult mai rapid decit un regim totalitar. In plus, guvernele din regimurile autoritare pot fi inlaturate mult mai usor si mai des decit cele din sistemele totalitare. Instabilitatea, conflictul dintre stat si societate, lipsa pluripartitismului, lipsa participarii active a societatii la procesul de luare a deciziilor, etatismul exagerat, economia centralizata sunt doar citeva din dezavantajele regimurilor de tip autoritar.

Regimurile politice totalitare i dictatoriale

Regimul nazist din Germania (1933-1945)

Spre sfarsitul primului razboi mondial in Germania au izbucnit tulburari sociale care au culminat cu abdicarea imparatului Wilhelm II (9-XI-1918), fuga acestuiia in Olanda si proclamarea Republicii, ai carei conducatori au semnat la 18 noiembrie capitularea Germaniei. Pentru soldatii germani a fost greu sa inteleaga recunoasterea infrangerii Germaniei si asta a generat mitul "tradarii" si al "loviturii pe la spate". Dupa crearea Partidului Comunist German (decembrie 1918) s-au desfasurat "revolutii bolsevice" la Breme{A}n, Hamburg si in Bavaria. La revolutia din Bavaria a participat si Adolf Hitler, la momentul respectiv caporal al armatei germane, decorat pe frontul de vest, membru al PC din Bavaria si seful sectiei de propaganda din Munchen.Un an mai tarziu parasea PC si participa la infangerea revolutiei. In 1921, sprijinit de unii ofiteri, soldati si intelectuali a creat Partidul Muncitoresc National-Socialist German (NSDAP). Intre apropiatii lui s-au aflat de la inceput Hermann Goring, erou aviator din primul razboi mondial si Ernst Rhome-creatorul Trupelor de asalt (SA). La 9 noiembrie 1923, Hitler si tovarasii sai au organizat o lovitura de stat la Munchen, cunoscuta sub numele de "Puciul berii". Incercarea a esuat iar Hitler a fost inchis. Anii de detentie au fost folositi de Hitler pentru a scrie "Mein Kampf", "lucrarea de capatai" a ideologiei naziste, care a cunoscut o raspandire destul de larga in randul poporului german pe fondul crizei, al umilintei impuse de Tratatul de la Versaiiles, al neputintei Republicii de la Weimar de a remedia situatia si mai ales al implicatiilor crizei economice din 1929-1933. Propaganda electorala a NSDAP se adresa oamenilor de rand promitand resorbirea somajului si redarea demnitatii poporului german. Astfel NSDAP a reusit sa intre in Reichstag (1930), sa avanseze pe locul doi (1931) si sa formeze majoritatea parlamentara in 1932, putand sa guverneze singur.

La 30 ianuarie 1933, Hitler a devenit cancelar al Germaniei, iar dupa moartea maresalului Hindenburg a luat si titlul de Fuhrer (Conducator suprem) (2 august 1934). Momentul a marcat

instaurarea "Celui de-al treilea Reich". Astfel, pe cale democratica, nazistii au preluat puterea in stat. Odata ajuns la putere, Hitler a respectat promisiunile facute in "Mein Kampf"- a actionat pentru refacerea economica a Germaniei, a reusit absorbirea somajului si a scos tara din criza in 6 luni, ceea ce i-a asigurat un larg sprijin din partea populatiei.Din 1934 Hitler a trecut la eliminarea adversarilor politici- social democratii, comunistii, crestinii si unii apropiati si totodata la impunerea controlului partidului asupra intregii societati si a institutiilor statului. Pentru indeplinirea acestor sarcini, partidul era bine pregatit pentru ca inca din 1926-1927 se creasera servicii speciale: SS-trupe de protectie, SD-Serviciul de siguranta, SP-Politia de siguranta, GESTAPO-Politia secreta de stat, RSHA-Biroul central de siguranta al Reichului). Toate au devenit din 1933 institutiile fundamentale ale regimului nazist. Pe plan regional Gauleiterii- sefii sectiilor locale ale NSDAP, deviniti apoi guvernatori ai teritoriilor cucerite au avut un rol foarte important pentru consolidarea regimului.Profitand de contextul international (conciliatorismul anglo-francez, izolationismul SUA, neutralitatea Italiei) Germania a facut primii pasi spre razboi astfel: I s-a recunoscut statutul de Mare Putere si a obtinut un loc in Consiliul Ligii Natiunilor 1934-1936 a fost refacuta armata si dezvoltata marina, aviatia si industria de razboi. Totusi nazistii nu au reusit sa controleze total armata care si-a pastrat o oarecare autonomie. HOLOCAUST

Intre anii 1939-1945, 6 milioane de evrei europeni au fost ucisi sistematic de regimul nazist german.unii au fost ucisi in propriile orase,dar cei mai multi au murit in lagarele de concentrare.Uciderea in masa a avreilor a fost cunoscuta sub denumirea de Holocaust,dupa termenul biblic care inseamna "uciderea prin foc".

Un prim decret adoptat pentru "curatirea rasei" germane a reprezentat nsasi definitia termenului evreu.Incepand din 1933,nazistii au inceput segregarea evreilor germani de restul populatiei.Acestia erau obligati sa poarte in piept Steaua galbena a lui David pt a fi identificati,iar intrarea in locuri publice le era interzisa.Rolul crucial l avea religia bunicilor unei persoane. Oricine avea trei sau patru bunici evrei era considerat automat de aceeasi

confesiune, indiferent de apartenenta la comunitatea evreiasca. Cei pe jumatate evrei deveneau evrei numai daca aveau aceeasi.n doctrina nazista o astfel de subliniere a descendentei era privita ca o confirmare a "rasei", dar scopul principal al acestor categorisiri era de fapt delimitarea unei tinte a legilor si directivelor discriminatorii.

A "Arianizarea" afacerilor

ntre 1933 si 1939 s-au facut eforturi deosebite din partea Partidului Nazist, agentiilor guvernamentale, bancilor si a lumii afacerilor pentru eliminarea evreilor din viata economica.

B "Noaptea de cristal"

Obiectivul declarat al regimului nazist era emigrarea evreilor. n noaptea de 9 noiembrie 1938, dupa asasinarea unui diplomat german la Paris de catre un tnar evreu, toate sinagogile din germania au fost incendiate, geamurile magazinelor evreiesti au fost sparte si 20.000 de oameni arestati. Aceasta Kristallnacht ("Noapte de cristal") a reprezentat un semnal pentru evreii din germania si austria sa plece ct mai curnd posibil. Cteva sute de mii de oameni au reusit sa se refugieze n alte tari, dar tot attia, printre care multi batrni si saraci, au ramas sa nfrunte o soarta nesigura.

III OCUPAREA POLONIEI

La nceperea celui de-al doilea razboi mondial n septembrie 1939, armata nazista a ocupat jumatatea vestica a Poloniei adaugnd aproape 2 milioane de evrei la sfera de putere germana.In capitala varsoviei peste 1 mil de evrei au fost obligati sa traiasca intr un ghetou inconjurat de ziduri si sarma ghimpata,unde primeau ratii minime de hrana.Fiecare avea un consiliu evreiesc care era responsabil cu gazduirea, cu salubritatea si cu productia. Mncare si carbune urmau sa fie aduse n interior iar bunurile produse trebuiau trimise spre exterior. Aprovizionarea cu hrana permisa de germani, totusi, consta mai ales n cereale si legume ca napii, morcovii si sfecla.Mncarea de pe piata neagra introdusa n ghetouri era vnduta la preturi ridicate, dar somajul si saracia erau larg raspndite. Locuintele erau supraaglomerate, cu sase sau sapte persoane ntr-o singura camera, iar tifosul si facea aparitia.

IV INVADAREA URSS

n timpul introducerii ghetourilor n polonia o actiune mult mai drastica era lansata mai la est. n iunie 1941 armatele germane au invadat Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) si n acelasi timp SS-ul a desfasurat 3000 de oameni n unitati speciale pe noile teritorii ocupate pentru a ucide pe loc toti evreii. Aceste detasamente mobile au

trecut n curnd la executii continue. Masacrele aveau loc de obicei n santuri sau rpe din apropierea oraselor. Din cnd n cnd la acestea asistau soldati sau localnici. n curnd zvonuri despre ucideri au nceput sa ajunga n capitalele lumii.

V "SOLUTIA FINALA"

La o luna dupa nceperea operatiunilor mobile n URSS-ul ocupat, Herman Gring, omul numarul doi de la conducerea Germaniei naziste, a trimis o directiva catre seful Serviciului de securitate al Reich-ului (Sicherheitsdienst - SD), Reinhard Heydrich, prin care acesta era nsarcinat cu organizarea "solutiei finale la problema evreiasca" n toata europa aflata sub ocupatie germana. Pna n septembrie 1941 evreii din germania au fost fortati sa poarte insigne sau banderole marcate cu o stea galbena - "steaua lui David". n lunile urmatoare zeci de mii de oameni au fost deportati n ghetourile din polonia si n orasele capturate din URSS. Pe cnd aceasta operatiune era n plina desfasurare, o alta oroare era pregatita: lagarul mortii.

Lagare echipate cu facilitati pentru gazarea oamenilor au fost construite pe teritoriul Poloniei ocupate. Majoritatea eventualelor victime urmau sa fie deportate din ghetourile aflate n apropiere.

Numai din ghetoul Varsovia au fost deplasate peste 300.000 de persoane. Primele transporturi erau de obicei formate din femei, copii sau barbati mai batrni care nu puteau munci; evreii capabili de lucru erau opriti n magazine sau n uzine, dar si acestia erau pna la urma ucisi. Cele mai mari deportari au avut loc n vara si toamna anului 1942. Destinatiile transporturilor nu erau dezvaluite comunitatilor evreiesti, dar zvonuri despre uciderile n masa ajungeau n cele din urma la supravietuitori, precum si la guvernele din Statele Unite si din Marea Britanie. n aprilie 1943 cei 65.000 de evrei ramasi n Varsovia s-au opus politiei germane care intrase n ghetou pentru o ultima adunare. Luptele au durat trei saptamni.

In perioada 1938-1943, nazismul a afirmat statutul special al populatiei germane, conform cu conditia ei de "rasa superioara" in cadrul celui de-al treilea Reich, sustinut de sprijinul serviciilor secrete care controlau intregul sistem social-politic.Pentru reducerea opozitiei si "curatirea rasei" germane au fost infiintate lagare, dupa modelul celor existente deja in URSS. In lagare au fost inchisi pentru "reeducare" adversarii politici, apoi evreii din Germania. Dupa cucerirea Europei, evreii au fost inchisi in numeroase lagare de munca sau de exterminare aplicandu-se immpotriva lor, "Solutia finala"-exterminarea fizica totala.Dupa infrangerea Germaniei in mai 1945 regimul totalitar nazist a fost desfiintat.

Nascuta in Frankfurt, Anne Frank,a fost o evreica de origine germana.In 1933,impreuna cu familia sa,a fugit la Amsterdam,Olanda pt a scapa persecutii.in 1941 nazistii au invadat Olanda,iar din iulie 1942,Anne si fam ei au fost tinuti ascunsi de catre prieteni.In aceasta perioada ea a scris un jurnal care acum este cunoscut in intreaga lume.In august 1944 familia a fost tradata si trimisa in lagare.Anne a murit in lagarul din Bergenbelsen,la varsta de 16 ani.Miercuri, 8 iulie 1942 "Dar Kitty, observi c nc triesc i asta este lucrul cel mai important, spune tata. Da, ntr-adevr, triesc, dar nu ntreba unde i cum."

Aceast fraz le-a rmas ntiprit n memorie tuturor celor care au citit jurnalul. Multora le este nc foarte greu s neleag cum Anne Frank, ascuns n casa din fundul curii, degaja nc att de mult energie pozitiv prin jurnalul ei, tiind c afar domnea intolerana, nedreptatea, genocidul i rasismul. Ea scrie totui creznd n buntatea uman, fr s vorbeasc deloc despre ur. Pentru noi, acest lucru este aproape de neimaginat ntr-o lume sfiat de rzboi. Aceast feti reuete s fac s rsune, optimist, sperana ntr-o via mai bun dup terminarea rzboiului. Ea ncepe chiar s se gndeasc la ce ar putea face atunci: vroia s munceasc pentru oameni, s i ajute pe acetia.

MARTURII:

Viata si moartea in ghetou

" In Sighet au fost infiintate doua ghetouri; unul mare, care ocupa patru strazi in centrul orasului, si inca unul mai mic, pe mai multe stradute de la marginea orasului. Strada pe care traiam era in ghetoul din centru. Traiam inca in propria noastra casa, dar fiind situata pe colt, a trebuit sa acoperim ferestrele ce dadeau spre strada din afara ghetoului. Am cedat cateva camere unor rude ce fusesra alungate din casele lor. Incet, incet, viata a reintrat in normal. Vartejul care ne adunase pe toti la un loc, nu ne mai inspaimanta.Din contra, incepusem sa apreciem pozitiv situatia in care ne aflam si sa fim multumiti cu ea. O mica republica evreiasca... Am format un consiliu evreiesc, o politie evreiasca, un oficiu de asistenta sociala, un departament al muncii, un servicu de salubritate-un intreg aparat guvernamental. Toata lumea era multumita: nu mai trebuia sa infruntam chipurile ostile, privirile plinede ura. Traiam printre evrei, printre frati....Bineinteles ca existau inca momente neplacute; in fiecare zi nemtii veneau in ghetou ca sa ia oameni pentru incarcarea carbunelui in trenuri. Nu erau prea multi voluntari pentru o astfel de munca. Dar, in rest, atmosfera era linistita si incurajatoare. Opinia generala era ca vom ramine in ghetou pina la sfarsitul razboiului, cand ne va elibera Armata Rosie si viata va fi din nou ca inainte. Ghetoul nu era condus nici de nemti, nici de evrei ci de iluzii."

Elie Wiesel, Night, pag.9 Ghetoul din Varsovia In vara lui 1940, nazistii au organizat ghetoul din Varsovia, cel mai mare din Europa, ale carui ziduri imprejmuitoare au fost construite cu banii Consiliului evreiesc. In ghetou au fost concentrati intre 130.000 evrei, aprilie 1941, si 445.000 evrei in martie 1942, pentru ca numarul lor sa scada la 45.000 in iulie 1942, cu putin inainte de "marea deportare".

"....la toate colturile stationeaza patrule. Nemti cu castile pe cap, la cativa metri de politistii polonezi in uniformele lor albastre... si mai la o parte, purtand banderolele galbene si banderolele albe cu steaua lui David, centiron si cizme, politistii evrei din Judischer Ordnungsdienst, serviciul de ordine evreiesc.La ei ma uit, la ei care vor asigura ordinea in ghetou. Alaturi de noi sau impotriva noastra? Ii controleaza pe trecatori, supravegheaza cozile nesfarsite care s-au format in fata magazinelor. Peste tot foiala multimii... Mai departe, pe strada Leszno, SS-istii i-au pus sa sara intr-un picior, in cadenta, pe politistii evrei. Si ei ca si noi...

De-a lungul zidului, multimea s-a strans tacuta, fascinata. Bucatile de sticla, firele de sirma ghimpata de pe creasta zidului se vad cat se poate de bine. Oamenii se uita, pleaca. Ar trebui sa sarim peste zidul acesta..... Am mers de-a lungul zidului din ghetou... Am ajuns la una din portile ghetoului: o baricada din sarma ghimpata se inalta in mijlocul strazii, iar doua gherete vegheau de o parte si de alta a unei treceri inguste...

Cand ma aflam pe strada Nalewki, am vazut tramvaiul. Doua vagoane care intrasera pe poarta ghetoului si care soseau de dincolo din Varsovia ariana... Pe platforma primului vagon era un grup de soldati nemti. radeau, priveau multimea, vizitau ghetoul de parca ar fi fost parcul unei expozitii. Pe platforma celui de-al doilea vagon, un politist polonez statea de paza ca nimeni sa nu urce in timpul traversarii ghetoului. In interior se aflau polonezi care treceau dintr-un cartier intr-altul....

Ghetoului ii e foame, ghetoului iie frig. Cu cateva zile inainte de Craciun temperatura a coborat la minus cincisprezece grade. Am vazut pe strada Karmelicka grupuri de copii stand unii intraltii, in zdrente, intinzandu-si miinile goale... Pentru ca vor sa ne extermine. Prin foame, prin

frig, prin munca, prin cruzime. EI ne vor moartea. Ei vor moartea noastra a tuturor; dar pe mine nu ma vor avea si nici pe altiicativa. Tata mi-a vorbit despre orfelinatul doctorului Janusz Korczak, despre sutele de copii pusi la adapost de foame datorita lui. Le dau, cand pot, bani si grau....

...totul e extrem in ghetou, bogatia ca si saracia. Da, coruptia se impleteste cu devotamentul....

Apoi alte greutati s-au ivit. O lege interzicea sa se vanda marfa evreilor, sub pedeapsa unei amenzi de o mie de zloti; preturile urcau cei care vindeau erau tot mai rari...

....in timp ce ghetoul, incetul cu incetul, se golea iar politistii evrei se prefaceau unul dupa altul in fiare neinduratoare, amenintati in fiece zi de SS-isti sa procure un numar de capete tot mai ridicat...In fiecar zi un nou patrulater trebuie golit. Locuitorilor li se lasa uneori cinci minuteca sa coboare in strada, sa se incoloneze sub ploaia de lovituri, si la drum spre Umschlagplatz. Dupa SS-isti, vlasovistii si politistii evrei scotocesc prin case, fura si-i ucid pe cei pe care-i surprind. Stateam pe acoperis, bine proptit intre doua hornuri, ascuns de ele, auzind strigate, supraveghiind acoperisurile..Soldatii inca ne explorasera sectorul asta, ma asteptam sa-i vad ivindu-se intr-un anume loc, si-ni alesesem vizuina in celalt colt, unde fusesera deja.De cateva minute nu ma mai uitasem pe strada. Cand mi-am coborat privirea i-am vazut: Rivka, foarte dreapta, avandu-i de o parte si de alta pe fratii mei si tinandu-i de mina, si pe mama in spatele ei, strangand la piept cateva haine. Erau in mijlocul coloanei. Am inchis ochii. Cand i-am deschis, stateam culcat, scaldat in naduseala, intre cele doua hornuri..." Revolta In aprilie 1943 locuitorii ghetoului s-au ridicat la lupta intr-o incercare disperata. Revolta s-a soldat cu distrugerea ghetoului de catre armata germana si cu moartea eroica a celor care au incercat sa se opuna regimului nazist

"- Acum, Martin, a sosit timpul sa luptam ..o sa te bati pentru ca asa trebuie sa facem. Vom lupta pina la capat. Cei mai multi dintre noi vor pieri. Tu, incearca sa scapi cu viata. traieste, Martin, traieste pentru noi toti...

Azvarlim sticlele, apoi focul, exploziile ce se dezlantuie, tancurile sunt cuprinse de flacari si fac cale intoarsa inconjurate de un fum negru, nemtii fug...ma napustesc pe strada, adun armele, castile... Si atunci isi intetesc atacul. Din Gradinile Krasinski bombardeaza ghetoul: de pe strazi trag cu aruncatoare antitanc... Acum incepe timpul flacarilor. Nemtii incendiaza ghetoul. Smoala de pe strada se topeste, flacarile me invaluie...Am alergat prin flacari, prin ziduri care se prabuseau, prin moloz, in timp ce avioane cu cruce neagra...zburau pe deasupra ghetoului si azvarleau bombe incendiare...."

Dachau a fost un lagr de concentrare nazist, primul deschis n Germania, aflat pe terenul unei fabrici de muniii abandonate lng oraul medieval Dachau, la aproximativ 16 km nord-vest de Mnchen n Germania de sud.

Deschis pe 22 martie 1933, lagrul de la Dachau a fost primul lagr de concentrare nfiinat de guvernul de coaliie format de Pardidul Naional Socialist (Nazist) NSDAP i Partidul Catolic de Centru (dizolvat pe 6 iulie 1933). Heinrich Himmler, din poziia sa de preedinte al poliiei din Mnchen, a descris oficial lagrul ca fiind "primul lagr de concentrare pentru deinui politici."

Dachau a folosit drept prototip i model pentru celelalte lagre de concentrare care au urmat. Organizarea sa de baz, i planul cldirilor au fost dezvoltate de comandantul Theodor Eicke i au fost aplicate n toate lagrele ulterioare. Avea un lagr securizat separat, lng centrul de comand, care coninea spaiile de locuit, administraia i facilitile militare. Eicke nsui a devenit inspector ef pentru toate lagrele de concentrare, responsabil de a le mula pe toate celelalte pe modelul su. n total, peste 200.000 de prizonieri din peste 30 de ri au fost cazai la Dachau dintre care aproape o treime erau evrei. 25.613 de prizonieri se crede c au murit n lagr i ali aproape 10.000 n sublagrele acestuia,n primul rnd din cauza bolilor, malnutriiei i sinuciderilor. La nceputul lui 1945, a fost o epidemie de tifos n lagr, urmat de evacuarea lui, n care muli dintre deinui au murit.

mpreun cu Auschwitz, Dachau a ajuns s simbolizeze lagrele de concentrare naziste. Konzentrationslager (KZ) Dachau ocup un loc important n memoria public deoarece a fost al doilea lagr eliberat de forele britanice sau americane. De aceea, a fost unul din primele locuri unde Occidentul a putut vedea realitatea brutalitii naziste prin relatri jurnalistice.

CITATE: "Ar fi gresit ca unul care se gaseste intr-un lagar de concentrare sau la inchisoare sa ramna complet neatins de razboi, in timp ce soldatii germani trebuie sa indure aproape insuportabilul, iar patria cu femeile si copiii sa cada zdrobiti de bombe incendiare cu fosfor". "Pacea eterna nu va dainui pe pamnt dect atunci cnd ultimul om il va ucide pe penultimul." "Cu ct cunosc mai bine oamenii, cu att iubesc mai mult cinii."adolf hitler

REGIMUL COMUNIST

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu exist proprietate privat i nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparin societii ca ntreg, i toi membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societai comuniste este: "Fiecare dup puteri, fiecruia dup nevoi.

Sistemul monopartidist communist s-a format si afirmat in procesul revolutie si constructiei socialiste. Devenind partid de guvernamant, partidele comuniste si-au ridicat pe trepte inalte rolul de forte politice ale clasei muncitoare si aliatilor acesteia. Ele au folosit puterea de stat impotriva fortelor politice si sociale contrarevolutionare, pentru faurirea societatii socialiste. Odata cu inlaturarea claselor exploatatoare si a fortelor lor politice

In acest fel a fost elaborata o doctrina a legitimitatii deciziilor de interes global: caracterul unitar, necontradictoriu al bazei economice (in sensul inexistentei contradictiilor antagoniste), al intregii vieti sociale, culturale, nationale vor determina in planul functionarii si dezvoltarii sistemului politic fenomenul unanimitatii in luarea principalelor deciziide interes national, in stabilirea liniei politice, a strategiei, a prioritatilor privind dezvoltarea globala. Diferitele

documente, planuri de activitate, hotarari de partid sunt adoptate de catre congrese, conferintele nationale, plenarele comitetelor centrale ale partidelor comuniste de guvernamant, de regula in unanimitate. De asemenea, actele legislative adoptate de organelle supreme ale puterii de stat au la baza, in general, unanimitatea. Un proverb rusesc spune:"Celui care va pomeni trecutul - sa i se scoata un ochi! Iar celui care-l va uita - sa i se scoata amandoi!

In Romania instaurarea comunismului a afectat foarte mult dezvoltarea statului. Acest regim totalitar si-a lasat amprenta chiar pana-n zilele noastre. Viata populatiei Romaniaei a fost afectata si ea de catre comunism. Conditiile grele de trai din acea perioada au ramas ca un cosmar in mintea celor care le-au intalnit.

Nascut la Scornicesti, Nicolae Ceausescu (1918-1989), membru al Partidului Comunist Roman, in anul 1965 devine secretar general al acestui partid, urmand ca in 1967 sa devina presedintele Romaniei (1967-1989). In anii `80 impune un program de austeritate avand ca scop lichidarea datoriilor externe. Alimentele si curentul electric sunt rationalizate, programul TV redus (doar stiri si emisiuni despre "conducatorul iubit"), populatia de la tara adusa la oras pentru a lucra in fabrici, interdictia de a trece granitele tarii pentru a vedea modul de viata al "exploatatorilor" capitalisti precum si alte persecutii politice, toate acestea ducand la revolta poporului roman. In anul 1977 apre prima miscare organizata de protest inpotriva sistemului comunist si anume revolta minerilor din Valea Jiului. In anul 1987 are loc si revolta muncitorilor de la Uzina ,,Steagul Rosu Brasov. Inca de mici, copiii deveneau "soimii patriei", apoi pionieri, "utecisti", participand la diversele manifestari dedicate Partidului Comunist si conducatorului acestuia.

Dupa vizita presedintelui Statelor Unite Richard Nixon in 1969, Ceausescu i-a vizitat de mai multe ori, astfel incat in 1975 SUA a recunoscut Romania ca fiind cea mai favorizata natiune, iar in 1976 a fost semnat un pact economic de 10 ani intre cele doua state. In 1972 Romania s-a asociat cu FMI si Banca Internationala pentru Dezvoltare. In 1970 Romania a semnat un tratat de prietenie cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. In anii 80,pe fondul unei degradari accentuate si fara precedent a conditiilor de viata, nemultumirile populatiei se transforma in ura fata de dictatura comunista. In contextul unei

ample relaxari a politicii Uniunii Sovietice, in decembrie 1989, are loc o revolutie populara la Timisoara, propagata pana in Bucuresti si care a avut ca si consecinta inlaturarea regimului comunist. Incercarea dictatorului de a parasi tara pe 22 decembrie 1989, dupa ce armata romana s-a intors impotriva sa, a fost in zadar. Astfel, pe 25 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena au fost prinsi si executati.

citate:

"Democraia nu nseamn "Sunt la fel de bun ca i tine", ci "Tu eti la fel de bun ca i mine". [Theodore Parker] "Democraia nu stabilete legturi puternice ntre oameni, ea doar le uureaz felul n care se poart unii cu ceilali." Prin democraie neleg c ea i confer celui mai slab dintre noi aceleai anse ca i celui mai puternic. Democraie nseamn: a respecta regulile de joc chiar i atunci cnd nu este atent nici un arbitru.

Democraie nseamn s poi alege. Dictatura nseamn s fii pus n faa alegerii. [Jeannine Luczak]