Sunteți pe pagina 1din 3

Secolul al XIII-a

A.

Secolul al XVIII-lea, numit i Epoca luminilor, se remarc printr-o efervescen cultural i ideologic fr precedent. Concret, ea s-a cristalizat ntr-un curent literar, filosofic, politic i ideologic, numit iluminism. Iluminismul a aprut n Frana secolului al X III-lea i a fost reprezentat de cele mai strlucite mini ale vremii! oltaire, "ousseau, #iderot, $ontes%uieu, #&'lam(ert, etc. n epoca "luminilor" au dobndit relevan politic drepturile naturale. )oiunea de *drept natural* denumete totalitatea drepturilor nnscute, inerente naturii umane. +oi oamenii dispun de o msur egal de drepturi naturale, indiferent de se, sau v-rst, de poziia social, de timpul, de locul i de ordinea statal n care triete. #repturile naturale sunt drepturi suprastatale i de aceea nemodifica(ile. +eoria drepturilor naturale (principiu social) (azata pe raiune i-a trit momentele de glorie n secolele al X II-lea . al X III.lea, prin iluminitii /. 0pinoza12345-23667, 8. 8. "ousseau 12625-26697 i I. :ant 1265;-29<;7. 'ceast teorie a devenit un instrument reduta(il n m-inile (urg=eziei n lupta sa mpotriva sistemului feudal i a statului a(solutist. Separarea puterilor n stat (principiu politic), numit adesea doar *separarea 1sau >i separa?ia7puterilor*, este un termen politic creat >i folosit pentru prima dat deg-nditorul politic francez al epociiIluminismuluiC=arles de0econdat,/aron de $ontes%uieu, constituind un model deguvernarea tuturor statelordemocraticede astzi. Conform acestui model, puterea statului tre(uie divizat n diferitecompartimente cu puteri >i responsa(ilit?i separate >i independente. Cea mainormal separare a acestor puteri este cea tripartit, care se nt-lne>te lama@oritatea na?iunilor moderne, unde este vor(a de puterilelegislativ, @udiciar>ie,ecutiv, cu men?iunea c aceste func?ii nu au voie s se afle n aceea>i m-n.

!e lan"a #uropa, iluminismul s-a mani$estat si in S.%.A. !e continentul american, iluminismului i corespunde &'eclara ia de Independent a 0tatelor Anite ale 'mericiiB de la ; iulie 266 (, redactat de +=omas 8efferson. +=omas 8efferson 1n. 24 aprilie 26;4 - d. ; iulie 29537 a fost al doilea vicepre>edinte >i al treilea pre>edinte al 0tatelor Anite ale 'mericii 129<2 - 29<C7, autor al D#eclara?iei de Independen?B 126637, >i unul dintre cei mai influen?i dintre *prin?ii fondatori* ai 0tatelor Anite.Ca o completare armonioas a carierei sale politice, 8efferson a fost agricultor, ar=eolog, =orticultor, ar=itect, plantator, etimolog, paleontolog, criptoanalist, autor de studii, scriitor, statistician, avocat, inventator, violonist >i fondator al Aniversitii din irginia. %n alt repre)entant al iluminismului in S.%.A. este en*amin +ran,lin (n. -. ianuarie -./(, oston - d. -. aprilie -.0/) ,una dintre cele mai cunoscute personalit ?i din istoria 0tatelor Anite, unul din Founding Fat=ers, diplomat, om de stiin?, inventator, filozof, profesor >i om politic.FranElin a fost cel care i-a convins pe englezi s retrag *Fegea tim(rului*, respectiv i-a convins pe francezi s intervin n "z(oiul de Independen? al 0tatelor Anite de partea acestora. Gn 0tatele Anite, a fost unul din semnatarii de frunte ai D#eclara?iei de Independen? a Aniunii >i al Constitu?iei americaneB.

!rintre repre)entantii iluminismului in S.%.A se poate numara si 12omas !aine (n. 30 ianuarie -.4., 12et$ord, An"lia - d. 5 iunie -5/0, 6e7 8or,, Statele %nite) ,pam$letar, revoluionar, radicalist i intelectual. 6scut n $area /ritanie, a imigrat n coloniile americane n prea@ma "evolu?iei 'mericane. ' participat la "evolu?ie n principal prin pamfletul puternic >i ndelung rsp-ndit DCommon 0enseB 1D/un sim?B7 126637, apr-nd independen?a coloniilor americane fa? de "egatul $arii /ritanii.$ai t-rziu, Haine avea s influen?eze "evolu?ia Francez. ' scris D"ig=ts of $anB 1D#repturi ale omuluiB7 126C27, care reprezenta un g=id al ideilor iluminate.

In secolul al XVIII-lea se inre"istrea)a un secol de cri)a pentru +ranta din punct de vedere economic,politic si social,ceea ce ii determina pe $rance)i sa puna ba)ele iluminismului. :evoluia $rance) 1269C-26CC7 a fost un eveniment ma@or al epocii moderne, care a dus la rsturnarea ec=iului "egim ,la instaurarea unei noi ordini politice >i sociale n Fran?a . +rana a e;perimentat toate sistemele de "uvernare trecnd succesiv de la monar2ia absolut, (azat pe principiul de drept divin, la monar=ia constitu?ional, dup model (ritanic, n care domin principiul Dregele domne>te, dar nu guverneazB, apoi la repu(lic. 'ceasta avea la (az, n teorie, li(ertatea >i egalitatea tuturor cet?enilor. "evolu?ia francez este evenimentul care a marcat totodat n istoria Fran?ei, trecerea la epoca modern. Herioada revolu?ionar ncepe n 269C, cu reunirea 'dunrii 0trilor Ienerale >i cderea /astiliei, >i se termin n 26CC, cu lovitura de stat din 29 /rumar a lui )apoleon /onaparte. Ideile li(erale >i na?ionale propovduite de "evolu?ia francez sau rsp-ndit n toat Europa, av-nd ca efect intensificarea luptei na?iunilor asuprite mpotriva domina?iei strine. "evolu?ia francez completeaz >irul marilor revolu?ii ale epocii moderne, fiind precedat de "evolu?ia englez >i "evolu?ia american. +otodat, ea a rmas cel mai popular model de insurec?ie p-n la "evolu?ia "us din 2C26.

9.

In opinia mea ,6apoleon onaparte a contribuit la moderni)area sistemului politic european. 6A!<=#<6 <6A!A:1# (-.(0 - -53-) a $ost imparatul +rantei, a consolidat si a initiali)at multe re$orme ale :evolutiei +rance)e. In primul rand,9odul 6apoleonian este codul civil $rance), elaborat de 6apoleon in -5/>. 9odul inter)icea privile"iile din nastere, aproba libertatea reli"iei si speci$ica ca posturile din "uvern, a*un"eau in mana celor cali$icati pentru a le detine.9odul civil $rance), a $ost redactat rapid in $orma de prima ciorna de catre o comisie de patru *uristi eminenti si intrata in vi"oare pe 3- martie -5/>. 9odul 6apoleonian nu a $ost primul cod, cu un sistem le"al civil care a luat $iinta in spatiul #uropean. In al doilea rand,6apoleon a $ost un dictator si a cre)ut n conducerea oamenilor prin ordine. !utini sunt aceia care nu recunosc ca a $ost un "eniu militar. #l a spus "?aterloo va ster"e memoriile victoriilor mele", dar bine inteles ca se insela,deoarece este recunoscut ca unul din cei mai mari "enerali ai lumii. %nul dintre cei

'.

mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor, a cucerit o mare parte din teritoriul #uropei si s-a ocupat de moderni)area natiunii pe care o conducea. In$luenta 6apoleoniana in +ranta mai este evidenta inca si asta)i. !entru comemorarea victoriilor sale, s-a construit Arcul de 1rium$ in centrul !arisului. In conclu)ie,6apoleon onaparte a contribuit la moderni)area sistemului politic european.