Sunteți pe pagina 1din 3

Osho - Despre iubire

Joaca trebuie sa ramana viata ta. Munca trebuie sa fie doar un mijloc de a te juca. Nu-ti transforma viata intr-o rutina de munca, pentru ca scopul vietii e joaca. A fi viu inseamn a avea simul umorului, a avea o profund calitate de a iubi i de a te juca in voie. Iubirea nu este o relaie intre dou persoane. Ea este un stadiu al contiinei tale. Numesc aceasta meditaie ! o pere"rinare ctre propria voastr fiin. Iar in momentul in care v "sii propriul centru, ai "sit centrul intre"ii e#istene.Non-mentalul este reali$are. Non-mentalul este iluminare. Non-mentalul este eliberare. %eprimarea este s trieti o via pe care nu trebuia s-o trieti, s faci lucruri pe care n-ai vrut niciodat s le faci, s fii ceea ce nu eti. %eprimarea este autodistru"ere. Este sinucidere, lent, desi"ur, dar foarte si"ur, este o otrvire "radat.&cerea este spaiul in care omul se tre$ete. 'ac adevrul nu este al vostru, atunci nu este adevr. (entru a fi adevr trebuie s v aparin, s provin din e#periena voastr) adevrul nu poate fi imprumutat.Adevrata savoare a vieii se "sete inluntrul vostru.%enun la comparaii i poi s te bucuri de via la ma#im.Amintii-v intotdeauna cand s v oprii! nu mer"ei pan la e#trem. (uin inelepciune nu stric, dar nici puin nebunie. *ombinaia just intre ele va face din dumneavoastr un +udd,a. -unt doar dou feluri de oameni pe lume! cei care incearc s-i umple "oliciunea interioar i acele persoane foarte rare i deosebite care incearc s-i vad aceast "oliciune.&ransform lumescul in sacru. &ransform acest rm in rmul cellalt, transform pmantul in paradis.(rimul lucru este acela de a te accepta in mod profund pe tine insui. .iecare se simte inferior intr-un fel sau altul. Motivul este neacceptarea faptului c fiecare este unic. Nu se pune problema superioritii sau a inferioritii. .iecare face parte dintr-o cate"orie care ii este proprie i din acest lucru nu re$ult nicio comparaie. /i nu pot s-mi inc,ipui o fiin care s aib totul in aceast lume. 0nii nu au e$itat s incerce, dar au euat lamentabil. .ii doar tu insui i va fi suficient. *and iubirea e#ista, depinde de tine daca poti sa o primesti sau nu. numai cand nu e#ista iubire poate celalalt sa o dea sau sa o retina de la tine. *u iubirea , cu compasiunea, nu e#ista divi$iune intre divin si non-divin. Iubirea este divina. 'umne$eu este iubire. Noi suntem ceea ce cunoatem, ceea ce simim. A cunoate ceva inseamn a te identifica cu acel ceva. A cunoate iubirea inseamn s iubeti) a cunoate divinitatea inseamn sa devii divin. Autocunoaterea inseamn reali$are) cunoaterea inseamn s fii.'e cate ori libertatea se intampl intr-o contiin, din interior ea se simte ca libertate, iar din e#terior ca iubire. Iubirea nu se nate in voi decat dac devenii un cerc perfect! un intre" mulumindu-se cu sine. Atunci iubii tot ceea ce vine spre voi.Iubirea este un produs al spiritului meditativ. Ea nu este le"ata de se#, ci de d,1ana - meditaie. *u cat ptrundei mai mult in tacere, cu atat mai mult v vei simi in armonie cu voi iniv, cu atat mai mult vei avea o sen$aie de reali$are i de pre$en a unei noi e#presii a fiinei voastre. Incepei s iubii. Nu o anumit persoan - acest lucru se poate intampla, dar e cu totul altceva - incepei s iubii. /i aceast iubire devine pentru voi un mod de via. Ea nu se transform niciodat in repulsie, pentru c este mai presus de atracie. *unoaterea inseamn implinire) a cunoate este a fi.Adevratul curaj const in a avea tria de a rmane sin"ur i aceasta inseamn c inele"ei intr-un mod perfect contient faptul c suntei sin"ur i c nu

poate fi altfel. 2ri v am"ii, ori trii acest fapt. 'aca puteti sa ramaneti sin"uri , absolut sin"uri , fie doar si o sin"ura clipa , e"o-ul va muri, eul va muri . E"o-ul nu e#ista in sine) el este intotdeauna in relatie cu cineva . 'aca iubirea ta este atat de mare pentru a contine si renuntarea, numai atunci se poate numi iubire. 'aca renuntarea este destul de mare ca sa contina si iubirea, abia atunci este cu adevarat renuntare. -i cea mai mare crestere posibila este atunci cand un om le manifesta pe amandoua.

2mul moare pe la 34 de ani, i este in"ropat la 54. -a nu depin$i de alii6 .ii independent in fiina ta6 Ascult-i vocea interioar6 2 vei putea au$i in momentul in care ii liniteti mintea - i nu e "reu. /i cand spun c nu e "reu, e un fapt absolut si"ur! nu e "reu6 'ac am putut eu, poi si tu6 Intre noi nu e diferen. &oate fiinele umane au potenialul de a se cunoate pe sine insele. In momentul cand te cunoti pe tine insui, nimeni nu-i va mai lua individualitatea. Nu este nevoie s tii unde mer"i. Nu este nevoie s tii de ce mer"i. &ot ceea ce e nevoie s tii este faptul c mer"i plin de veselie) dac faci acest lucru, nu poi "rei.7ucrurile lui 'umne$eu nu sunt niciodat terminate.

0n re"e s-a dus la un maestru $en ca s invee arta "rdinritului. Maestrul l-a invat timp de trei ani, iar re"ele i-a fcut o "rdin mare i frumoas, in care lucrau sute de "rdinari. &imp de trei ani, tot ce inva de la maestru e#perimenta in "rdina sa. 'up trei ani, "rdina era "ata, i re"ele l-a invitat pe maestru s vin s-o vad. %e"ele avea mari emoii, pentru c maestrul era foarte sever. Acesta avea s fie un fel de e#amen.

/i ca e#amenul s fie trecut cu bine, au fost luate toate msurile de precauie ca totul s fie perfect. Numai atunci l-a adus re"ele pe maestru s vad. Ins maestrul s-a intristat c,iar de la inceput. --a uitat in jur, s-a plimbat prin toat "rdina i, pe msur ce se uita, devenea tot mai "rav. %e"elui i s-a fcut fric. 8ravitatea maestrul nu prevestea nimic bun. 7uandu-i inima in dini, re"ele a intrebat! *e s-a intamplat9 'e ce nu-mi spui9 &e-ai intristat i tot clatini din cap. 'e ce9 *e nu-i place9 Am fcut tot dup cum am invat de la tine .

Maestrul a spus! 8rdina asta este atat de terminat incat e moart. 'e asta nu-mi place. &rebuia s rman neterminat. 0nde sunt frun$ele vetede9 Nu vd nici o frun$ uscat. (e alei nu sunt frun$e uscate, i nici in copaci frun$e care s fi in"lbenit. 0nde sunt9 .

7e-am spus "rdinarilor mei s le inlture pe toate, s fac astfel incat "rdina s arate perfect , a rspuns re"ele.

Iar maestrul a spus! 'e asta arat atat de lipsit de strlucire i neinteresant. -e vede de la o pot c e fcut de om. 7ucrurile lui 'umne$eu nu sunt niciodat terminate . /i maestrul a ieit "rbit din "rdin. --a dus la mormanul de frun$e vetede, care se afla dincolo de $idul "rdinii, a luat o man de frun$e i s-a intors in "rdin, unde le-a aruncat in vant. .run$ele se jucau in vant, duse pe alei de adiere. Incantat, maestrul a spus! 0ite cat de vie arat "rdina6 . .run$ele foneau in vant, opteau ca fiine vii. Acum "rdina nu mai era moart ca un cimitir. .onetul frun$elor se transformaser in cantec, alun"and linitea mormantal.