Sunteți pe pagina 1din 27

*

Curs nr 8

* Anorexia

nervoasa consta intr-o tulburare de alimentare cu implicatii fizice si emotionale. * O persoana cu anorexie prezinta o greutate mult sub limita greutatii standard, impunandu-si limite foarte drastice pentru cantitatea de alimente pe care are voie sa o consume, deoarece prezinta o imagine distorsionata a corpului. * Anorexia pe termen lung sau formele grave pot duce la infometare, alterarea importanta a starii de sanatate si chiar la deces. Anorexia poate deveni o boala cronica, chiar daca este posibila recuperarea completa cu un tratament adecvat.

*
2

* Se

poate dezvolta printr-o combinatie de factori declansatori: biologici, psihologici si sociali.

* Persoanele

cu anorexie prezinta un nivel crescut de serotonina, ce poate duce la aparitia unor manifestari comportamentale anorexice ca si retragerea sociala si reducerea apetitului alimentar. * Implicatia genetica poate reprezenta o mica pondere a cauzei. * Alti factori includ cateva trasaturi de personalitate precum si presiunile sociale si culturale. * Evenimentele stresante din viata pot declansa anorexia.

*
3

* Simptomele frecvente si actiunile corelate cu anorexia nervoasa includ: * - frica intensa de a castiga in greutate ; * - restrictia consumului de alimente sau al unor anumite tipuri de

alimente ; * - greutate mai mica decat 85% din greutatea standard corespunzatoare inaltimii, (la un copil sau adolescent, pierderea sau necastigarea in greutate in timpul perioadei de crestere reprezinta un motiv de ingrijorare) * - aprecierea propriului corp ca si supraponderal, desi are o greutate sub limita standard ( imagine distorsionata a corpului) ; * - un program de exercitii istovitor ; * - ascunderea alimentelor si eviarea abordarii subiectelor legate de tulburarile de alimentatie sau pierdere in greutate ; * - unele persoane anorexice isi provoaca voma sau utilizeaza laxative sau diuretice pentru a pierde in greutate.

*
4

* greutate mica a corpului ; * - constipatia si golirea incetinita a stomacului ; * - par fragil, piele uscata si unghii friabile ; * - sani micsorati ; * - oprirea menstruatiei sau perioade lungi de amenoree ; * - senzatia de frig, cu o temperatura a corpului mai scazuta decat in
mod normal ; * - presiune sanguina scazuta ; * - bradicardie, mai putin decat 60 de batai pe minut ; * - diminuarea sensibilitatii nociceptive (perceptiei durerii) ; * - colorarea violacee a pielii de la nivelul extremitatilor (bratelor si picioarelor) datorita circulatiei ineficiente ; * - edeme la nivelul mainilor si picioarelor ; * - piele de culoare galben-portocalie, in special la nivelul palmelor si mainilor.

* Anorexia adesea debuteaza cu inceperea unei diete normale in scopul

de a pierde cateva kilograme, dar aceasta dieta este depasita cand persoana devine obsedata de dieta si isi limiteaza aportul de alimente mai mult decat este sanatos.Restrictia de alimente nu se limiteaza de obicei numai la dieta ci si la nevoia de a controla ceva in viata; aceste persoane gasind un sens al puterii cand isi controleaza setea si foamea. Anorexicii devin retrasi social si isi perd interesul pentru lumea din exterior. * Pe masura ce boala avanseaza, apar manifestari comportamentale irationale, ca si:

* -impunerea

de reguli alimentare de exemplu, eliminarea produselor de consum zilnic sau carnea, deoarece acestea contin multe calorii ; - crearea de ritualuri alimentare mestecarea alimentelor de cateva ori ; dezvoltarea unei aversiuni fata de mancare teama de a castiga in greutate daca alimentul se consuma in intregime ; * - pierderea senzatiei de foame ; * -efectuarea de exercitii in mod excesiv, provocand leziuni ; * - administrarea de laxative sau diuretice sau provocarea vomei datorita fricii de a castiga in greutate.

*
6

* Deseori,

alte afectiuni psihice debuteaza impreuna cu anorexia, ca de exemplu depresia, ingreunand tratamentul. * Tratamentul precoce al anorexiei ofera cel mai bun prognostic de recuperare. Cu cat o persoana prezinta un comportament alimentar mai irational, cu atat este mai dificil de a-i implementa o perspectiva sanatoasa a nutritiei. * Persoana care sufera de anorexie este de obicei examinata de medic i pentru alte simpome corelate cu anorexia. Acestea pot include: - fatigabilitatea si apatia (lipsa de energie) ; - dureri abdominale si cateodata constipatie ; amenoree ; - episoade frecvente de voma (chiar daca persoana nu recunoaste ca si le provoaca) ; - simptome ale depresiei ; - dureri articulare (cauzate de exercitii efectuate in mod excesiv sau de dezechilibrul hidroelectrolitic

* Toate persoanele care sufera de anorexie necesita

tratament. Obiectivele tratamentului sunt de a restabili o greutate normala si un comportament alimentar adecvat. * In functie de gravitatea bolii, tratamentul de initiere cuprinde in mod obisnuit:

* -restabilirea greutatii normale ; * -acordarea de consiliere i psihoterapie; * -acordarea de sfaturi de catre nutritionist, pentru a ajuta in

stabilirea unor principii alimentare sanatoase ; * - tratamentul altor afectiuni care apar asociate cu anorexia, depresia sau afectiunile cardiace ; * -ingrijirea afectiva si dezvoltarea increderii in medic reprezinta o parte importanta a recuperarii .

* Bulimia

este o tulburare de alimentatie, caracterizata de un consum alimentar excesiv. O persoana cu bulimie mananca o cantitate mare de alimente intr-o perioada scurta de timp, pentru ca apoi sa-si provoace varsaturi, sa se supuna unui exercitiu fizic exagerat, sa consume laxative, diuretice sau alte medicamente in scopul unei eliminari fortate a alimentelor. timpul unui astfel de episod de infulecare; apoi este cuprins de rusine, vinovatie si frica intensa de ingrasare si reia comportamentul excesiv, realizand un cerc vicios.

* Persoana afectata de bulimie pierde controlul alimentar in

* Etiologia

bulimiei nu este cunoscuta dar pare sa aiba legatura cu istoricul familial, influentele sociale (idealul unei siluete perfecte), precum si cu anumite tipuri de personalitate (care tind la perfectionism). poate constitui o predispoziie.

* Existenta unui parinte, sora sau frate care are bulimie, insa, * Evenimente
stresante precum divortul, schimbarea domiciliului, decesul unei persoane apropiate, pot declansa boala la persoanele predispuse.

10

* - episoade recurente de apetit exagerat si consumul unor


cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp (mai putin de 2 ore);

* - pierderea controlului alimentar ; * - sentimentul de vinovatie dupa episodul de infulecare si


frica intensa de ingrasare;

* - autoinducerea varsaturilor, efort fizic excesiv, folosirea


de laxative, diuretice

* - episoade recurente de mancat in exces, urmate de

eliminarea alimentelor consumate care apar cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de cel putin 3 luni ;

11

* parinti, frati, surori, cu o tulburare de alimentatie sau care


sunt supraponderali sau obezi;

* - istoric familial de tulburari psihice precum depresia; * - istoric familial caracterizat prin abuz de substante
medicamentoase; perfectionism;

* - un anumit gen de caracter/personalitate cu tendinta la * - un ideal al conformatiei fizice cu greutate mica

12

* Tratamentul bulimiei nervoase include consiliere psihologica


(inclusiv consiliere nutritionala) si cateodata medicatie antidepresiva. * Tratamentul initial depinde de severitatea si durata bolii. Daca nu exista complicatii, tratamentul consta in:

* 1.Consiliere psihologica i nutriional * Se recomanda: - 3 mese si 2 gustari pe zi, cu evitarea altor

diete; - diminuarea grijilor in legatura cu propriul aspect fizic; - reducerea elementelor responsabile de declansarea episoadelor de exces alimentar prin examinarea relatiilor interpersonale si a diferitelor emotii sau sentimente; conceperea unui plan personalizat care sa ajute pacientul in recuperare ;

13

* 2. Medicatia * Antidepresivele, precum fluoxetinul (Prozac), sunt

cateodata utilizate in bulimie pentru a reduce numarul episoadelor de excese alimentare urmate de eliminare fortata, precum si pentru a atenua simptomele depresiei.

14

* Nu exista nici o metoda cunoscuta de a preveni bulimia


nervoasa.

* Exista mai multe modalitati ca adultii sa invete copii si

adolescentii sa-si dezvolte o atitudine pozitiva asupra lor insasi si prin aceasta sa previna aparitia bolii.

* - optica sanatoasa, pozitiva asupra sinelui precum si a celor

din jur. Este important ca si copii sa-si ingrijeasca propriul corp si sa nu faca o legatura intre popularitatea caracteristica varstei si un aspect fizic caracterizat printr-o greutate mica. fizic.

* - optica sanatoasa in legatura cu alimentatia si exercitiul

* Nu este recomandata recompensarea sau pedepsirea


copiilor cu hrana (santajul alimentar).

15

* Este

o tulburare a comportamentului alimentar aparuta la femeile tinere anterior sanatoase, care dezvolta o teama aparenta de ingrasare. * Bolnavul consuma o cantitate mare de alimente intr-un timp scurt (cateva ore), nu se poate opri din alimentare si nu poate controla ce si cat mananca. * Dupa ghiftuire cu o cantitate mare de alimente, persoana in cauza este coplesita de vinovatie si disconfort. Problemele pe termen lung asociate cu acesta boala includ supraponderabilitatea sau obezitatea, precum si anumite complicatii care apar in relatie cu acestea si anume depresia. * Simptomul predominant al bolii este pierderea controlului in legatura cu alimentatia. Bolnavul poate sa manance chiar si cand nu-i este foame sau pana la aparitia senzatiei de disconfort.

16

* Boala apare in adolescenta tarzie sau la adultul tanar si

este mai frecventa la femei decat la barbati. Poate afecta pana la 2% din femei. Boala poate fi declansata de alimentare excesiva, anxietate sau de orice situatie tensionanta, simptomatologie care diminua in momentul alimentatiei.

* Un risc crescut il reprezinta:


* *
- subiecti cu parinti supraponderali sau obezi; - tendinta la perfectionism si nemultumirea in legatura cu propria imagine;

* - apartenenta la o cultura care apreciaza silueta.

*
17

* Boala poate fi diagnosticata cand se regasesc cel putin 3


din urmatoarele caracteristici:

* 1. Episoade alimentare caracterizate prin:


* *
- ingerarea unor cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp (de exemplu la fiecare 2 ore); - pierderea controlului alimentar in timpul fiecarui episod.

* 2. Cel putin 3 din urmatoarele: - ingestia rapida,

compulsiva a alimentelor; - supraalimentare pana la aparitia unui disconfort suparator; - ingerarea unor cantitati mari de alimente, neinsotite neaparat de foame fizica; - izolare fizica in momentul alimentatiei (jena, rusine fata de anturaj); - pierderea respectului de sine, depresie, sentiment de vinovatie dupa ingestie

18

* 3. Epuizare psihica post alimentatie excesiva . * 4. Episoade de alimentatie excesiva cel


saptamana si pentru cel putin 6 luni.

putin 2 zile pe

* *

5. Episoade de supraalimentatie fara autoinducerea varsaturilor sau a exercitiului fizic excesiv. Boala asociaza perioade de restrictie alimentara asociate cu perioade de exces alimentar. Cateodata perioadele de exces alimentar nu sunt insotite de pauze alimentare. Pana la 33% dintre cei care sunt obezi au aceasta boala. O crestere importanta in greutate apare ca rezultat al acestor excese alimentare cronice, chiar daca acestea sunt insotite si de perioade intermitente de dieta restrictiva. Depresia, anxietatea sau alte tulburari anxioase apar frecvent asociate acestei tulburari, ceea ce face tratamentul si recuperarea mai dificila.
19

* Tratamentul consta in consiliere psihologica

i psihoterapie si uneori, administrarea de antidepresive. Este nevoie de o perioada lunga de timp pentru o recuperare completa.

*
20

* Malnutriia

desemneaz un dereglaj cauzat de privarea organismului de anumii nutrieni eseniali. Aceast tulburare poate fi de natur exogen (malnutriie alimentar) sau endogen (malnutriie cauzat de boli organice). * Malnutriia mbrac 2 forme una de insuficien (subnutriie) i una de exces (obezitate). * Malnutriia endogen are o evoluie cronic i, n mod direct sau indirect, este legat de un metabolism precar al proteinelor. * Malnutriia endogen de insuficien este pronunat n unele afeciuni, aa cum este uremia, n timp ce forma endogen a malnutriiei de exces, este frecvent n diabet.

21

* Malnutriia

exogen apare ca urmare a unei alimentaie necorespunztoare mai ndelungate, formele mai grave asociindu-se carenei proteice (hipoproteinismului) de lung durat. * Malnutriia exogen de exces, cauzat de hiperalimentaie, a luat o amploare deosebit n zilele noastre, fiind asociat cu stresul, cu lipsa micrii, cu poluarea. * Malnutriia alimentar este un dereglaj complex, cauzat de privarea organismului de substane bio eseniale, n special de proteine. * Tulburarea apare fie ca o consecin a unei alimentaii greite, fie n urma unor afeciuni care determin incapacitatea organismului de a utiliza elementele eseniale din hran.

22

* Numit

i malnutriie de aport, malnutriia alimentar de insuficien este o subnutriie propriu-zis. n subnutriie deoarece se mnnc prea puin, organismul resimte un declin cauzat n special de lipsa sau insuficiena unor elemente eseniale, mai ales aminoacizi eseniali, acizi grai eseniali, glucide, minerale i vitamine.

* Malnutriia alimentar de insuficien se manifest fie pe un fond


de caren energetic (coninutul n calorii a hranei nu satisface cerinele energetice ale organismului), fie pe un fond energetic global necorespunztor (caloriile din hran nu acoper trebuinele energetice ale corpului). Din acest motiv, n subnutriia alimentar de insuficien, trebuiesc urmrite ambele aspecte, i anume att bilanul energetic, ct i nutrienii eseniali la care organismul nu are acces (metabolismul intermediar i metabolismul energetic).

*
23

* Excluznd

situaiile sociale extreme (srcia, prizonieratul, naufragiul) precum i pe cele de ordin medical (malabsboria), principala "vinovat" a malnutriiei alimentare de insuficien este anorexia.

* Simptomele

malnutriiei de aport sunt variate i uneori grave, iar dac nu se intervine la timp, viaa poate fi pus n pericol. Semnele care nsoesc tulburarea sunt specifice hipoglicemiei, hipoproteinismului, anemiei, hipocalcemiei, etc.. Ele se manifest prin: slbirea organismului (slbirea este mascat de multe ori de un edem generalizat), migrene, depresie, scderea tensiunii arteriale, astenie, ameeli, tremurturi, etc.. n malnutriia alimentar de insuficien ndelungat se poate instala metabolismul de inaniie, fenomen deosebit de periculos pentru organismul uman.

24

* Malnutriia alimentar de exces este tot o malnutriie de


insuficien, ns una mascat de un aport cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din alimente depesc cerinele organismului, iar multe substane nevaloroase sau chiar duntoare din hran, ptrund n abunden n organism. Ca urmare a acestui fapt, corpul sufer de un deficit n compui valoroi i indispensabili care, fie lipsesc din hran, fie sunt neutralizai de ctre prezena masiv a substanelor neeseniale.

*
25

* Dintre compuii fr valoare pentru organism, care pot induce

deficite n substane eseniale, amintim: acizii grai neeseniali (predomin n uleiurile rafinate sau n cele ncinse precum i n grsimile de origine animal), glucidele cu absorbie rapid (apar n zahrul alb, n multe buturi rcoritoare, produse de cofetrie, etc.), aminoacizii neeseniali (sunt duntori atunci cnd se consum n exces carne, boabe leguminoase, mezeluri, ca, cacaval, ou). * Organismul omului nu prelucreaz abuzul de compui, ci, mai ales pe un fond caloric exagerat, caut s i fac rezerve, sub forma unor depozite de grsime. Totodat, alimentaia excesiv i hipercaloric, suprasolicit diferite organe interne i ncarc corpul de toxine. n aceste condiii prolifereaz bolile civilizaiei moderne (obezitatea, diabetul, afeciunile cardio-vasculare, cancerul, etc.).

*
26

* Malnutriia alimentar, fie c este de

insuficien, fie c este de exces, se leag de cele mai multe ori cu o component psihic ce nu poate fi ignorat. Stresul, depresia, anxietatea, starea de nefericire, manipularea media, determin la multe persoane modificri n conduita alimentar, influennd uneori chiar i mecanismele foamei, cu consecine negative asupra sntii.

*
27