Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Master - Evaluarea Integrata a Starii Mediului

Evaluarea integrata a efectelor supraexploatarii biomasei lemnoase asupra sistemelor ecologice din Muntii Sebes

Studenti: Petrica Ioana Riurean Mihai Sorin

Introducere

Lucrarea de fata abordeaza o tema de mare actualitate axata in principal pe efectele defrisarilor din zona muntilor Sebes. Motivul alegerii acestei teme deriva din dorinta de documentare cu privire la problematica deosebit de complexa, ridicata de evolutia situatiei din Sebes, a supraexploatarii forestiere, poluarii, dar si a cresterii economiei. Mergand de la general la particular, padurea reprezinta aurul verde al Romaniei, o importanta sursa de energie, atat nationala cat si mondiala. Avand in vedere ca Romania dispune de o resursa putin valorificata de noi, si anume padurea, investitorii straini au vazut oportunitatea. Astfel ca, in zona Sebesului companiile austriece exploateaza terenurile forestiere, imbuntatind economia zonei, insa afectand calitatea mediului pe mai multe planuri. Prin aceasta lucrare vrem sa aducem in vedere problemele reale create de aceasta supra exploatare. Cunostintele acumulate pe parcursul celor 3 ani din ciclul de licenta ne-au permis sa urmarim relatiile dintre om si componentele naturale si cum activitatile antropice le influenteaza. Lucrarea este structurata pe mai multe capitole, incluzand descrierea zonei de analizat, scopul si obiectivele temei.

Descrierea zonei
Munii ureanu (Sebe) sunt o grup muntoas a Munilor ureanu-Parng-Lotrului, aparinnd lanului muntos al Carpailor Meridionali. Cel mai nalt pisc este Vrfu lui Ptru, avnd 2.130 m. Munii Sebe au nlimi relativ medii i mici i ocup o suprafa destul de ntins. Sunt lipsii de creste zvelte i de custuri glaciare, ns au suprafee de eroziune ntinse. Localizare: Clima Iarna temperaturile medii variaz ntre -2 C la marginea munilor i -7 C la peste 2000 de m. altitudine. Vara temperaturile medii ajung la 8 C la altitudini de peste 2000 m. i la peste 19 C la poalele munilor. n cursul anului, cele mai mari abateri de la mediile lunare se nregistreaz iarna, i mai cu seam primvara, datorit circulaiei atmosferice mai ntense. n lunile de var, variaiile de temperatur au valori sczute. Raurile principale in Muntii Sebesului sunt: Sebes, Cugir, Strei. Vegetaie Munii ureanu ofer condiii favorabile dezvoltrii unor grupri vegetale caracterizate printro mare varietate floristic. Se pot diferenia mai multe etaje de vegetaie care se succed pe verticala muntelui. Etajul alpin, reprezentat prin pajiti apare insular doar pe vrfurile ce depesc 2000 de metri. Golul alpin coboar uneori pn la 1900 de metrii datorit defririi masive a jnepenilor. Etajul subalpin cuprinde toate vrfurile i crestele ntre 1700 i 1950 m. Etajul pdurilor de molid, cuprins ntre 1300 i 1700 m, este alctuit n principal din molidiuri pure. Etajul pdurilor de foioase este alctuit din pduri de fag n amestec cu molid, brad, i pduri de fag n amestec cu gorun i ocup suprafee apreciabile n partea de nord i de vest a masivului. Pdurile de amestec de fag cu rinoase au extensiune mai mare n cursul superior al vilor Strei i Cugir, la nlimi cuprinse ntre 900 i 1400 m. Pdurile de fag nconjoar ca un bru masivul pe laturile sale nordice i vestice, ocupnd spaiile cuprinse ntre 500 i 1050 m, iar pe vi urc pan la 1500 m, ndeosebi n bazinul Grditei. Nord: Valea Muresului Est: Muntii Cindrel Vest: Culoarul Streiului inferior Sud: Depresiunile Hateg si Petrosani

Scopul si obiectivele

I. II. III.

Exploatarea forestiera si evaluarea starii padurilor Factorii de presiune ce pot afecta ecosistemele Modalitati de conservare

I.1. Exploatarea padurilor generalitati I.2. Areale afectate de defrisare (?)

II.1. Efectele defrisarilor: poluarea, distrugerea habitatelor, fragmentarea ecosistemelor II.2. Evaluarea situatiei sociale si economice din zona studiata

Pdurile sunt una dintre cele mai importante bogii ale zonei de studiu. Vegetaia forestier acoper o mare parte din suprafata, constituind principala resurs economic a locuitorilor din localitile montane i asigurnd un bun echilibru ecologic. Predomin pdurile de foioase, urmate de cele de rinoase. Reprezinta un mare bazin de recoltare forestiera si prima regiune in ceea ce priveste productia de cherestea. n ultimii ani s-a trecut tot mai mult la exploatarea complex a lemnului incluznd aici utilizarea n scop energetic a deeurilor provenite n urma exploatrii forestiere. Alturi de funcia lor economic, pdurile ndeplinesc o important funcie de pstrare a unui mediu curat i sntos. Sectorul economiei forestiere, care cuprinde activitatile din silvicultura si din exploatarea-prelucrarea primara si industria lemnului, prezinta o importanta deosebita pentru economia nationala, atat prin produsele care se obtin din prelucrarea lemnului, cat si prin functiile de protectie pe care le implinesc padurile. Exploatarea forestiera este in acelasi timp si o activitate industriala, arborii recoltati trecand in cadrul procesului de exploatare printr-o serie de prelucrari primare, de deplasari si manipulari pana ajung in consum sau pe rampa industriei. Industria de prelucrare a lemnului face parte din industria prelucratoare si cuprinde industria produselor semifinite( chesrestea, traverse, placaje, ect) si industria produselor finite (mobila, usi, ferestre, etc). Exploatarea padurilor cuprinde preocuparile si activitatile tehnice, economice si administrative, care urmaresc punerea in valoare a produselor padurii, respectiv aducerea acestor produse in stadii si forme corespunzatoare nevoilor de prelucrare sau de consum ale diferitelor sectoare ale economiei nationale. In desfasurarea activitatii de exploatari forestiere trebuie sa se respecte o serie de principii, si anume: protejarea mediului inconjurator si aplicarea prevederilor amenajamentului padurii, corelarea exploatarii lemnului cu regenerarea si intretinerea culturala a padurilor, asigurarea cu material lemnos in mod continuu si ritmic a nevoilor de consum, organizarea stiintifica a procesului de productie, in vederea economisirii si valorificarii superioare si integrale a biomasei lemnoase.

Existenta unor importante si valoroase resurse forestiere in zona a dus la crearea unor metode si mijloace de exploatare mai mult sau mai putin superioare. Colectarea lemnului din parchet la mijlocul de transport se facea in functie de relief, prin instalatii rudimentare, mari consumatoare de lemn si generatoare de pierderi. Pentru transportul volumului sporit de lemn de rasinoase care se exploata s-au executat amenajari sumare ale raurilor flotabile, cum este si cazul Sebesului, pentru practicarea pe scara larga a plutitului si plutaritului. Intinse masive paduroase, in special de stejar si de rasinoase, au fost exploatate fara a se asigura regenerarea, astfel ca multe suprafete au ramas defrisate, fapt care a condus la declansarea si agravavrea proceselor de torentialitate a cursurilor de apa, de eroziune a solului

si declansarea proceselor geomorfolgice precum alunecarile de teren, dar si la diminuarea fondului forestier.

Mijloace folosite in exploatarea padurilor (?)