Sunteți pe pagina 1din 28

Profesor coordonator: Carp Liliana Grupa Nr.

6 Iacob Narcis(Coordonator) Biog Octavian-Lucian Flueraru Ana-Maria Luca Ana-Maria Faraonel Iuliana

Cuprins
1. Instrumente optice 2. Mrimi caracteristice ale intrumentelor optice. 3. Instrumente optice care dau imagini reale(aparatul de fotografiat si aparatul de proiectie ) 4. Instrumente optice care dau imagini virtuale

(lupa, microscopul, luneta si telescopul) 5. Ochiul ca instrument optic ( inclusiv defecte de vedere)

Intrumente optice
Instrumentele optice sunt sisteme centrate formate din lentile, oglinzi i diafragme, care se utilizeaz

pentru a se obine imagini ale diferitelor obiecte i pentru a mbunti condiiile de observare a acestora.

Mrimi caracteristice ale intrumentelor optice


1. Mrirea este caracteristica specific

instrumentelor optice care dau imagini reale ale caror imagini pot fi msurate.Am definit mrirea transversal cat i pe cea liniar , ca fiind raportul dintre lungimea imaginii perpendiculare pe axa optic si lungimea obiectului pe aceeai direcie.

2.Puterea optic(P) este mrimea

caracteristic specific instrumnetelor optice care dau imagini virtuale observabile cu ajutorul ochiului(valoarea sa depinde de poziia ochiului). Puterea optic este definit prin raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede imaginea obiectului i dimensiunea liniar a obiectului masurat perpendicular pe axa optic principal.Unitatea de masur este dioptria.

3. Grosismentul(mrirea unghiular)

este utilizat pentru caracterizarea instrumentelor optice care dau imagini virtuale. Este definit ca raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede imaginea obiectului si tangenta unghiului sub care se vede obiectul cu ochiul liber.

4. Puterea de separare(de

rezoluie) caracterizeaz capacitatea unui instrument optic sau a unui material fotosensibil de a forma imagini distincte si clare pentru dou puncte foarte apropiate ale obiectului.

Instrumente optice care dau imagini reale Instrumentele care dau imagini reale, cum sunt ochiul, aparatul fotografic i aparatul de proiectie; aceste imagini pot fi prinse pe un ecran de proiecie, pe o plac sau un film fotografic.

Aparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiat este un

instrument optic care formeaz pe o plac fotografic sau pe film, o imagine real a obiectului. Piesa optic principala a sa este obiectivul, compus din 4 sau mai multe lentile corectate de aberaii.

Aparatul de proiecie
Rolul unui aparat de proiecie

este acela de a da o imagine mrit i real a unui obiect. Un obiect este format, n general, din urmtoarele pri.

-sursa de lumin S
-o oglind sferic M -condensatorul C, un sistem de lentile cu distana focal mic. -Obiectivul de proiecie Ob, care formeaz imaginea real a obiectului pe ecran.

Instrumente optice care dau imagini virtuale

Fiind folosite, de obicei, pentru examinarea direct, cu ochiul, a obiectelor, aceste instrumente sunt formate din doua pri (obiectivul i ocularul): Obiectivul este un sistem optic convergent i formeaz o imagine real a obiectului. Aceast imagine joac rolul de obiect pentru ocular care va da imaginea definitiv virtual, prelucrat de ochiul observatorului.

Lupa

Prima intenie de mrire a unui obiect a aprut acum aproape 2000 de ani n urm. Lupa este un sistem optic simplu, constnd din una sau mai multe lentile cu distanta focal relativ mic (intre 10 si 100 mm). Lupele folosite curent au grosismentul cuprins intre 2,5 si 25.

O lentil simpl, cu distanta focal mic, folosit ca lup, este afectat puternic de aberaii (de sfericitate, cromatice etc.), care limiteaz puterea ei i reduc mult din calitaile imaginii. De aceea lupele cu convergenta mare sunt de fapt sisteme de lentile fixate intr-o montur metalic, corectate penru majoritatea aberaiilor.

Microscopul
Microscopul utilizeaz dou lentile convergente:

obiectivul (cu o distant focal de sub un centimetru) si ocularul (cu o distant focal de civa centimetri). Cele dou lentile convergente sunt separate de o distan mult mai mare dect distanele focale.
Lupa este adeseori numit microscop simplu, pentru

c este util in observarea obiectelor mici. Pentru o marire accentuat cu un minimum de deformare a imaginii este folosit un sistem de dou sau mai multe lentile. Un astfel de dispozitiv este numit microscop compus.

Cel mai simplu microscop compus conine dou lentile convexe. Imaginea marit de lentilele obiective este mrit mai departe de lentilele ocheanului. Ca i la telescopul astronomic, imaginea este rasturnat, dar acest lucru nu este important la vizualizarea unor monstre minuscule.

Multe microscoape compuse au o gam de lentile obiective de diferite puteri.

Luneta
Luneta este un instrument optic alctuit din mai multe lentile si prisme dispuse intr-un tub; ea servete n astronomie, n topografie, in tehnica militar la observarea obiectelor foarte ndepartate. Cel care a introdus folosirea lunetei n astronomie este Galileo Galilei. Dar la apariia i perfecionarea lunetei au contribuit muli inventataori ai epocii, mai ales c instrumentul era deja cunoscut si utilizat, intr-o form primitiv, in Olanda i Frana.

Telescopul
Luneta a deschis calea inventarii telescopului, teoria

acestuia fiind facut n 1663 de matematicianul i astronomul scoian James Gregory (1638 - 1675). Cteva telescoape s-au fabricat in 1720, dar a fost nevoie de o perioad de maturizare de nc circa 60 de ani pentru ca opticienii s poat pune la punct tehnica de producere a lentilelor si oglinzilor de bun calitate, iar aparatura optic de observaie tiinific s fac ntradevr un mare salt. Problema construirii de oglinzi cu diametru ct mai mare, care s fie lefuite cu foarte mare precizie, este esential pentru producerea de telescoape cu rezoluii i mriri bune, pentru observaii astronomice.

Telescopul este de dou feluri: de

refracie (cnd lumina este captat de obiectivul aflat la captul unui tub optic ce formeaz imaginea in planul su focal.Aceast imagine devine obiect pentru ocular care va forma imaginea final, virtual marit ) i de reflexie ( cnd este utilizat ca principal element optic o oglind concav. Lumina nu traverseaz lentilele, ci este reflectat de un sistem de oglinzi).

Ochiul ca instrument optic


Ochiul uman este asemanator cu o bil. In fa, in mijloc exist un strat transparent, putin proeminent, corneea. Aceasta este legat de stratul care formeaz albul ochiului si acoper de jur imprejur globul ocular

sclerotica. Marginile scleroticii sunt prevazute cu o retea bogata de vase sangvine.

Corneea este primul mediu de refractie a luminii lentila optic prin care trece lumina. Pozitia si forma ei nu poate fi modificat, si ca urmare, nici distana focal.

Sub cornee se afl irisul. Aceasta d culoarea ochiului de cele mai multe ori cprui, albastru sau verde. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaur in centru: pupila. Lumina patrunde in interiorul ochiului prin pupil. Umoarea apoas dintre cornee si iris ajut la mentinerea curateniei corneei i ndepartarea germenilor.

Defecte de vedere
Miopii nu pot vedea bine obiectele de

la distan. Ei au globuri oculare cu diametru mare i cristalinul refract prea mult, astfel ele se focalizeaz n faa retinei.

Hipermetropii nu pot vedea bine obiectele

apropriate. Asta se ntmpl deoarece ei au globuri oculare cu diametru mic i imaginea apuc s ating retina nainte de a fi focalizat.

Surse de informare
http://ro.wikipedia.org
http://www.e-referate.ro http://referat.clopotel.ro

http://www.e-scoala.ro