DECEBAL Din nefericie, despre neamul, originea si familia lui Decebal stim astazi prea putine amanunte.

Totusi, regele-erou nu a fost uitat de daco-geti. Numele sau razbate din Istorie prin numeroase mentionari care apartineau triburilor trace din sudul Dunarii, sau in inscriptii din cele mai indepartate colturi ale Imperiului Roman precum Britania, Italia, Pannonia sau Hispania. Merita mentionat ca numele de Decebal a supravietuit in mod bizar in Spania pana in secolul trecut, adus de cohortele de daci mercenari, angajati de Roma dupa retragerea aureliana. Cum altfel ne putem explica paralela fonetica Diego-Diegis, sau nume neasteptate precum Don Dicineo (Deceneu), Don Ortiz (Ortis, nume dacic), Don Boroista (Burebista), Don Salmoxen si Don Deciballo. Diurpaneus (supranumit Decebal, dek = a onora, balos = puternic[1]), a fost regele dacilor ntre anii 87106. Decebal ocup tronul Daciei ntr-un moment n care tendinele expansioniste ale Imperiului Roman, care-i stabilise durabil frontiera pe linia Dunrii, se accentuau rapid. Talentul sau militar il ridica in scurt timp in fruntea armatei iar cand unchiul sau Duras-Diurpaneus ajunge prea batran ii ia locul bine meritat in fruntea poporului geto-dac .

Statul centralizat dac s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele Decebal. Dei mai restrns ca arie geografic dect teritoriul stpnit de regele Burebista (82-44 .Hr.) - cuprinznd Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul i sudul Moldovei, noul stat era mai puternic i mai bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 .Hr.) au fost: n nord, Carpaii Pduroi; n est, Pontul Euxin; n sud, munii Haemus (Munii Balcani); n vest, Dunrea Mijlocie. Progresele nregistrate n acest timp de societatea dacic erau multiple i importante: o populaie numeroas i grupat n jurul multor davae n care pulsa o vie activitate economic, legturi comerciale cu lumea greco-roman, o cultur nfloritoare cu puternice elemente originale.

Regele Decebal a avut mai multe rzboaie cu romanii, care i vor recunoate abilitile militare i politice. La nceputul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul roman Dio Cassius fcea regelui dac urmtorul portret elogios:

Era foarte priceput n ale rzboiului i iscusit la fapt, tiind s aleag prilejul pentru a -l ataca pe duman i a se retrage la timp. Abil n a ntinde curse, era viteaz n lupt, tiind a se folosi cu dibcie de o victorie i a scpa cu bine dintr-o nfrngere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor.

Ultmiul rege dac are parte de cele mai multe izvoare atat scrise cat si arheologice. Se accepta unanim numele DECEBAL desi in cele mai multe izvoare latine apare sub forma DECEBALI iar pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul in limba daca:"DECEBALUS PER SCORILO" ceea ce inseamna "Decebal fiul lui Scorilo"sau altele n latin, traducerea fiind Decebal prin Scorilo. Alii cred c e vorba de o simpl marc de olar. Asadar este posibil ca adevaratul nume al regelui dac sa fie DECEBALUS.

SCORILO Scorilo a fost rege al dacilor pe timpul cnd mpratul Octavian (27 .Ch. - 14 d.Ch.) a nceput s conduc Imperiul Roman, i a domnit dup spusele lui Iordanes, vreme de 40 de ani. A fost predecesor, poate chiar frate al lui Duras-Diurpaneus. Se crede c era tatl lui Decebal. n timpul lui, dacii voiau s atace Imperiul Roman sfiat de rzboaiele civile de dup moartea mpratului Nero, dar Scorilo i-a oprit convingndu-i att prin fapte ct i prin vorbe c greesc. n prezena poporului, el a pus doi cini, ce reprezentau cele dou tabere romane aflate n rzboi civil, s se lupte, apoi le-a artat un lup, care i simboliza pe daci. Cinii au renunat n a se lupta ntre ei i l-au atacat pe lup. Astfel a reuit s demonstreze dacilor c dac ei i vor ataca pe romani, acetia vor nceta s se rzboiasc ntre ei, i mai mult, se vor uni mpotriva dumanului din afar.

nceputul domniei

nc din primul an de domnie, din anul 87, Decebal este confruntat cu o situaie dificil. Roma organizeaz prima campanie n inima Daciei. mpratul Domiian, pentru a-l pedepsi pe Decebal, trimite o armat comandat de prefectul Grzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, s treac Dunrea. ntr-un defileu carpatic, Decebal atrage forele romane ntr-o curs, ntr-un defileu (poate la Turnu Rou). Comandantul roman cade n lupt, iar Decebal duce n Munii Ortiei prada de rzboi: prizonieri, trofee i stindardul legiunii a V-a. Marea btlie are loc la Tapae. Strlucita victorie i ofer lui Decebal un rgaz de un an, timp n care neobositul rege ncheie aliane cu popoarele de la hotarele Daciei, cu sarmanii, iazigii i roxolanii, cu marcomanii i quazii germanici.

La un an de la victorie, n 88, o armat roman condus de Tettius Iulianus atac din nou regatul lui Decebal, ptrunznd n Dacia prin Banat. Decebal ateapt n defilelul de la Tapae. Confruntarea se ncheie cu victoria roman. Dei nfrnt de romani, din cauza dificultilor ntmpinate de armatele imperiale n Pannonia n lupta cu quazii i marcomanii, care-l sprijiniser pe regele dac, Decebal ncheie o pace avantajoas cu mpratul Domiian n anul 89. Decebal era numit client al Romei, iar regatul su, regat clientelar, primea meteri constructori, instructori militari etc.

Ani de pace

n schimbul unor subvenii n bani i ingineri, Decebal se recunoate rege clientelar al Romei i continu, n urmtorii 12 ani de pace, s-i consolideze puterea i statul. Procesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipat i instruit. Se iniiaz un vast program de construcii civile i militare, ndeosebi n regiunea Munilor Ortie. ncearc s stabileasc relaii cu popoare i state inamice Romei.

Abandonat de aliai, atacat prin Banat, Valea Oltului i Moldova, constrns continuu la defensiva, Decebal se retrage n citadela din Munii Ortie. Dup cucerirea puternicelor ceti care pzeau accesul spre capital (Blidaru, Costeti, Piatra Roie, Bania, Capalna, Tilisca), legiunile romane ncep asediul Sarmizzegetusei. n ciuda eroicei rezistene dace, cetatea este cucerit i distrus din temelii. O parte dintre aprtori, printre care i regele Decebal, reuesc s prseasc cetatea ncercnd s continue rezistena mpotriva romanilor n interiorul rii.

Urmrit de cavaleria romana, pentru a nu cdea viu n minile romanilor, Decebal se sinucide,infingandusi sabia in abdomen(tehnica folosita in japonica in Era lor de aur,cea a samurailor,numita hara-kiri. POLITICA INTERNA Putine izvoare s-au pastrat din multele si bine documentatele scrieri care au existat lucru stiut cu certitudine semnate de scriitori care au vizitat Dacia. Dar cele care au ajuns pana la noi, sunt suficiente pentru a realza tabloul politicii interne dusa de regele Decebal. pe plan militar isi dezvolta armata, acum adaptata insa la iminentul pericol roman. Pentru aceasta, numeste responsabili cu oastea, o doteaza cu arme noi de tip roman, aducand mesteri latini, primind dezertori din armata romana, studiaza modelul armatei adverse; pe plan social este de mentionat stratificarea mai pregnanta si mai complexa a paturilor sociale, cu aparatele administrativ, judiciar, religios aferente;

pe plan administrativ construieste un aparat de stat care contine prefecti pentru fiecare ramura economica, la fel si in industrie, detine o cancelarie competenta, aparatul judiciar este mai bine gandit decat cele anterioare aparatul religios se mentine in forma cunoscuta de conducere duala (rege si preot), in plus invatamantul prezinta o dezvoltare mai accentuata are in aceasta perioada; pe plan economic canalizeaza negotul acum spre deosebire de perioada Burebista, pe directia DaciaImperiul Roman (arheologia confirma cantitatea foarte mare de produse importate iar izvoarele scrise cea exportata), agricultura se mentine la cote superioare cu aceleasi maxime la cereale, ovine si produse apicole. Industria metalifera, fie ca e vorba de metale ferose pentru arme (pentru dotarea puternicei armate), fie ca e vorba de metale pretioase (care ajung sa ia forma numeroaselor podoabe descoperite sau care ajung in visteria regala destul de mare pentru a scoate din impasul financiar Imperiul Roman), prezinta o dezvoltare fara precedent; pe plan religios construieste noi si magnifice sanctuare in incinta sacra a capitalei ceea ce demonstrreaza rolul de liant pe care il avea religia in societatea dacica, si importanta pe care i-o acordau atat regele cat si viceregele-preot Vezina.

GRANITELE Regatul lui Decebal desi nu are intinderea celui faurit de Burebista, inglobeaza marea majoritate a triburilor dacice, neamurile vecine fiind doar aliate. Astfel avand in vedere echivalenta dintre raspandirea dacilor si a regatului dac de la 100 en, putem stabili urmatoarele granite: la sud si la vest Dunarea; la est Prutul si Dunarea (Dobrogea fiind sub influenta romana); la nord Tisa si Prutul; asadar in linii mari actualele granite ale Romaniei.

Rosu-Gaust Maroniu-Bara(culoarea aia de la GRANITE) Albastru-Adi Verde-Alin