MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINEI

ORDINUL Nr.1572
din 15.10.2002
pentru aprobarea reglementarii tehnice
"Normativ pentru proiectarea si execuia lucrrilor de izolaii
termice la cldiri", indicativ C-107/0-02
In conIormitate cu prevederile art.38 alin.2 din Legea nr.10/1995 privind calitatea in
construcii, cu modiIicrile ulterioare,
In temeiul prevederilor art.2 pct.45 si ale art.4 alin.(3) din Hotrrea Guvernului
nr.3/2001 privind organizarea si Iuncionarea Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si
Locuinei,
Avnd in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generala nr.44/18.04.2002,
Ministrul lucrrilor publice, transporturilor si locuinei emite urmtorul
ORDIN :
Art.1.- Se aproba reglementarea tehnica "Normativ pentru proiectarea si execuia
lucrrilor de izolaii termice la cldiri", indicativ C-107/0-02, elaborata de Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare in Construcii si Economia Construciilor Bucuresti
(NCERC) si prevzuta in anexa care Iace parte integranta din prezentul ordin.
Art.2.- Prezentul ordin se publica in Buletinul Construciilor.
Art.3.- La data publicrii prezentului ordin, isi inceteaza aplicabilitatea reglementarea
tehnica ,Normativ pentru proiectarea si execuia lucrrilor de izolaii termice la cldiri",
indicativ C107-82, aprobata prin ordinul ICCPDC nr. 128/2.11.1982.
Art.4.-Directia Generala Tehnica in Construcii va aduce la indeplinire prevederile
prezentului ordin.
MINISTRU
MIRON TUDOR M1TREA
MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE TRANSPORTURILOR SI LOCUINEI
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA
LUCRRILOR DE IZOLAII TERMICE LA CLDIRI
Indicativ: C 107/0-02
Elaborat de:
INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
N CONSTRUCII SI ECONOMIA CONSTRUCIILOR
INCERC Bucuresti
Director general: prof. dr. ing. Dan LUNGU
DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCIILOR,
INTERACIUNE CONSTRUCII - MEDIU
Director Departament: dr. ing. Ioan PEPENAR
Sef Laborator: fiz. Constana MARIN PERIANU
Sef de proiect: dr. ing. Adrian ABREA
Avizat de:
DIRECIA GENERAL TEHNIC N CONSTRUCII MLPTL
Director general: ing. Ion STNESCU
Responsabil lucrare MLPTL: ing. Paula DRAGOMIRESCU
CUPRINS
1 OBIECT SI DOMENIU DE
APLICARE...................
2 REFERINE
...............................
3 DEFINIII, SIMBOLURI SI UNITI DE MSUR.............
3.1
DeIiniii.............................
3.2 Simboluri si uniti de
msur.....................
4 CONDIII TEHNICE SI CRITERII DE PERFORMAN PENTRU
IZOLAIA
TERMIC...........................
5 CONDIII TEHNICE DE PERFORMAN PENTRU MATERIALE
TERMOIZOLANTE.........................
5.1 ClasiIicare............................
5.2 Condiii tehnice de calitate......................
5.3 Valori de control ale caracteristicilor termotehnice de calcul ale materialelor
termoizolante...........................
6 PRINCIPII DE CONFORMARE HIGROTERMIC A ELEMENTELOR DE
CONSTRUCIE SI A CLDIRILOR.................
6.1 Prevederi generale........................
6.2 Prevederi speciIice pereilor
exteriori..................
6.3 Prevederi speciIice acoperisurilor..................
6.4 Prevederi speciIice planseelor....................
6.5 Prevederi speciIice pereilor interiori ce separ spaii nclzite de spaii
reci.....
6.6 Prevederi speciIice elementelor vitrate................
7 PREVEDERI REFERITOARE LA PUNEREA N OPER A STRATURILOR
TERMOIZOLANTE N ALCTUIREA ELEMENTELOR DE
CONSTRUCIE........................
7.1 Generaliti...........................
7.2 Lucrri pregtitoare.........................
7.3 Executarea lucrrilor.......................
7.4 Prevederi speciIice pentru termoizolarea pereilor............
7.5 Prevederi speciIice pentru termoizolarea acoperisurilor.........
7.6 Prevederi speciIice pentru termoizolarea planseelor peste spaii reci......
7.7 Prevederi speciIice pentru elementele vitrate..............
7.8 Msuri la executarea lucrrilor de izolaii termice pe timp Iriguros.....
8 CONTROLUL CALITII LUCRRILOR..............
9 REGULI DE EXPLOATARE SI NTREINERE............
10 MSURI DE PROTECIA MUNCII SI SIGURAN LA FOC......
ANEXA A (inIormativ) VALORI DE CONTROL ALE
CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE DE CALCUL
PENTRU UNELE MATERIALE TERMOIZOLANTE UTILIZATE
N MOD CURENT.....
ANEXA B REFERINE .........................
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA
LUCRRILOR DE IZOLAII TERMICE LA CLDIRI
Indicativ C 107/0-02
nlocuieyte C 107-82
1 OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prezentul normativ cuprinde principii generale ce trebuie avute n vedere n
activitatea de concepie, proiectare si execuie a izolaiei termice la cldiri noi, prin lucrri de
termoizolare a diIeritelor elemente si subansambluri ale acestora. Pentru cldirile existente,
prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare.
Principiile speciIice privind calculul higrotermic al elementelor de construcie ale
cldirilor sunt tratate n detaliu n normativele din seria C 107 (C 107/1 ... 7).
Prevederile normativului se reIer la elementele de construcie la care capacitatea de
izolare termic este realizat sau este completat printr-un strat prevzut special n alctuirea
elementului de construcie - strat termoizolant - realizat din materiale termoizolante eIiciente.
1.2 n concepia prezentului normativ, elementele de construcie crora trebuie s li
se asigure o anumit capacitate de izolare termic sunt:
elemente ce separ mediul exterior de mediul interior, cu temperaturi diIerite;
elemente interioare de compartimentare care delimiteaz spaii nchise cu
temperaturi de exploatare care diIer ntre ele cu mai mult de 5
0
C.
1.3 Prin izolarea termic a cldirilor se urmreste:
asigurarea unei ambiane termice corespunztoare n interiorul spaiilor nchise;
eliminarea riscului de condens pe supraIaa interioar a elementelor de
construcie;
evitarea acumulrii de ap n structura elementelor de construcie ca urmare a
condensrii vaporilor de ap n structura lor;
reducerea consumurilor energetice n exploatare.
127
1. Pentru construcii cu condiii de mediu interior sau exterior deosebite (spaii cu
medii agresive, construcii IrigoriIice, construcii subterane, depozite pentru
pstrarea produselor agricole, etc.), prevederile prezentului normativ se vor
corobora cu reglementrile tehnice speciIice acestor tipuri de construcii.
2. Pentru elementele de construcie cu izolaie termic repartizat (de ex. perei
monostrat din zidrie, betoane usoare, etc.) prevederile prezentului normativ se
aplic numai n cazul n care mbuntirea perIormanelor termice se realizeaz
prin prevederea unui strat termoizolant.
2 REFERIN E
Prevederile din prezentul normativ vor Ii utilizate mpreun cu reglementrile date n
ANEXA B.
127
La aplicarea reglementrilor tehnice la care nu este speciIicat anul de editare, se va
lua n considerare ultima ediie n valabilitate
3 DEFINITII, SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA
3.1 Definiii
Principalii termeni utilizai n prezentul normativ au urmtoarele semniIicaii:
material termoizolant - material sau produs uzinat, avnd conductivitatea termic
de calcul mai mic sau egal cu 0,10 W/(mK), destinat s conIere elementului de construcie,
n structura cruia se nglobeaz, perIormane higrotermice corespunztoare nivelurilor de
perIorman stabilite prin reglementri;
suport al stratului de izolare termic - component a unui element de construcie
care asigur rezistena, rigiditatea si planeitatea necesar pentru a putea aplica si susine pe
supraIaa sa un strat de material;
strat de protecie a izolaiei termice - component a unui element de construcie
interpus ntre componenta termoizolant a acestuia si mediul nconjurtor (exterior sau
interior) care asigur protecia termoizolaiei Ia de aciunile de orice natur ale agenilor de
mediu si mecanici; poate Ii aplicat direct sau distanat, crend un strat de aer ventilat;
barier contra vaporilor de ap - component a unui element de construcie,
dispus perpendicular pe direcia de migrare a vaporilor de ap, cu rezisten neglijabil la
transIer de cldur dar cu o Ioarte mare rezisten la permeabilitate la vapori, avnd rolul de a
reduce riscul de condens al vaporilor de ap n structura elementului;
barier antivnt - component a unui element de construcie permeabil la vapori de
ap dar care mpiedic ptrunderea curenilor de aer din stratul ventilat n termoizolaia
alctuit, de regul, din materiale de natur Iibroas (de ex. produse din vat mineral sau din
vat de sticl);
strat de aer ventilat - component a unui element de construcie prin care se permite
circulaia aerului prin tiraj termic si/sau vnt si care are drept scop principal evacuarea
vaporilor de ap n exces spre mediul ambiant; poate Ii realizat continuu sau sub Iorm de
canale;
strat de difuzie a vaporilor de ap - component a unui element de construcie,
aIlat naintea unei bariere de vapori (n raport cu sensul de circulaie a acestora) si al crui rol
este de a asigura diIuzia tangenial a vaporilor de ap si/sau o destindere a aerului sau a
vaporilor de ap sub presiune;
deflector - element prin care se asigur:
tirajul stratului de aer ventilat si evacuarea n atmosIer a vaporilor de ap, la
acoperisuri si alctuiri de sarpante cu nvelitori neetanse la vapori de ap;
comunicarea cu atmosIera a stratului de diIuzie a vaporilor de ap;
accesorii - elemente care asigur:
Iixarea (legtura, solidarizarea) straturilor de termoizolaie, suport si protecie;
continuitatea izolaiei termice;
admisia si evacuarea aerului din stratul ventilat.
tratamente de protecie - tratamente de igniIugare, biocizare si hidroIobizare sau de
protecie a armturilor expuse la degradare (metalice, Iibre de sticl);
vitraj termoizolant - vitraj care limiteaz pierderile de cldur, Iiind constituit din
dou sau mai multe Ioi transparente/translucide (din sticl obisnuit sau cu proprieti
speciale, din policarbonai, etc.), dispuse distanat, ntreg ansamblul Iiind nchis etans pe
margine, spaiul dintre Ioi Iiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant dect aerul;
punte termic - zon a unui element de construcie n care rezistena termic
speciIic este sensibil mai mic dect rezistena termic speciIic n cmp a elementului de
construcie respectiv;
anvelopa cldirii - totalitatea elementelor de construcie perimetrale care delimiteaz
volumul interior (nclzit) al unei cldiri, de mediul exterior sau de spaii nenclzite din
interiorul cldirii;
amplitudine de oscilaie a temperaturii aerului interior - variaia maxim a
temperaturii aerului interior Ia de temperatura convenional de calcul;
coeficient de asimilare termic a materialului termoizolant (s) - densitatea Iluxului
termic maxim, corespunztoare amplitudinii temperaturii pe supraIaa interioar, egal cu
unitatea. Aceast mrime depinde de parametrii materialului strbtut: conductivitate termic,
densitate, capacitate caloric masic la presiune constant si de perioada oscilaiilor densitii
Iluxului termic;
coeficient global de izolare termic a unei cldiri (uniti funcionale) (G) - suma
pierderilor de cldur realizate prin transmisie direct prin aria anvelopei cldirii, pentru o
diIeren de temperatur ntre interior si exterior de 1 K, raportat la volumul cldirii, la care
se adaug pierderile de cldur aIerente remprosptrii aerului interior, precum si cele
datorate inIiltraiilor suplimentare de aer rece;
coeficient de transfer termic (transmita termic) (U) Iluxul termic, n regim
staionar, raportat la aria de transIer termic si la diIerena de temperatur dintre temperaturile
mediilor situate de o parte si de alta ale unui element de nchidere;
conductivitate termic () proprietatea materialelor de a permite trecerea Iluxului
termic, exprimat prin Iluxul termic ce strbate prin unitatea de supraIa un strat omogen, cu
grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcie plan, cnd diIerena dintre
temperaturile pe cele dou supraIee ale stratului este egal cu unitatea;
densitate aparent a unui material termoizolant () - masa unitii de volum a
materialului n stare uscat;
densitate a fluxului termic - Iluxul termic raportat la aria prin care se Iace transIerul
de cldur;
diferen de temperatur pe vertical ntre nivelul capului yi nivelul gleznelor -
diIerena de temperatur pe vertical, ntre temperatura aerului msurat la 1,7 m si la 0,1 m
deasupra pardoselii (pentru o persoan n picioare) sau la 1,1 m si respectiv 0,1 m (pentru o
persoan seznd);
flux termic - cantitatea de cldur transmis n unitatea de timp, la sau de la un
sistem;
indice PMV - opiunea medie previzibil a unui grup important de persoane asupra
senzaiei termice produs de un anumit mediu, exprimat prin reIerire la o scar cu 7 nivele
cuprinse ntre ,,Irig si ,,cald; indicele PMV este bazat pe bilanul termic al corpului uman;
permeabilitate la aer - proprietatea materialelor de construcie de a permite trecerea
Iluxului de aer, exprimat prin Iluxul de aer care strbate prin unitatea de supraIa un strat
omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcie plan, cnd diIerena
dintre presiunile aerului pe cele dou supraIee ale stratului este egal cu unitatea;
permeabilitate la vapori - proprietatea materialelor de construcie de a permite
trecerea vaporilor de ap, exprimat prin Iluxul de vapori care strbate prin unitatea de
supraIa un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcie
plan, cnd diIerena dintre presiunile vaporilor pe cele dou supraIee ale stratului este egal
cu unitatea;
temperatur a punctului de rou (
r
) - temperatura aerului la care presiunea
parial a vaporilor de ap devine egal cu cea de saturaie si de la care se produce Ienomenul
de condens;
rezisten termic specific (R) - diIerena de temperatur raportat la densitatea
Iluxului termic, n regim staionar;
rezisten la permeabilitate la aer a elementului de construcie plan (R
a
) - suma
rezistenelor la permeabilitate la aer a straturilor elementului de construcie plan;
rezisten la permeabilitate la vapori a elementului de construcie plan - suma
rezistenelor la permeabilitate la vapori a straturilor elementului de construcie plan;
tasare - caracteristic mecanic privind deIormabilitatea unui material termoizolant,
exprimat prin variaia relativ a grosimii acestuia sub eIectul unei ncrcri statice
prestabilite, Iuncie de tipul materialului;
temperatur medie a suprafeei interioare a unui element de construcie media
temperaturilor de pe supraIaa interioar a elementului de construcie, calculat pe baza
cmpului de temperatur determinat prin calcul numeric sau a rezistenelor termice speciIice
determinate experimental;
umiditate relativ a aerului () raportul dintre presiunea parial a vaporilor de
ap din aerul umed si presiunea de saturaie a vaporilor de ap la aceeasi temperatur si
presiune total;
umiditate a materialului (masic/volumic) (
m
/
v
) masa apei evaporabile
raportat la masa/volumul materialului uscat.
3.2 Simboluri yi uniti de msur
Simbolurile si unitile de msur ale principalilor termeni utilizai n prezentul
normativ sunt conIorm tabelului nr. 1.
Tabelul nr. 1
Simbol Termen Unitate de
msur
1 2 3
PMV opiunea medie previzibil -
T
i
temperatura interioar de calcul
0
C
T
si
temperatura pe supraIaa interioar
0
C

r
temperatura punctului de rou
0
C

i
umiditatea relativ a aerului interior
T
i
diIerena dintre temperatura interioar T
i
si temperatura pe supraIaa
interioar T
si
K
A
Ti
amplitudinea de oscilaie a temperaturii aerului interior
0
C

densitatea aparent a unui material kg/m
3

conductivitatea termic de calcul a unui material W/(mK)
s coeIicientul de asimilare termic a unui material W/(m
2
K)

D
Iactorul rezistenei la permeabilitate la vapori a unui material -
m
w
cantitatea de vapori care poate condensa n elementul de construcie n
perioada rece a anului kg/m
2
m
v
cantitatea de ap care se poate evapora n perioada cald a anului kg/m
2
R
a
rezistena la permeabilitate la aer a elementului de construcie m/s
R
a min
rezistena minim necesar la permeabilitate la aer a elementului de
construcie m/s
U coeIicientul de transIer termic (transmitana termic) W/(m
2
K)
G coeIicientul global de izolare termic pentru cldiri de locuit W/(m
3
K)
GN coeIicientul global normat de izolare termic pentru cldiri de locuit W/(m
3
K)
G1 coeIicientul global de izolare termic pentru cldiri cu alt destinaie
dect cele de locuit W/(m
3
K)
G1reI coeIicientul global de reIerin pentru cldiri cu alt destinaie dect cele
de locuit W/(m
3
K)
A aria de transIer termic (aria anvelopei) a unei cldiri m
2
V volumul interior, nclzit, al cldirii m
3
R` rezistena termic speciIic corectat m
2
K/W
R
`
m
rezistena termic speciIic medie a unui element de construcie m
2
K/W
R
`
min
rezistena termic speciIic minim a unui element de construcie m
2
K/W
R`
nec
rezistena termic speciIic necesar m
2
K/W

m
coninutul de umiditate masic kg/kg

v
coninutul de umiditate volumic m
3
/m
3
F
T
Iactorul de conversie pentru temperatur
-
F

Iactorul de conversie pentru umiditate -
I
T
coeIicientul de conversie pentru temperatur K
-1
m

I
coeIicientul de conversie pentru umiditate masic kg/kg
v

I coeIicientul de conversie pentru umiditate volumic m
3
/m
3
4 CONDI II TEHNICE I CRITERII DE PERFORMAN PENTRU
IZOLA IA TERMIC
Prezentul normativ cuprinde n special prevederi reIeritoare la condiiile tehnice si
parametrii corespunztori cerinei D - 'Igien, sntatea oamenilor, reIacerea si protecia
mediului si cerinei E - 'Izolaie termic, hidroIug si economie de energie. La proiectarea
si executarea lucrrilor de izolaii termice se va avea n vedere si respectarea celorlalte
cerine speciIicate n art. 5 din Legea nr. 10/1995 (inclusiv a condiiilor privind sigurana la
Ioc provenind att din interiorul ct si din exteriorul cldirilor).
n cele ce urmeaz sunt prezentai parametrii si nivelurile de perIorman pentru
condiiilor tehnice:
Mediu higrotermic n tabelul nr. 2;
Izolare termic si economie de energie n tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 2
Nr.
crt
Parametru de performan Nivel de performant
Metod de
determinare
0 1 2 3
Unitate Iuncional
1 Indicele global de conIort PMV
(opiunea medie previzibil)
conIorm reglementrilor
tehnice speciIice diIeritelor
categorii de construcii, date n
ANEXA B
SR ISO 7730
2 Temperatura interioar de calcul conIorm normativului C 107/3
si standardului SR 1907-2
SR EN 22726
3 Umiditatea relativ a aerului interior conIorm reglementrilor
tehnice speciIice diIeritelor
categorii de construcii, date n
ANEXA B
SR EN 22726
4 DiIerena de temperatur (T
i max
)
ntre temperatrura interioar de
calcul (T
i
) si temperatura medie a
supraIeelor interioare ale
elementelor delimitatoare (T
si
)
conIorm normativului
C 107/3 si reglementrilor
tehnice speciIice diIeritelor
categorii de construcii, date n
ANEXA B
C 107/3
5 Amplitudinea de oscilaie a
temperaturii aerului interior (A
Ti
)
conIorm normativului
C 107/7 si reglementrilor
tehnice speciIice diIeritelor
categorii de construcii, date n
ANEXA B
C 107/7
6 Asimetria temperaturii radiante Ia
de un element plan, n direcie
vertical si orizontal
conIorm reglementrilor
tehnice speciIice diIeritelor
categorii de construcii, date n
ANEXA B
SR EN 22726
7 DiIerena de temperatur a aerului
pe vertical ntre nivelul capului si
nivelul gleznelor
conIorm reglementrilor
tehnice speciIice diIeritelor
categorii de construcii, date n
ANEXA B
SR EN 22726
8 Viteza curenilor de aer conIorm reglementrilor
tehnice speciIice diIeritelor
categorii de construcii, date n
ANEXA B
SR EN 22726
Elemente de nchidere
9 Rezistena termic speciIic corectat a
elementelor de nchidere
conIorm normativ C
107/3: R` R`
nec
C 107/3
10 Temperatura minim a supraIeei
interioare a elementelor de construcie
(T
si min
)
T
si min
>
r
C 107/3
11 Procentul de crestere a umiditii
materialelor componente ale structurii
elementului de nchidere, ca urmare a
condensrii vaporilor de ap
conIorm normativului
C 107/6
C 107/6
12 Cantitatea de ap acumulat n
interiorul elementelor de nchidere, de
la un an la altul, datorit Ienomenului de
condens
nu se admite acumulare de
ap de la un an la altul
C 107/6
13 Rezistena la permeabilitate la aer a
elementelor de nchidere
conIorm STAS 6472/7 STAS 6472/7
14 Energia transIerat de la picior spre
pardoseal (legat de senzaia de rece
cald)
conIorm reglementrilor
tehnice speciIice
diIeritelor categorii de
construcii, date n
ANEXA B
*)
STAS 6472/10
*)
ClasiIicarea pardoselilor, n Iuncie de transIerul de cldur de la picior spre pardoseal, la
contactul de scurt durat (1 minut) si de lung durat (10 minute) se Iace n conIormitate
cu prevederile din STAS 6472/10.
Tabelul nr. 3
Nr.
crt.
Parametru de perIorman Nivel de perIormant
Metod de
determinare
0 1 2 3
Cldirea n ansamblu
1 CoeIicientul global de izolare termic pentru cldiri de locuit:
G GN
pentru cldiri avnd alt
destinaie dect cele de
locuit:
G1 G1reI
C 107/1
C 107/2
Elemente de nchidere
2 Rezistena termic corectat, medie pe
cldire, a Iiecrui element de nchidere R`
m
R`
min
C 107/3
5 COND TEHNCE DE PERFORMAN PENTRU MATERALE
TERMOZOLANTE
5.1 Clasificare
5.1.1 Dup natura lor, materialele termoizolante se clasiIic n:
a) materiale anorganice (ex: produse din vat mineral sau vat de sticl, sticl
spongioas, etc.);
b) materiale din polimeri sintetici (ex: polistiren, poliuretan, etc.);
5.1.2 Dup rigiditate, materialele termoizolante se clasiIic n:
a) materiale Ioarte rigide clasa T1 materiale care au tasarea mai mic de 1 sub
sarcina de 2000 N/m
2
;
b) materiale rigide clasa T2 materiale care au tasarea cuprins ntre 1 si 5
sub sarcina de 2000 N/m
2
;
c) materiale semirigide clasa T3 materiale care au tasarea cuprins ntre 5 si
10 sub sarcina de 2000 N/m
2
;
d) materiale usor tasabile clasa T4 materiale care au tasarea cuprins ntre 10 si
20 sub sarcina de 2000 N/m
2
;
e) materiale Ioarte tasabile clasa T5 materiale care au tasarea mai mare de 20
sub sarcina de 2000 N/m
2
.
5.2 Condiii tehnice de calitate
Materialele termoizolante trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate prezentate n
continuare.
5.2.1 Condiii privind conductivitatea termic
Conductivitatea termic de calcul trebuie s Iie mai mic sau cel mult egal cu
0,10 W/(mK).
5.2.2 Condiii privind densitatea
Densitatea aparent n stare uscat a materialelor termoizolante trebuie s Iie mai
mic sau cel mult egal cu 550 kg/m
3
.
5.2.3 Condiii privind rezistena mecanic
Materialele termoizolante trebuie s prezinte stabilitate dimensioanl si caracteristici
Iizico-mecanice corespunztoare, n Iuncie de structura elementelor de construcie n care
sunt nglobate sau de tipul straturilor de protecie, astIel nct materialele s nu prezinte
deIormri sau degradri permanente, din cauza solicitrilor mecanice datorate procesului de
exploatare, agenilor atmosIerici sau aciunilor excepionale.
5.2.4 Condiii privind durabilitatea
Durabilitatea materialelor termoizolante trebuie s Iie n concordan cu durabilitatea
cldirilor si a elementelor de construcie n care sunt nglobate, ct si cu gradul de
accesibilitate pentru eventualele intervenii n caz de degradare a izolaiei termice.
5.2.5 Condiii privind sigurana la Ioc
Comportarea la Ioc a materialelor termoizolante utilizate trebuie s Iie n concordan
cu condiiile normate prin reglementrile tehnice privind sigurana la Ioc, astIel nct s nu
deprecieze rezistena la Ioc a elementelor de construcie pe care sunt aplicate/nglobate.
5.2.6 Condiii din punct de vedere sanitar si al proteciei mediului
5.2.6.1 Materialele utilizate la realizarea izolaiei termice a elementelor de
construcie nu trebuie s emane n decursul exploatrii mirosuri, substane toxice, radioactive
sau alte substane duntoare pentru sntatea oamenilor sau care s produc poluarea
mediului nconjurtor.
5.2.6.2 n cazul utilizrii izolaiei termice din materiale care pe parcursul exploatrii
pot degaja pulberi n atmosIer (produse din vat mineral, vat de sticl, etc.) trebuie s se
realizeze protecia etans sau nglobarea n structuri protejate a acestora.
5.2.7 Condiii privind comportarea la umiditate.
Materialele termoizolante trebuie s Iie stabile la umiditate sau s Iie protejate
mpotriva umiditii.
5.2.8 Condiii privind comportarea la ageni biodegradabili
Materialele termoizolante trebuie s reziste la aciunea agenilor biologici sau s Iie
tratate biocid sau protejate cu straturi de protecie.
5.2.9 Condiii speciale
5.2.9.1 Materialele termoizolante trebuie s permit aplicarea lor n structura
elementelor de construcie sau aplicarea unor straturi de protecie pe supraIaa lor.
5.2.9.2 Materialele termoizolante nu trebuie s conin sau s degaje substane
care s degradeze elementele cu care vin n contact (inclusiv prin coroziune).
5.2.9.3 Materialele termoizolante care se monteaz prin procedee la cald nu trebuie
s prezinte Ienomene de nmuiere sau tasare la temperaturi mai mici dect cele de aplicare. n
caz contrar ele vor trebui s Iie prevzute din Iabricaie cu un strat de protecie.
5.2.10 Condiii privind punerea n oper
Materialele termoizolante trebuie s permit o punere n oper care s pstreze
constana caracteristicilor Iizico-mecanice si de izolare termic n condiii de exploatare.
5.2.11 Condiii privind controlul de calitate
5.2.11.1 Materialele noi sau cele tradiionale produse n strintate trebuie s Iie
agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrri de izolaii termice n construcii.
5.2.11.2 Toate materialele termoizolante utilizate trebuie s aib certiIicate de
conIormitate privind calitatea.
5.2.12 Cerine privind condiiile de livrare, depozitare, transport si manipulare
5.2.12.1 La livrare, materialele termoizolante trebuie s Iie nsoite de certiIicate de
calitate care s le conIirme caracteristicile Iizico-mecanice conIorm celor prevzute n
standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de Iabricaie ale produselor
respective. n certiIicatul de calitate trebuie s se speciIice numrul normei tehnice de
Iabricaie (standard de produs, agrement tehnic, norm sau marc de Iabricaie, etc.).
5.2.12.2 Transportul, manipularea si depozitarea materialelor termoizolante trebuie
s se Iac cu asigurarea tuturor msurilor necesare pentru protejarea si pstrarea
caracteristicilor Iuncionale ale acestor materiale. Aceste msuri trebuie asigurate att de
productorii ct si de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conIorm prevederilor
standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective.
5.2.12.3 Condiiile de depozitare, transport si manipulare, eventualele msuri
speciale ce trebuie luate la punerea n oper precum si eventualii Iactori de risc, care pot s
apar n timpul depozitrii, transportului, manipulrii si punerii n oper (produse
combustibile, care degaj anumite noxe, care se aplic la cald, etc.) vor Ii n mod expres
precizate n normele tehnice ale produsului precum si n avizele de expediie eliberate la
Iiecare livrare.
*
* *
5.3 Valori de control ale caracteristicilor termotehnice de calcul ale materialelor
termoizolante
n ANEXA A sunt prezentate valorile de control pentru caracteristicile termotehnice
ale materialelor termoizolante utilizate n mod curent la izolarea termic a cldirilor.
Valorile reale ale conductivitilor termice ale materialelor vor Ii precizate n normele
tehnice (standarde de produs, agremente tehnice, norme sau mrci de Iabricaie) ale
produsului.
ncadrarea n valorile de control sau stabilirea conductivitii termice de calcul pentru
materialele care nu sunt cuprinse n aceast list vor Ii precizate n normele de produs (norm
sau marc de Iabricaie, agrement tehnic, etc.).
6 PRINCIPII DE CONFORMARE HIGROTERMIC A ELEMENTELOR DE
CONSTRUC IE I A CL DIRILOR
6.1 Prevederi generale
6.1.1 Dimensionarea din punct de vedere higrotermic a elementelor de construcie se
va Iace n conIormitate cu prevederile din normativele C 107/3, C 107/5 si C 107/6, iar pentru
satisIacerea cerinei de economie de energie se vor respecta prevederile din normativele C
107/1 si C 107/2.
VeriIicarea la stabilitate termic a elementelor de nchidere a cldirilor se va Iace n
conIormitate cu prevederile din normativul C 107/7.
6.1.2 Alegerea materialului termoizolant se va Iace n Iuncie de:
perIormanele de izolare termic;
ncrcrile la care poate Ii supus materialul n timpul exploatrii si punerii n
oper;
ncrcrile suplimentare, datorate stratului termoizolant, asupra
elementelor/cldirii pe care sunt aplicate;
modul de Iixare a straturilor componente ale elementului de construcie;
distanele - pe vertical si orizontal - dintre elementele de Iixare;
cerinele de siguran la Ioc;
6.1.3 Dup caz, izolarea termic poate Ii corelat si cu alte msuri privind
satisIacerea cerinei de izolare termic si economie de energie, ca de exemplu:
asigurarea unui raport ct mai mic ntre supraIaa exterioar a cldirilor si
volumul lor;
orientarea corespunztoare a ncperilor, Iuncie de destinaia lor, n raport cu
punctele cardinale si cu direcia vnturilor dominante;
realizarea unui raport optim ntre supraIeele pline si supraIeele vitrate;
utilizarea instalaiilor de climatizare-ventilare;
utilizarea de instalaii si echipamente cu randament superior;
recuperarea cldurii;
Iolosirea energiilor neconvenionale.
6.1.4 Pentru condiiile climatice din ara noastr, se recomand utilizarea unor
elemente de nchidere cu inerie termic mare si medie (deIinit conIorm normativ C 107/2).
Elementele de nchidere cu inerie termic mic se recomand n cazul cldirilor cu
ocupare temporar (case de vacan, etc.) sau n cazul cldirilor cu ocupare discontinu.
6.1.5 Stratul termoizolant din structura unui element exterior de construcie trebuie
protejat contra:
umiditii din exterior si precipitaiilor atmosIerice, prin straturi de protecie
(tencuieli, Iinisaje hidroIobizate la perei, respectiv nvelitori si hidroizolaii la
acoperisuri);
umiditii din interior, prin straturi de protecie (bariere contra vaporilor de ap);
inIiltraiilor de aer, prin straturi de protecie (bariere antivnt);
radiaiei solare, prin asigurarea unei stabiliti termice corespunztoare si
prevederea unor msuri de protecie antiradiante eIiciente (straturi de aerare,
protecii n culori deschise, etc.);
agenilor biologici, prin tratamente speciale
Excepie Iac acoperisurile cu nvelitoare invers (ranversate), la care stratul
termoizolant trebuie s aib el nsusi capacitatea de a rezista la agenii climatici menionai,
acesta Iiind protejat printr-un strat superior geotextil si un strat de lest.
6.1.6 Elementele opace exterioare ale cldirilor vor avea o alctuire si o succesiune a
straturilor componente concepute astIel nct s nu se produc condens pe supraIaa interioar
si s se elimine sau s se reduc, pn la limitele admise, cantitile de vapori de ap
condensai (n perioada rece a anului) astIel nct s nu se produc acumulare de umiditate de
la un an la altul, n interiorul lor, n conIormitate cu prevederile din C 107/6. n acest scop se
recomand amplasarea straturilor termoizolante permeabile la vapori spre exteriorul
elementului de construcie iar paramentul exterior s permit diIuzia vaporilor.
6.1.7 La cldirile care n mod permanent au umiditi relative interioare peste 60,
pentru mpiedicarea cresterii umiditii provenite din condensarea vaporilor de ap n
interiorul elementelor de construcie, trebuie s se prevad bariere contra vaporilor de ap sau
straturi de aer ventilat.
Necesitatea si dimensionarea barierei contra vaporilor se stabileste prin calcul,
conIorm normativ C 107/3 si C 107/6, att pentru elementele exterioare de nchidere ct si
pentru elementele interioare de compartimentare care separ ncperi cu regim de umiditate
ridicat (
i
> 60) si/sau ncperi nclzite de ncperi nenclzite.
Bariera contra vaporilor de ap se recomand a Ii prevzut, indiIerent de umiditatea
relativ a aerului din interiorul ncperilor, la elementele multistrat alctuite dintr-un strat
interior din materiale poroase, permeabile la vapori (de ex. plci din vat mineral sau de
sticl, etc.) si un strat exterior cu rezisten mare la diIuzia vaporilor (hidroizolaii, Ioi de
tabl, etc.).
De asemenea, trebuie s se prevad bariere contra vaporilor si la pereii de
compartimentare ai bilor si buctriilor interioare Ir ventilare direct.
Bariera contra vaporilor de ap se prevede obligatoriu pe partea dinspre care vaporii
ptrund n elementul de construcie (de obicei pe partea ,,cald a termoizolaiei sau pe Iaa
interioar a elementului de construcie), pe un strat suport corespunztor tipului de barier
ales.
La ncperile cu procese umede, n care elementele de construcie intr n contact cu
apa, barierele contra vaporilor si straturile lor de protecie trebuie s Iie rezistente la ap.
Stratul de protecie interior cu rol de barier suplimentar contra vaporilor (plci ceramice
smluite, de sticl, etc.) va avea rosturile etansate. Pe tavane nu se aplic nici o protecie cu
rol de barier contra vaporilor. Se recomand utilizarea de tencuieli poroase.
La ncperile la care umiditatea relativ a aerului interior depseste numai pe
perioade scurte de timp valoarea de 60 (ex.: bi si buctrii n cldiri de locuit, etc.) se va
aplica pe Iaa interioar a pereilor (inclusiv la pereii interiori) o protecie cu rol de barier
contra vaporilor.
6.1.8 Pe Iaa exterioar a elementelor de construcie realizate Ir interspaii de aer
ventilat ntre stratul termoizolant si stratul exterior de protecie, utilizate la ncperile cu
umiditate relativ interioar peste 60, nu este recomandabil s se Ioloseasc straturi
impermeabile la vapori de ap, sub Iorm de pelicule, Iolii sau placaje (plci ceramice
glazurate, etc.).
La pereii ncperilor cu umiditate relativ interioar sub 60 (inclusiv la bi si
buctrii n cldiri de locuit si altele asimilate acestora), aceste straturi se recomand s Iie
aplicate pe Ieele exterioare numai pe supraIee reduse (nu n cmp continuu).
6.2 Prevederi specifice pereilor exteriori
6.2.1 Generaliti si clasiIicare
6.2.1.1 PerIormanele termotehnice ale pereilor exteriori izolai termic sunt n
Iuncie de grosimea si tipul stratului termoizolant precum si de poziia acestuia n structura
elementului de construcie n care este inclus.
6.2.1.2 Din punct de vedere a comportrii higrotermice, cele mai uzuale alctuiri de
perei exteriori izolai termic sunt:
perei cu alctuire compact;
perei cu alctuire ventilat.
Pereii cu alctuire compact sunt pereii la care straturile componente sunt realizate
din materiale omogene aIlate n contact direct ntre ele sau care pot Ii separate prin straturi de
aer nchise (Ir posibilitatea comunicrii cu mediul ambiant).
Pereii cu alctuire ventilat sunt pereii n componena crora se realizeaz un strat
de aer care comunic cu mediul ambiant. Aceast comunicare se realizeaz n mod curent prin
Iante de admisie si de evacuare. Fantele de admisie se amplaseaz la partea inIerioar a
peretelui, iar cele de evacuare la partea superioar si se dimensioneaz astIel nct s se
asigure o circulaie a aerului care s rspund cerinelor higrotermice.
6.2.1.3 Straturile de aer din componena pereilor exteriori, n Iuncie de supraIaa
oriIiciilor de admisie a aerului raportate la metru liniar de lungime orizontal a peretelui, se
clasiIic astIel:
neventilate - cnd supraIaa Iantelor (oriIiciilor) de admisie este < 500 mm
2
/m;
slab ventilate - cnd supraIaa Iantelor (oriIiciilor) de admisie este 500 mm
2
/m ,
dar 1500 mm
2
/m;
puternic ventilate - cnd supraIaa Iantelor (oriIiciilor) de admisie
este ~ 1500 mm
2
/m.
6.2.2 Prevederi speciIice pereilor exteriori cu alctuire compact
6.2.2.1 Din punct de vedere a comportrii termotehnice, pereii exteriori cu alctuire
compact pot Ii clasiIicai n:
perei cu inerie termic mare;
perei cu inerie termic medie;
perei cu inerie termic mic.
ncadrarea n una din cele trei clase de inerie termic se Iace n conIormitate cu
prevederile din normativ C 107/2.
6.2.2.2 La conIormarea structurii pereilor exteriori cu alctuire compact, cu inerie
termic medie sau mare se recomand ca stratul termoizolant s Iie amplasat spre Iaa
exterioar a elementului de construcie.
6.2.2.3 Alctuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerie termic
medie sau mare (Iig. 1 a si 1 b) este urmtoarea:
Iinisaj interior (dup caz, acesta poate avea si rol de barier contra vaporilor de
ap);
strat suport al Iinisajului interior (ex: tencuieli hidraulice, tencuieli uscate, glet,
etc.);
strat masiv (perete din beton armat, zidrie, etc.);
barier contra vaporilor de ap (dup caz);
strat termoizolant;
strat de protecie a termoizolaiei;
Iinisaj exterior.
6.2.2.4 Alctuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerie termic mic
(Iig. 1 c) este urmtoarea:
Iinisaj interior (dup caz, acesta poate avea si rol de barier contra vaporilor de
ap);
strat suport al Iinisajului interior (ex: Iee din lemn, mase plastice, metalice, etc.);
schelet rezistent (de regul din elemente liniare);
strat termoizolant;
strat de protecie a termoizolaiei (ex: Iee din lemn, mase plastice, metalice, etc.);
Iinisaj exterior (dup caz).
6.2.2.5 Stratul termoizolant trebuie Iixat de stratul suport. Aceast Iixare poate Ii,
dup caz, mecanic si/sau prin lipire, prin intermediul unui schelet suplimentar de rezisten
(din lemn, proIile metalice cu perei subiri, etc.). Legtura ntre stratul suport si stratul de
protecie se poate realiza, dup caz, prin intermediul unor ancore metalice din oel inoxidabil
sau mase plastice, sau prin intermediul unui schelet suplimentar de rezisten.
6.2.2.6 Dimensionarea pieselor de Iixare ale stratului termoizolant si a stratului de
protecie a acestuia, de stratul suport, se va Iace innd seama de sarcinile gravitaionale, de
aciunea vntului si a variaiilor de temperatur si de ncrcrile excepionale.
Calculul de dimensionare se va Iace n conIormitate cu prevederile din STAS
10101/20, STAS 10101/23 si normativ P 100.
Totodat, sistemele de Iixare trebuie s Iie compatibile cu deIormaiile alternative
(dilatri contracii) ale structurii /stratului rezistent.
6.2.2.7 La pereii exteriori compaci, cu inerie termic medie sau mare, se
recomand ca stratul de protecie a termoizolaiei si Iinisajului exterior s Iie permeabil la
vapori.
6.2.3 Prevederi speciIice pereilor exteriori cu alctuire ventilat
6.2.3.1 Alctuirea de principiu a pereilor exteriori ventilai este similar cu
alctuirile prezentate pentru pereii compaci (pct. 6.2.2.3 si 6.2.2.4) dar are n componen si
un strat de aer pus n comunicare cu mediul ambiant, care poate Ii strat de aer slab ventilat sau
puternic ventilat (conIorm pct. 6.2.1.3).
OriIiciile de ventilare vor Ii prevzute cu dispozitive de protecie mpotriva
intruziunii roztoarelor, psrilor si insectelor (de ex. site).
6.2.3.2 Nivelul de ventilare a stratului de aer va Ii ales n Iuncie de umiditatea
relativ a aerului interior, recomandabil dup cum urmeaz:
la umiditi relative
i
75 - strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat;
la umiditi relative
i
> 75 - strat de aer puternic ventilat.
6.2.3.3 La alctuirile cu strat de aer ventilat se recomand ca, pe supraIaa
termoizolaiei - realizat din materiale cu permeabilitate mare la aer - aIlat n contact cu
stratul de aer, s se prevad o barier antivnt (de ex. carton sau estur permeabil la vapori).
6.2.3.4 Cerinele reIeritoare la Iixarea stratului termoizolant, prevzute pentru pereii
cu alctuire compact (pct. 6.2.2.5; 6.2.2.6) sunt valabile si pentru pereii cu alctuire
ventilat.
Dimensionarea pieselor de Iixare se va Iace suprapunnd eIectul suciunii exercitate
de vnt pe Iaa exterioar a peretelui cu eIectul presiunii exercitate de vnt pe Ieele interioare,
care vin n contact cu stratul de aer ventilat.
n Iig. 2 se prezint n mod exempliIicativ o soluie de perete exterior cu alctuire
ventilat.
6.3 Prevederi specifice acoperiyurilor
6.3.1 Generaliti si clasiIicare
6.3.1.1 PerIormanele termotehnice ale acoperisurilor izolate termic sunt n Iuncie
de grosimea si natura stratului termoizolant.
6.3.1.2 Se recomand ca stratul termoizolant s Iie aplicat pe Iaa exterioar a
stratului suport.
6.3.1.3 Elementele cu straturi de aer neventilat introduse n structura acoperisului
(plansee cu corpuri ceramice sau de beton cu goluri) se admit numai dac aceastea sunt plasate
sub termoizolaie si numai la ncperi cu umiditatea relativ a aerului interior mai mic de
60.
6.3.1.4 Din punct de vedere al comportrii higrotermice, acoperisurile cldirilor
nclzite se clasiIic n:
acoperisuri cu alctuire compact;
acoperisuri cu alctuire ventilat.
6.3.1.5 Acoperisurile cu alctuire compact sunt acoperisurile la care straturile
componente se aIl n contact direct unul cu altul.
Din categoria acoperisurilor cu alctuire compact Iac parte acoperisurile la care
stratul termoizolant nu este prevzut cu canale de ventilare; n structura acoperisului pot Ii
straturi de aer, dar care nu comunic cu atmosIera (plansee cu goluri, etc.).
Eventualele straturi de diIuzie din componena structurii termohidroizolante a
acoperisului nu schimb ncadrarea acoperisului din grupa acoperisurilor cu alctuire
compact.
6.3.1.6 Acoperisurile cu alctuire ventilat sunt acoperisurile la care stratul
termoizolant:
este prevzut cu canale de ventilare (care comunic cu atmosIera), dispuse n
structura sa;
este amplasat distanat, Iie Ia de stratul suport, Iie Ia de stratul de protecie
(astereal, nvelitoare, hidroizolaie, etc.), astIel nct s Iormeze un strat de aer
ventilat.
Din categoria acoperisurilor cu alctuire ventilat Iac parte acoperisurile teras la care
stratul termoizolant este prevzut cu canale sau straturi de ventilare precum si acoperisurile cu
pod ventilat.
6.3.1.7 Dimensionarea pieselor de Iixare a stratului termoizolant si a stratului de
protecie a acestuia de stratul suport se va Iace innd seama si de aciunea vntului si a
variaiilor de temperatur precum si de aciunile excepionale.
VeriIicarea acoperisurilor ventilate la aciunea vntului se va Iace suprapunnd
eIectul suciunii de pe Iaa superioar a structurii cu eIectul presiunii exercitate de vnt pe
Ieele interioare, care vin n contact cu stratul de aer ventilat.
Calculul de dimensionare se va Iace n conIormitate cu prevederile din STAS
10101/20, STAS 10101/23 si normativ P 100.
De asemenea, Iixarea straturilor componente trebuie s Iie compatibil cu
deIormaiile alternative (dilatri contracii) ale structurii/stratului rezistent.
6.3.2 Prevederi speciIice pentru acoperisuri cu alctuire compact
(Ir spaiu de aer ventilat)
6.3.2.1 La acoperisurile cu alctuire compact este necesar ca stratul termoizolant s
Iie realizat cu materiale termoizolante cu permeabilitate mic la vapori si stabile la umiditate
(polistiren, spum rigid de poliuretan, sticl spongioas), astIel nct s nu Iie Iavorizat
condensarea vaporilor de ap n termoizolaie.
6.3.2.2 Alctuirea de principiu a unui acoperis compact este:
Iinisaj interior;
strat suport rezistent;
strat de pant si/sau de nivelare (dup caz);
strat de diIuzie a vaporilor de ap (dup caz);
barier contra vaporilor de ap;
strat termoizolant;
strat de protecie a termoizolaiei (dup caz);
strat de diIuzie a vaporilor de ap (dup caz);
hidroizolaie;
protecie hidroizolaie.
Excepie Iac acoperisurile cu nvelitoare invers (ranversate) la care alctuirea de
principiu este:
Iinisaj interior;
strat suport rezistent;
strat de pant si/sau de nivelare (dup caz);
hidroizolaie;
strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitatea mai mare de 30 kg/m
3
;
protecie termoizolaie (strat geotextil si lestare).
6.3.2.3 Bariera contra vaporilor de ap se dispune pe partea dinspre interior a
termoizolaiei (Iaa 'cald).
6.3.2.4 La cldirile cu umiditate relativ a aerului interior cuprins ntre 61 ... 75,
n alctuirea acoperisului trebuie s Iie prevzute straturi de diIuzie (sub hidroizolaie,
recomandabil si sub bariera contra vaporilor de ap).
n cazul Iolosirii unor bariere contra vaporilor de ap, puternice (Iolii metalice lipite
continuu pe ntreaga supraIa) si a unor straturi termoizolante perIormante se poate renuna la
straturile de diIuzie.
Stratul de diIuzie de sub hidroizolaie se recomand s Iie prevzut n cazul n care
peste termoizolaie se aplic un strat de protecie realizat prin procedee umede.
Stratul de diIuzie a vaporilor va Ii dus pn la limita acoperisului si pus n legtur cu
atmosIera, iar la supraIee mari de acoperis va Ii aerat suplimentar prin intermediul tuburilor
de ventilare (deIlectoare), innd seama c un deIlector poate servi o supraIa de acoperis de
cca. 80 ... 120 m
2
.
6.3.2.5 n cazul straturilor suport metalice (tabl cutat, tabl ondulat, etc.) si a
utilizrii unor materiale termoizolante cu permeabilitate mic la vapori si stabile la umiditate,
se poate renuna la bariera contra vaporilor si la stratul de diIuzie de sub bariera contra
vaporilor, dac la mbinarea ntre panourile de tabl se prevd cordoane de chit permanent
elastic si acoperitoare de rost din material hidroizolant lipit.
n Iig. 3, 4, 5 sunt prezentate n mod exempliIicativ alctuiri de principiu pentru
acoperisuri cu alctuire compact.
6.3.3 Prevederi speciIice pentru acoperisuri cu alctuire ventilat
6.3.3.1 Straturile de aer din componena acestor acoperisuri se clasiIic, n Iuncie de
supraIaa oriIiciilor de admisie a aerului raportat la metru ptrat de supraIa de acoperis,
astIel:
neventilate - cnd supraIaa oriIiciilor de admisie este 500 mm
2
/m
2
;
slab ventilate cnd supraIaa oriIiciilor de admisie este 500 mm
2
/m
2
dar 1500 mm
2
/m
2
;
puternic ventilate - cnd supraIaa oriIiciilor de admisie este > 1500 mm
2
/m
2
.
6.3.3.2 Acoperisurile cu alctuire ventilat se pot utiliza att la cldiri cu regim
normal de umiditate ct si la cldiri cu umiditate relativ ridicat (
i
> 75). La cldirile cu
umiditate relativ ridicat (
i
> 75) este recomandabil s se utilizeze acoperisuri cu strat de
aer puternic ventilat.
De asemenea, acest tip de acoperis se utilizeaz si n cazul Iolosirii unor materiale
termoizolante sensibile la umiditate (produse din vat mineral) sau a unor straturi care se
realizeaz prin procedee umede.
a) Acoperisuri cu canale de ventilare dispuse n grosimea termoizolaiei
6.3.3.3 Alctuirea de principiu a unui astIel de acoperis este:
Iinisaj interior;
strat suport rezistent;
strat de pant si/sau de nivelare (dup caz);
strat de diIuzie a vaporilor de ap (dup caz);
barier contra vaporilor de ap;
termoizolaie cu canale de aerare;
strat de protecie a termoizolaiei (dup caz);
strat de diIuzie a vaporilor de ap (dup caz);
hidroizolaie;
protecie hidroizolaie.
6.3.3.4 Canalele de ventilare se realizeaz n stratul termoizolant, Iie prin dispunerea
distanat a plcilor termoizolante din rndul inIerior (n cazul prevederii termoizolaiei n
dou sau mai multe straturi), Iie prin tesirea muchiilor la partea inIerioar a plcilor
termoizolante (n cazul n care termoizolaia este prevzut ntr-un singur strat), Iie prin
Iolosirea unor plci termoizolante cu caneluri.
Canalele de ventilare se recomand a avea seciune de cca. 25 cm
2
si vor Ii dispuse la
cca. 50 ... 70 cm distan unul de cellalt, n ambele sensuri ale acoperisului.
6.3.3.5 Ventilarea termoizolaiei acoperisului se asigur prin practicarea unor oriIicii
de ventilare, puse n legtur cu atmosIera exterioar, dimensionate si amplasate conIorm
prevederilor din STAS 6472/5.
Pentru Iacilitarea tirajului se vor adopta urmtoarele msuri constructive:
supraIeele oriIiciilor de iesire a aerului vor Ii de 1,5 . 2 ori mai mari dect cele
de intrare;
oriIiciile de iesire a aerului vor Ii dispuse n cel mai nalt punct al acoperisului
(coame) si se realizeaz cu ajutorul deIlectoarelor sau acoperitoarelor de coam;
oriIiciile de intrare a aerului vor Ii dispuse ct mai jos posibil, pe conturul
acoperisului.
OriIiciile de ventilare la acoperisurile Ir pant sau cu pant spre interior se prevd
pe laturile construciei.
La acoperisurile cu o singur pant, oriIiciile pentru intrarea aerului se dispun pe o
latur, iar cele de iesire pe cealalt latur a construciei (la cota cea mai ridicat).
OriIiciile de ventilare pot Ii dispuse si pe conturul luminatoarelor, cosurilor, pe
rebordurile rosturilor de dilataie, etc., n Iuncie de alctuirea si amplasarea convenabil a
acestora pe acoperis.
La poziionarea gurilor de admisie si evacuare a aerului se va avea n vedere si
direcia vntului dominant din zona n care se amplaseaz cldirea.
OriIiciile de ventilare vor Ii prevzute cu dispozitive de protecie mpotriva
intruziunii roztoarelor, psrilor si insectelor (de ex. site).
6.3.3.6 Bariera contra vaporilor de ap si straturile de diIuzie se prevd n
conIormitate cu pct. 6.1.7 din prezentul normativ.
6.3.3.7 La acest tip de acoperis se prevd deIlectoare simple, duble sau triple, n
Iuncie de numrul straturilor care trebuie s Iie ventilate.
n Iig. 6 si 7 sunt prezentate n mod exempliIicativ alctuiri de principiu pentru
acoperisuri cu canale de ventilare dispuse n grosimea termoizolaiei, n Iig. 8 este prezentat un
mod de realizare a canalelor de aerare, iar n Iig. 9 a si 9 b sunt prezentate detalii de principiu
privind comunicarea canalelor de aerare cu exteriorul.
b) Acoperisuri cu spaiu de aer ventilat
6.3.3.8 Acoperisurile cu spaiu de aer ventilat sunt caracterizate de existena a dou
straturi portante: unul inIerior, peste care se aplic termoizolaia, altul superior, peste care se
aplic hidroizolaia. ntre acestea se aIl un strat de aer ventilat.
6.3.3.9 Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a acoperisurilor cu spaiu de
aer ventilat se va Iace n conIormitate si cu prevederile din STAS 6472/5.
6.3.3.10 Alctuirea de principiu a unui acoperis cu spaiu de aer ventilat este:
Iinisaj interior;
strat suport rezistent (de ex. planseu de beton sau lemn, schelet de susinere a
stratului termoizolant autoportant etc.);
barier contra vaporilor de ap (dup caz);
strat termoizolant;
strat de protecie a termoizolaiei (barier antivnt, strat de circulaie, etc.);
spaiu de aer ventilat;
alctuire de nvelitoare.
6.3.3.11 n Iuncie de poziia stratului termoizolant si de Iunciunea atribuit
spaiului, aceste acoperisuri pot Ii:
acoperisuri cu poduri ventilate la care stratul termoizolant se aplic pe Iaa
superioar a planseului de peste ultimul nivel;
acoperisuri cu poduri mansardate, la care stratul termoizolant se aplic la partea
inIerioar a alctuirii nvelitorii.
6.3.3.12 La acoperisurile cu poduri ventilate realizate cu plansee din beton armat,
condiiile privind diIuzia la vaporii de ap si permeabilitatea la aer sunt ndeplinite de la sine
(dac se asigur ventilarea podului, de ex. prin meninerea Iantelor de ventilare n poziia
deschis).
b.1 Termoizolarea acoperisurilor cu pod ventilat
6.3.3.13 Termoizolarea planseelor spre pod se Iace, de regul, la partea lor
superioar, executndu-se n general din materiale termoizolante sub Iorm de saltele sau plci
(din vat mineral sau vat de sticl etc.).
6.3.3.14 n cazul izolaiilor termice din saltele de vat mineral sau de sticl, se
recomand s se aplice pe Iaa care vine n contact cu aerul ventilat o barier antivnt,
realizat dintr-un strat de carton, hrtie KraIt etc., permeabil la vapori.
6.3.3.15 La podurile circulabile, stratul de protecie a termoizolaiei trebuie realizat
astIel nct s permit circulaia (de ex. sap armat, podine de lemn, etc.).
n Iig. 10 este prezentat n mod exempliIicativ o alctuire de principiu pentru
acoperisuri cu pod ventilat.
b.2 Termoizolarea acoperisurilor cu poduri mansardate
6.3.3.16 Termoizolaia, de regul sub Iorm de saltele sau plci (din vat mineral,
vat de sticl, etc.), se realizeaz prin Iixarea materialului termoizolant (sub si/sau ntre
cpriori).
6.3.3.17 Stratul termoizolant trebuie s Iie protejat pe Iaa inIerioar cu un strat de
Iinisaj etans care s asigure protecia utilizatorilor mpotriva eventualelor pulberi ce pot Ii
degajate de materialele termoizolante n timpul exploatrii.
6.3.3.18 La termoizolarea acoperisurilor cu poduri mansardate se vor avea n vedere
si prevederile din 'Ghid pentru proiectarea mansardelor la cldiri de locuit.
n Iig. 11 este prezentat n mod exempliIicativ o alctuire de principiu pentru
acoperisuri cu poduri mansardate.
6.4 Prevederi specifice planyeelor
6.4.1 Generaliti si clasiIicare
6.4.1.1 Dimensionarea izolaiei termice a planseelor se va Iace n conIormitate cu
prevederile din normativ C 107/3 sub aspectul asigurrii diIerenei maxime de temperatur
ntre temperatura aerului interior si temperatura medie pe supraIaa interioar a pardoselii si cu
prevederile din normativ C 107/1 sau C 107/2 (dup caz), sub aspectul economiei de energie.
Ttipul de pardoseal se va alege innd seama de destinaia ncperii n conIormitate cu
reglementrile tehnice speciIice diIeritelor categorii de construcii (date n ANEXA B) si cu
prevederile din STAS 6472/10, sub aspectul senzaiei de rece - cald la contactul piciorului cu
pardoseala.
6.4.1.2 n Iuncie de modul n care trebuie s Iie tratate planseele din punct de vedere
higrotermic, acestea pot Ii:
plansee peste spaii reci (interioare si exterioare);
plansee n contact cu solul.
6.4.2 Plansee peste spaii reci
6.4.2.1 Prin spaiu rece se nelege spaiul delimitat de planseu care n mod curent are
o temperatur a aerului cu cel puin 5
0
C mai sczut dect cea a spaiului adiacent.
6.4.2.2 Planseele peste spaii reci se vor izola termic, Iie prin aplicarea unui strat
termoizolant pe una din Ieele planseului (recomandabil pe Iaa care vine n contact cu aerul
mai rece), Iie prin nglobarea izolaiei termice n structura planseului (cazul curent al
planseului de lemn).
6.4.2.3 La concepia si proiectarea planseelor peste spaii reci se va urmri
diminuarea eIectelor punilor termice de la intersecia planseelor cu pereii exteriori precum si
cele de la intersecia cu pereii interiori structurali.
n cazul n care stratul termoizolant este prevzut la partea inIerioar a planseului,
trebuie evitate (dac se poate, chiar eliminate) si punile termice Iormate de grinzi.
6.4.2.4 n cazul n care stratul termoizolant este prevzut pe Iaa superioar a
planseului, acesta este recomandabil s Iie realizat din materiale termoizolante rigide si, dup
caz, s Iie protejat cu un strat de protecie capabil s preia ncrcrile statice si dinamice la
care poate Ii supus pardoseala n timpul exploatrii, stratul de protecie constituind, n
majoritatea cazurilor, stratul suport al pardoselii.
6.4.2.5 Prevederea stratului termoizolant la Iaa inIerioar a planseului se recomand
la planseele peste pivnie, pasaje sau alte spaii reci. n acest caz, stratul termoizolant va Ii
prevzut din materiale usoare si va Ii aplicat, dup caz, prin lipire si/sau Iixare mecanic, prin
spumare, direct pe supraIaa planseului, etc.
6.4.2.6 Dup caz, termoizolaia va Ii protejat cu un strat care s asigure protecia
acestuia mpotriva socurilor mecanice, precipitaiilor, umiditii, Iocului, etc.
Cteva soluii principiale de alctuire a planseelor peste spaii reci sunt prezentate n
mod exempliIicativ n :
Iig. 12 a, 12 b, 12 c - planseu izolat termic la partea inIerioar;
Iig. 13 a, 13 b - planseu izolat termic la partea superioar;
Iig. 14 - planseu cu izolaie termic nglobat.
6.4.3 Prevederi speciIice planseelor n contact cu solul
6.4.3.1 Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planseelor n contact cu
solul se va Iace si n conIormitate cu prevederile din normativ C 107/5.
6.4.3.2 Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planseelor n contact cu
solul din cldirile de producie cu procese tehnologice umede (care presupun udarea cu
cantiti mari de lichide a pardoselilor) se Iace numai sub aspectul diIerenei de temperatur
maxime admise ntre aerul interior si supraIaa pardoselii.
6.4.3.3 La cldirile de producie si/sau depozitare cu densitate redus a locurilor de
munc Iixe se admit msuri locale de izolare termic pentru satisIacerea cerinei privind
senzaia de rece - cald.
6.4.3.4 Stratul suport al termoizolaiei planseelor n contact cu solul va Ii asezat pe
un strat Iiltrant de pietris ciuruit.
6.4.3.5 n Iuncie de speciIicul amplasamentului cldirii (nivelul pnzei de ap
Ireatic, capilaritatea terenului, eventualele pericole de inIiltraii de ap, etc.), peste stratul de
rupere a capilaritii, din pietris ciuruit, se va realiza un strat hidroizolant, peste care se va
amplasa stratul termoizolant.
6.5 Prevederi specifice pereilor interiori ce separ spaii nclzite de spaii reci
6.5.1 Izolarea termic a pereilor interiori se poate realiza, n general, prin aplicarea
pe una din Iee (recomandabil pe Iaa rece) a unui strat termoizolant, caz n care soluiile sunt
similare cu cele pentru pereii exteriori cu structur compact, prezentate la pct. 6.2.2.
6.6 Prevederi specifice elementelor vitrate
6.6.1 La cldirile de locuit, elementele vitrate trebuie s prezinte rezistene termice
medii cel puin egale cu rezistenele termice minime prevzute n ghidul C 107/4.
La cldiri cu alt destinaie dect cele de locuit, elementele vitrate trebuie s aib
rezistene termice medii cel puin egale cu valoarea coeIicientului de control ,,e (care are
semniIicaia rezistenei termice minime a elementelor vitrate), date n normativul C 107/2.
6.6.2 innd seama de condiiile climatice din ara noastr, de cerina de izolare
termic si economie de energie, precum si de reglementrile tehnice n vigoare, pentru
cldirile de locuit este recomandabil s se Ioloseasc Ierestre cu cel puin trei rnduri de geam
(prevzute cu msuri de etansare pe contur) sau Ierestre duble, echipate pe cerceveaua
interioar cu un geam termoizolant realizat cu sticl obisnuit, iar pe cerceveaua exterioar cel
puin cu o Ioaie de geam simplu, sau Ierestre cu un singur geam termoizolant, realizat cu sticle
speciale, de joas emisivitate si, eventual, avnd spaiul dintre ele umplut cu gaze mai izolante
dect aerul (Argon, Kripton, etc.).
La cldirile de locuit nu se admite utilizarea de tmplrie metalic Ir ntreruperea
punii termice.
6.6.3 Pe supraIeele vitrate ale Ierestrelor, supraluminilor si luminatoarelor se poate
admite condensul vaporilor de ap. n acest scop, tmplria va Ii prevzut cu sisteme de
colectare si/sau evacuare a apei provenit din condens.
6.6.4 nclinarea luminatoarelor va Ii astIel stabilit nct s nu permit picurarea pe
pardoseal a apei provenite din condesarea vaporilor.
Aceasta se poate realiza prin:
dirijarea Iluxului de cldur spre supraIaa tavanului sau asigurarea circulaiei de
aer uscat la supraIaa tavanului, cu dispozitive speciale de nclzire;
prevederea unei pante mai pronunate a supraIeelor pe care se Iormeaz apa de
condens asigurnd colectarea si/sau evacuarea acesteia prin msuri
corespunztoare;
luarea msurilor speciale sub acoperis, care s mpiedice picurarea apei provenite
din condensul vaporilor.
6.6.5 Pentru evitarea desprinderii picturilor de ap provenite din condensul
vaporilor de ap pe supraIaa interioar a luminatoarelor este necesar ca nclinarea minim,
Ia de orizontal, a geamurilor, s aib valorile din tabelul nr. 4, n Iuncie de umiditatea
relativ a aerului interior.
Tabelul nr. 4
nclinarea minim Ia de orizontal, n Iuncie de
umiditatea relativ interioar (
i
): Tipul de cercevele
60 (60 ... 75) (75 ...100)
simple si duble, Iixe sau mobile 35
0
45
0
60
0
idem, cu dispozitive speciale de
nclzire a geamului
nu se
normeaz
35
0
45
0
6.6.6 La proiectarea si realizarea supraIeelor vitrate, Iuncie de orientarea acestora,
se va avea n vedere reducerea nsoririi excesive a spaiilor si evitarea Ienomenului de orbire.
Aceasta se poate obine prin adoptarea unor serii de msuri ca: utilizarea de sticle colorate,
reIlectante, termoabsorbante sau cu Iolii reIlectante aplicate pe supraIaa geamului, jaluzele,
transperante, parasolare, etc.
6.6.7 La cldirile de producie cu procese tehnologice calde si uscate se recomand
utilizarea ochiurilor de ventilare reglabile, dispuse la partea superioar a pereilor si de admisie
de aer, n apropierea pardoselilor.
7 PREVEDERI REFERITOARE LA PUNEREA N OPER A
STRATURILOR TERMOIZOLANTE N ALCTUIREA ELEMENTELOR
DE CONSTRUCIE
7.1 Generaliti
7.1.1 Lucrrile de izolare termic se execut pe baza proiectelor ntocmite de
proiectantul lucrrilor de construcie, veriIicate si aprobate conIorm legislaiei n vigoare.
7.1.2 Ori de cte ori apar abateri de la proiect, care presupun nlocuirea total sau
parial a materialelor prevzute n proiect sau care conduc la majorarea ncrcrii elementelor
de construcie, se va obine n mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate si de
rezisten.
7.2 Lucrri pregtitoare
7.2.1 SupraIeele suport pregtite pentru executarea izolaiilor termice trebuie s aib
planeitatea necesar, n Iuncie de tipul si modul de Iixare a stratului termoizolant.
7.2.2 Dac supraIaa suport prezint denivelri, dup caz, se va executa o racordare
cu pant de minim 1:10, un strat de tencuial sau o sap de egalizare, dar numai cu avizul
proiectantului de rezisten.
7.2.3 SupraIeele suport pe care urmeaz a se aplica direct bariera contra vaporilor de
ap sau izolaia termic vor Ii curate si amorsate.
7.2.4 Pe ct posibil, se va evita pozarea instalaiei electrice pe Iaa elementelor de
construcie pe care urmeaz a se aplica izolaia termic, iar cnd acest lucru nu se poate evita,
tuburile electrice se vor ngloba, dup caz, n straturile de tencuial, betonul de pant sau sapa
general de nivelare. Nu se admite nglobarea tuburilor electrice prin tesirea sau tierea
plcilor termoizolante.
7.3 Executarea lucrrilor
7.3.1 Lucrrile de izolare termic se execut numai cu personal specializat. Acesta va
veriIica tot timpul att grosimea si calitatea materialului termoizolant ct si respectarea
dimensiunilor punilor termice din proiect.
7.3.2 Executarea lucrrilor de izolare termic se Iace respectndu-se prevederile
cuprinse n normele tehnice de Iolosire speciIice Iiecrui material termoizolant (standarde de
produs, agremente tehnice, norme tehnice de produs, mrci de Iabricaie, etc.).
7.3.3 La punerea n oper a materialelor termoizolante se vor avea n vedere msurile
de transport, manipulare si depozitare prevzute n normele tehnice ale produselor respective,
precum si recomandrile productorului pentru evitarea degradrii acestora.
7.3.4 La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate
(cu sprturi, stirbituri, grosime necorespunztoare si neuniIorm, etc.) sau cu caracteristici
Iizico-mecanice inIerioare celor prevzute n normele tehnice speciIice.
7.3.5 Cmpul termoizolant cu materiale sub Iorm de plci se va realiza prin
asezarea acestora cu rosturile strnse. Eventualele spaii dintre plci vor Ii completate cu
buci tiate la dimensiunile necesare, din aceleasi materiale, pentru a se obine un strat
termoizolant continuu. n cazul n care izolaia termic din plci se realizeaz n mai multe
straturi, acestea se vor dispune astIel nct rosturile dintre plcile unui strat s Iie decalate
(recomandabil cu cca. 1/2. 1/3 din dimensiunea plcii) Ia de rosturile dintre plcile
straturilor adiacente.
7.3.6 n caz de ploaie, n timpul execuiei termoizolaiei, supraIaa stratului
termoizolant se va acoperi provizoriu cu Iolii de protecie, asigurndu-se scurgerea apelor.
7.4 Prevederi specifice pentru termoizolarea pereilor
7.4.1 Asezarea plcilor termoizolante se Iace cu rosturi strnse, n rnduri astIel
asezate ca rosturile s Iie esute.
7.4.2 n Iuncie de tipul si greutatea plcilor termoizolante, Iixarea lor (provizorie sau
deIinitiv) de perete se Iace, dup caz, prin lipire (de ex: mortar, past adeziv, etc.) si/sau
prindere mecanic (de ex: cu agraIe metalice din oel inoxidabil, suruburi prevzute cu rondele
din plastic, saibe late, etc.).
7.5 Prevederi specifice pentru termoizolarea acoperiyurilor
7.5.1 Materialele termoizolante trebuie s Iie asezate Ir rosturi si strns mbinate
cu elementele de construcie n relieI care strpung termoizolaia (cosuri, parapete, guri de
vizitare, tuburi de aerisire).
7.5.2 Aplicarea stratului termoizolant se Iace pe Isii, astIel nct s existe
posibilitatea acoperirii lor cu straturi de protecie ntr-un interval de timp n care s nu existe
riscuri de umezire a termoizolaiei datorit precipitaiilor atmosIerice si Ir a se clca pe
plcile termoizolante.
7.5.3 Circulaia direct pe plcile termoizolante este interzis. Se admite circulaia
peste plci doar prin intermediul unor podini.
7.5.4 Executarea izolaiilor termice la acoperisurile cu poduri ventilate se Iace prin
aplicarea materialului termoizolant pe Iaa superioar a planseului spre pod.
Stratul termoizolant va Ii protejat cu un strat cu rol de barier antivnt, n cazul
podurilor necirculabile, sau cu un strat de protecie care s preia ncrcrile statice si dinamice
la care poate Ii supus pardoseala n timpul exploatrii, n cazul podurilor circulabile.
7.5.5 Racordrile supraIeelor orizontale cu cele verticale se realizeaz cu scaIe din
mortar, ca suport al straturilor de diIuzie, barierelor contra vaporilor si al hidroizolaiilor.
n dreptul scaIelor se asigur o rigidizare suIicient a stratului suport al hidroizolaiei
pentru a mpiedica IorIecarea acestuia, iar la izolaiile termice din materiale elastice trebuie s
se prevad prelungirea si legarea de parapete a sapei armate ce constituie suport al
hidroizolaiei.
7.5.6 Straturile de barier contra vaporilor, diIuzie si hidroIuge se execut n
conIormitate cu prevederile din normativ C 112.
7.5.7 nvelitorile si lucrrile de tinichigerie se execut n conIormitate cu prevederile
din normativ C 37.
7.6 Prevederi specifice pentru termoizolarea planyeelor peste spaii reci
7.6.1 n cazul termoizolrii planseelor la partea inIerioar (pe intrados) izolaia
termic se execut,de regul, Iie prin Iixare mecanic, Iie prin Iixare mecanic si lipire.
Aplicarea plcilor termoizolante necesit n general operaii de:
rectiIicarea planeitii supraIeei inIerioare a planseului;
ancorarea de elementele de rezisten ale planseului, a elementelor de prindere a
stratului de izolaie termic si eventual a stratului de protecie;
dup caz, aplicarea stratului de amorsaj pe supraIaa inIerioar a planseului si pe
Iaa plcii termoizolante care se lipeste;
dup caz, aplicarea pastei de lipire pe supraIaa plcilor termoizolante amorsate;
aplicarea plcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin rosturile
termoizolaiei a elementelor de Iixare (ancorare);
dup caz, corectarea continuitii stratului termoizolant, prin completarea cu
material termoizolant de acelasi tip a rosturilor rezultate cu dimensiuni mai mari
dect cele admise;
dup caz, sprijinirea provizorie a stratului termoizolant n timpul prizei si ntririi
soluiilor de lipire;
aplicarea straturilor de protecie si de Iinisaj.
7.6.2 n cazul termoizolrii planseului la partea superioar, plcile termoizolante se
aseaz pe planseu cu rosturi strnse, n acelasi mod ca la acoperisuri. Peste ele se realizeaz
stratul de protecie, eventual un strat de separaie care s protejeze plcile termoizolante
mpotriva umiditii din sap sau, dac este prevzut n proiect, s realizeze si bariera contra
vaporilor (bariera contra vaporilor se aplic numai pe Iaa ,,cald a termoizolaiei).
7.6.3 Realizarea planseelor cu izolaie termic nglobat necesit urmtoarele
operaii principale:
execuia Ieei inIerioare a planseului, care constituie si stratul suport al
termoizolaiei;
asezarea materialului termoizolant ntre grinzile planseului;
dup caz, aplicarea barierei contra vaporilor de ap pe Iaa ,,cald (pe Iaa
inIerioar sau superioar, n Iuncie de poziia planseului n raport cu spaiul mai
rece);
execuia Ieei superioare a planseului.
7.7 Prevederi specifice pentru elementele vitrate
7.7.1 La realizarea elementelor vitrate se va avea n vedere asigurarea etanseitii
acestora att ntre geam si ram ct si ntre cercevele si toc.
7.7.2 La montarea elementelor vitrate n golurile elementelor de construcie se va
realiza umplerea pe tot perimetrul, a rosturilor rezultate ntre acestea, cu materiale izolante
adecvate (snururi din vat mineral sau vat de sticl, spum de poliuretan sub Iorm de spray,
etc.), precum si etansarea lor pentru protecia mpotriva agenilor climatici (exteriori si
interiori).
7.8 Msuri la executarea lucrrilor de izolaii termice pe timp friguros
7.8.1 Lucrrile care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai
mici de 5C. De asemenea, lucrrile de izolaii termice nu se vor executa la temperaturi
inIerioare celor prevzute n normele tehnice ale produselor, pe timp de cea sau cu
precipitaii atmosIerice.
8 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
8.1 La execuia lucrrilor de izolaii termice nu se vor Iolosi dect materiale
agrementate tehnic n vederea utilizrii n construcii n Romnia, cu certiIicate de
conIormitate privind ndeplinirea caracteristicilor prevzute n normele tehnice de produs. De
asemenea, nu se vor Iolosi materiale pentru care Iurnizorul nu a emis certiIicate de calitate.
Materialele termoizolante trebuie s ndeplineasc, dup caz, cerinele prezentate n
cadrul capitolului 5 din prezentul normativ.
8.2 Recepia materialelor se va Iace prin veriIicarea certiIicatelor de calitate emise de
productor si conIruntarea lor cu condiiile tehnice prevzute n normele tehnice de Iabricaie.
n certiIicatele de calitate trebuie s se menioneze n mod expres, dup caz,
standardul de produs, agrementul tehnic, norma tehnic de Iabricaie, etc., precum si
eventualele msuri speciale privind depozitarea, manipularea, transportul, punerea n oper,
protecia muncii si sigurana la Ioc, cu indicarea, dup caz, a msurilor si echipamentelor de
protecie. De asemenea, n certiIicatele de calitate trebuie s se nscrie n mod expres numrul
lotului si data de Iabricaie.
8.3 n caz de dubiu privind calitatea materialului, se vor dispune veriIicri prin
sondaj, de ctre un laborator autorizat, pentru stabilirea concordanei dintre caracteristicile
tehnice ale materialelor termoizolante aprovizionate, cu cele din norma de produs.
8.4 La punerea n oper se vor utiliza produse care se ncadreaz n duratele limit de
timp admise (minime sau maxime), n cazul n care normele tehnice ale produselor prevd
aceste termene.
8.5 Fazele determinante privind controlul calitii lucrrilor n timpul execuiei se
vor hotr de ctre proiectant, n Iuncie de categoria de importan a construciilor, stabilit
prin 'Regulament privind stabilirea categoriei de importan a construciilor. Metodologie de
stabilire a categoriei de importan a construciilor si n conIormitate cu 'Procedura privind
controlul statului n Iazele de execuie determinante pentru rezistena si stabilitatea
construciilor, aprobate prin Ordinul MLPAT nr. 21/N din 02.10.1995.
8.6 Controlul n timpul execuiei lucrrilor de izolaii termice se va eIectua de ctre
executant si de ctre beneIiciar, prin sistemul propriu de asigurare a calitii, n conIormitate
cu prevederile legale n vigoare, veriIicndu-se corespondena dintre lucrrile executate si
prevederile din proiect.
n cadrul controlului se vor veriIica cel puin urmtoarele, care vor Ii consemnate n
procesele verbale de lucrri ascunse:
dac lucrrile pregtitoare s-au executat n conIormitate cu prevederile prezentului
normativ si ale proiectului de execuie;
dac materialele termoizolante s-au montat n conIormitate cu prevederile
prezentului normativ si ale proiectului de execuie;
dac s-au respectat prevederile din proiect reIeritoare la realizarea izolaiei termice
n dreptul punilor termice (centuri, buiandrugi, stlpi, elemente de Iixare, etc.);
dac stratul de protecie a termoizolaiei s-a executat n conIormitate cu prevederile
din prezentul normativ;
dac straturile hidroizolante, de diIuzie, bariera contra vaporilor, racordrile la
elementele care strpung cmpul nvelitorii, precum si racordrile la atic/reborduri
s-au Icut n conIormitate cu prevederile din normativul C 112, respectiv lucrrile
de nvelitori si tinichigerie s-au executat conIorm prevederilor din normativul C 37;
dac s-au executat, conIorm proiectului, canalele de aerare si dac s-au montat
corect prizele de aer.
Lucrrile gsite necorespunztoare se vor reIace.
8.7 La recepia lucrrilor se vor analiza constatrile consemnate n procesele verbale
de lucrri ascunse si n caietul de dispoziii de santier, Icute de organele de control n timpul
execuiei.
n caz de dubiu se vor executa, dup caz, sondaje, ncercri nedistructive (de ex. prin
termograIie n inIrarosu, msurri termotehnice 'in situ, etc.) prin care s se veriIice corecta
aplicare a prevederilor din proiect si din reglementrile tehnice speciIice.
9 REGULI DE EXPLOATARE SI NTRETINERE
9.1 Proiectantul va pune la dispoziia beneIiciarului un caiet privind condiiile de
urmrire, exploatare si ntreinere, innd seama de durata de via a materialelor precum si de
msurile ce se pot lua n vederea meninerii n timp a calitii lucrrilor de izolaii termice.
9.2 n timpul exploatrii este interzis circulaia curent a oamenilor si depozitarea
oricror materiale pe acoperisurile necirculabile.
9.3 Pentru asigurarea eIicienei termoizolaiei se va urmri periodic (primvara si
toamna) starea hidroizolaiei sau a nvelitorilor de orice Iel si se vor remedia de ndat
deIicienele constatate, pentru a nu se produce inIiltraii de ap si deci umezirea termoizolaiei.
9.4 n cazul constatrii umezirii termoizolaiei se va analiza gravitatea si ntinderea
degradrii, n vederea lurii msurilor corespunztoare de remediere a acesteia.
10 MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC
10.1 La proiectarea si executarea lucrrilor, se vor respecta prevederile din:
Normativ de siguran la Ioc a construciilor - indicativ P 118-99;
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor, pe durata executrii lucrrilor de
construcii si instalaiilor aIerente acestora - indicativ C 300-94;
Norme generale de protecie a muncii - ediia 1996;
Norme de medicina muncii - aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995;
Regulamentul privind protecia si igiena muncii n construcii - aprobat cu
Ordinul MLPAT nr.9/N/15.III.l993.
10.2 Pe timp neIavorabil (ploi, ninsoare, polei, cea, vnt puternic, temperaturi
sub 5
0
C), lucrrile exterioare se vor ntrerupe.
10.3 Pentru muncitorii care lucreaz pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin
scri prevzute cu balustrade de protecie, montate anume si veriIicate, Iiind interzise accese
improvizate.
Pe ntreg conturul acoperisului unde se lucreaz trebuie montat balustrad de
protecie, conIorm prevederilor din normele de protecia muncii.
10.4 La termoizolarea nvelitorilor care prezint capaciti portante sau rezistene la
soc reduse lucrrile se vor executa numai pe podine de lucru, Iiind interzis circulaia sau
staionarea muncitorilor si depozitarea materialelor direct pe aceste plci.
Legarea cu centuri de siguran a muncitorilor este obligatorie, iar cnd acestea nu
oIer suIicient securitate sau stnjenesc execuia se va prevede n documentaie amplasarea
sub tronsonul de lucru a unei plase generale, rezistente la cderea unui om.
10.5 Ridicarea materialului pe acoperis trebuie Icut n containere. Containerele nu
trebuie s agae n timpul ridicrii nici un element de construcie si ele trebuie s Iie asigurate
pentru a mpiedica rotirea lor..
Utilajele de ridicat, acionate electric, trebuie s Iie legate la pmnt, s Iie complete
si veriIicate. Manipularea lor se va Iace numai de ctre personal autorizat.
10.6 n cazul lucrului cu materiale termoizolante care pot irita pielea (de ex. produse
din vat mineral sau din vat de sticl), este necesar a se purta, de ctre manipulanii acestora,
un echipament complet, alctuit din cisme de cauciuc, salopet, casc, ochelari, mnusi de
protecie, Iular si mansete din tiIon. Pentru ndeprtarea Iibrelor iritante, muncitorul se va
spla periodic cu spun si ap.
10.7 Materialele termoizolante vor Ii protejate mpotriva incendiilor si Ierite de
zonele cu Ioc deschis.
10.8 Se vor respecta si msurile de protecia muncii si de prevenire si stingere a
incendiilor speciIicate n normele de produs (standarde, agremente tehnice, norme sau mrci
de Iabricaie) asigurndu-se echipamentul de protecie precizat n aceste norme.
ANEXA A
VALORI DE CONTROL ALE CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE
DE CALCUL PENTRU UNELE MATERIALE TERMOIZOLANTE UTILIZATE
N MOD CURENT
A.1 n tabelul A.1 sunt date valorile de control ale urmtoarelor caracteristici
termotehnice pentru unele materiale termoizolante utilizate n mod curent:
densitatea aparent - ;
conductivitatea termic - ;
coeIicientul de asimilare termic - s;
Iactorul rezistenei la permeabilitate la vapori -
D
.
A.2 Valorile conductivitii termice de calcul, prezentate n aceast anex pentru
materialele termoizolante usoare, sunt deIinite pentru condiiile de temperatur si umiditate
considerate ca reprezentative pentru construciile din ara noastr, atunci cnd aceste materiale
sunt montate n structura elementelor de construcie, cu respectarea condiiilor din cadrul
prezentului normativ, Ierite de aciunea apei din precipitaii si umiditii rezultate din
condensarea vaporilor de ap. Aceste valori reprezint rezultatul prelucrrii statistice a unui
sir de date obinute pe baz de msurri pe un numr reprezentativ de probe din cadrul
aceleiasi grupe de materiale.
A.3 Conductivitatea termic de calcul este deIinit pentru temperatura medie de 0

C,
speciIic condiiilor climatice din ara noastr si este dat pentru o umiditate de exploatare
conIorm urmtoarelor convenii:
pentru materialele nehigroscopice, si care nu conin sau nu pstreaz apa de
Iabricaie, conductivitatea termic este aceea determinat pentru materialul n stare
uscat;
pentru materialele termoizolante usoare, conductivitatea termic de calcul este
aceea corespunztoare umiditii de echilibru a materialului plasat ntr-o
atmosIer cu temperatura de 20C si umiditatea relativ de 65;
pentru materialele termoizolante care conin n pori alte gaze dect aerul,
conductivitatea termic de calcul este aceea determinat n stare uscat, dup un
interval de timp de mbtrnire, dat pentru Iiecare produs.
A.4 n cazul utilizrii materialelor termoizolante n alte condiii de temperatur (T) si
umiditate () dect cele date la pct. A.3, conductivitatea termic de calcul va Ii determinat
prin aplicarea unor Iactori de conversie.
A.5 Conversia conductivitii termice
A.5.1 Conversia conductivitii termice de la un set de condiii I (
1
, T
1
,
1
) la alt set
de condiii II (
2
, T
2
,
2
) se Iace conIorm relaiei A.1.

2

1
F
T
F

(A.1)
n care:
F
T
Iactorul de conversie pentru temperatur;
F

Iactorul de conversie pentru umiditate.
A.5.2 Factorul de conversie pentru temperatur se determin cu relaia A.2.
)
1
T
2
(T
T
I
e
T
F

= (A.2)
n care:
I
T
coeIicientul de conversie pentru temperatur, n 1/K;
T
1
temperatura corespunztoare setului de condiii I, n K;
T
2
temperatura corespunztoare setului de condiii II, n K.
A.5.3 Factorul de conversie pentru umiditate se determin astIel:
a) cnd coninutul de umiditate al materialului este exprimat n uniti de mas si este
raportat la masa materialului (coninut de umiditate masic), Iactorul de conversie se
calculeaz cu relaia A.3;
)
m1

m2
(
m

I
e

F

= (A.3)
n care:

m

I coeIicientul de conversie masic pentru umiditate, n kg/kg;

m1
coninutul de umiditate masic, corespunztor setului de condiii I, n
kg/kg;

m2
coninutul de umiditate masic, corespunztor setului de condiii II, n
kg/kg;
b) cnd coninutul de umiditate al materialului este exprimat n uniti de volum si
este raportat la volumul materialului (coninut de umiditate volumic), Iactorul de conversie se
calculeaz cu relaia A.4;
)
v1

v2
(
v

I
e

F

= (A.4)
n care:
f
v

coeIicientul de conversie volumic pentru umiditate, n m
3
/m
3
;

v1
coninutul de umiditate volumic, corespunztor setului de condiii I, n
m
3
/m
3
;

v2
coninutul de umiditate volumic, corespunztor setului de condiii II, n
m
3
/m
3
.
A.5.4 Valorile coeIicientului de conversie pentru temperatur (I
T
) sunt date n tabelul
A.2, n Iuncie de clasa de conductivitate termic, pentru unele materiale termoizolante
utilizate n mod curent.
A.5.5 Valorile coeIicienilor de conversie pentru umiditate ( f
m

si
v

f ) sunt date
n tabelul A.3, n Iuncie de coninutul de umiditate (masic sau volumic), pentru unele
materiale termoizolante utilizate n mod curent.
A.6 Pentru produsele injectate n panouri cu Iee impermeabile sau pentru produsele
avnd Ieele cu pori de supraIa nchisi din Iabricaie, valorile conductivitii termice de
calcul sunt n general mai mici dect pentru aceleasi produse montate n structuri clasice de
zidrie sau de beton.
A.7 Pentru celelalte materiale de construcie, necuprinse n aceast anex,
conductivitatea termic de calcul se va considera conIorm normativ C 107/3 sau conIorm
agrementelor tehnice aprobate.
A.8 Pentru produsele Ioarte usoare din vat mineral sau vat de sticl valorile
conductivitilor termice de calcul sunt caracteristice densitilor aparente speciIicate,
densiti care reprezint masa n stare uscat a unitii de supraIa a produsului, raportat la
grosimea nominal indicat de Iabricant.
TABELUL A .1
CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE UNOR
MATERIALE TERMOIZOLANTE UTILIZATE N MOD CURENT
Nr.
crt.
Tipul de
material
Densitatea
aparent

Conductivitatea
termic de
calcul

Coeficientul
de asimilare
termic
s
Factorul
rezistenei la
permeabilitate
la vapori

D
kg/m
3
W/(mK) W/(m
2
K) -
0 1 2 3 4 5
1 Produse din vat mineral (din roc)
1.1 Clasa A1 18 < 25 0,046 0,23 1
1.2 Clasa A2 25 < 35 0,040 0,26 1
1.3 Clasa A 3 35 < 60 0,038 0,31 1
1.4 Clasa A4 60 < 100 0,037 0,40 1
1.5 Clasa A5 100 < 160 0,038 0,51 2
1.6 Clasa A6 160 200 0,040 0,62 2
2 Produse din vat de sticl
2.1 Clasa B1 7 < 9,5 0,047 0,15 1
2.2 Clasa B2 9,5 < 12,5 0,042 0,17 1
2.3 Clasa B3 12,5 < 18 0,039 0,19 1
2.4 Clasa B4 18 < 25 0,037 0,22 1
2.5 Clasa B5 25 < 50 0,035 0,27 1
2.6 Clasa B6 50 < 80 0,034 0,37 1
2.7 Clasa B7 80 120 0,034 0,45 1
3. Materiale plastice celulare
3.1 Polistiren expandat
3.1.1 Clasa P1 9 < 13 0,046 0,23 30
3.1.2 Clasa P2 13 < 16 0,042 0,26 30
3.1.3 Clasa P3 16 < 20 0,040 0,28 30
3.1.4 Clasa P4 20 < 25 0,038 0,30 30
3.1.5 Clasa P5 21 < 35 0,035 0,33 60
3.1.6 Clasa P6 35 50 0,033 0,39 60
3.2 Polistiren extrudat
3.2.1 plci Ir gaz
inclus altul dect
aerul
28 40 0,042 0,39 150
3.2.2 Plci expandate cu
hydroIluorocarburi
HCFC
25 40 0,035 0,34 150
3.3 Produse din spum rigid de poliuretan
3.3.1 Plci debitate din
blocuri spumate
continuu si
expan-date cu
HCFC
37 < 65 0,041 0,46 60
3.3.2 Plci spumate
continuu sau
debi-tate din
blocuri spumate
expanda-te Ir
gaz inclus altul
dect aerul
15 30 0,040 0,30 60
3.3.3 Plci spumate
continuu injectate
ntre dou panouri
rigide
- expandate cu
HCFC
- expandate Ir
gaz inclus altul
dect aerul
37 60
37 60
0,033
0,037
0,40
0,43
60
60
3.4 Sticl celular 110 140 0,050 0,62 20.000
Tabelul A.2
COEFICIENI DE CONVERSIE PENTRU TEMPERATUR
Tip de produs Conductivitate termic


W/(mK)
Coeficient de conversie
pentru temperatur
f
T
1/K
Produse din vat mineral
Saltele, psle, vrac 0,035
0,040
0,045
0,050
0,0046
0,0056
0,0062
0,0069
Plci 0,032
0,034
0,036
0,038
0,0038
0,0043
0,0048
0,0053
Plci rigide 0,030
0,033
0,035
0,0035
0,0035
0,0031
Polistiren expandat
Grosime d 20 mm 0,032
0,035
0,040
0,043
0,0031
0,0036
0,0041
0,0044
Grosime 20 d 40 mm 0,032
0,035
0,040
0,0030
0,0034
0,0036
Grosime 40 d 100 mm 0,032
0,035
0,040
0,045
0,050
0,0030
0,0033
0,0036
0,0038
0,0041
Grosime d ~ 100 mm 0,032 0,0030
0,035
0,040
0,053
0,0032
0,0034
0,0037
Polistiren extrudat
cu pori de supraIa
deschisi
0,025
0,030
0,040
0,0046
0,0045
0,0045
cu pori de supraIa nchisi 0,025
0,030
0,035
0,0040
0,0036
0,0035
cu pelicul impermeabil 0,025
0,030
0,035
0,040
0,0030
0,0028
0,0027
0,0026
Spum de poliuretan
Toate produsele 0,025
0,030
0,0055
0,0050
Spum Ienolic
Toate produsele toate 0,0029
Sticl celular
Toate produsele 0,035
0,040
0,045
0,050
0,055
0,0043
0,0037
0,0033
0,0030
0,0027

Pentru conductiviti termice altele dect cele din tabel, coeIicienii de conversie se vor
determina prin interpolare liniar.
NOTE: 1. Valorile conductivitii termice sunt date doar ca parametri de identiIicare.
2. Valorile coeIicienilor de conversie, date n tabel, sunt valabile pentru domeniul
de temperatur 0 ... 30
0
C.
Tabelul A. 3
Coninut de umiditate Coeficient de conversie Tip de material
masic

m
volumic

v
masic
m

I
volumic
v

I
kg/kg m
3
/m
3
kg/kg m
3
/m
3
Produse din vat mineral 0,15 4
Polistiren expandat 0,10 4
Polistiren extrudat 0,10 2,5
Spum din poliuretan 0,15 6
Sticl celular 0,0 0,0
ANEXA B
REFERINE
Legea 10/1995 Lege privind calitatea n construcii
XXX Regulament privind conducerea si asigurarea calitii n construcii -
aprobat prin HGR nr. 261/1994
XXX Regulament privind stabilirea categoriei de importan a construciei-
aprobat prin HGR nr. 261/1994
XXX Regulament privind urmrirea comportrii n exploatare, intervenii n timp
si postutilizarea construciilor- aprobat prin HGR nr. 261/1994
XXX Regulament de recepie a lucrrilor de construcii si instalaii aIerente
acestora- aprobat prin HGR nr. 273/1994
XXX Regulament de veriIicare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a
execuiei lucrrilor si a construciilor- aprobat prin HGR nr. 925/1995
C 107/1 Normativ pentru calculul coeIicienilor globali de izolare termic la
cldirile de locuit
C 107/2 Normativ pentru calculul coeIicientului global de izolare termic la cldiri
cu alt destinaie dect locuirea
C 107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale
cldirilor
C 107/4 Ghid de calcul a perIormanelor termotehnice pentru cldirile de locuit
C 107/5 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcii n
contact cu solul
C 107/6 Normativ general privind calculul transIerului de mas (umiditate) prin
elementele de construcie
C 107/7 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termic a elementelor de nchidere
a cldirilor
C 203 Instruciuni tehnice pentru proiectarea si execuia lucrrilor de mbuntire
a izolaiei termice si de remediere a situaiilor de condens la pereii
cldirilor existente
C 112 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolaiilor din materiale
bituminoase la lucrrile de construcii
C 37 Normativ pentru alctuirea si executarea nvelitorilor n construcii
GP 015 Ghid pentru expertizarea si adoptarea soluiilor de mbuntire a proteciei
termice si acustice la cldirile existente uniIamiliare sau cu numr redus de
apartamente
GP 058 Normativ privind stabilirea perIormanelor termo-higro-energetice ale
anvelopei cldirilor existente n vederea reabilitrii lor termice
pr. Ghid de proiectare si execuie a unitilor de producie si/sau depozitare,
conIorm cerinelor de siguran n exploatare, igien, izolaie termic si
protecia mpotriva zgomotului
NP 002 Normativ pentru proiectarea slilor de audiie. Cerine eseniale
NP 006 Normativ de proiectare a slilor aglomerate cu vizitatori. Cerinele
utilizatorilor
NP 015 Normativ departamental privind proiectarea si veriIicarea construciilor
spitalicesti si a instalaiilor aIerente acestora
NP 016 Normativ privind proiectarea cldirilor de locuine. Cerine conIorm Legea
nr. 10/1995
NP 009 Normativ privind proiectarea, executarea si ntreinerea construciilor
pentru case de copii
NP 010 Normativ privind proiectarea, executarea si ntreinerea construciilor pentru
scoli si licee
NP 011 Normativ privind proiectarea, executarea si ntreinerea construciilor pentru
grdinie de copii
pr. Normativ privind cerinele de calitate pentru uniti Iuncionale (birouri) n
cldiri de birouri
pr. Normativ privind cerinele de calitate pentru uniti Iuncionale de cazare
(camere, garsoniere si apartamente) n cldiri hoteliere
pr. Normativ pentru proiectarea mansardelor la cldiri de locuit
C 56 Normativ pentru veriIicarea calitii si recepia lucrrilor de construcii si
instalaii aIerente
XXX Regulament privind stabilirea categoriei de importan a construciilor.
Metodologie de stabilire a categoriei de importan a construciilor - aprobat
cu Ordinul MLPAT nr. 21/N din 2.10.1995
XXX Procedur privind controlul statului n Iazele determinante privind
rezistena si stabilitatea construciilor - aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N
din 2.10.1995
P 100 Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social
- culturale, agrozootehnice si industriale
P 118 Normativ de siguran la Ioc a construciilor
C 300 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii
lucrrilor de construcii si instalaii aIerente acestora
XXX Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul
MI nr. 775 din 22.07.1998
XXX Regulament privind protecia si igiena muncii n construcii - aprobat cu
Ordinul MLPAT nr. 9/N/l993
I 7 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice pn la
1000 V
XXX Norme generale de protecie a muncii - ediia 1996
XXX Norme de medicin a muncii - aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995
STAS 6472/2 Fizica construciilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
STAS 6472/5 Fizica construciilor. Higrotermica. Principii de calcul si de alctuire pentru
acoperisuri ventilate
STAS 6472/7 Fizica construciilor. Termotehnica. Calculul permeabilitii la aer a
materialelor si elementelor de construcii
STAS 6472/10 Fizica construciilor. Termotehnica. TransIerul termic la contactul cu
pardoseala. ClasiIicare si metod de determinare
SR 1907-2 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi
interioare convenionale de calcul
SR ISO 7730 Ambiane termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si
speciIicarea condiiilor de conIort termic
STAS 10101/20 Aciuni n construcii. Aciunea vntului
STAS 10101/23 Aciuni n construcii. ncrcri date de temperatura exterioar
SR EN 27726 Ambiane termice. Aparate si metode de msurare a mrimilor Iizice