[Type text]

SANGELE

13

[Type text]

Sangele
Sangele formeaza tesutul lichid circulant, constituind mediul intern al organismului.Elementele lui se formeaza in organe special, care se numesc organe hematopoietice. Cantitatea de sange din corpul omului reprezinta circa 8%, ceea ce echivaleaza, pentru o greutate de 70 de kg, cu aproximativ 5 l de sange. Componentele sanguine: 1) Elementele figurate 2) Plasma Caracteristicile sangelui: Culoarea rosie. Mirosul specific. Gustul sarat. pH usor alcalin-7,35-7,40. Temperatura este in medie de 380 C. Presiunea osmotica. Presiunea coloidosmotica (oncotica). Densitatea. Este raportata la densitatea apei (1000) si variaza intre 1057- 1067 (la barbat) si 1051 1061(la femeie). Functiile sangelui: Respiratorie sangele transporta oxygen de la plamani la tesuturi si dioxid de carbon de la tesuturi la plaman. Protectie imunologica, cu ajutorul fagocitelor si anticorpilor. Mentinere a homeostaziei hidroelectrolitice si acidobazuce. Nutritiva. Sangele transporta substante nutritive de la intestine la tesuturi. Excretorie.Sangele transporta diferiti metabolite(ammoniac,acid lactic, acid uric,uree) spre organele de excretie (tract digestive, piele, rinichi). Termoreglare. Sangele transporta caldura de la organelle interne spre suprafata corpului. Coordonare.Sangele transporta hormone si metabolite activi . Sangele este un tesut format din elemente figurate si dintr-o substanta lichida numita plasma sanguina , in care elementele figurate sunt libere. Raportul dintre plasma si elementele figurate ale sangelui poarta denumirea de hematocrit (Ht). In conditii normale, hematocritul are valori de 44% la barbat si de 40% la femeie. Hematocritul poate sa scada la valori de 10-15% (anemii) si poate sa creasca la valori de 70-75% (poliglobulii). Plasma sanguina Substantele care intra in compozitia plasmei pot fi impartite in doua grupe: substante anorganice si substante organice. Substantele anorganice.Substantele anorganice din plasma sunt reprezentate prin: apa si saruri minerale.
1

Apa este constituentul principal al plasmei. Sarurile minerale sunt reprezentate de : ioni cu sarcini electrice positive care se numesc cationic, cum sunt Na+ , K+ ,Ca+ + ,Mg++ si ioni cu sarcini electrice negative care se numesc anioni, cum sunt:Cl- .CO3H- , SO4H- ,PO4H- . Diferitii ioni din plasma se gasesc in asemenea proportii, incat ei se neutralizeaza si dau reactia usor alcalina a plasmei (pH=7,35). Cum schimbul continuu dintre sange si cellule ar determina variatii ale pH-ului plasmei, sangele are mecanismele special,care mentin echilibrul acidobazic al plasmei; aceste mecanisme se numesc sisteme-tampon. Se considera ca, pentru mentinerea vietii, pH-ul plasmei nu trebuie sa scada sub 7, cifra care este limita inferioara a acidozei, si nici sa creasca peste 7,8 limita superioara a alcalozei. Substantele organice se pot imparti in doua grupe : substante organice azotate substante organice neazotate. 1.Substantele organice azotate se impart in doua categorii : a) substante azotoase proteice b) substante azotoase neproteice. a) Substantele azotoase proteice sau proteinele plasmatice sunt reprezentate prin: - Albuminele plasmatice (serumalbumine). - Globulinele plasmatice (serumglobuline). - Fibrinogenul. Contribuie la coagularea sangelui. Fibrinogenul se formeaza in celulele hepatice. b) Substantele azotoase neproteice sunt reprezentate de: uree, acidul uric, creatina si creatinina. 2.Substantele organice neazotate sunt reprezentate prin: Glucide, dintre care amintim glucoza,a carei concentratie normal de 80-100mg% se numeste glicemi. In stari patologice, proportia de glucoza poate sa creasca (hiperglicemie) sau sa scada (hipoglicemie). Dintre lipidele plasmatice trebuie remarcat colesterolul. In plasma se mai gasesc: acid lactic,bilirubina,enzyme,hormone,anticorpi,vitamine si alte substante. Elementele figurate Eritrocitele (globulele rosii, hematiile) Procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoleza. Aceasta se desfasoara in maduva rosie a oaselor. Durata de viata a eritrocitelor este de 120 de zile. Distrugerea hematiilor imbatranite se face in splina ,ficat,maduva oaselor,ganglioni. Structural, eritrocitul este format din membrane eritrocitara si un gel cu aspect spongios,care se numeste stroma globulara. In ochiurile stromei, se gaseste o substanta rosie,numita hemoglobin. Aceasta este responsabila de culoarea rosie a eritrocitului si joaca rol fundamental in indeplinirea principalei sale functii (transportul oxigenului). Eritrocitul matur este o celula anucleata.

Eritroictul prezinta urmatoarele proprietati: Asigura transportul gazelor in sange (oxygen si dioxid de carbon). Mentine pH-ul sanguin la valori normale (7,35-7,40). Are permeabilitate selective. Membrana eritrocitului este permeabila pentru apa, glucoza, uree, anioni si impermeabila pentru cationic, cu exceptia K+ si H+ . Are elasticitate. Se mentine suspendat in plasma sanguina .Proprietatea opusa mentinerii eritrocitului in suspensie se numeste viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). La barbate, valoarea fiziologica este de 6-8 mm/h, iar la femei, de 10-16mm/h. Are proprietatea de a hemoliza,adica elibereaza hemoglobin in prezenta unor factori hemolitici. Numrul eritrocitelor: 4,5 mil/mm3 de snge - 5 mil/ mm3 de snge - n organism se distrug zilnic aproximativ 10 mil hematii/sec. Mduva hematogen, avnd o activitate intens, completeaz aceste pierderi. Cretere numrului de hematii se numete poliglobulie (policitemie), iar scderea numrului de hematii se numete eritrocitopenie. Poliglobulia poate fi: fiziologic: poliglobulia de altitudine, datorat rarefierii aerului. Pentru a face fa cerinelor corpului, crete numrul hematiilor. patologic: crete numrul hematiilor ca urmare a unei stri patologice: tuberculoz, intoxicaie cu CO etc. Eritrocitopenia poate fi: fiziologic: se produce cnd organismul se afl un timp ndelungat ntr-o atmosfer n care presiunea parial a oxigenului este mai mare: mine, ocean. patologic: n intoxicaii, tratament cu raze X. Leucocitele (globule albe) Procesul de formare a leucocitelor se numeste leucopoieza.Leucocitele prezinta diferite origini: maduva osoasa (leucocitele polinucleare), tesutul limfoid reprezentat prin ganglionii limfatici, splina, placile Peyer, amigdalele (in cazul limfocitelor) si ficatul (in cazul monocitelor). Aceasta se prezinta sub aspect variate: la unele leucocite ea apare omogena, lipsita de granulatii, pe cand la altele ea prezinta foarte multe granulatii. Leucocitele care nu au granulatii se numesc agranulocite, pe cand cele care au granulatii se numesc granulocyte. Leucocitele sunt celule nucleate. Nucleul lor poate prezenta aspect variate: 1))Agranulocite formeaza o singura masa nucleara; de aceea, agranulocitele se mai numesc leucocite mononucleare. Din categoria agranulocitelor fac parte : a) Limfocitele . In sangele normal ,limfocitele se gasesc in proportie de 20-47 Exista doua tipuri de limfocite: Limfocitele T
3

 Limfocitele B Limfocitele T isi au originea in timus(in timpul vietii fetale), apoi in maduva oaselor , ganglioni limfatici, splina ,ficat, peritii alveolelor pulmonare, tesutul conjunctiv,endoteliu capilar. Limfocitele B isi au originea in bursa lui Fabricius (la pasari) si in maduva oaselor (la om) Li,focitele iau parte la apararea organismului in infectii cornice si la refacerea tesuturilor lezate,ajutand la cicatrizarea ranilor. b) Monocitele. Se formeaza in maduva osoasa, splina, ficat etc. Se gasesc in sangele circulant, normal in proporie de 2-10%. Rol sa fagociteze resturi celulare si microbiene,diferite particu.le straine 2)Granulocitele, nucleul prezinta strangulari,care il impart in mai multe fragmente sau lobi, unite intre ele prin fire subtiri; la prima vedere,par sa fie mai multi nuclei si, de aceea ,granulocitele se mai numesc leucocite polinucleare sau leucicite polilobate. Din categoria granulocitelorfac parte: a)Granulocitele neutrofile. Granulatiile din protoplasma lor se coloreaza in violet, prin actiunea unor coloranti neutri.Neutrofilele au propietatea de a fagocita si distruge prin digerare germeni virulenti, precum si resturi celulare si microbiene.Pot fi considerate ca adevarati aparatori ai organismului, intervenind in infectii acute. Ponderea de neutrofile din sange este de 40-70%. b)Granulocitele acidofile se gasesc in sangele normal in proportie de 1-3%. Granulatiile lor se coloreaza in rosu cu coloranti acizi, in special cu eozina, numindu-se pentru acest fapt si granulocite euzonofile. Sunt in general implicate in reactii alergice. c)Granulocitele bazofile au dimensiuni cuprinse intre 8-18 . Sunt cele mai putin numeroase dintre leucocite, gasindu-se in proportie de 0,5%. Ele se caracterizeaza prin granulatiile din protoplasma care se coloreaza in violet cu coloranti bazici. Sunt implicate in reactiile alergice. Repartizarea diferitelor categorii de leucocite in sange se numeste formula leucocitara(leucograma). Functiile leucocitelor: Fagocitoza.Reprezinta propietatea leucocitelor de a emite pseudopode si de a ingloba si distruge particule starine si resturi celularte. Mobilitatea. Marginatia.Leucocitele se situeaza in torentul sanguine in vecinataea endoteliului vascular. Diapedeza. Este fuctia leucocitelor de a starbate peretele capilar . Sunt implicate in imunitatea organismului . Numarul leucocitelor variaza intre 4000-11000/mm3 Cresterea numarului de leucocite peste valoarea normal se numeste leucocitoza , iar scaderea acestora sub valorile normale se numeste leucopenie . Numrul leucocitelor: 5000-8000/mm3 snge. Creterea numrului de leucocite se numete leucocitoz. Aceasta este manifestare a unor stri patologice: septicemii, encefalit, etc.
4

Cnd creterea este anarhic, n snge gsindu-se i celule imature nefuncionabile apar leucemiile.
Scderea numrului de leucocite se numete leucopenie. Apare n gripe, intoxicaii

Trombocitele (plachete sanguine). Trombocitele se formeaza in maduva osoasa. Sunt cele mai mici elemente figurate i au rol n coagularea sngelui. Se formeaz n mduva osoas, prin fragmentarea megacariocitelor. Practic reprezint un fragment din citoplasma megacariocitului. Au dimensiuni foarte mici: 24m. Durata de via: 3-5 zile. Conin o serie de substane cu rol important n coagulare: - trombokinaza, care activeaz tromboplastinogenul - retractozimul: provoac contractarea cheagului i expulzarea serului - serotonina: provoac vasoconstricia - factorul antiheparinic: anihileaz aciunea heparinei (rol anticoagulant). Aceste substane sunt puse n libertate prin distrugerea trombocitelor. Numarul trombocitelor variaza fiziologic intre 250000-500000/mm3 de sange. Hemostaza Hemostaza reprezinta procesul fiziologic prin care organismal intervine in oprirea hemoragiei. Fenomenul cuprinde urmatoarele etape: Faza vasculara cosnta in spamul musculaturii netede a vasului lezat si ingustarea lumenuluil. Faza coagulare consta in formarea unui dop care ocluzioneaza vasul . Faza plachetara consta in aderarea trombocitelor la suprafata vasului lezat, cu formarea cheagului trombocitar. Grupele sanguine , sistemul Rh si transfuzia In eritrocitese gasec doua antigene care au fost numite aglutinogene si notate cu A si B. In unele eritrocite se gaseste aglutinogenul A, iar in altele aglutinogenul B. Plasma sanguine contine doi anticorpi numiti aglutine si care actioneaza asupra aglutinogenelor, dupa reactia antigen-anticorp. Aglutininele au fost notate cu si . Aglutina agltuineaza si hemolizeaza eritrocitele care contin aglutinogenul A. Aglutinina aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care contin aglutinogenul B. Pe baza prezentei sau absentei aglutinogenelor si aglutininelor, sangele a fost impartit in patru grupe sanguine, care au fost notate cu litere : 0,A,B,AB. Grupa 0 (I) este caracterizata prin absenta aglutinogenelor si prin prezenta ambelor aglutinine ( si ). Grupa A(II) este caracterizata prin prezenta aglutinogenului A si a aglutininei . Grupa B (III) este caracterizata prin prezenta aglutinogenului B si a aglituninei .
5

Grupa AB (IV) este caracterizata prin prezenta ambelor aglutinogene (A si B) si prin absenta ambelor aglutinine ( si ). In sangele normal nu se gasesc niciodata impreuna aglutinina si aglutinogenul corespunzator; altfel s-ar produce aglutinarea si hemoliza eritrocitelor proprii. Transfuzia. In cele mai multe cazuri de transfuzie se foloseste sangele integral, iar operatia se numeste transfuzie de sange. Cel care da sangele pentru transuzie se numeste donator, iar cel caruia i se face transfuzia se numeste primitor. In efectuarea unei transfuzii trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: Sangele din grupa 0(I) poate fi transfuzat tuturor celorlalte grupe, in cazul in care nu se poate asigura sange izo-grup, izo-Rh. De aceea, posesorii acestui sange se numesc donator universali. Ei nu pot primi sange din nici o alta grupa. Sangele din grupa A(II) poate fi transfuzat grupelor A(II) si AB(IV); posesorii acestui sange pot primi sange din grupele 0(I) si A(II). Sangele din grupa B(III) poate fi transfuzat grupelor B(III) si AB(IV), iar primitorul poate primi sange din grupele B(III) si 0(I). Sangele din grupa AB(IV) nu poate fi transfuzat nici uneia din celelalte grupe; posesorii acestui sange pot primi insa sange din toate celelalte grupe si, de aceea, ei se numesc primitori universali.

Regula transfuziei: n sngele donatorului nu trebuie s existe antigene care s reacioneze cu anticorpii din sngele primitorului.
Sistemul Rh. Cercetarile au relevant ca in membrane eritrocitelor exista si aglutinogenul Rh (factorul Rh), 85% dintre oameni au acest factor in eritrocite si , de aceea se numesc Rh-pozitivi(Rh+), iar 15% dintre oameni nu au acest factor in eritrocite si , de aceea , se numesc Rh-negativi(Rh-). Daca unui individ Rh-negativ i se face o transfuzie cu sange provenit de la un individ Rh-pozitiv, factorul Rh functioneaza ca antigen si in plasma cu Rh-negativ, apare, in interval de 14 zile, anticorpul specific, anti-Rh. In cazul cand se repeat transfuzia , dupa 14 zile, cu sange Rhpozitiv, se pot produce accidente foarte grave, intrucat anticorpul anti-Rh provoaca aglutinare si hemoliza eritrocitelor din sangele Rh-pozitiv care se introduce. Transfuziile multiple cu sange Rh-pozitiv la subiecti cu Rh-negativ conduc la socul hemolytic .La copii cu Rh-pozitiv, nascuti din mame Rh-negativ, poate sa apara eritroblastoza fetala sau boala hemolitica a noului nascut prin incompatibilitate Rh feto-materna.

Compoziia sngelui

Hematiile (eritrocite, globule roii)

Figura 69 Agranulocitele

Figura 70 Granulocitele

. Procesul hematopoiezei