ROBIN NORWOOD Femei Care Iubesc Prea Mult

,Cum sa deosebet ubrea nechbzuta de ubrea normaa
-asta ne nva[a Norwood... Orce femee, orct de normaa ar f

rea[a e cu barba[, s-ar putea regas, fe n mca parte, n
aceasta
carte."
- Star Publications
,Tocma aceasta posbtate paptanta de a ndrepta vechu
rau, de a ctga ubrea perduta de a ob[ne acceptarea
refuzata nante, consttue, pentru femea care ubete prea
mut, atrac[a ncontenta dn spatee ubr e care se nate."
- Robin Norwood
,Daca parn[ s-au raportat a no n manera osta, crtca,
brutaa, manpuatva, sufocanta, superprotectoare, sau atfe
spus, mpropre, asta sm[m no ca e ,bne" pentru no cnd
ntnm pe cneva care exprma, fe foarte subt, tonur ae
aceora attudn
comportamente."
- Robin Norwood
,O carte care schmba va[a femeor..."
- Erica Jong
, Char daca nu te numer prntre femee care ubesc prea mut,
cartea ne reamntete ca no sngure ne construm va[a ca
dragostea ar trebu sa fe un evenment ferct."
- Boston Herald
,Robn Norwood a scrs o carte extraordnara de auto-
recuperare care se ctete cu sufetu a gura... Aceasta carte
scrsa cu ntegen[a st, a|uta femee sa demonteze tparul
iubirii zadarnice."
- Los Angeles Times
,A|ungem a sentmentu propre noastre vaor facnd ceea ce
facem pentru no nne dezvotndu-ne propre capacta[.
Daca toate eforture noastre s-au ndreptat spre dezvotarea
atora, atunc nu te mra ca te sm[ secatuta. a-[ revana
acum."
- Robbs Norwood
ROBIN NORWOOD
FEMEI CARE IUBESC PREA MULT
Atunc cnd [ doret
sper
ca e se va schmba
EDITURA AMALTEA
Bucuret, 2001
Colectivul Editurii AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei ucrar:
Radu Bogdan, Crstan Crstou, Ganna Carbunaru, Mhaea
Constantn,
Smona Deda, Antoaneta Dnca, Marus Dumenca,
Gabrea Farcaanu, Anne-Mare Georgescu, Tatana Mtam,
M.C. Popescu-Drnda, Dan Ragae, Amaa Trofor
tehnoredactare computerzata: AMALTEA TehnoPus
coperta: Smona Dera, Antoaneta Dnca
pagnare: Marus Dumenca, Tatana Mtam
traducere: Danea Neacu
adaptare: Ganna Carbunaru, Anne-Mare Georgescu
corectura: Mihaea Constantn, Gabrea Farcaanu
edtor: Dr. M.C. Popescu-Dranda
Dr. Cristian Crstoiu
Descrerea CIP a Bbotec Na[onae FEMEI CARE IUBESC PREA
MULT
atunc cnd [ doret sper ca e se va schmba
Robin Norwood
trad.: Danea Neacu - Bucuret: Edtura AMALTEA, 2001 208
p.; 21 cm. - (Cunoatere & Autoeducare) ISBN 973-9397-12-3
I. Norwood, Robin
II. Neacu, Danea (trad.)
392.6
Women Who Love Too Much - When You Keep Wishing andHoping He'll
Change Robin Norwood
Femee care ubesc prea mut - atunc cnd t| doret s sper
ca e se va schmba
/ Robin Norwood
ISBN 973-9397-12-3
2001 - Editura AMALTEA
Adresa: Spataruu 31, 70242 Bucuret, te/fax: (01) 210 45 55,
210 65 22
internet: www.amaltea.ro I email: oIIiceamaltea.ro
Toate drepture asupra aceste ed sunt rezervate Edtur
AMALTEA. parte a acestu voum nu poate f reprodusa, n nc o
AMALTEA.
|a "Bucuret No", str. Hrsovuu 18A, Bucuret.
Nici o parte a acestui volum nu poate Ii reprodusa, n nc o forma, fara
permsunea scrsa a Edtur AMALTEA.
Cuprins
1 SA IUBETI UN BARBAT
CARE NU TE IUBETE....................................11
2 SEX FORMIDABIL
NTR-O RELA|IE EXECRABILA...................29
3 DACA SUFAR PENTRU TINE,
MA VEI IUBI?...................................................44
4 NEVOIA DE A TE SIM|I NECESAR..............56
5 VREI SA DANSAM ?........................................67
6 BARBA|I CARE ALEG FEMEI
CE IUBESC PREA MULT.................................83
7 FRUMOASA I BESTIA.................................105
8 CAND O DEPENDENTA ALIMENTEAZA ALTA
DEPENDEN|A..........135
9 SA MORI DIN DRAGOSTE............................145
10 DRUMUL SPRE RECUPERARE....................160
11 NSANATOIRE I INTIMITATE: NCHIDEREA
PRAPASTIEI...........................187
Anexa 1.......................................................................197
Anexa 1......................................................................201
Prefa[a
Cnd a iubi nseamna a sufer, nseamna ca ubm prea mut. Cnd
aproape toate conversa[e noastre cu preten se nvrt n |uru
LUI -probemee u, gndure u, sentmentee u - aproape
toate propoz[e noastre ncep cu "e...", nseamna ca ubm
prea mult.
Cnd gasm scuze pentru ndspoz[e, rtare, ndferen[a
sau tacere preungte, punndu-e pe seama une copar
nefercte ncercam sa ac[onam ca terapeu[, nseamna ca
ubm prea mut.
Cnd citim o carte de auto-ajutorare, dar subnem toate pasa|ee care -
ar putea a|uta pe e, nseamna ca ubm prea mut.
Cnd nu ne pac vaore u, comportamentu caracteru Iu,
dar e suportam, gndndu-ne ca, daca suntem ndea|uns de
atragatoare tandre, va dor sa se schmbe de dragu nostru,
nseamna ca ubm prea mut.
Cnd rea[a cu e ne percteaza fn[a emo[onaa, poate
char saaatatea ntegrtatea corporaa, e de|a car ca ubm
prea mut.
n pofda durer nsatsfac[e a care da natere, o ubre
exagerata este att de obnuta pentru foarte mute feme,
nct a|ungem sa credem ca aa trebue sa decurga o rea[e
ntma. Ma|ortatea femeor au ubt n feu acesta ce pu[n o
data n va[a, ar pentru mute atee o asemenea rea[e a fost
ca un et-motv. Pentru unee dn no, parteneru de va[a
rea[a cu e devn att de obsedante, nct nc nu ne ma
comportam norma.
n aceasta carte vom nssta asupra motveor pentru care
attea feme afate n cautarea unu barbat care sa e ubeasca
par sa gaseasca, nevtab, partener ab, ps[ de
sentmente. Vom anaza de asemenea motvu pentru care,
char atunc cnd n[eegem ca rea[a pe care o avem nu este
ceea ce ne doream, ne vne totu att de greu sa punem
capat. Vom vedea cum o ubre normaa devne exagerata
atunc cnd, de parteneru este nepotrvt, ndferent sau
ndsponb, nu putem renun[a a e - ba char dorm avem
nevoe de e ma mut ca nante. Vom a|unge sa n[eegem cum
nevoa de dragoste, dorn[a arzatoare de a ub, dragostea
nsa se transforma n dependen[a.
Dependen[a e un cuvnt nspamntator. Ea evoca magnea
droga[or ce- n|ecteaza herona n vene se autodstrug
ncetu cu ncetu. Nu ne pace cuvntu refuzam sa apcam
acest concept rea[e cu barba[. Dar mute, foarte mute dntre
no am devent "dependente de barba[" , ca n orcare at caz
de dependen[a, trebue ma nt sa recunoatem gravtatea
probeme, nante de a putea ncepe tratarea ei.
Daca te-a gast vreodata n stua[a de a f obsedata de un
barbat, a banut probab ca a orgnea acee obses nu era
dragostea, c teama. Femee care ubesc obsesv sunt
mpovarate de teama - teama de snguratate, teama de a nu f
demne de ubre, teama de a nu f gnorate, abandonate sau
dstruse. Ne darum dragostea n speran[a ca barbatu de care
suntem obsedate ne va aunga temere. n oc de asta, temere
obsese noastre se adncesc pna ntr-att, nct dorn[a de
a daru dragoste pentru a prm, a rndu nostru, ubre, devne
zvoru de energe a ve[ noastre. pentru ca stratega
noastra nu da rezutatee scontate, ne stradum ubm ma
mut. Iubm peste masura.
Prma data cnd am recunoscut fenomenu "ubr excesve" ca
sndrom specfc de gndre, sm[re comportament, a fost
dupa mu[ an de consere a consumatoror de acoo
drogur n exces. In urma suteor de dscu[ cu persoanee
dependente cu membr famor or, am facut o descoperre
umtoare. Uneor, pacen[ pe care ntervevam crescusera n
fam cu probeme, ateor, nu; dar partener or proveneau
aproape ntotdeauna dn med famae nstabe, n care
fusesera supu unor tensun sufern[e peste mta
normauu. n stradana de a face fa[a parteneruu dependent
de drogur sau acoo, aceste persoane (cunoscute n
tratamentu acoosmuu sub denumrea de "co-acooc",
persoane care conve[uesc cu un partener sau o partenera
dependent(a) de acoo) re-creau re-traau ncontent
epsoade semnfcatve dn copara or.
Am nceput sa n[eeg natura fenomeuu de "ubre exagerata"
ma aes datorta so[or preteneor pacen[or me de sex
mascun. Reatare despre va[a or personaa aratau ct de
muta nevoe aveau de superortatea sufern[a asocate cu
rou de "savator" pe care -1 asumasera m-au a|utat sa
n[eeg ct de profunda era dependen[a or de un barbat care
era, a rndu u, dependent de o substan[a. Era car ca amb
partener a cupuu aveau n aceea masura nevoe de a|utor,
ca amndo mureau ncetu cu ncetu dn cauza dependen[e
or: e, dn cauza efecteor abuzuu de substan[e chmce; ea,
dn cauza efecteor grave de stress.
Aceste feme co-acooce m-au facut sa n[eeg for[a nfuen[a
ncredba pe care experen[ee or dn copare e-au avut
asupra tparuu adut de raportare a barba[. Ee au ceva de
spus ceor care au ubt prea mut: dn ce cauza ne dezvotam
predec[a pentru rea[ traumatzante, cum ne perpetuam
probemee, , ce e ma mportant, cum ne putem schmba
vndeca.
Nu nten[onez sa sus[n ca femee sunt snguree care ubesc n
exces. Sunt barba[ care se asa obseda[ de o rea[e cu
aceea fervoare ca femee; sentmentee comportamentu
or au radacne n acea gen de experen[e dn copare. Cu
toate acestea, ma|ortatea barba[or care au sufert n copare
nu dezvota o dependen[a rea[onaa. Datorta nterac[un
dntre factor boogc cutura, barba[ ncearca de obce sa
se prote|eze sa evte sufern[a prn aspra[ care sunt ma
curnd externe, dect nterne, ma curnd mpersonae, dect
personae. E au tendn[a de a- crea obses egate de profese,
sport sau hobby-ur, n tmp ce femee, datorta for[eor
boogce cuturae care ac[oneaza asupra or, au tendn[a de
a deven obsedate de rea[a cu un barbat. -poate tocma cu
unu rant dstant.
Sper ca aceasta carte sa fe de foos orcu ubete prea mut,
dar ea a fost scrsa ma aes pentru feme, ntruct ubrea
excesva este un fenomen prn exceen[a femnn. Cartea are un
scop bne defnt: sa a|ute femee ae caror rea[ cu barba[ se
nscru n tpare destructve, sa e a|ute sa recunoasca acest
fapt, sa n[eeaga esen[a aceor tpare sa ob[na ceea ce e
este necesar pentru a- schmba va[a.
Daca et o femee care ubete prea mut, ma smt datoare sa
te prevn ca nu-[ va f uor sa ctet cartea. Cac, daca defn[a
[ se potrvete, dar rasfoet cartea fara sa te sm[ mcata
sau afectata n vreun fe, sau daca te pctsete, sau te rta,
sau daca nu reuet sa te concentrez asupra materauu
prezentat ac, sau reuet doar sa te gndet a ata persoana
pe care ar putea-o a|uta cartea mea, [ sugerez sa o rectet
ata data. Cu to[ sm[m nevoa sa negam ceea ce e prea
dureros nspamntator de acceptat. Negarea este un m|oc
fresc de auto-aparare, cu ac[une automata spontana. Poate
ca a o ectura uteroara ve reu sa-[ nfrun[ trare
sentmentee cee ma profunde.
Ctete ncet; asa-te prnsa, nteectua emo[ona, n rea[a
cu aceste feme povestea or. Cazure reatate ac [ se vor
parea, poate, extreme. Te asgur ca nu este deoc aa.
Personata[e, caracterstce reatare suteor de feme pe
care e-am cunoscut persona profesona - care ntra n
categora ceor ce ubesc prea mut - nu sunt deoc exagerate
ac. Cazure or sunt, n reatate, mut ma compcate ma
dureroase. Daca probemee or [ se par ma grave ma trste
dect ae tae, vreau sa-[ spun doar att: reac[a ta n[aa este
tpca ma|orta[ centeor mee. Toate cred ca probemee or
nu sunt "char att de grave" de smt compasune pentru
chnu aceor feme care, dupa parerea or, au ntr-adevar
probeme.
Este o rone a ve[ ca no, femee, suntem capabe sa
raspundem cu atta compasune n[eegere a sufern[a atua
dar ramnem oarbe a propra noastra sufern[a, orbte de
aceasta. tu asta dn propre experen[a, cac am fost eu nsam
o femee care a ubt prea mut, tmp ndeungat, pna cnd
sanatatea mea fzca emo[onaa s-a deterorat ntr-att, nct
am fost nevota sa-m examnez ma seros feu n care
FEMtl CARE IUBESC PIEAMUU
ma raportam Ia barba[. Am petrecut utm an stradundu-ma
dn greu sa schmb acest tpar. Au fost ce ma satsfacator an
dn va[a mea.
Pentru toate femee care ubesc prea mut, sper ca aceasta
carte sa nu fe doar un mpus pentru a deven contente de
reatatea cond[e or, c ma aes o ncura|are de a ncepe sa se
schmbe, ma nt prn separarea ubr de obsesa fa[a de un
barbat, ar apo prn redrec[onarea aceste ubr catre propra
vndecare spre propra va[a.
Ac trebue sa ma adaug un avertsment. Exsta n aceasta
carte, a fe ca n mute ate car[ de auto-a|utorare, o sta de
sfatur care trebue urmate n vederea schmbar. Daca te
hotarat cumva sa e urmez cu adevarat, ve avea nevoe -
dupa cum cer toate cazure de transformare terapeutca - de
an de munca de un anga|ament tota, fara nc un fe de
rabat. Nu po[ s-o e pe scurtatura ca sa e dn tparu de ubre
excesva n care et prnsa. Este un tpar nva[at de tmpuru
exersat ndeung, ar renun[area a e se va doved
nspamntaoare, amenn[atoare permanent provocatoare.
Avertsmentu acesta nu trebue sa te descura|eze. n defntv,
orcum a sa contnu sa te zba[ n an ce vor urma, daca nu-[
ve schmba comportamentu fa[a de un barbat. Dar n acest
caz, efortu tau nu va f ndreptat spre evou[a ta, c doar spre
suprave[ure. Aegerea [ apar[ne. Daca aeg sa ncep
procesu de recuperare, te ve transforma dntr-o femee care
ubete pe atu pna a sufern[a, ntr-o femee care se ubete
pe sne destu pentru a pune capat sufern[e.
10
/. Sa ubet un barbat care nu te ubete
Vctma a ubr,
Vad o nma ranta.
A tu povestea ta de spus.
Vctma a ubr;
E un ro att de uor,
Iar tu t sa-|oc att de bne.
...Cred ca t ce vreau sa spun. Merg pe srma sub[re A durer
dorn[e Cautnd - ntre ee - dragostea. - Vctma a ubr
| era a prma e edn[a parea foarte ovatoare. Mgnona
cu un aer nostm, cu buce bonde gen Shrey Tempe, s-a
aezat ba[oasa pe margnea scaunuu dn fa[a mea. Totu a ea
parea sa fe rotun|t: forma fe[e, trupu uor rotofe, ma aes,
och abatr care masurau dpomee certfcatee nramate
de pe perete. M-a pus cteva ntrebar despre cen[a de
conser facutatea pe care am absovt-o apo a men[onat,
cu vadta mndre, ca urma facutatea de drept.
A urmat o tacere scurta. prv mne ncrucate n poaa.
- Banuesc ca ar trebu sa ncep prn a spune de ce ma afu ac,
zse ea repede, foosnd eanu dn spusee e ca sa- faca cura|.
- Fac asta - vzta a un terapeut, vreau sa spun - pentru ca sunt
foarte nefercta. Dn cauza barba[or, bnen[ees. Adca, dn
cauza mea a or. ntotdeauna fac ceva - aung. Totu ncepe
perfect. m fac curte, sunt nssten[ aa ma departe, dar
dupa ce a|ung sa ma cunoasca - se_ ncorda vzb mpotrva
durer - totu se destrama.
rdca prvrea spre mne; och strauceau dn cauza
acrmor re[nute contnua ma rar.
- Vreau sa tu unde greesc, ce trebue sa fac ca sa ma schmb
- o sa fac. Vo face tot ce trebue. Sunt o persoana stoare.
ncepu dn nou sa vorbeasca repede.
- Nu e vorba ca n-a vrea. Pur smpu nu tu de ce m se
ntmpa asta mereu. Ma tem sa ma ncep o rea[e. Nu ramne
dect durerea, de fecare data. ncepe sa-m fe de-a dreptu
teama de barba[.
m expca cu vehemen[a, scuturnd dn cap agntdu-
bucee:
- Nu vreau sa se ntmpe asta pentru ca sunt foarte sngura.
La facutate am o mu[me de responsabta[,, n pus, ucrez
ca sa ma. ntre[n. A putea sa-m ocup tot tmpu numa cu
asta... De fapt, cam asta e tot ce am facut n utmu an -
twnca, coaa, nva[atura somn. Dar am sm[t psa unu
barbat n va[a mea.
Cotnua rapd:
- Apo -am ntnt pe Randy, n tmp ce eram n vzta a nte
preten n San Dego, acum doua un. Este avocat am facut
cunotn[a ntr-o seara cnd m-au dus preten me a dans. E
bne, ne-am n[ees dn prma cpa. Aveam o mu[me de
subecte comune - de e adevarat ca eu am vorbt ce ma mut.
Dar m s-a parut ca tocma asta -a pacut. era aa de bne sa
fu cu un barbat care era nteresat de aceea ucrur ca mne.
Se ncrunta uor.
- Parea sncer atras de mne. t, ma ntreba daca sunt
casatorta -am dvor[at, de aproape do an - daca ocuesc
sngura, chest de genu
asta.
m magnam cum | trebue sa- f manfestat nerabdarea n
tmp ce sporovaa pna de vooe cu Randy, ncercnd sa
acopere muzca, n acea prma seara a ntnr or.
nfacararea cu care 1-a ntmpnat o saptamna ma trzu
cnd e -a preungt cu vreo 150 de kometr caatora de
afacer a Los Angees, ca s-o poata vzta. n tmpu cne, s-a
ofert sa- gazduasca n apartamentu e, ca sa nu fe nevot sa
conduca toata noaptea a ntoarcere. E -a acceptat nvta[a
aa a nceput, n acea noapte, egatura or.
- A fost extraordnar. M-a asat sa- gatesc - pacea sa aba
cneva gr|a de e. Dmnea[a, -am cacat camaa nante sa se
mbrace. m pace sa am gr|a de un barbat. Ne-am n[ees
mnunat. Zmb nostagc. Pe masura ce depana povestea,
devenea tot ma car ca | devense aproape medat obsedata
de Randy.
Cnd a a|uns acasa, n apartamentu u dn San Dego, teefonu
suna. | -a spus cu o voce cada ca facuse gr| dn cauza
drumuu ung, dar ca acum era ntta ca a|unsese cu bne
acasa. Cnd dadu seama ca era pu[n mrat de teefonu e,
se scuza ca 1-a deran|at nchse teefonu, dar ramase cu o
senza[e de nepacere care ncepu s-o macne dn ce n ce ma
tare, amentata de reazarea faptuu ca ar se mpca ma
mut dect barbatu dn va[a e.
- Randy m-a spus o data sa nu presez, atfe va dsparea dn
va[a mea. M s-a facut frca. Totu depndea numa de mne.
Trebua sa- ubesc sa- as n pace n acea tmp. Nu eram n
stare sa fac asta, aa ca am nceput sa ma tem dn ce n ce ma
tare. Cu ct ma pancam ma mut, cu att hatuam ma
mut."
Curnd a|unsese sa teefoneze n fecare seara. Facusera
un aran|ament sa dea teefon pe rnd, dar adeseor, cnd era
rndu u Randy,
12
orele treceau, ar neastmparu u | cretea att de tare, nct nu
ma suporta ateptarea. Nc nu se ma punea probema sa
adoarma, aa ca suna ea. Conversa[e or erau pe ct de
vag, pe att de ung.
- m spunea ca a utat, ar eu ntrebam ,Cum a putut sa u[?"
La urma urme, eu nu utam ncodata. Aa ca ncepeam sa
dscutam motvee, m se parea ca e se teme sa se aprope
prea mut de mne, ar eu a f vrut sa- a|ut sa treaca peste
asta. m tot spunea ca nu te ce vrea de a va[a, ar eu
ncercam sa-! a|ut sa- mpezeasca dee.
In acest fe, | se apuca sa |oace rou de ,pshanast" pentru
Rady, ncercnd sa- a|ute sa se mpce ma mut dn punct de
vedere emo[ona fa[a de ea.
Ca e nu o vroa, era ceva ce ea nu putea accepta. | hotarse
de|a ca Randy avea nevoe de ea.
De doua or, ea a uat avonu spre San Dego ca sa- petreaca
week-end-u cu e; a a doua vzta, e petrecu dumnca
gnornd-o cu desavrre, utndu-se a teevzor bnd bere.
A fost una dn cee ma proaste ze pe care e reamntea.
- Era un bautor nrat? am ntrebat-o pe |. Paru surprnsa.
- Nu, nu char. Nu tu, de fapt. Nu m-am gndt ncodata a
asta. Da, desgur, bea n seara n care am facut cunotn[a, dar
asta e fresc. n defntv, eram ntr-un bar. Uneor, cnd
vorbeam cu e a teefon, auzeam ghea[a dn pahar
tachnam - t, ca bea sngur chest de genu asta. De fapt,
de cte or am fost cu e a baut, dar am presupus ca pace sa
bea. E ceva norma, nu?
Facu o pauza dusa pe gndur.
- t, uneor a teefon vorbea destu de cudat, ma aes pentru
un avocat. Nesgur pe e mprecs; neg|ent, nconsecvent,
uta ce spusese cu cteva mnute ma nante. Dar ncodata nu
m-am gndt ca e dn cauza bautur. Nu tu ce expca[e m-
am dat. Cred ca n-am vrut sa ma gndesc a asta.
Se uta Ia mne cu o prvre ncarcata de trste[e.
- Poate ca bea, ntr-adevar, prea mut, dar trebue sa f fost dn
cauza ca eu pctseam. Presupun ca nu eram destu de
nteresanta ca, de fapt, nu voa sa fe cu mne. Tematoare,
vorb ma departe.
- So[u meu nu dorea sa fe n prea|ma mea - se vedea de a o
pota! Cu och notnd n acrm, se upta sa contnue: tata
meu a fe... Ce e cu mne? De ce au to[ acest sentment fa[a de
mne? Unde greesc?
n momentu n care | a devent contenta ca exsta o
probema ntre ea cneva mportant pentru ea, -a manfestat
dorn[a nu numa de a ncerca s-o rezove dar de a- asuma
responsabtatea pentru crearea acee probeme. Cum so[u
sau, Randy, tata e nu zbutsera s-o ubeasca, ea se gndse
ca trebue sa f fost dn cauza a ceva ce ea facuse sau nu
reuse sa faca cum trebue.
Atitudinea, sentimentele, comportamentu experen[a de va[a a u
| erau caracterstce feme pentru care a ub nseamna a
sufer. Ea
l 13
FEMEI CARE IUBESC PREMIHI
avea mute dn trasature pe care te au n comun femee care
ubesc prea mut. Indferent de detae specfce fecaru caz
fecare upte n parte, fe ca au ndurat chnu une rea[
ndeungate cu un sngur barbat, sau s-au mpcat ntr-un r de
rea[ nefercte, toate aceste feme au o trasatura comuna. A
ub prea mut nu nseamna sa ubet ma mu[ barba[, sau sa
te ndragostet prea des, sau sa da dovada de o ubre ntensa
sncera pentru partener. A ub prea mut nseamna, n
reatate, sa f obsedata de un barbat sa numet asta
dragoste, sa a aceasta obsese sa-[ controeze sentmentee
comportamentu, sa-[ da seama ca are o nfuen[a negatva
asupra sanata[ nt tae totu sa nu te po[ ebera de
sub puterea e. nseamna sa cntaret ubrea n func[e de
dmensune sufern[e.
Pe masura ce ctet, te ve dentfca, poate, cu | sau cu o ata
femee a care poveste o parcurg te ve ntreba, poate, daca
et tu una dn femee care ubesc prea mut. Poate ca, de
probemee tae cu barba[ sunt asemanatoare cu ae or, [ se
va parea greu sa-[ apc [e nsa[ ,etchetee" pe care e punem
unora dn aceste feme. Cu to[ ne ncordam cnd auzm
cuvnte ca acoosm, ncest, voen[a dependen[a, ar de
mute or nu ne putem prv va[a n fa[a cu obectvtate pentru
ca ne temem sa nu n se apce aceste etchete noua nne sau
unora dn ce a care [nem. Dn pacate nsa, tocma faptu ca
adesea suntem ncapab de a foos aceste cuvnte n cazur
reae, ne mpedca sa prmm a|utoru de care avem nevoe. Pe
de ata parte, se poate ca aceste etchete nspamntatoare sa
nu fe vaabe n cazu tau. Copara ta a mpcat, poate,
probeme ma subte. Poate ca tata tau [-a ofert sguran[a
fnancara a camnuu, dar cu toate acestea, nu -au pacut
ncodata femee nu a avut ncredere n ee; ncapactatea u
de a te ub te-a facut sa nu te po[ ub nc tu. Sau poate ca
mama ta a fost geoasa pe tne, ncercnd sa "concureze" cu
tne n fame, n tmp ce te auda te eoga att de mut n
pubc, ca a sfrt prn a sm[ nevoa sa ac[onez astfe nct
sa- ctg admra[a , totu, sa te tem n acea tmp de
osttatea pe care sucesu tau o provoca.
Nu se pot acoper ntr-o sngura carte toate dsfunc[onatae
posbe care ar putea aparea n vreo fame - ar f nevoe de
ma mute voume, ar domenu ar f cu totu atu. E mportant
sa n[eegem, totu, ca numtoru comun a famor cu
probeme rezda n ncapactatea or de a dscuta chestune
esen[ae, care sunt radacna tuturor ceorate. Poate ca sunt
probeme despre care char se dscuta, ce ma adesea pna a
epuzare, dar ee mascheaza, de mute or, secretee ascunse
care fac ca fama sa nu "func[oneze" cum trebue. Ceea ce
defnete att gravtatea dsfunc[e famae, ct gradu n
care membr fame sunt afecta[ este, de fapt, gradu de
"secretomane" - ncapactatea de a vorb deschs despre
probeme -, nu mportan[a acestor secrete.
Fama dsfunc[onaa este cea n care membr e |oaca rour
foarte rgde, ar comuncarea este sever mtata a
conversa[e care se
M I
!
potrvesc rouu. Membr fame nu sunt ber sa- exprme
toate experen[ee, dorn[ee, cern[ee sau sentmentee pe care
e au, c sunt ma degraba obga[ sa se mteze a rou care e
n consonan[a cu roure |ucate de cea[. Sgur ca roure
exsta n toate fame, dar, pe masura ce stua[e se schmba,
membr fame trebue e sa se schmbe sa se adapteze,
pentru ca fama sa ramna n contnuare sanatoasa. Astfe,
genu de gr|a materna care este norma n cazu unu cop de
un an va deven nadecvat fa[a de un adoescent de 13 an; rou
mame trebue, aadar, sa se adapteze reata[. n fame cu
dsfunc[onata[, se neaga aspectee ma|ore ae reata[, ar
roure ramn rgde.
Cnd nmen nu vrea sa dscute despre ceea ce afecteaza
fama ca ntreg sau ndvz dn care e compusa - cnd
asemenea dscu[ sunt nterzse fe mpct (se schmba
subectu dscu[e), fe expct (,No nu dscutam despre aa
ceva!") - nva[am sa nu avem ncredere n propre noastre
percep[ sau sentmente. Dn cauza faptuu ca fama neaga
reatatea, ncepem sa o negam no. Iar aceasta dmnueaza
drastc evou[a m|oaceor care ne a|uta sa ne ducem va[a
sa ne apropem de oamen stua[. Tocma aceasta dmnuare
fundamentaa ac[oneaza a femee care ubesc n exces.
Devenm ncapabe sa dscernem cne sau ce e bun sau nu
pentru no. Nu ne repugna stua[e sau persoanee pe care a[
e-ar evta ca fnd percuoase, ncomode sau nesanatoase,
pentru ca ne psesc nstrumentee de a e evaua reast auto-
protector. Nu avem ncredere n propre noastre sentmente
nc nu e asam sa ne conduca. n schmb, ne asam atra exact
de acee percoe, ntrg, drame provocar pe care a[, cu un
trecut ma sanatos ma echbrat, e-ar evta. Iar aceasta
atrac[e nu face dect sa ne uzeze ma mut, cac o mare
parte dn ucrure care ne atrag nu sunt dect o repca a ceea
ce am trat n copare. Tram dn nou aceea sentmente
deprmante suntem ran[ dn nou.
Nc o femee nu se transforma ntmpator ntr-o femee care
ubete prea mut. Dezvotarea ta ca femee n acest tp de
socetate, ntr-o asemenea fame poate da natere unor tpare
predctbe. Caracterstce de ma |os sunt tpce femeor care
ubesc prea mut, feme ca | sau, poate, char ca tne.
1. Prn defn[e, prov dntr-o fame dezechbrata n care
nevoe tae emo[onae nu au fost satsfacute.
2. Pentru ca tu nsa[ a prmt prea pu[na aten[e, ncerc sa
ump acest go cu un substtut, devennd femea care ofera
protec[e, ma aes barba[or care par sa aba nevoe de aa
ceva.
3. ntruct nu a reut sa-[ transform parn[ (sau doar unu
dn e) n persona|ee tandre, ubtoare, dupa care a tn|t att,
reac[onez cu tot sufetu atunc cnd ntnet ace tp
arhcunoscut de barbat ndsponb emo[ona, pe care ncerc -
ca n trecut - sa-1 schmb prn ubrea pe care -o ara[.
Tf[ff[
U.'
4. Terorzata de posbtatea abandonuu, fac orce sa savez
de a destramare rea[a cu un barbat.
5. Aproape nimic nu va Ii prea diIicil, nu va lua prea mult timp, nu va f
prea coststor daca ,a|uta" pe barbatu cu care a o rea[e.
6. Obnuta cu psa dragoste ntr-o rea[e personaa, et
dspusa sa atep[, sa sper sa [ da ma mut sn[a sa-
fac pe pac.
7. Et dspusa sa [ asum mut ma mut de 50% dn
responsabtate, vna mputar n orce rea[e.
8. Respectu de sne este extrem de scazut , n foru tau
nteror, nu crez ca mer[ sa f fercta. Crez, ma degraba, ca
trebue sa up[ pentru a ob[ne dreptu a fericire.
9. Pentru ca a a avut parte de o copare psta de
sguran[a, sm[ nevoa dsperata de a avea controu asupra
barba[or rea[or tae amoroase. [ ascunz acest efort de a
controa oamen stua[e sub masca "a|utoruu".
10. n rea[e tae, traet ma curnd n vsu tau despre cum
ar putea f, dect n reatatea stua[e n care te af.
11. Et dependenta de barba[ de sufern[a sufeteasca.
12. Se poate sa f predspusa dn punct de vedere emo[ona
, de mute or, bochmc, a dependen[a de drogur, acoo,
/sau anumte amente, ma aes cee care con[n zahar.
13. Prn atrac[a pe care o sm[ fa[a de persoanee cu
probeme care trebue rezovate, sau prn mpcarea n stua[
de cee ma mute or haotce, ncerte chnutoare dn punct
de vedere emo[ona, ev[, de fapt, sa-[ ndrep[ aten[a spre
responsabtatea fa[a de propra ta persoana.
14. S-ar putea sa a o ncna[e spre star depresve epsodce,
pe care ncerc sa e mpedc prn emo[a pe care [-o procura o
rea[e nstaba.
15. Nu te sm[ atrasa de barba[ amab, echbra[, demn de
ncredere nteresa[ de persoana ta. Pe aceta consder
,pctco".
| manfesta - ma mut sau ma pu[n - aproape toate aceste
trasatur. Spun asta nu numa pentru ca era ntruchparea attor
atrbute dn cee descrse ma sus, c pentru ca, orce m-ar f
spus ea despre Randy, banuam totu ca e are probeme cu
bautura. Femee cu acest tp de masca emo[onaa sunt
permanent atrase de barba[ care, dntr-un motv sau atu, sunt
ndsponb sau absen[ dn punct de vedere emo[ona.
Dependen[a este o prma cauza a "mpoten[e" emo[onae.
te i
Chiar de la nceput, Jill a Iost dornca sa asume o responsabtate
ma mare dect Randy n n[erea men[nerea rea[e or. Ca
ma toate femee care ubesc prea mut, era ea o persoana cu
mut sm[ a responsabta[, o femee reazata n mute
aspecte ae ve[, dar care, cu toate acestea, avea prea pu[n
respect fa[a de sne. Reazarea pe pan profesona nu putea
compensa eecu persona pe care-1 traa n rea[e amoroase.
Teefonu pe care Randy uta sa -1 dea era o ovtura seroasa
pentru fraga e magne despre sne, pe care se stradua eroc
s-o sus[na, ncercnd sa stoarca semne de tandre[e de a e.
Dsponbtatea e de a- asuma ntreaga responsabtate
pentru eecu une rea[ era tpca, dupa cum tpca era
ncapactatea e de a evaua reast stua[a de a avea gr|a de
propra- persoana, retragndu-se atunc cnd devense car ca
sentmentee nu erau recproce.
Femee care ubesc prea mut dovedesc prea pu[n respect
pentru ntegrtatea or personaa ntr-o rea[e amoroasa.
foosesc energa pentru a ndrepta aten[a, comportarea sau
sentmentee ceuat spre propra or persoana prn manevre
dsperate, ca, de exempu, convorbre teefonce nterurbane
foarte coststoare sau zborure a San Dego (amnt[-va ca
venture u | erau extrem de mtate). edn[ee de terape
,a dstan[a" petrecute cu e erau ma degraba o ncercare de a-
1 transforma n barbatu de care avea ea nevoe, dect de a-1
a|uta sa se descopere pe sne. n reatate, Randy nc nu voa sa
dea vreun a|utor a descoperrea propruu sau eu. Daca ar f
fost nteresat ntr-o asemenea caatore de autocunoatere, ar f
depus e sngur efortur n-ar f stat pasv cnd | for[a sa se
autoanazeze. Ea s-a stradut att de mut, pentru ca sngura
aternatva era sa-1 vada sa-1 acepte aa cum era - un barbat
carua nu- pasa de sentmentee e de rea[a or.
Sa ne ntoarcem a edn[a cu |, pentru a n[eege ma bne ce
a adus-o n zua aceea a mne n cabnet.
Vorbea acum despre tata e.
- Era aa de ncapa[nat. Am |urat ca ntr-o buna z am sa ctg
ntr-o dscu[e n contradctoru cu e. Refecta o cpa.
- N-am ctgat ncodata, dn pacate. De-asta, probab, m-am
dus sa fac Dreptu. m pace a nebune deea de a dezbate un
caz de a ctga! Un zmbet arg aparu pe fa[a cnd se
gnd a asta, dar apo deven dn nou seroasa.
- t ce am facut o data? L-am facut sa-m spuna ca ma ubete
apo sa ma mbra[eze. | ncerca sa povesteasca epsodu
cu ndferen[a, ca pe o anecdota dn adoescen[a, dar nu -a
|ucat bne rou. Umbra adoescente rante se ghcea n gasu
e.
- N-ar f facut-o daca nu -a f obgat. Dar ma ubea cu
adevarat. Numa ca nu ta sa m-o arate. N-a ma fost n stare
s-o repete dupa aceea. Aa ca m pare bne ca -am pus s-o
faca. Atfe, nu a f auzt-o ncodata dn gura u. Ateptasem
an de ze. Aveam optsprezece an cnd -am spus: 'Vreau sa-m
spu ca ma ubet!' nu m-am mcat de
I 17
acolo pna nu m-a spus. Apo -am cerut sa ma mbra[eze a
trebut s-o fac eu ma nt. B doar s-a tras pu[n napo m-a
batut pe umar, dar a fost bne. Aveam mare nevoe de acest
gest dn partea u. Och se umpura dn nou de acrm de
data asta e asa sa curga de-a ungu obra|or e rotunz.
- De ce venea att de greu sa faca asta? Pare unu dn cee
ma normae ucrur dn ume, sa- spu fce tae ca o ubet.
stude dn nou mne ncrucate n poaa.
- Am ncercat dn rasputer. Tocma de aceea m-am certat m-
am uptat att de tare cu e. Ma gndeam ca daca vo ctga,
vreodata, va trebu sa fe mndru de mne. Va trebu sa
recunoasca ca sunt buna a ceva. Aveam nevoe de
asentmentu u, care pentru mne echvaa, cred, cu iubirea lui,
mai mult dect orice altceva...
A devent car dn dscu[a noastra uteroara ca fama u |
punea respngerea e de catre tata e pe seama faptuu ca
dorse un baat se pomense, n schmb, cu o fata. Aceasta
expca[e faca a race u fa[a de propru cop fusese mut
ma uor de acceptat pentru to[ membr fame, ncusv
pentru |, dect adevaru despre e. Dar dupa o peroada
ndeungata de terape, | a recunoscut ca tata e nu era egat,
sentmenta, de nmen, ca era, practc, ncapab sa manfeste
vreun sentment de tandre[e, afec[une sau aprecere fa[a de
persoanee dn antura|u sau. Se gassera ntotdeauna ,motve"
pentru retcen[a sa emo[onaa: certur sau dvergen[e de
opne, sau evenmente reversbe, ca ,vna" u | de a se f
nascut fata. To[ membr fame preferasera sa consmta a
egtmtatea aceor motve, n oc sa anazeze de ce rea[a cu
e era ntotdeauna att de dstanta.
Lu | -a fost char ma greu sa recunoasca ncapactatea tatau
e de a ub pe cneva dect sa renun[e sa se nvnova[easca pe
ea nsa. Atta tmp ct vna era doar a e, ma exsta speran[a
- ca ntr-o buna z ea se va f schmbat sufcent ca sa produca
schmbarea de attudne a tatau e.
Este un adevar vaab pentru to[ acea ca, daca ceva ne ranete
sentmentee, ar no spunem tuturor ca numa no suntem
vnova[ de ceea ce s-a ntmpat, afrmam de fapt ca [nem
stua[a sub contro: daca ne schmbam, sufern[a va nceta.
Pentru mute dn femee care ubesc excesv, aceasta este
dnamca ce se afa n spatee auto-nvnova[r. Recunoscnd
ca vna este a noastra, ne aga[am de speran[a ca vom f n
stare sa n[eegem unde grem sa corectam greeaa, sa
controam dec stua[a sa punem capat sufern[e.
Tparu acesta, propru u |, a devent evdent n tmpu une
edn[e, a pu[n tmp dupa aceea, cnd m povestea despre
mara|u sau. Atrasa nexorab de cneva care- dadea
posbtatea sa reconsttue cmatu pst de afec[unea tatau
dn copara e, | reazase un mara| ce reprezenta ocaza
perfecta de a ncerca sa rectge ubrea tanuta.
Pe masura ce povestea cum 1-a cunoscut pe so[u e, m-a vent
n mnte o maxma auzta de a un coeg terapeut: ,Ce ce sunt
nfometa[
18 1
FEMEI CARE IUBESC PREA WMJ
nu tu ce sa cumpere". Sm[nd nevoa dsperata de ubre
aprecere, obnuta sa fe respnsa, de nereund ncodata
sa dentfce respngerea ca atare, | era predestnata sa-I
ntneasca pe Paul.
- Ne-am ntnt ntr-un bar. m dusesem rufee a spaatore
ntrasem pentru cteva cpe n barue[u de aatur. Pau |uca
bard m-a ntrebat daca vreau sa |oc cu e. Ara spus 'Sgur',
aa a nceput totu. M-a nvtat a masa. L-am refuzat, -am
spus ca nu es cu barba[ pe care -am cunoscut a bar. Dar e a
vent dupa mne a spaatore, contnund sa-m vorbeasca. n
fna, -am dat numaru meu de teefon am et cu e n seara
urmatoare.
- N-o sa-[ vna sa crez ce o sa-[ spun. Doua saptamn ma
trzu,, ne mutaseram mpreuna. E n-avea unde sa stea, ar eu
trebua sa ma mut dn apartament, aa ca ne-am gast o
ocun[a mpreuna. Nmc dn ce a urmat nu a fost mnunat, nc
feu cum facea dragoste, nc tovaraa u, nmc. Dar dupa un
an, mama s-a suparat ca traam aa m-am martat. |
scutura dn nou petee cron[ate.
n cuda nceputuu fortut, | a fost cuprnsa curnd de obses.
Pentru ca crescuse ncercnd sa ndrepte tot ce era gret, a
contnuat, bnen[ees, sa apce ace mod de gndre conduta
mara|uu sau.
- M-am stradut dn rasputer. Pe cuvnt, eu [neam a e cu
adevarat eram hotarta sa-1 fac sa ma ubeasca e. Voam
sa fu so[a perfecta. Gateam faceam curat ca nebuna am
ncercat sa-m contnu stude. Mut tmp, e n-a munct.
Perdea vremea prn casa sau dsparea ze n r. A fost un ad,
toata ateptarea nesguran[a. Dar am nva[at sa nu-1 ntreb
pe unde fusese pentru ca...
Ezta, schmbndu- poz[a pe scaun.
- M-e greu sa recunosc asta. Eram att de sgura ca vo reu
daca ma straduesc dn rasputer, dar uneor ma suparam ca
dsparea apo, a ntoarcere, ma batea.
- N-am spus asta nmanu pna acum. M-a fost rune. Nu m-am
magnat ncodata n postura asta, sa t. Ca o femee care
accepta sa fe batuta.
Mara|u u | s-a termnat cnd so[u e -a gast pe atcneva
ntr-una dn unge u absen[e de acasa. n cuda agone n care
se transformase casatora e, | a fost dstrusa cnd Pau a
parast-o.
- m dadeam seama ca orcne o f fost femea aceea, ea era tot
ce nu puteam eu sa fu. m dadeam seama exact de ce ma
parasse Pau. Sm[eam ca eu n-am nmc de ofert nc u, nc
atcuva. Nu -am nvnut ca m-a parast. La urma urme, nc eu
nsam nu ma puteam sufer.
Mare parte dn actvtatea mea cu | a constat n a o a|uta sa
n[eeaga boaa n care se scufundase de atta tmp,
dependen[a e fa[a de rea[e predestnate cu barba[ ncapab
de afec[une. Comportamentu dependent a u | este smar
ceu manfestat de persoanee care foosesc drogur. nceputu
fecarea dn rea[e e amoroase era caracterzat de un ,vrf" -
un sentment de eufore de bucure - n
, 19
tmpu carua credea ca nevoa e de dragoste, aten[e
sguran[a emo[onaa va f, n sfrt, mpnta. Dn cauza
aceste convnger, ca sa se smta bne, ea devenea tot ma
dependenta de barbat de rea[a cu e. Apo, a fe ca drogatu
care are nevoe de o canttate tot ma mare de drog pe masura
ce efectu se dmnueaza, ea avea tendn[a sa se adnceasca
tot ma mut n rea[a cu barbatu e, pe masura ce ob[nea tot
ma pu[na satsfac[e tot ma pu[ne mpnr. ncercnd sa
men[na ceea ce fusese odata mmunat prom[ator, |
urma barbatu ca un cne, avnd nevoe cu att ma mut de
prezen[a Lu, de certtudnea ca e ubta, de ubre, cu ct
prmea ma pu[n dn toate acestea. Cu ct se nrauta[ea
stua[a, cu att venea ma greu sa- puna capat, dn cauza
nevo e strngente. Nu putea sa renun[e.
| avea douazec noua de an cnd a vent a mne. Tata e
murse de apte an, dar contnua sa fe ce ma mportant
barbat dn va[a e. ntr-un fe, e era snguru barbat dn va[a e,
pentru ca n toate rea[e cu barba[ de care se sm[ea atrasa,
ea proecta rea[a cu tata e ncerca dn rasputer sa ctge
dragostea unu barbat care era ncapab, date fnd propre u
probeme, sa -o ofere.
Cnd experen[ee dn copare sunt deosebt de dureroase,
suntem adesea for[a[ ncontent sa re-cream stua[ smare
toata va[a, dn mpusu de a e putea stapn.
De exempu, daca am ubt, ca |, un parnte care n-a raspuns
ubr noastre, ne apropem, ca adu[, de o persoana
asemanatoare, sau de ma mute, n ncercarea de a ,ctga"
vechea upta: de a f ub[. | era personfcarea aceste
dnamc, cac se sm[ea atrasa, unu dupa atu, numa de
barba[ nepotrv[.
Exsta o guma veche despre un barbat mop care -a perdut
chee pe ntunerc e cauta n |uru unu fenar. Apare o
persoana care se ofera sa-1 a|ute sa e gaseasca, dar ma nt
ntreaba: ,Et sgur ca ac e-a perdut?" Mopu raspunde: ,Nu,
da' ac e umna."
Jill, la Iel ca miopu dn banc, cauta ceea ce psea dn va[a e, nu
acoo unde ar f putut sa gaseasca, c acoo unde, fnd o femee
care ubea prea mut, era ma uor sa caute.
Vom expora, n aceasta carte, ce nseamna sa ubet prea
mut, de ce facem asta, unde am nva[at sa facem aa cum sa
ne schmbam stu de a ub ntr-unu ma sanatos. Hade[ sa
aruncam o prvre a caracterstce femeor care ubesc prea
mut, pe rnd, de data asta.
1. Prn defn[e, prov dntr-o fame dezechbrata n care
nevoe tae emo[onae nu au fost satsfacute.
Poate ca o modatate ma adecvata de a ncerca sa n[eegem
aceasta caracterstca este de a ncepe ma nt cu cea de-a
doua parte: ,n care nevoe tae emo[onae nu au fost
satsfacute". ,Nevoe emo[onae" nu se refera doar a nevoa
de dragoste afec[une. De acest aspect are mportan[a u,
ma grav este faptu ca percep[e sentmentee tae
20 I
au fost n mare masura gnorate respnse, n oc sa fe
acceptate vadate. Exempu: parn[ se cearta. Copor e e
teama. Copu o ntreaba pe mama: ,De ce et furoasa pe
tata?" Mama raspunde: ,Nu sunt furoasa", de arata suparata
ngr|orata. Copu se smte nesgur, teama u crete -
spune: ,Te-am auzt [pnd". Mama -o ntoarce enervata: ,|-am
spus ca nu sunt nervoasa, dar o sa fu daca nu te potoet!"
Copu smte acum teama, confuze, mne vnova[e. Mama
1-a asat sa n[eeaga ca percep[e u sunt grete, dar daca
acesta este adevaru, de unde vne sentmentu de teama?
Copu trebue sa aeaga acum ntre certtudnea ca e are
dreptate ca mama 1-a mn[t deberat, certtudnea ca ceea
ce aude, vede smte este gret. Deseor va prefera confuza,
prn deregarea percep[or, astfe nct sa nu ma fe nevot sa
retraasca nepacerea de e vedea nvadate. Acest ucru
mcoreaza capactatea copuu de a avea ncredere n sne
n percep[e sae, att n copare ct a maturtate, ma aes
n rea[e apropate.
Nevoa de afec[une poate f ea respnsa sau nsufcent
satsfacuta. Cnd parn[ se cearta, sau nu se n[eeg bne,
acorda prea pu[n tmp aten[e copor. Copu ramne cu o
nevoe nempnta, o "foame" de ubre, fara a t nsa daca sa
accepte sau sa aba ncredere n dragoste sm[nd ca nu o
merta.
acum, sa ne ntoarcem a prma parte a defn[e: prov dntr-
o fame dezechbrata. Fame dezechbrate sunt cee n care
au oc unu sau ma mute dn urmatoaree evenmente:
abuz de acoo /sau ate drogur (prescrse sau egae).
comportament compusv: manera compusva de a mnca,
de a ucra, de a face curat, de a |uca |ocur de noroc, de a
chetu ban, de a [ne regm, de a exersa, etc; aceste practc nu
sunt atceva dect forme de comportament dependent de bo
care evoueaza n tmp; prntre mute ate efecte daunatoare,
au pe acea de a dstruge obstruc[ona contactu sncer
ntmtatea ntre membrii unei Iamilii.
voentarea fzca a so[e /sau copor.
comportament sexua abuzv a unua dn parn[ fa[a de
cop, mergnd de a seducere a ncest.
certur tensun permanente.
perioade de timp ndelungate n care parn[ refuza sa
vorbeasca.
parn[ cu attudn sau vaor confctuae, sau
comportamente contradctor, care se ntrec n a ctga
devotamentu copuu.
parn[ care ntra n compet[e unu cu ceaat sau cu cop.
un parnte care nu se poate apropa de cea[ membr a
fame evta constant, dnd vna pe e pentru aceasta.
convnger extrem de rgde n prvn[a banor, rege,
profese, tmpuu ber, manfestaror de afec[une, sexuu,
teevzun, gospodare, sportuu, potc, etc; obsesa fa[a de
orcare dn aceste ucrur poate obstruc[ona ntmtatea
sncertatea, ntruct accentu e pus nu pe rea[a ntre membr
fame, c pe respectarea reguor. Cnd unu dn parn[
manfesta vreunu dn aceste tpur de
I 21
comportament, sau vreuna dn aceste obses, copu este ce
afectat. Daca amb parn[ sunt prn n aceste tpare,
rezutatee sunt ma defavorabe. Deseor parn[ au tpur
compementare de patoog. De exempu, un acooc se va
casator destu de frecvent cu un gurmand sau cu o persoana
care mannca prea mut, cu rezutatu ca, ma trzu, fecare se
va upta sa controeze patma ceuat. Ma exsta cazu cnd
parn[ se competeaza ntr-un fe daunator: cnd o mama cu o
dragoste sufocanta, care are tendn[a sa prote|eze excesv
cop, este martata cu un tata rascb nsensb, fecare
dndu- posbtatea ceuat, prn purtarea attudnea u, sa
stabeasca un raport dstructv cu copu.
Fame dezorganzate apar ntr-o mare varetate de stur
caracterstc, dar toate au acea efect asupra vastareor pe
care e cresc: acestora Ie este vatamata ntructva capactatea
de a sm[ de a stab o rea[e.
2. Pentru ca tu nsa[ a prmt prea pu[na aten[e, ncerc sa
ump acest go cu un substtut, devennd femea care ofera
protec[e, ma aes barba[or care par sa aba nevoe de aa
ceva.
Gnd[-va cum se poarta cop, ma aes fet[ee, cnd sunt
ps[ de dragostea aten[a pe care o doresc de care au
nevoe. Daca un baat poate deven agresv manfesta un
comportament dstructv voent, fet[ee ndreapta ce ma
adesea aten[a spre papua favorta. Cnd o eagana o
mnge, dentfcndu-se cu ea pna a un punct, fet[a se
anga|eaza, de fapt, n stradana ndrecta de a prm aten[a de
care are nevoe. La maturtate, femee care ubesc prea mut
fac acea ucru, poate doar cu ma muta subttate. Devenm,
n genera, "donatoare" de afec[une n ma|ortatea, daca nu n
toate, sectoaree ve[ noastre. Femee care provn dn fam
dezorganzate ( n speca, dupa cum am observat, dn fam
de acooc) sunt extrem de bne reprezentate n profese de
assten[a socaa: asstente medcae, conser, terapeu[,
anga|ate n assten[a socaa. Suntem atrase spre ce care au
nevoe de a|utor, ne dentfcam dn tot sufetu cu sufern[a or
cautam sa- anam, pentru a domo propra noastra sufern[a.
Faptu ca barba[ care ne atrag ce ma tare par sa aba nevoe
de a|utor este norma, daca devenm contente ca a orgnea
atrac[e sta propra noastra dorn[a de a f ubte a|utate.
Barbatu care apeeaza a no nu trebue sa fe obgatoru sarac
sau bonav. Poate ca nu e n stare sa se aprope cum trebue de
cea[, sau e rece pst de afec[une, sau ncapa[nat, sau
egost, sau prost dspus, sau meancoc. Poate ca e cam
sabatc responsab, sau ncapab sa- asume o
responsabtate sau sa fe devotat. Sau poate ne martursete
ca n-a fost n stare ncodata sa ubeasca. Depnde de trecutu
nostru n cte feur raspundem a mutpee forme de
neputn[a. Dar de raspuns,
22
,
vom raspunde cu sguran[a, cu convngerea ca ace barbat are
nevoe de a|utoru nostru, de compasunea de n[eepcunea
noastra pentru a- mbunata[ va[a.
3. ntruct nu a reut sa-[ transform parn[ (sau doar pe unu
dn e) n persona|ee tandre, ubtoare, dupa care a tn|t att,
reac[onez cu tot sufetu atunc cnd ntnet ace tp
arhcunoscut de barbat ndsponb emo[ona, pe care ncerc -
ca n trecut - sa-1 schmb prn ubrea pe care -o ara[.
Poate ca a trebut sa up[ cu unu, sau cu amndo parn[. Dar
orce ar f fost gret, absent sau dureros n trecut repreznta
exact ceea ce ncerc sa dovedet ca este bne n prezent.
Acum ncepe sa devna evdent ca se petrece ceva nesanatos
auto-dstructv. Ar f bne daca am ven cu toata afec[unea,
compasunea n[eegerea noastra n rea[a cu barba[
sanato, barba[ de a care am putea spera sa prmm ceea ce
ne psete. Dar nu suntem atrase de barba[ sanato, care ne-
ar putea ofer ceea ce avem nevoe. Aceta n se par pctco.
Suntem atrase de barba[ care reproduc pentru no upta pe
care am dus-o cu parn[ notr, pe vremea cnd ncercam sa
fm destu de bune, de ubtoare, de mertuoase, de ute
ste[e ca sa ctgam dragostea, aten[a aprecerea ceor care
nu n e puteau ofer dn cauza propror or probeme
preocupar. Acum reac[onam ca cum dragostea, aten[a
aprecerea nu conteaza, daca nu suntem n stare sa e ob[nem
cu sa de a un barbat ncapab, e, sa n e ofere, dn cauza
propror u probeme preocupar.
4. Terorzata de posbtatea abandonuu, fac orce sa savez
de a destramare rea[a cu un barbat.
Abandonu este un cuvnt tare. nseamna sa f parast, poate
char sa mor, pentru ca s-ar putea sa nu f n stare sa
suprave[uet n snguratate. Exsta abandon tera abandon
emo[ona. Orce femee care ubete prea mut a trat
abandonu emo[ona profund, cu toata groaza vdu sufetesc
pe care e mpca. Ca adut, a f parasta de barbatu care e
ntruchparea - n att de mute fa[ete - a ceor care te-au
abandonat prma data, este un fapt care scoate dn nou a
umna groaza dn strafundur. Desgur, am face totu ca sa
evtam retrarea acestu sentment. Ceea ce ne conduce a
urmatoarea caracterstca.
5. Aproape nmc nu va f prea dfc, nu va ua prea mut tmp,
nu va f prea coststor daca ,a|uta*' pe barbatu cu care a o
rea[e.
Teora dn spatee ,a|utoruu" este ca, daca da rezutate,
barbatu va deven aa cum vre tu, aa cum sm[ nevoa sa
fe, ceea ce nseamna ca ve f nvngatoare n upta pentru
ucru dupa care a tn|t atta tmp.
I 23
FEMEI CARE 1U1ESC PREA MULT
Aadar, n tmp ce adeseor suntem ma zgrcte n ceea ce ne
prvete, char renun[am a no nne, vom merge pna n
pnzee abe ca sa-1 a|utam pe e. Eforture noastre, facute de
dragu u, ncud urmatoaree:
_ cumparam mbracamnte, ca sa- mbunata[easca
magnea; O gasm un terapeut, -1 mporam sa mearga a e;
_ fnan[am hobby-ure coststoare, ca sa- petreaca tmpu
ma bne;
_ trecem prn supcu schmbar ocun[eor, pe motv ca ,e
nu e ferct ac";
_ dam |umatate sau char toata averea sau bunure noastre,
pentru a nu se sm[ nferor;
. i oIerim o locun[a, ca sa se smta n sguran[a;
_ permtem sa abuzeze de no sentmenta, pe motv ca ,n-a
fost asat ncodata pna acum sa- exprme sentmentee";
_ gasm un servcu.
Aceasta e doar o sta par[aa a modata[or n care ncercam
sa-1 a|utam. Rareor ne ntrebam ct de oportune sunt ac[une
noastre a adresa u. n reatate, ne consumam tmpu
energa ncercnd sa concepem ate modata[ care ar putea da
rezutate, ma bune dect cee pe care e-am apcat de|a.
6. Obnuta cu psa dragoste ntr-o rea[e personaa, et
dspusa sa atep[, sa sper sa [ da ma mut sn[a sa-
fac pe pac.
Daca o ata persoana, cu o va[a dferta, s-ar gas n stua[a
noastra, ar putea spune: ,Dar e ngroztor. Am sa- pun capat".
Dar no presupunem ca, daca rea[a nu merge no nu suntem
fercte, este pentru ca nca n-am facut tot ce trebua.
Interpretam fecare nuan[a de comportament ca un semn ca
parteneru nostru ncepe n sfrt sa se schmbe. Tram cu
speran[a ca mne va f atfe. E ma uor sa-1 ateptam pe e sa
se schmbe dect sa ne schmbam pe no nne, sau ceva dn
va[a noastra.
7. Et dspusa sa [ asum mut ma mut de 50% dn
responsabtate, vna mputar n orce rea[e.
Adesea, acelea dintre noi care provn dn fam dezechbrate au
avut parn[ responsab, matur sab. Am crescut repede
am devent pseudo-adu[, cu mut nate de a f pregatte sa
purtam povara acestu ro. n acea tmp, nsa, ne-a facut
pacere puterea pe care ne-au confert-o fama ce dn |ur.
Acum, ca adu[, avem mpresa ca noua ne revne datora de a
face sa func[oneze rea[a noastra, acceptam compana unor
partener responsab gata sa ne aduca nvnur ce
contrbue a adncrea certtudn noastre ca ntreaga
responsabtate ne apar[ne. Suntem experte n a ne purta
povara.
24 I
8. Respectu de sne este extrem de scazut n foru tau
nteror
nu crez ca mer[ sa f fercta. Crez, ma degraba, ca trebue
sa up[ pentru a ob[ne dreptu a fercre.
Daca parn[ notr nu ne consdera demne de dragostea
aten[a or, cum putem atunc sa credem ca suntem ntr-adevar
bune prcepute? Dntre femee care ubesc prea mut, foarte
pu[ne sunt convnse, n adncu fn[e or, ca merta sa
ubeasca sa fe ubte doar pentru smpu fapt ca exsta.
Suntem, n schmb, convnse ca avem nte defecte
ngroztoare, pentru a caror compensare trebue sa facem foarte
mut bne. Tram cu vna de a avea aceste defecte cu teama
de a f descoperte. Depunem efortur nmagnabe pentru a
ncerca sa parem bune de ceva, tocma pentru ca no nne nu
o credem.
9. Pentru ca a a avut parte de o copare psta de sguran[a,
sm[ nevoa dsperata de a ava controu asupra barba[or
rea[or tae amoroase. I[ ascunz acest efort de a controa
oamen stua[e sub masca "a|utoruu".
Trand ntr-unu dn mede haotce ae famor dezorganzate
-acooc, voent, ncestuos - copu va f cuprns, fara ndoaa,
de panca, a gndu ca fama sa -a perdut controu.
Persoanee de care acesta depnde nu sunt prezente, pentru ca
sunt prea bonave ca sa- asgure protec[a. n reatate, fame
dn aceasta categore sunt ma degraba o sursa de amenn[ar
sufern[a, dect sursa de sguran[a protec[e de care are
nevoe copu. Puterea acestu tp de experen[a fnd att de
copetoare devastatoare, aceea dntre no care au avut de
sufert dn aceasta cauza, ,ntorc foaa", cum se spune.
Aratndu-ne puternce ute ceora[, ne aparam mpotrva
panc care ne cuprnde atunc cnd ne afam a mna atora.
Nutrm nevoa mperoasa de a f n prea|ma oamenor pe care
putem a|uta, tocma pentru a ne sm[ n sguran[a stapne pe
stua[e.
10. In rea[e tae, traet ma curnd n vsu tau despre cum
ar putea f, dect n reatatea stua[e n care te af.
Cnd ubm prea mut, tram ntr-o ume magnara, n care
barbatu nga care suntem nefercte nemu[umte se
transforma n ceea ce suntem sgure ca poate deven va
deven cu a|utoru nostru. Pentru ca tm foarte pu[n despre, ce
nseamna sa f ferct ntr-o rea[e, pentru ca nu avem
experen[a a ceea ce nseamna sa f cu cneva a care [ care
[ mpartaete sentmentee, nu ndraznm sa ne apropem de
ceea ce ne dorm cu adevarat, dect n vsu pe care tram.
Daca am avea un barbat aa cum ne dorm, de ce ar avea e
nevoe de no? Tot taentu ( nevoa compusva) pus n su|ba
,a|utoruu dat" ar ramne fara obect. Cea ma mare parte a
dentta[ noastre ar oma. De aceea, aegem un barbat care sa
nu fe ceea ce dorm sa fe - contnuam sa vsam.
I 25
Iiii
*u
11. Et dependenta de barba[ de sufern[a sufeteasca
In opna u Stanton Peee, autoru voumuu Love and Addcton
("Dragoste dependen[a"), ,experen[a care genereaza
dependen[a este aceea care absoarbe contn[a persoane ,
asemen anagezceor, cameaza anxetatea durerea. Poate
ca nu exsta nmc ma bun pentru absorbrea contn[e noastre
dect o rea[e amoroasa de un anumt tp. O rea[e vcoasa se
caracterzeaza prn dorn[a de a te afa mereu n prezen[a
nttoare a ceuat... A doua caracterstca este dmnuarea
capacta[or persoane respectve de a da aten[e ceorate
aspecte ae ve[ sae de a se ocupa de ee."
Foosm obsesa fa[a de barba[ pe care ubm pentru a evta
sufern[a, vdu sufetesc, teama mna. Foosm rea[e
amoroase ca pe nte drogur, ca sa evtam sa contentzam
ceea am sm[ daca ne-am adnc n eu nostru nteror. Cu ct
ma chnutoare e rea[a cu barbatu nostru, cu att ma ntensa
e dstragerea aten[e noastre de a ate aspecte. O rea[e cu
adevarat terfanta ndepnete aceea func[e - n cazu nostru
- ca un drog foarte puternc. In absen[a unu barbat asupra
carua sa ne concentram, ntram n abstnen[a acuzam
adesea aceea smptome fzce pshce care nso[esc
abstnen[a a toxcoman: grea[a, transpra[e, frsoane,
tremurat, mersu prn camera, gndur obsedante, deprese,
nsomne, panca, star anxoase. n efortu de a cama aceste
reac[, ne ntoarcem a utmu partener sau cautam cu
dsperare atu.
12. Se poate sa f predspusa dn punct de vedere emo[ona ,
de mute or, bochmc, a dependen[a de drogur, acoo, /sau
anumte amente, ma aes cee care con[n zahar.
Crteru de ma sus se apca ndeoseb aceora (dntre femee
ce ubesc prea mut) ce provn dn parn[ care fac abuz de
anumte substan[e. Toate femee care ubesc n exces poarta n
sufet rama[e dn experen[ee anteroare, care e-ar putea
determna sa faca abuz de tranchzante pentru a scapa de
sentmentee chnutoare. Dar cop proven[ dn parn[
dependen[ tnd, n genera, sa moteneasca predspoz[a
genetca spre o anume dependen[a.
Faptu ca attea fce cu parn[ acooc dezvota dependen[a de
ducur se expca poate prn denttatea aproape perfecta a
structur moecuare a zaharuu rafnat a acoouu etc.
Zaharu rafnat nu este un ament, e este un drog. Nu are nc o
vaoare nutrtva, doar caor nconsstente, poate modfca
sever compoz[a chmca a creeruu, fnd pentru mute
persoane o substan[a ce creeaza dependen[a.
13. Prn atrac[a pe care o sm[ fa[a de persoanee cu probeme
care trebue rezovate, sau prn mpcarea n stua[ de cee ma
mute or haotce, ncerte
26 ,
u'Iiii
FIMEI CARE IUBESC PREA MULT
chinuitoare din punct de vedere emo[ona, ev[, de fapt, sa-[
ndrep[ aten[a spre responsabtatea fa[a de propra ta
persoana.
De ne prcepem foarte bne sa ntum ce smte ata persoana,
sau sa ne dam seama de ce are nevoe atcneva, nu suntem
"conectate" a propre noastre sentmente nu suntem
capabe sa uam decz n[eepte n egatura cu probemee
mportante ae ve[ noastre, care ne tubura. De mute or nu
tm cne suntem no nne, ar mpcarea n probeme crtce
ne mpedca sa stam sa ne gndm n nte a ee.
Asta nu nseamna ca n-am putea |uca teatru. Am putea [pa
zbera, am putea pnge |e. Dar suntem ncapabe sa ne
foosm emo[e pentru a ne caauz n aegerea a ceea ce este
cu adevarat necesar mportant pentru va[a noastra.
14, S-ar putea sa a o ncna[e spre star depresve epsodce,
pe care ncerc sa e mpedc prn emo[a pe care [-o procura o
rea[e nstaba.
Exempu: Una dn centee mee, care facuse cndva o deprese
era casatorta cu un acooc, compara va[a aatur de so[u e
cu un accdent de mana care [ se ntmpa n fecare z.
ngroztoaree fuctua[, surprzee, manevree, mprevzbtatea
nstabtatea rea[e reprezentau pentru ea un oc constant,
znc. Daca a avut vreodata un accdent de mana fara sa f
fost grav rant, trebue sa f trat un ,punct cumnant" a
sm[uror, a o z-doua dupa accdent. Asta se ntmpa dn
cauza ocuu sufert de organsmu tau, a adrenane care se
formeaza n cantta[ neobnut de mar. Adrenana e
responsaba pentru ,punctu cumnant" a sm[uror tae. Daca
et o persoana care sufera de depres, ve cauta, ncontent,
stua[ care te [n n aerta, asemanatoare unu accdent de
mana (sau mara|uu cu un acooc), cac, nu- aa, trebue sa
f ,a na[me" ca sa ev[ o deprese.
Deprese, acoosmu abuzu de amente se nrudesc par a
se moten genetc. De exempu, ma|ortatea femeor bonave
de anorexe cu care am ucrat au avut amb parn[ acooc, ar
mute dn pacentee mee cu probeme depresve au avut ce
pu[n un parnte acooc. Daca prov dn parn[ acooc, s-ar
putea sa dev o persoana depresva dn doua motve: trecutu
tau motenrea genetca. Irona soarte face ca emo[a une
rea[ cu cneva care sufera tocma de o asemenea boaa sa te
tenteze foarte tare.
15. Nu te sm[ atrasa de barba[ amab, echbra[, demn de
ncredere nteresa[ de persoana ta. Pe aceta consder
,pctco".
Barba[ nstab n se par atragator, ce pe care nu te po[ bzu
-provocator, ce mprevzb - romantc, matur - ncntator,
ar caprco - mstero. Barbatu furos are nevoe de
n[eegerea noastra.
I 27
NeIericitul are nevoie de anarea noastra. Barbatu neadaptat are
nevoe de ncura|area noastra, ar ce nsensb de cadura
noastra sufeteasca. Dar nu putem sa ,reparam" un barbat care
e bun aa cum este, ar daca este n[eegator gr|uu fa[a de
no, nu-1 putem sufer. Dn nefercre, daca nu avem
posbtatea sa ubm un barbat n exces, nu-1 putem ub deoc.
n captoee urmatoare, fecare dn femee cu care ve[ face
cunotn[a, are, ca |, povestea e despre ce nseamna sa
ubet prea mut. Poate ca povestea or te va a|uta sa n[eeg
ma mpede tparee propre tae ve[. Astfe, ve f n stare sa
fooset nstrumentee oferte n utma parte a car[ ca sa
schmb acee tpare ntr-o noua confgura[e de mpnre,
dragoste bucure. Asta va doresc dn toata nma.
29
2. Sex Iormidabil
ntr-o rea[e execraba
28
Pe omu meu ubesc att de mut-darn-o va t nccnd Va[a
mea toata- doar un chn - dar sa nu crez ca suspn Cnd ma
mbra[eaza, umea-ntreaga se umneaza..:
Omul meu
Tnara care statea n fa[a mea rada dsperare. Fa[a e
dragaaa prezenta nca urmee gaben-verzu ae vnataor pe
care e capatase cu o una n urma, cnd ncercase sa se arunce
ntr-o prapaste, cu mana.
- S-a scris n ziar, mi spuse ncet, cu durere n gas, tot ce se putea
despre accdent, cu fotograf ae man atrnnd acoo... ar e
nc macar n-a uat egatura cu mne. A rdcat pu[n vocea o
scntee de mne sanatoasa strabatu gasu, nante de a
recadea n dsperare.
Trudi, care Iusese foarte aproape de moarte, dn dragoste, aduse
vorba despre ceea ce era pentru ea chestunea esen[aa, cea
care facuse nexpcaba de nendurat parasrea e de catre
ubtu e:
- Cum de reueam sa facem dragoste att de bne, sa ne sm[m
att de mnunat, sa fm att de apropa[, cnd nmc atceva nu
mergea? De ce sexu dadea rezutate, cnd nmc atceva nu
mergea?
Cum ncepuse sa pnga, semana foarte bne cu un cop mc, cu
nma ranta.
- Credeam ca fac sa ma ubeasca daca ma daruesc u cu
toata fn[a mea. I-am dat totu, absout tot ce aveam de dat. Se
apeca n fa[a, [nndu-se cu mne de burta, ncepu sa se
egene.
- Dar doare aa de tare sa t ca a facut totu degeaba.
Trud ramase ghemuta, suspnnd vreme ndeungata, perduta
n vdu unde trase mtu e de ubre.
Cnd reu sa vorbeasca dn nou, contnua cu gasu cobort,
pn de durere:
- Nu voam nmc atceva, dect sa-1 fac ferct pe |m sa-1
pastrez nga mne. Nu -am cerut nmc atceva, dect sa-
petreaca tmpu cu mne.
Trud ma pnse ctva tmp, ar eu m-am amntt ce m
spusese despre fama e am ntrebat-o cu bnde[e:
- Nu asta vroa mama ta de a tata tau? Sa- petreaca tmpu
cu ea?
Se ndrepta n scaun medat.
- Dumnezeue! A dreptate. Ma png exact a fe ca mama.
Persoana cu care voam ce ma mut sa nu seman, cea care
ncerca mereu sa- atnga scopu prn tentatve de snucdere.
O, Doamne!, repeta se uta a mne, cu fa[a umezta de
acrm, adaugnd n surdna: ,E ngroztor." S-a facut tacere
am nceput sa vorbesc eu.
- De mute or ne trezm facnd ucrure pe care e-a facut
parntee de acea sex, exact ucrure pe care ne-am proms
noua nne ca nu e vom face ncodata. Se ntmpa aa pentru
ca dn ac[une, char dn sentmentee or, am nva[at ce
nseamna sa f barbat sau femee.
- Dar eu n-am ncercat sa ma omor ca sa-1 rectg pe |m,
protesta Trud. Eu n-am ma suportat, pur smpu, sa ma smt
nspamntata, nensemnata nedorta. Ata pauza.
- Dar poate ca mama tot aa se sm[ea. Presupun ca aa
a|ung sa sm[ cnd te straduet sa pastrez nga tne pe
cneva care are ucrur mut ma mportante de facut dect asta.
Trudi ncercase, de acord, iar momeala pe care o foosse fusese sexu.
Uteror, ntr-o ata edn[a, cnd durerea nu ma era att de ve,
ven dn nou vorba despre sex.
- Am fost ntotdeauna excesv de sensba a sex, se confesa cu
un amestec de mndre cupabtate, att de mut nct n
ceu ma temeam sa nu fu nmfomana.
- Nu ma puteam gnd dect a momentu urmator cnd eu
pretenu meu puteam sa fm dn nou mpreuna sa facem
dragoste. ntotdeauna ncercam sa aran|ez totu n aa fe nct
sa gasm un oc unde sa fm numa no. Se spune ca barba[
sunt ce care vor sa faca sex. Sunt sgura ca eu voam asta ma
mut dect e. Sau, ce pu[n, eu m dadeam ma mut sn[a
dect e.
Trud avea asprezece an cnd ea pretenu e dn ceu ,au
mers pna a capat" pentru prma data, dupa cum s-a exprmat
ea. E era fotbast, tpu acea care a foarte n seros peroada
de antrenamente. Era de parere ca edn[ee repetate de sex cu
Trud dmnueaza for[a combatanta pe terenu de |oc. n tmp
ce e gasea scuze pentru a scurta ntnre cu Trud dnantea
unu mec, ea contracara aran|nd edn[e de babysttng dupa-
amaza, n tmpu carora putea seduce pe canapeaua dn
camera de a ntrare, n tmp ce bebeuu dormea n camaru[a
u. Cu toate acestea, magna[a eforture u Trud de a
redrec[ona pasunea u pentru fotba n pasune pentru
persoana e s-au sodat cu un eec, ar tnaru, gra[e une
burse de educa[e fzca, s-a mutat a un at coegu, n at stat.
Dupa un rastmp de panete nocturne auto-do|enr pentru
eecu de a-1 convnge s-o aeaga pe ea n ocu amb[or
sportve, Trud era dspusa sa faca o noua ncercare.
Era n vara dntre sfrtu ceuu nceputu anuu unverstar,
ar Trud statea nca acasa, o casa care se destrama n punctee
esen[ae. Dupa an de amenn[ar, mama u Trud n[ase n
sfrt procedura de
30 I
dvor[ anga|ase un avocat cunoscut pentru dsponbtatea de
a |uca murdar. Mara|u parn[or e fusese dntre cee ma
furtunoase, Trud compatmndu- pe tata e pentru nevoa u
compusva de a munc peste masura dezaprobnd eforture
fervente, uneor voente auto-dstructve ae mame e de a-1
fo[a sa petreaca ma mut tmp cu ea ce do cop a or, Trud
sora e ma mare, Beth. Tata era att de rar acasa pentru
peroade att de scurte, nct so[a denumea aceste se|urur
,vzte n nfern".
- Erau, ntr-adevar, nfernae, amntete Trud. Vztee u
degenerau nvarab n certur orbe, preungte, n care mama
[pa -1 acuza ca nu ne ubete pe nc una dn no, ar tata tot
expca ca e muncete att de mut ndeung tocma de
dragu nostru. Tmpu pe care tata petrecea acasa se termna
aproape ntotdeauna cu [pete acuza[ recproce. De cee ma
mute or, e peca trntnd ua urnd a ea: ,Nu- de mrare
ca nu-m pace sa vn acasa!", dar uneor, cnd mama pngea
ze n r sau amenn[a cu dvor[u sau ngh[ea o gramada de
paste o ua savarea, tata se schmba pentru o vreme, venea
devreme acasa - petrecea tmpu cu no. Mama ncepea sa
pregateasca acee mese mnunate, ca sa-1 recompenseze,
banuesc, pentru ca revense n snu fame.
Trud se ncrunta.
- Dupa tre-patru nop[, ar ncepea sa ntrze ar suna
teefonu. 'Aha, n[eeg. ZauT, zcea mama cu raceaa n gas.
Aproape medat, ncepea sa debteze obscenta[ - trntea
teefonu. ata-ne pe Beth pe mne, mbracate frumos
ateptndu-1 pe tata sa vna acasa a cna. Probab ca
aran|aseram masa ma frumos dect de obce, cum ne spunea
mama s-o facem cnd tata trebua sa vna acasa, cu for
umnaree. Iar mama aerga ca o furtuna prn bucatare, [pnd
zbnd crat[ee nsutndu- pe tata n toate feure. Apo se
ntea, devenea ca de ghea[a eea dn bucatare, ca sa ne
spuna ca vom cna sngure, fara tata. Asta era ma rau dect
uratu. Ne servea apo se aeza ea a masa, fara sa ne
arunce o sngura prvre. Nentea ne cuprndea pe Beth pe
mne, dn cauza tacer. Nu ndrazneam sa scoatem o vorba, dar
nu ndrazneam nc sa nu mncam. Stateam acoo, a masa,
ncercnd sa facem ceva pentru mama, dar ce-am f putut face
no pentru ea? Dupa acee mese, m se facea rau, de obce n
m|ocu nop[, cu gre[ur senza[ de voma ngroztoare. Trud
scutura capu cu stocsm. Toate astea nu puteau sub nc o
forma sa duca a o dgeste sanatoasa.
- nu puteau nc sa te nve[e cum sa te por[ norma ntr-o
rea[e normaa, am adaugat eu, pentru ca tocma n acest
cmat nva[ase Trud pu[nu pe care-1 ta despre cum sa-1
tratez pe ce pe care ubet.
- Ce sm[ea cnd se ntmpa asta? am ntrebat-o.
Trud refecta pu[n, apo raspunse dnd dn cap, subnnd
astfe sncertatea raspunsuu sau:
I 31
- n tou scandauu m se facea frca, dar n ma|ortatea
cazuror, ma sm[eam parasta. Nmen nu se gndea a mne
sau nu se ntreba ce smt sau ce fac. Sora mea era prea tmda
pentru a purta vreo dscu[e cu mne. Cnd nu ua ec[ de
muzca, se ascundea n camera e. De obce, cnta a faut, ca
sa nu ma auda scandau, banuesc, ca sa aba o scuza ca se
ferete de to[. eu am nva[at sa nu fac probeme nmanu.
Stateam cumnte, facndu-ma ca nu observ ce se ntmpa cu
parn[ me [nnd n mne tot ce gndeam. Am ncercat sa
nva[ bne a coaa. Uneor m se parea ca aceea a fost sngura
peroada cnd tata -a dat seama de exsten[a mea 'Arata-m
carnetu de note', m spunea, dscutam amndo o vreme.
Admra orce fe de reazare, aa ca m-am stradut sa ob[n
rezutate bune de dragu u.
Trud freca sprnceana contnua, dusa pe gndur.
- ma sm[eam ceva. Trste[e. Cred ca m-am sm[t trsta tot
tmpu, dar n-am spus nmanu ncodata. Daca m-ar f ntrebat
cneva 'Ce sm[ nauntru tau?' a f raspuns ca ma smt bne, ca
ma smt exceent. Char daca a f putut spune ca sunt trsta, n-
a f putut expca ncodata de ce. Cum puteam sa |ustfc un
asemenea sentment? Nu sufeream. Nu duceam psa de nmc
mportant. Adca, n-am sart ncodata peste vreo masa, sau n-
am trat ncodata fara sa avem tot ce ne trebue.
Lu Trud venea nca greu sa recunoasca ntegra ct de
adnca era zoarea e emo[onaa n fame. Suferse o psa
acuta de educa[e aten[e dn cauza unu tata care era,
practc, nabordab, a une mame mstuta de mne
frustrare dn cauza u. Asta e-a asat pe Trud pe sora e
secatute emo[ona.
n mod idea, pe masura ce cretea, Trud ar f trebut sa poata sa
dscute cu parn[ despre gndure e, sa exerseze comuncarea
cu e, n schmbu ubr aten[e or, dar e nu reusera sa fe
"pe faza" pentru a prm daru e; erau prea prn n propra
batae a von[eor or. Astfe ca, dupa ce a crescut, Trud s-a dus
pe sne daru e de ubre (sub masca sexuu) n ata parte.
Dar s-a ofert unor recpen[ a fe de nsensb de
ndsponb. La urma urme, ce atceva ta sa faca? Nmc
atceva nu s-ar f parut ,corect", sau n-ar f fost compatb cu
psa dragoste aten[e, cu care era de|a obnuta.
ntre tmp, confctu dntre parn[ e s-a acutzat pe noua arena
a trbunauu. n tou ,focuror de artfc", sora u Trud a fugt
de acasa cu profesoru e de muzca. Parn[ e nu s-au snchst
sa faca o pauza n bataa or, ca sa observe faptu ca fca or
parasse statu cu un om de doua or ma n vrsta dect ea
care de aba putea sa- ctge trau. Trud era ea n
cautarea ubr dadea ntnre cu barba[, ntr-o freneze
totaa, cucndu-se cu aproape fecare dn e. n sufetu e,
credea ca, probemee famae erau dn vna mame e, ca ea
gonse pe tata e de acasa, cu ccaeaa amenn[are. Trud
|ura sa nu fe ncodata, dar ncodata, tpu de femee furoasa,
nsstenta, ca mama e. Avea sa- ctge barbatu prn
dragoste, n[eegere, prn darurea
32 I
totaa a propre e fn[e. ncercase de|a o data, cu |ucatoru de
fotba, sa fe rezstb de ubtoare, devotata generoasa, dar
euase. Concuza pe care a tras-o nu a fost aceea ca feu e de
a trata ucrure era gret, sau ca obectu ubr sae nu era
aegerea cea ma buna, c ca ea nu oferse destu. Aa ca a
contnuat sa ncerce, sa ofere, cu toate acestea, nc unu dn
barba[ cu care eea nu a ramas cu ea prea mut.
A nceput semestru de toamna Trud a ntnt, curnd, a
unu dn cursur, un barbat casatort- |m. Era po[st studa
teora de executare sta, ca sa se poata cafca pentru o
promovare. Avea trezec de an, do cop o nevasta care
atepta pe a treea. ntr-o dupa-amaza spuse u Trud, a o
cafea, ct de tnar fusese cnd se nsurase, ct de neferct
era n casatore. O avertza, ca un tata, sa nu se ase prnsa n
capcana ve[ de fame, ntr-o casatore tmpure care s-o
mpovareze cu responsabta[. Trud s-a sm[t fatata de faptu
ca e a avut ncredere n ea -a dezvaut o probema att de
personaa, cum e cea a pse de farmec dn va[a martaa.
Parea sa fe cumsecade, oarecum vunerab, pu[n cam sngur
nen[ees. |m spuse cat de mut a nsemnat pentru e faptu ca
a vorbt cu ea - ca nu ma vorbse ncodata nante cu
atcneva ca ea - o ntreba daca se ma pot ntn. Trud
consm[ medat, pentru ca, de conversa[a or dn acea z
fusese ma degraba unateraa, |m vorbnd, de fapt, ce ma
mut, fusese totu o comuncare, sentment pe care Trud nu-1
cunoscuse n fama e. ueta or deschse fete gustu pentru
aten[a dupa care tn|ea. Doua ze ma trzu, au vorbt dn
nou, de data aceasta n tmp ce se pmbau pe deau dn
aproperea campusuu, ar e a sarutat-o a pecare. Nu a trecut
nc o saptamna de|a se ntneau n apartamentu unu
po[st cnd acesta era de servcu, n tre dn cee cnc dupa-
amez pe care Trud e petrecea a coaa. Va[a e a nceput
sa se roteasca n |uru tmpuu furat pe care-1 petreceau
mpreuna. Trud refuza sa se gndeasca a feu n care o afecta
rea[a cu |m. Fugea de Ia cursur a nceput, pentru prma
data, sa nu ma ob[na rezutate bune a coaa. mn[ea
preten n egatura cu actvtatea e sfr prn a- evta, ca sa
nu ma fe nevota sa- mnta. Renun[ase a aproape toate
actvta[e ca sa poata fe cu |m or de cte or se vea ocaza,
gndndu-se a e cnd nu ntnea. Voa sa fe dsponba
pentru e n cazu ca s-ar f vt vreo ora bera pe care ar f
putut-o petrece mpreuna.
n schmb, |m dadea foarte muta aten[e o fata cnd erau
mpreuna. Reuea sa- spuna exact ce voa sa auda de a e - ct
de mnunata, deosebta, demna de ubre era, cum 1-a facut
ea ma ferct dect fusese vreodata nante. Cuvntee u
strnra n ea dorn[a de a se stradu ma mut sa-1 atraga
sa- faca pacere. Ma nt, -a cumparat en|ere eeganta, ca
s-o mbrace doar pentru e, apo parfumur ueur pe care e a
sfatut-o sa nu e fooseasca pentru ca so[a u ar f putut sesza
mrosu s-ar f ntrebat ce se ntmpa. ndraznea[a, ctea car[
despre cum sa fac dragoste apca cu e tot ce nva[a. Extazu
u
, 33
W|WfT"
dadea arp sa contnue. Nu exsta at afrodsac ma bun pentru
ea dect dorn[a de a-1 excta pe acest barbat. Raspundea cu
toata puterea e a atrac[a pe care e o sm[ea fa[a de ea. Nu
att propra sexuatate -o exprma, ct ma aes sentmentu
de a f egtmzata de sensbtatea u sexuaa fa[a de ea.
Deoarece a|unsese sa te ma mute despre sexuatatea u
dect despre a e, cu ct e raspundea ma mut, cu att ma
recunoscatoare era. Interpreta tmpu pe care e petrecea cu
ea - pe care-1 fura ceeate ve[ a u - ca pe o recunoatere
ndeung ateptata a vaor e. Cnd nu era cu e, se gndea a
no modata[ de a-1 vra|. Preten renun[ara s-o ma nvte pe
a e va[a e a nceput sa se mteze a o obsese
undrec[onaa: cum sa-1 faca pe |m ma ferct dect fusese
vreodata. Sm[ea foru vctore a fecare ntnre - vctora
asupra monotone ve[ u, asupra ncapacta[ u de a
cunoate ubrea mpnrea sexuaa. Faptu ca putea sa faca
ferct pe e nsemna fercrea e. n sfrt, dragostea e facea
mnun n va[a cuva. Asta dorse ntotdeauna. Nu era ca
mama e, care- aunga pe barba[ cu cerere e. Dmpotrva, ea
construa o egatura bazata n totatate pe ubre atrusm.
Era mndra ca cerea att de pu[n u |m.
- Ma sm[eam foarte sngura cnd nu eram cu e, ar asta
nsemna destu de mut tmp. II vedeam doar cte doua ore, tre
ze pe saptamna. Intre tmp, e nu ma cauta deoc. Avea
cursur unea, mercurea vnerea, ne ntneam dupa aceea.
Cnd eram mpreuna, ne petreceam ma tot tmpu facnd
dragoste. Cnd ne vedeam, n sfrt, sngur, aergam unu n
bra[ee ceuat. Totu era att de ntens, de emo[onant, ca
uneor ne venea greu sa credem ca ate perech smt acea
for cnd fac sex. Desgur, dupa aceea, trebua, nvarab, sa ne
uam a revedere. Toate ceeate ore n care nu eram cu e, m
se pareau goae. Petreceam ma tot tmpu ct nu eram
mpreuna pregatndu-ma sa-1 ntnesc dn nou. m spaam
paru cu un ampon speca, m faceam unghe, ma pmbam
de coo-coo, gndndu-ma a e. Nu voam sa ma gndesc prea
mut a so[a fama u. Voam sa cred ca fusese prns n
capcana casatore nante de a f fost desu de matur ca sa te
ce vrea, ar faptu ca n-avea nc cea ma mca nten[e de a
peca, de a fug de ndatorre sae, m-1 facea ma drag.
"... ma facea sa ma smt ma bne aatur de e", ar f putut
a fe de bne adauga Trud. Nu era capaba de o rea[e ntma
preungta, aa ca "tamponu de amortzare" pe care mara|u
fama u |m -1 ofereau era bnevent, a fe cum fusese
refuzu fotbastuu de a f mpreuna cu ea. Ne sm[m bne doar
cnd raporture noastre cu a[ se stabesc ntr-un fe care ne e
famar, ar |m oferea dstan[a psa de anga|are pe care
Trud e cunotea att de bne dn rea[a parn[or e cu ea.
Ce de-a doea semestru era pe sfrte, se apropa vara, ar
Trud 1-a ntrebat pe |m ce se va ntmpa cu e cnd se va
termna coaa nu vor ma putea foos aceasta scuza
convenaba pentru a se ntn. E se ncrunta raspunse vag:
34 I
FEMEI CAHE IUBESC PREA MULT
- Nu tu sgur. Gasesc eu ceva.
ncruntarea a fost sufcenta pentru a o opr pe Trud. Tot ce
ega pe e era fercrea pe care ea putea sa -o ofere. Daca e nu
era ferct, se putea sfr totu. Nu trebua sa-1 ma faca sa se
ncrunte.
coaa se sfr |m nu gasse nmc. ,O sa te sun", spuse e.
Ea atepta. Un preten a tatau e ofer o su|ba n hoteu u,
pentru peroada de vara. Mu| dn preten e ucrau e acoo,
o ndemnara sa vna ea. Va f dstractv, promsesera e, sa
ucram toata vara pe ac. Refuza oferta, de teama sa nu cumva
sa nu fe acoo atunc cnd avea sa sune |m. De nu prea a
et dn casa tmp de tre saptamn, teefonu ateptat nu a
vent...
Intr-o dupa-amaza torda de a m|ocu Iu ue, Trud era n
ora, facndu- cumparature, apatca. Ie dntr-un magazn cu
aer cond[onat, cp dn cauza soareu arzator ... ata-1 pe
|m, bronzat, zmbtor, [nnd de mna o femee care nu putea
f dect so[a u. Cu e erau do cop, un bae[e o fet[a, ar a
peptu u |m, ntr-o chnga abastra, un bebeu. Och u Trud
cautara prvrea u |m. E arunca o prvre scurta, apo se uta
n ata parte, trecnd pe nga ea cu fama, so[a va[a u.
A reut cu greu sa a|unga pna a mana, de durerea dn
pept nu o asa sa respre. Intra n mana ramase acoo, n
parcarea ferbnte, suspnnd resprnd cu greu, mut dupa ce
soaree apusese. Apo conduse ncet, debusoata, pna a
coegu, apo sus, pe deau dn spatee u, pe acoo unde se
pmbase prma data cu |m, ar e o sarutase. A condus pna ce
drumu a nceput s-o a brusc a vae, apo se ndrepta dn nou,
ar ea ar f trebut sa ntoarca.
A fost un mraco faptu ca a suprave[ut mpactuu, ma mut
sau ma pu[n ntreaga. Dar o mare dezamagre pentru ea.
ntnsa pe patu de spta, |ura sa ncerce dn nou, medat ce
o vor externa. Suporta mutarea n saonu de pshatre,
tranchzantee, ntervu obgatoru cu pshatru. Parn[ au
vent s-o vada cu rndu, n ture eaborat concepute de
asoca[a nfrmereor. Apar[e tatau e erau nso[te de
predc rgde despre motvee mutpe pentru care merta sa
traasca, n tmpu predcor, Trud numara n gnd de cte or
se uta tata e a ceas. nchea, de obce, cu un ndemn
neputncos:
- t ct te ubm, mama ta cu mne, draga mea. Promte-m
ca n-a sa ma fac aa ceva. Trud -a proms, ndepnndu-
datora, stradundu-se sa surda - un surs nghe[at de
sotudnea de a t ca-1 mnte pe tata sau ntr-o probema att
de mportanta. Vztee u erau urmate de ae mame e, care se
pmba apasat prn camera, ntrebnd-o cu nssten[a:
- Cum a putut sa fac asta? Cum a putut sa ne fac noua una ca
asta? De ce n-a vent sa-m spu ca ceva nu e n ordne? Ce
naba se ntmpa cu tne, fet[o? Et suparata dn cauza mea
a tate? Apo mama se aeza ntr-unu dn fotoe pentru
vztator - descra n detau cum
I 35
FEMEI CARE IUBESC PRO MULT
decurgea dvor[u, ceea ce s-ar f vrut a f un subect nttor.
Lu Trud se facea, de obce, rau dupa aceste vzite.
n utma noapte petrecuta n spta, o asstenta a stat cu ea, n
nte, -a pus cteva ntrebar bnd-scodtoare. ntreaga
poveste a [nt, curgnd n vaur. n cee dn urma, asstenta -
a spus:
- tu ca te gndet sa ncerc dn nou. de ce n-a face-o?
Nmc nu e dfert astaz, fa[a de saptamna trecuta. Dar nante
s-o fac, a vrea sa ntnet pe cneva. Asstenta, o fosta
centa de-a mea, a trms-o a mne.
Aa am nceput, Trud cu mne, sa ucram mpreuna pentru a
vndeca nevoa e de a da ma muta dragoste dect prmea, de
a da ar a da, dntr-un coton a sufetuu e care era de|a
got. Au ma fost c[va barba[ n va[a e n urmator do an; e
-au dat posbtatea sa dea seama de feu n care se foosea
de sex n rea[e amoroase. Unu dn e era profesor a
unverstatea unde se nscrsese. Era un mpatmt de munca de
taa tatau e. La nceput, Trud s-a dedcat cu totu stradane
de a-1 ndupeca sa nu ma ucreze att sa vna n bra[ee e
dragastoase. Dar, de data aceasta, de cu un acut sentment
de frustrare d t cauza eecuu n a-1 schmba, a renun[at dupa
cnc un. Provocarea fusese mobzatoare a nceput: de fecare
data cnd ctga aten[a, se sm[ea "repusa n dreptur", dar,
n acea tmp, sesza ca devne, dn punct de vedere
emo[ona, tot ma dependenta de e, n tmp ce parteneru e,
dmpotrva, darua tot ma pu[n. n tmpu une edn[e de
terape, se confesa:
- Noaptea trecuta am petrecut-o cu Davd; am pns -am
spus ct de mportant este e pentru mne. S-a apucat sa-m
expce, ca de obce, ca trebue sa n[eeg ca e are obga[
profesonae mportante - e bne, n-am ma putut ascuta. Ma
auzsem asta. M-a devent brusc mpede ca ma |ucasem
aceasta scena cu pretenu meu fotbast. Ma daruam u Davd,
aa cum facusem cu ceaat ubt a meu.
Zmb cu amaracune.
- Nu-[ po[ magna pna unde am mers ca sa atrag aten[a
barba[or. Zburdam prn camera, n tmp ce-m scoteam
aruncam hanee a ntmpare, e sufam n ureche puneam n
apcare tot arsenau meu de seduc[e. N-am ncetat nca sa ma
straduesc sa atrag aten[a cuva care nu-m arata nc un
nteres. Cred ca ce ma pacut for pe care-1 smt cnd fac
dragoste cu Davd este atunc cnd smt ca reuesc sa-1
strnesc destu, ct sa ase deoparte ceea ce face. Nu-m face
pacere sa recunosc, dar asta a fost o mare reazare pentru
mne - sa fu n stare sa-1 fac pe Davd, sau pe |m, sau pe
orcare atu, sa-m dea aten[e. Presupun ca tocma pentru ca
nu ma sm[eam bne cu e, va[a sexuaa mu aducea o mare
uurare. Parea ca doboara pentru cteva cpe toate obstacoee
dntre no ne contopeam. Iar eu aveam atta nevoe de
aceasta contopre. Dar nu ma sunt dspusa sa ma arunc n
bra[ee u Davd. M se pare degradant.
totu, Davd nu a fost utma rea[e mposba a u Trud.
Urmatoru e ubt a fost un tnar agent de bursa, atet
mpatmt. Trud a uptat ct a putut ca sa- ctge aten[a; a
ncercat sa-1 ademeneasca cu promsunea certa a trupuu e
dornc de sex, n schmbu programuu rgd de antrenament.
De cee ma mute or cnd faceau dragoste, e era prea obost
sau deznteresat ca sa reazeze sau s- controeze erec[a.
ntr-o z, n brou meu, Trud descra utmu or eec n aceasta
prvn[a, cnd brusc, ncepu sa rda.
- Cnd ma gndesc a asta... am ntrecut orce masura! Nmer
nu s-a stradut vreodata ma mut sa faca dragoste cu cneva
care nu vroa.
Alt hohot de rs. Apoi, Ierm:
- Trebue sa ncetez. Am de gnd sa nu ma caut. Se pare ca ma
atrag nvarab barba[ care n-au nmc sa-m ofere care nc
macar nu vor sa prmeasca ce e ofer eu.
Acesta a fost momentu hotartor pentru Trud. n cursu
tratamentuu terapeutc devense capaba sa se ubeasca pe
sne, ar acum era n stare sa apreceze daca o rea[e nu-
aducea satsfac[, n oc sa traga medat concuza ca nu era
demna de ubre ca trebua sa depuna efortur ma mar n
acest sens. Impusu puternc de a- foos sexuatatea pentru a
stab o rea[e cu un partener ovaenc mposb a scazut
brusc, ar a capatu ceor do an de terape, se ntnea de|a cu
ma mu[ tner, dar nu se ma cuca cu e.
- E att de diIerit acum, cnd ma ntnesc cu un barbat ma
gndesc daca eu pac, daca eu ma smt bne cu e, daca eu
cred ca e o persoana agreaba. N-am gndt ncodata aa
nante. ncercam nvarab sa-1 fac sa ma paca, sa ma asgur
ca se dstreaza bne cu mne sa creada ca sunt dragu[a. t,
dupa ce eeam cu cneva, nu ma ntrebam ncodata daca eu
vreau sa-1 ma ntnesc. Eram prea preocupata sa ma gndesc
daca -am pacut ndea|uns pentru a-m cere e me sa se
ntnm dn nou. Am facut totu pe dos!
Cnd s-a hotart sa ntrerupa edn[ee de terape, Trud nu ma
facea de mut ucrure pe dos. Era capaba sa detecteze cu
uurn[a o rea[e care n-ar f mers , char daca scntea
atrac[e se aprndea ntre ea un partener ovator, se stngea
repede a raceaa evauar pe care o facea barbatuu, stua[e,
posbta[or. Voa pe cneva care sa- fe un adevarat partener,
sau sa nu fe deoc. Nu ma accepta nc un comproms. Dar
adevaru era ca Trud nu ta nca cum sa traasca cu
sentmentee contrare sufern[e respnger: cu bunastarea
cu anga|area ntr-o rea[e. Nu cunoscuse ncodata nveu de
ntmtate generat de tpu de rea[e pe care voa acum. De
tn|se dupa comununea cu parteneru e, nu fusese nccnd n
stua[a de a tra n atmosfera une comunun adevarate. Faptu
ca parea sa respnga barba[ nu era ntmpator; capactatea e
de acceptare a une ntmta[ adevarate era redusa. n fama e
nu exstase nc un fe de ntmtate, doar upte armst[,
fecare dn acestea anun[nd, ma mut sau ma pu[n, nceputu
une no bata. Exstase
37
* l**
sufern[a exstasera tensun, ar ocazona|, anarea durer
ncordar, dar ncodata o apropere reaa sau o dragoste
adevarata ntre membr fame e. Ca reac[e a manpuare
mame sae, formua de ubre a u Trud fusese darurea de sne
fara a prm nmc n schmb. Cnd terapa a a|utat-o sa asa dn
capcana martruu sau de sacrfcare, a ramas cu contn[a
cara a ceea ce nu trebua sa faca; era acesta un pas nante.
Dar era doar |umatate dn drum.
Urmatoru pas era ca Trud sa nve[e sa traasca, pur smpu,
n compana barba[or pe care- consdera agreab, char daca
un pc pctco. Pctseaa este o senza[e pe care femee care
ubesc prea mut o traesc deseor n prezen[a unu barbat
,agreab": nu tu cnchete de copo[e, nu tu focur de artfc,
nu tu poae de stee cazatoare... n absen[a foruu, se smt
nentte, nervoase ncomodate, o stare de dsconfort
genera etchetata drept pctseaa. Trud nu ta cum sa se
poarte n prezen[a unu barbat agreab, atent sncer nteresat
de persoana e; ca toate femee care ubesc prea mut, ea ta
sa se mpreteneasca doar pentru a avea parte de o noua
provocare, nu pentru a se bucura, pur smpu, de compana
barbatuu. Daca nu trebua sa faca manevre specae pentru a
face rea[a sa mearga, se parea greu sa stabeasca o rea[e
cu un barbat, sa se smta bne n argu e. Fnd obnuta cu
nentea sufern[a, cu upta, cu vctora sau nfrngerea, o
rea[e carea pseau toate acestea parea prea ,domestca"
pentru a f mportanta , pe deasupra, staba. Cumea rone,
se sm[ea ma pu[n bne n prezen[a unor barba[ echbra[,
vese, stapn pe e, dect cu barba[ tacturn, rezerva[
emo[ona, nsensb sau nenteresa[ de ea.
Daca nu depune toate eforture ca sa schmbe stua[a n
favoarea e, femea care ubete n exces devne obnuta cu
trasatur comportamente negatve, se smte ma bne n
compana or dect n prezen[a contraror or. Daca Trud n-ar f
nva[at sa stabeasca o rea[e confortaba cu un barbat care
consdera nteresee e a fe de mportante ca ae u, nu ar f
putut spera sa reazeze o rea[e satsfacatoare.
nante de a se restab, femea care ubete prea mut preznta
de obce urmatoaree caracterstc ae sentmenteor rea[e
e sexuae:
O Ea pune ntrebarea: ,Ct de mut ma ubete (sau are
nevoe de mne)?" nu ,Ct "de mut [n eu a e?"
_ Ma|ortatea raporturor sexuae cu e sunt motvate de
ntrebarea ,Cum pot face sa ma ubeasca (sau sa aba nevoe
de mne) ma mut?"
_ Impusu de a se daru sexua unor barba[ care, n opna e,
au nevoe de aceasta, poate avea drept rezutat un
comportament pe care ea nsa consdera promscuu, dar e
este n prmu rnd ndreptat spre satsfacerea ceuat, ma
curnd, dect spre mu[umrea propre
. Sexul este unul din instrumentele pe care e foosete n vederea
manpuar sau schmbar personata[ parteneruu
,
_ Consdera adeseor ca eforture depuse n manpuare
recproce sunt tentante. Apca arta seduc[e pentru a- atnge
scopure se smte mnunat cnd ob[ne rezutate bune
foarte rau n caz contrar. Eecu n ncercarea de a ob[ne ce
vrea o face, de obce, sa se straduasca ma mut.
._ Confunda nentea, teama sufern[a, cu dragostea
emo[a sexuaa. ,Gou" dn stomac este pentru ea, dragoste.
_ extrage starea de excta[e sexuaa dn cea a parteneruu.
Nu te cum este sa se smta ea nsa bne; de fapt, se smte
amenn[ata de propre e sentmente.
_ Daca psete provocarea une rea[ nempnte, devne
agtata. Barbatu cu care nu se poate upta, nu o atrage dn
punct de vedere sexua. Pe acesta cataogheaza drept
,pctcos".
_ Adeseor a|unge sa fe cu un barbat ma pu[n expermentat
dect ea dn punct de vedere sexua, ca sa aba sentmentu ca
de[ne controu.
_ Duce doru aproper fzce, dar, temndu-se sa nu fe
ncatuata de ceaat /sau sa fe copeta de propra- dorn[a
de afec[une, se smte n sguran[a doar daca pastreaza dstan[a
emo[onaa; dstan[a creata ntre[nuta de nentea une
rea[ stresante. E cuprnsa de teama daca un barbat
manfesta dorn[a de a f aatur de ea emo[ona sexua. Or
fuge ea, or aunga pe e.
ntrebarea dureroasa pusa de Trud a nceputu edn[eor
noastre -,Cum de reueam sa facem dragoste att de bne, sa
ne sm[m att de mnunat, sa fm att de apropa[, cnd nmc
atceva nu mergea?" -merta a f examnata, ntruct femee
care ubesc prea mut se confrunta adesea cu aceasta dema:
rea[ sexuae bune pe fondu une rea[ nefercte sau fara
speran[a. Mute dntre no au fost nva[ate ca o va[a sexuaa
,mpnta" nseamna dragoste ,adevarata" , vceversa, ca
va[a sexuaa nu ar putea ofer satsfac[ mpnr, daca
rea[a ca un ntreg nu ar f fercta. Nmc nu e ma pu[n
adevarat pentru femee care ubesc prea mut. Dn cauza
dnamc care opereaza a toate nveure rea[or noastre
amoroase, ncusv a nve sexua, o rea[e nesatsfacatoare
poate face, n reatate, ca sexu sa fe exctant, pasona
rezstb.
Poate ca vom f presa[ sa expcam fame pretenor de ce o
persoana care nu are nc o catate deosebta care s-o faca
demna de admrat sau macar pacuta, reuete totu sa
strneasca n sufetu nostru foru ateptar un dor
ncomparab ma mare dect ceea ce sm[m pentru o ata
persoana, mut ma agreaba prezentaba. Ne e greu sa
recunoatem ca ne asam vra|[ de vsu care ne actveaza toate
cata[e atente - dragostea, gr|a, aten[a, ntegrtatea,
generoztatea - cata[ care, suntem sgure, exsta, tot n stare
atenta, a ubtu nostru vor nfor a cadura dragoste
noastre. Femee care ubesc prea mut spun adesea ca
barbatu cu care traesc n-a fost ubt cum se cuvne nante, nc
de parn[, nc de pretena sau so[e. Consderam ca este
nedrepta[t
39
FEMEI CARE IUBESC PRU MULT
ne grabm sa ne asumam sarcna de a-1 a|uta sa recupereze
tot ce -a pst n va[a cu mut nante de a-1 cunoate no.
ntr-un anume fe, scenaru acesta este o versune a basmuu
,Frumoasa adormta" n care roure sunt nversate: "Frumoasa"
adoarme dn cauza vra|e, ateptnd sa fe trezta de prmu
sarut dat dn dragoste adevarata. Dorn[a noastra este sa fm
aceea care sa desfaca vra|a sa ebereze barbatu dn ceea ce
consderam a f nchsoarea u. Luam raceaa u emo[onaa,
fura sau deprmarea, cruzmea sau ndferen[a, voen[a,
necnstea sau dependen[a u, drept dovada a faptuu ca n-a
fost ubt ndea|uns. Ne punem ubrea sa- masoare putere cu
greee u, cu eecure char cu stare u patoogce.
Suntem hotarte sa-1 savam prn puterea dragoste noastre.
Sexu este una dn modata[e esen[ae pe care e foosm n
ncercarea de a-1 vndeca prn dragostea noastra. Fecare
partda sexuaa nmagazneaza ntreaga noastra stradane de a-
1 schmba pe barbatu ubt. Cu fecare sarut atngere
comuncam ct de deosebt mertuos este, ct admram
ct ne bucuram de prezen[a u. Avem certtudnea ca, o data ce
se va convnge de dragostea noastra, se va metamorfoza n eu
sau adevarat, care nu este atceva dect ntruchparea propre
noastre magn despre e.
ntr-un anume fe, sexu n aceste crcumstan[e este benefc,
pentru ca aa vrem no sa fe; ne foosm toata energa ca sa-1
facem sa func[oneze, sa fe mnunat. Raspunsu pe care reum
sa-1 smugem, ndferent de natura u, ne ncura|eaza sa
depunem ate efortur, sa fm ma ubtoare, ma convngatoare.
Sunt a[ factor care opereaza ac. De exempu, de s-ar zce
ca mpnrea sexuaa e pu[n probaba ntr-o rea[e nefercta,
trebue sa ne reamntm ca punctu cumnant a contactuu
sexua repreznta o descarcare a une tensun fzce
emo[onae. Pe cnd unee feme evta rea[a sexuaa cu
parteneru atunc cnd exsta tensun confctuae ntre e,
atee, n crcumstan[e smare, consdera ca, dmpotrva, rea[a
sexuaa este o modatate efcenta de a scapa de tensune,
macar temporar. Pentru o femee nefercta dn cauza rea[e
sae cu un partener cu care nu se potrvete, actu sexua poate
reprezenta aspectu agreab a rea[e sngura modatate
efcenta de a stab un raport cu parteneru e.
De fapt, gradu de descarcare sexuaa a une feme poate f
drect propor[ona cu gradu de dsconfort pe care-1 smte
aatur de parteneru e. E uor de n[ees. Mute cupur,
ndferent de rea[a pe care o au -normaa sau nu - fac sex cu
pasune dupa o cearta. Dupa o stare confctuaa, doua
eemente sunt defntor pentru un act sexua pasona
extatc: prmu este descarcarea tensonaa, ma sus
men[onata; a doea mpca nvest[a uraa care se face dupa
un confct, pentru a ,gresa" rea[a sexuaa, care sa cmenteze
astfe cupu a caru coezune a fost amennfata de confct.
Faptu ca ce do partener savureaza, n aceste cond[, o
experen[a sexuaa deosebt de pacuta satsfacatoare
40
pare sa vadeze rea[a ca ntreg. ,Vede[ ce apropa[ suntem,
ce mut ne ubm, ce bne ne sm[m mpreuna. Suntem facu[
unu pentru atu", pare sa fe sentmentu exprmat.
Atunc cnd reazeaza mpnrea fzca, actu sexua are puterea
de a crea egatur profunde ntre doua persoane. Ma aes
pentru femee care ubesc prea mut, ntenstatea upte cu un
barbat poate consoda ntenstatea experen[e sexuae ,
astfe, egatura noastra cu e. Recproca este ea adevarata.
Cnd avem o rea[e cu un barbat care nu consttue n sne o
provocare, aspectu sexua va f pst de focu pasun. Pentru
ca nu putem men[ne constant starea de excta[e, pentru ca
sexu nu e foost ca sa dovedm ceva anume, am putea
consdera ca o rea[e ma normaa, ma reaxata e, ntr-un
anume fe, nspda. Comparata cu sture furtunoase de rea[
pe care e-am cunoscut nante, acest tp nspd de rea[e nu
face dect sa ne demonstreze ca tensunea, upta, durerea
dramatsmu sunt atrbutee ,dragoste adevarate".
Ceea ce ne conduce la ntrebarea: Ce este, atunc, dragostea adevarata?
De dragostea nu se asa uor defnta, sunt de acord ca
motvu este ca ncercam n cutura noastra sa combnam ntr-o
sngura defn[e doua aspecte ae dragoste care se opun ,
aparent, char se excud recproc. Astfe, cu ct vorbm ma mut
de dragoste, cu att ne contrazcem ma mut, ar cnd
descoperm un aspect razbondu-se cu ceaat, renun[am,
deruta[ frustra[, sus[nem ca dragostea e prea personaa,
msteroasa engmatca pentru a o putea [nt cu precizie.
Grec erau ma detep[. E fooseau doua cuvnte - eros
agape -pentru a separa cee doua modata[ tota dferte de a
tra ceea ce numm ,dragoste". ,Eros" se refera, desgur, a
dragostea pasonaa, n tmp ce ,agape" defnete rea[a staba
responsaba, bera de pasune, care se stabete ntre doua
persoane care [n foarte mut una a ceaata.
Contrastu dntre eros agape ne a|uta sa descfram dema,
daca examnam ambee aspecte ae dragoste n acea tmp n
cadru une rea[ cu o sngura persoana. Ne a|uta de asemenea
sa n[eegem de ce fecare dn ee are propr e sus[nator care
pretnd ca de[n snguru mod adevarat de a sm[ dragostea,
cac e perfect adevarat, fecare dn cee doua aspecte are
propra u frumuse[e, adevar vaoare. n pus, fecaru tp de
dragoste psete ceva pre[os, pe care doar ceaat tp
poate ofer. Sa ascutam cum descre fecare sus[nator ce
nseamna sa f ndragostt.
Eros: Dragostea adevarata este un dor mstutor, dsperat, de
persoana ubta, perceputa ca fnd dferta, msteroasa
nseszaba. Profunzmea dragoste se masoara prn ntenstatea
obsese fa[a de persoana ubta. Nu acorz tmp aten[e ator
nterese preocupar, pentru ca [ fooset ntreaga energe
sa-[ reamntet fragmente dn ntnre trecute sau sa [ e
magnez pe cee vtoare. Adesea, trebue depate pedc
nsurmontabe, ata eementu sufern[a prezent n
adevarata dragoste. Un at ndcator a profunzm dragoste
este von[a de a ndura
I 41
FEMEI CARE IUBESC PBEA MULT
sufern[a greuta[e ve[ de dragu une rea[. Asocate
dragoste adevarate sunt sentmentee de emo[e, extaz,
dramatsm, anxetate, tensune, mster dor.
Agape: Dragostea adevarata este un partenerat n care sunt
anga|a[ profund do oamen. Ce do au n comun mute vaor
fundamentae, nterese, scopur, toereaza cu sncertate
dferen[ee dntre e. Profunzmea dragoste se masoara prn
ncrederea respectu recproc pe care-1 au unu fa[a de
ceaat. Rea[a dntre e permte fecarua sa- dezvote pe
depn cata[e expresve, creatve productve. E muta
bucure n experen[ee trate n do, fe ee trecute sau
prezente, ca n cee posb de antcpat. Fecare prvete pe
ceaat ca pe ce ma bun drag preten. O ata masura a
dragoste este dorn[a amndurora de a se prv pe sne cu
onesttate, n scopu de a mpusona evou[a rea[e a
ntmta[. Asocate dragoste adevarate sunt sentmentee de
serentate, sguran[a, devotament, n[eegere, tovarae, spr|n
recproc anare.
Femea care ubete prea mut smte, de obce, o dragoste
pasonaa - eros - pentru barbatu nsuportab. ntr-adevar,
pasunea nforete n ea tocma pentru ca e e nsuportab. Ca
sa exste, pasunea are nevoe de o upta contnua, de obstacoe
care se cer depate, de dorn[a frenetca de a avea ma mut
dect are. Ltera, pasunea se traduce prn sufern[a, exsta
mute cazur n care, cu ct sufern[a e ma mare, cu att
pasunea e ma adnca. Ardoarea ntensa dn rea[a bazata pe
dragostea pasonaa nu se poate mpaca cu pacere ma bnde
oferte de o rea[e echbrata sgura; prn urmare, daca
femea ar prm de a obectu dragoste e ceea ce dorete cu
ardoare, sufern[a ar nceta, pasunea s-ar stnge ea,
curnd. Atunc, femea -ar spune, probab, ca nu ma e
ndragostta, pentru ca sufern[a duce-amara a pasun nu ma
exsta.
Socetatea n care tram m|oacee de nformare n masa
omnprezente care ne mpresoara ne satureaza contn[a,
confunda permanent cee doua tpur de dragoste. N se promte
n m de feur ca o rea[e pna de pasune (eros) ne aduce
mu[umre mpnre (agape). In reatate, subn[eesu
promsunor este ca o pasune destu de mare sudeaza
an[ure une egatur durabe. Eecu tuturor rea[or bazate
n[a pe un torent de pasune certfca fastatea aceste
premse. Frustrarea, sufern[a dorn[a nempnta nu pot
constru o rea[e echbrata, duraba poztv evoutva, de
aduc o contrbu[e ma|ora certa ntr-o rea[e pasonaa.
Daca vra|a erotca n[aa se metamorfozeaza n devotamentu
responsab afectuos care nfrunta tmpu, atunc e necesara
comununea de nterese, vaor deaur, pus capactatea de a
men[ne o ntmtate desavrta. totu, ata ce se ntmpa
deseor: exsta senza[a, n rea[a edfcata pe pasune,
ncarcata cum e de nente, sufern[a frustrare, ca psete
ceva foarte mportant. E nevoe de anga|are, de un m|oc de
echbrare a experen[e emo[onae haotce care sa ofere
sentmentu
42 ,
de sguran[a protec[e. Daca s-ar ntmpa ca obstacoee dn
caea fercr or sa fe doborte nocute cu un egamnt
sncer sod, ce do partener s-ar uta unu a atu,
ntrebndu-se unde a dsparut pasunea. Se smt n sguran[a
unu cu ceaat, dovedesc tandre[ea generoztatea unu
fa[a de ceaat, dar n acea tmp se smt un pc paca[ pentru
ca nu ma sunt mstu[ de dorn[a.
Pre[u pe care-1 patm pasun este teama; durerea teama
amenteaza dragostea pasonaa; tot ee o pot dstruge.
Pre[u pe care-1 patm pentru o rea[e echbrata este
pctseaa; sguran[a protec[a cmenteaza o astfe de rea[e;
tot ee o pot face rgda anosta.
Daca e sa urmeze foru noutatea n rea[a amoroasa dupa
transformarea pasun n devotament, ea trebue sa se
fundamenteze nu pe sentmentu de frustrare sau de dorn[a
nfacarata, c pe exporarea n profunzme a ceea ce D. H.
Lawrence numea ,tanee pne de bucur" dntre un barbat o
femee devota[ unu atua. Dupa cum spune Lawrence, aceasta
se reazeaza ce ma bne cu un sngur partener, cac, pentru a
crea adevarata ntmtate, ncrederea sncertatea u agape
trebue combnate cu cura|u vunerabtatea pasun. L-am
auzt o data pe un acooc convaescent exprmnd acest ucru
smpu frumos: ,Beat fnd, m-am cucat cu o mu[me de
feme am trat aceea experen[a de nenumarate or. De
cnd nu ma beau, m-am cucat doar cu so[a mea de fecare
data traesc o ata experen[a."
Foru emo[e care provne nu dn exctarea recproca a
sm[uror, c dn profunda cunoatere recproca este, dn
pacate, rar. Cee ma mute dntre no, care avem o rea[e
staba, echbrata, ne bazam pe predctbtate, confort
amc[e, pentru ca ne temem sa exporam tanee pe care e
ntruchpam ca barbat femee sa scoatem a umna eu
nostru profund. Dar, n teama noastra de necunoscutu dn no
nne dntre no, gnoram evtam char daru pe care
devotamentu nostru n-1 pune a dspoz[e - ntmtatea
adevarata.
n cazu femeor care ubesc prea mut, ntmtatea reaa cu
parteneru nu se poate reaza dect dupa recuperare. In
captoee urmatoare o vom rentn pe Trud care se confrunta
cu provocarea recuperar ce ne ateapta pe toate.
43
S````P`````IIlB`SIIiP``i```B
44
3.Daca sufar pentru tne, ma ve ub?
Iubito, iubito, te rog, nu pleca.
Cu sentmente eftne cred ca ncep a ma droga.
Ultimul blues
Am fost nevota sa rascoesc o gramada de pnze pna sa a|ung
sa ctesc versure de pe pnza nramata care atrna pe
peretee dn camera tcsta cu tot feu de ucrur, Uzata de tmp
decoorata, pnza cu pesa|u de moda veche con[nea
urmatoaree versur:
Draga mama,
Mama, draga mama. Cnd ma gndesc a tne A vrea sa fu tot
ce nseamna frumos Ce nseamna adevar. Tot ce e demn Nob
mare[ Vne de a tne, mama, Dn mna ta, care Ne-arata
drumu.
Lsa, artst pastc cu un vent modest, care- foosea ocun[a
ca studo, m arata versure rse uor.
- E prea de tot, nu crez? Sropoase! Dar cuvntee care urmara
tradau sentmente ma adnc.
- Am recuperat-o de a o pretena care se muta voa sa o arunce.
O cumparase n |oaca, de a un magazn cu sodur. Cred ca are,
totu, ceva adevarat n ea, ce zc? Rse dn nou spuse cu
mhnre n gas:'
- Am ubt-o pe mama, dar n-am avut dect necazur cu barba[i
din cauza asta.
Facu o pauza cazu pe gndur. nata, cu och mar verz
cu un par negru, ung drept, Lsa era o frumuse[e. M-a facut
semn sa au oc pe o satea acoperta cu o cuvertura, ntr-un co[
a camere ma pu[n tcst m-a ofert un cea. Ramase tacuta
n tmp ce-1 pregatea.
Lsa m-a atras aten[a datorta unu preten comun care m-a
spus cte ceva dn povestea e. Crescuta ntr-o fame de
acooc, Lsa era
co-acooca. Termenu co-acooc desemneaza o persoana care
a dezvotat o tendn[a bonavcoasa de a stab o rea[e cu ate
persoane ca rezutat a conve[ur cu cneva marcat de
acoosm. Fe ca acoocu este unu dn parn[, unu dn so[, un
cop sau un preten, rea[e u cu membr fame rezda n
dezvotarea anumtor sentmente comportamente a co-
acooc: respect de sne redus, nevoa de a f de foos, mpusu
puternc de a- schmba controa pe cea[, dorn[a de a
sufer. De fapt, toate caracterstce femeor care ubesc prea
mut sunt prezente, de obce, a fcee so[e acoocor, ca
a cee ae persoaneor cu ate dependen[e.
tam de|a ca efectee copare petrecute nga o mama
acooca, de care ncercase sa aba gr|a pe care ncercase sa
o prote|eze, nfuen[asera puternc feu n care Lsa urma sa
stabeasca o rea[e cu un barbat, ma trzu, n va[a. Am
ateptat cu rabdare, nu mut dupa aceea, ncepu sa-m ofere
deta.
Era a doua dn ce tre cop, nascuta dupa o sora care fusese
cauza casatore prpte a parn[or e nantea unu frate care
fusese e o surprza, aparnd a opt an dupa naterea Lse,
cnd marna e nca ma bea. Lsa era snguru produs a une
nater panfcate.
- ntotdeauna am crezut ca mama e perfecta, poate pentru ca
aveam atta nevoe s-o cred aa. M-am magnat ca este aa
cum m doream m-am |urat sa fu ca ea. n ce fantasmagore
am putut tra! Lsa scutura dn cap contnua:
- M-am nascut cnd parn[ me se ubeau nca foarte mut, de
aceea am fost copu e favort. Char daca spunea ca ne
ubete pe to[ a fe, tam ca pe mne ma consdera aparte. Ne
petreceam tmpu mpreuna ct puteam. Cnd eram foarte
mca, banuesc ca a avut, ntr-adevar, gr|a de mne, dar dupa o
vreme, roure s-au schmbat am nceput sa am eu gr|a de
ea.
Tata se purta ngroztor. Era voent cu mama |uca to[ ban.
Ctga bne ca ngner, dar noua ne pseau toate cee ne
mutam tot tmpu.
t, poeza aceea de pe perete descre ma curnd feu n care
voam eu sa fe ucrure, dect feu cum erau ee n reatate.
ncep, n sfrt, sa vad adevaru. Toata va[a am dort ca mama
sa semene cu persoana dn poezoara aa, dar n-a fost n stare
nc macar sa se aprope ct de ct de deau meu pentru ca era
ma tot tmpu beata. Am nceput, de tmpuru, sa-m transfer
toata dragostea, devotamentu energa asupra e, n speran[a
ca m va da napo ce aveam nevoe, ca m va returna ceea ce
dadeam. Lsa tacu och se umbrra pentru o cpa.
- nva[ toate astea acum a edn[ee terapeutce, dar uneor e
dureros sa vez ct de dferta a fost reatatea de ceea ce am
crezut ntotdeauna ca pot s-o fac eu sa fe.
- Eram foarte apropata de mama, dar foarte devreme - att de
devreme ca nu-m amntesc cnd s-a ntmpat - am nceput sa
ma port ca cum eu a f fost mama ea copu. m faceam
gr| dn cauza e
I 45
rII I J,
ncercam s-o prote|ez mpotrva tate. Faceam tot feu de
gumbuucur ca s-o nveseesc. M-am stradut ct arn putut s-o
fac fercta, pentru ca ea era tot ce aveam. tam ca [ne se
gndete a mne pentru ca deseor ma chema sa ma aez
nga ea stateam aa ndeung, strns pte una de ata, fara
sa vorbm prea mut, doar [nndu-ne n bra[e. Acum, cnd
prvesc napo, m dau seama ca ma temeam foarte tare pentru
ea, aveam sentmentu ca ceva ngroztor trebua sa se ntmpe
- ceva ce-a f putut mpedca de-a f fost destu de atenta. A
fost o va[a dura, ma aes pentru un cop n cretere, dar n-am
cunoscut ncodata ata. Am patt un trbut destu de mare
ma trzu. n adoescen[a, am avut star depresve grave. Lsa
surse bnd.
- Ce ma spera ce ma mut cnd aveam o stare depresva, era
faptu ca nu ma puteam avea gr|a de mama, cnd crza era a
apogeu. Eram foarte contncoasa, sa t... ma temeam
ngroztor sa ma despart de ea, char cteva cpe. Snguru fe
n care ma puteam despar[ de ea era sa gasesc pe atcneva de
care sa ma aga[.
Aduse ceau pe o tava acuta n rou negru puse pe
podea n fa[a mea.
- Cnd aveam nouasprezece an, m s-a ofert ocaza sa pec n
Mexc cu doua dn pretenee mee. Era prma data cnd o asam
pe mama sngura. Urma sa stam tre saptamn; dar n a doua
saptamna am ntnt un mexcan terb de frumos care vorbea
engeza exceent, era curtentor foarte atent cu mne. Dupa a
doua saptamna, m cerea de|a znc sa ma mart cu e. m
spunea ca ma ubete ca nu poate sa suporte gndu ca ma
perde, acum dupa ce m-a gast. Ce sa zc? Probab ca asta era
exact argumentu care trebua foost cu mne. m spunea, cu
ate cuvnte, ca are nevoe de mne, toata fn[a mea
raspundea a ndemnu de a f de a|utor. n pus, banuesc ca
eram contenta, ntr-o oarecare masura, ca trebua sa fu ct
ma departe de mama. Acasa era totu att de ntunecat,
mohort trst. Iar barbatu acesta m promtea o va[a
mnunata. Fama u era bogata. E prmse o educa[e aeasa.
Nu parea sa ucreze ncaer, dar m-am gndt ca era dn cauza
ca avnd aa mu[ ban, nu avea de ce sa munceasca. Faptu ca
avea to[ ban acea a dspoz[e , cu toate acestea, credea ca
numa eu pot face ferct, ma facea sa ma smt terb de
mportanta mertuoasa.
Am sunat-o pe mama -am descrs n cuvnte pne de
nfacarare. Ea zse: ,Am ncredere ca ve ua o hotarre
n[eeapta". E bne, n-ar f trebut sa aba ncredere. Am decs
sa ma mart cu e, ceea ce n-a fost deoc o decze n[eeapta.
Nu tam ce smt. Habar n-aveam daca ubesc, sau daca e
este barbatu pe care-1 doream. Nu ma gndeam dect a faptu
ca ata, n sfrt pe cneva care zce ca e ma ubete pe mne.
Nu prea esem cu bae[, nu tam prea mute despre barba[.
Fusesem prea preocupata de probemee case. m sm[eam
sufetu go, ar acest barbat m oferea ceva ce parea sa fe
char prea mut. m spunea ca ma ubete. Eu
46 I
fusesem cea care oferse dragoste atta tmp, ar acum se
parea ca m vense me rndu sa prmesc. Moment ma
potrvt nc ca se putea. tam ca sunt secatuta, ca nu m-a ma
ramas nmc de ofert.
Ne-am casatort repede, fara trea parn[or u. Pare o nebune
acum, dar atunc totu m arata ct ma ubete - ca era dspus
sa- sfdeze parn[ ca sa fe cu mne. M-am gndt atunc ca,
nsurndu-se cu mne, se revota mpotrva parn[or, o revota
destu de mare ca sa- supere, dar nu att de mare ca sa-1
zgoneasca. Acum vad atfe ucrure. De fapt, trebua sa-
prote|eze secretee despre denttatea comportamentu sau
sexua, ar faptu ca avea o so[e facea sa para ma ,norma"
dect daca n-ar f avut. Presupun ca asta a asat sa se n[eeaga
cnd m-a spus ca are nevoe de mne. Iar eu eram, bnen[ees,
aegerea perfecta, cac amercana fnd, nu puteam, n cutura
u, dect sa fu suspecta, sa n-am dreptate. Orcare ata femee,
ma aes una dn aceea casa socaa, vaznd ce am vazut eu,
ar f spus cuva, ma devreme sau ma trzu. ar f afat tot
orau. Eu, nsa, cu a f putut spune? Cne vorbea cu mne?
cne m-ar f crezut?
Nu cred ca ceva dn toate astea a fost deberat sau cacuat dn
partea u, cac, dncoo de hotarrea mea de a ma casator cu
e, au ma fost ate motve. Ne potrveam am crezut,
amndo, a nceput, ca asta e dragostea.
N-are mportan[a! Ghc ce s-a ntmpat dupa nunta? A trebut
sa n& ducem acasa a e sa ocum cu oamen acea care nc
macar nu tau ca ne-am casatort! A fost ngroztor. Parn[ u
ma urau am avut sentmentu ca erau supara[ pe e de ceva
vreme. Eu nu tam nc un cuvnt n spanoa. Fama u ta
engezete dar refuza sa vorbeasca. Eram o para, compet
zoata, m s-a facut teama char de a nceput. E ma asa
sngura nop[ n r, aa ca stateam n camera noastra , n cee
dn urma, m-am obnut sa adorm sngura, fara sa-1 ma
atept. tam de|a ce nseamna sa sufer. nva[asem asta acasa.
Ma gndeam, cumva, ca asta e pre[u pe care-1 patet ca sa f
cu cneva care te ubete, ca aa e norma.
Adeseor venea acasa beat dornc de sex ar asta ma
ngrozea. Sm[eam n nar parfumure ceorate feme cu care
facuse dragoste.
ntr-o noapte, dormeam de|a de mut cnd m-a trezt un
zgomot. So[u meu, beat, se admra n ognda, mbracat cu
camaa mea de noapte. L-am ntrebat ce face m-a zs: ,Nu
crez ca-m sta bne?" A facut o strmbatura am observat ca
se ru|ase,
n cee dn urma, ceva s-a rupt n sufetu meu. Am n[ees ca
trebue sa scap de-acoo. Pna n ace moment fusesem tare
nenorocta, dar eram sgura ca eu eram de vna, ca a f putut f
ma ubtoare, ca a f putut sa- fac sa stea ma mut cu mne,
sa- convnga pe a u sa ma accepte poate char sa ma paca.
Eram dspusa sa ma straduesc ma mut, a fe ca mama. Dar
asta de acum era atceva. Era demen[a.
Nu aveam ban nc vreo posbtate de a face rost, aa ca a
doua z -am spus ca o sa e spun parn[or u ce a facut, daca
nu ma duce a San
I 47
FEMEI CARE IUBESC PREAMULF
Dego. L-am mn[t spunndu- ca de|a am chemat-o pe mama,
ca ea ateapta sa ne ntnm ca daca ma duce a San Dego
n-o sa ma auda de mne. Nu tu cum de-am avut cura|u,
pentru ca, n reatate, ma gndeam ca o sa ma omoare sau ma
tu eu ce o sa-m faca, dar a mers. I era tare frca sa nu afe
parn[. M-a condus pna a frontera fara un cuvnt, m-a dat
ban sa au autobuzu pna a San Dego nca cncsprezece
doar. Aa am a|uns n San Dego, n casa unu preten. Am stat
acoo pna m-am gast o su|ba, apo m-am mutat cu ate fete
am nceput sa duc o va[a destu de extravaganta.
In peroada aceea, nu ma eram n stare sa smt nmc. Eram
compet amor[ta. Dar aveam nca o canttate uraa de
compasune, dn cauza carea am dat peste tot feu de
necazur. n urmator tre sau patru an, am adus acasa
nenumara[ barba[, pentru ca compatmeam. Am avut noroc
ca ucrure nu au uat o ntorsatura urta. Ma|ortatea barba[or
cu care am avut rea[ aveau probeme cu drogure sau
acoou. ntneam a petrecer sau ntmpator, n barur ,
dn nou, pareau sa aba nevoe de mne ca sa- n[eeg, sa- a|ut,
ceea ce ma atragea ca un magnet.
Atrac[a pe care o resm[ea Lsa fa[a de acest tp de barba[ era
perfect ogca daca [nem seama de rea[a cu mama e. ntre ,a
f ubta" ,a f nevoe de ea" Lsa pusese semnu ,ega\ aa ca
atunc cnd vreun barbat parea sa aba nevoe de ea, e
oferea, de fapt, dragoste. Nu trebua sa fe bun, generos sau sa
[na a ea. Faptu ca avea nevoe de ea era sufcent pentru a
strn veche cunoscutee e sentmente a aprnde, n foru
e nteror, mbodu de a daru afec[une.
contnua povestea.
- Va[a mea era un haos tota, a fe a mame. E greu de spus
care dntre no era ma bonava. Aveam douazec patru de an
cnd mama s-a asat de bautura. A aes drumu ce ma greu.
Sngura n camera e, a sunat a A. A. a cerut a|utor. Au trms
doua persoane sa stea de vorba cu ea ee au dus-o a o
edn[a n dupa-amaza aceea. N-a ma pus strop de bautura n
gura de atunc.
Lsa zmb cu bnde[e a amntrea cura|uu mame sae.
- Trebue sa f fost nsuportab, cac era o femee foarte mndra,
prea mndra pentru a- chema daca n-ar f fost dsperata.
Mu[umesc u Dumnezeu ca n-am fost acoo s-o vad. A f depus
attea efortur s-o fac sa se smta ma bne, ca n-ar f a|uns
ncodata sa fe a|utata cu adevarat.
Mama ncepuse sa bea ncontroab cnd eu aveam noua an.
Veneam acasa de a coaa o gaseam ntnsa pe canapea,
ncontenta, cu stca nga ea. Sora mea se supara pe mne
m spunea ca refuz sa prvesc reatatea, pentru ca nu vreau sa
recunosc gravtatea stua[e, dar o ubeam prea mut pe mama
refuzam pna gndu ca facea ceva rau.
Eram foarte apropate, mama eu. De aceea, cnd ucrure au
nceput sa se destrame ntre ea tata, am vrut sa- ofer o
compensa[e. Fercrea e era ce ma mportant ucru pentru
mne. Sm[eam ca trebue sa- ofer
41 I
o compensa[e dn cauza tate care o ranea, ar snguru ucru pe
care tam sa-1 fac era s*a fu buna. Aa ca am fost buna n
toate feure n care m-am prceput. O ntrebam daca are
nevoe s-o a|ut a ceva. Gateam faceam curat fara sa fu
rugata. ncercam sa nu am nevoe de nmc pentru mne nsam.
- Dar nmc n-a dat rezutate. Reazez acum ca uptam cu doua
for[e ncredb de puternce: mara|u parn[or me afat n
derva acoosmu mame. N-aveam nc o ansa sa ndrept
ceva, dar asta nu m-a mpedcat sa-m contnu ncercare -
sa ma nvnova[esc pentru eecur.
- Ma durea nespus nefercrea e. tam ca erau nca aspecte
pe care e puteam mbunata[. Feu cum nva[am a coaa, de
exempu. Nu mergeam prea bne, dn cauza tensun de acasa,
bnen[ees, nemavorbnd de faptu ca aveam gr|a de fratee
meu pregateam masa ca, n fna, m-am uat o su|ba ca sa
em dn mpas. La coaa nu aveam energe dect pentru un
sngur examen cu note straucte. M-1 panuam cu gr|a -1
uam cu bro, ca sa e arat profesoror ca nu sunt proasta. Dar,
n rest, ma eschvam ct puteam. Profesor m spuneau ca nu
ma straduesc destu. Ha! N-aveau de unde sa te ct ma
straduam -sa nu-m as fama sa se destrame. Dar carnetee
de note nu erau grozave, ar tata ura mama pngea. M
nvnuam ca nu sunt perfecta. am contnuat sa ma straduesc
ma mut.
ntr-o fame dezorganzata ca aceasta, n care exsta dfcuta[
aparent nsurmontabe, membr fame se concentreaza
asupra unor probeme ma smpe, cu o posba perspectva de
rezovare. Rezutatee coare ae Lse au devent astfe, centru
aten[e tuturor, ncusv a Lse. Fama avea nevoe sa creada
ca aceasta probema era cea care, daca se rezova, ar aduce
napoi armonia.
Presunea asupra Lse era mensa. Nu numa ca ncerca sa
rezove probemee parn[or e, nhamata fnd a ndatorre
mame e, dar tot ea era dentfcata cu cauza nefercr
famae. Dn cauza dmensunor monumentae ae sarcinii
asumate, nu se bucura de nici un succes, n ciuda eIorturilor ei eroice. n mod
Iiresc, sentimentul valorii proprii a Iost extrem de aIectat.
- O data, am sunat-o pe cea ma buna pretena a mea -am
spus: ,Lasa-ma sa vorbesc cu tne, te rog. Po[ ct o carte daca
vre. Nu et obgata sa ma ascu[. Dar am mare nevoe de
cneva a capatu ceaat a fruu". Nc macar nu credeam ca
mert sa-m ascute cneva probemee! Dar ea char m-a
ascutat. Tata e era acooc n recuperare fusese a A.A. Ea s-
a dus a Aateen cred ca m-a dat rezutatee benefce ae
progamuu n acea fe n care m-a ascutat. M-era att de
greu sa recunosc ca ceva nu e n ordne, daca nu era dn vna
tatau meu. uram.
Am sorbt amndoua ceau n nte cteva mnute, tmp n
care Lsa se upta n tacere cu amtre e dureroase. Cnd a fost
n stare sa vorbeasca, a spus smpu:
"Tf|||
- Tata ne-a parast cnd aveam asprezece an. Sora mea era
de|a pecata. Era cu tre an ma mare dec mne medat ce a
facut optsprezece an, -a gast o su|ba cu norma ntreaga a
pecat de-acasa. Am ramas dec, mama, fratee meu cu mne.
Cred ca ncepeam sa ma scufund, cu toata presunea pe care o
exerctam asupra mea, n stradana de a o face pe mama
fercta de a avea gr|a de fratee meu. Aa ca am pecat n
Mexc m-am martat, am revent acasa am dvor[at pe
urma m-am zbengut cu o mu[me de barba[, an n r.
La cnc un dupa ce mama ncepuse edn[ee a A.A. s-a
ntmpat sa-1 ntnesc pe Gary. In prma z petrecuta
mpreuna, a fost drogat. Ne-am pmbat cu mana, era
pretena mea cu no, care cunotea, ar e a fumat marhuana.
M-a pacut -am pacut, fecare, separat, -a transms
ceuat acest mesa| prn pretena mea; foarte curnd dupa asta
m-a dat teefon a trecut apo pe a mne. L-am rugat sa-m
pozeze -am sch[at portretu dn amuzament, -m aduc
amnte ca m-am sm[t copeta de afec[unea pentru e. A fost
ce ma puternc sentment pe care -am avut vreodata fa[a de
un barbat.
Era drogat dn nou, statea acoo vorbea rar - t, ca atunc
cnd oamen sunt droga[ - a trebut sa ma opresc, pentru ca
mne m tremurau att de tare ca nu ma puteam desena
nmc. Am rdcat bocu de desen -am spr|nt de genunch ca
sa stea; astfe, nu-m putea vedea mne care tremurau ca
naba.
Acum tu ca am reac[onat aa pentru ca vorbea a fe cum
vorbea mama dupa ce bause o z ntreaga. Aceea pauze ung
cuvnte aese cu gr|a care erau rostte, cumva cu emfaza.
ntreaga mea gr|a dragoste pentru mama s-au combnat cu
atrac[a fzca pe care o sm[eam pentru e, cac arata bne. Dar,
n acea tmp, habar n-aveam de ce am reac[onat aa am
numt asta dragoste.
Faptu ca atrac[a Lse fa[a de Gary mpcarea e n rea[a cu
e au debutat att de repede dupa ce mama e s-a asat de
bautura n-a fost o ntmpare. Legatura ce e unea pe cee doua
feme nu fusese sfarmata. Char daca, geografc, erau
despar[te, mama fusese ntotdeauna prma responsabtate a
Lse ubrea e cea ma profunda.
Cnd Lsa a nceput sa- dea seama ca mama e se schmba,
vndecndu-se de acoosm fara a|utoru e, a reac[onat, dn
frca, a acest refuz de a avea nevoe de ea. Curnd Lsa stab o
noua rea[e de profunzme cu un at ndvd dependent. Dupa
casatore, pna a nsanatorea mame e, rea[e e cu
barba[ fusesera ocazonae. Ea s-a ,ndragostt" de un barbat
dependent, n momentu n care mama e s-a ndreptat spre
Acooc Anonm ca sa ceara a|utor spr|n pentru a se
nsanato. Lsa sm[ea nevoa une rea[ cu o persoana
dependenta, nu pasva, ca sa se smta ,normaa".
Contnua cu descrerea ceor ase an care urmara. Gary s-a
mutat a ea medat a decarat ferm n tmpu prme
saptamn de conve[ure ca, daca va f vreodata vorba sa
aeaga ntre a cumpara drogur a pat
50 I
chra, drogure vor f ntotdeauna pe prmu oc n ceea ce-1
prvete. Cu toate acestea, Lsa era sgura ca se va schmba, ca
va a|uge sa pre[uasca ce aveau mpreuna sa vrea sa-1
pastreze. Era sgura ca putea face s-o ubeasca cu aceea
dragoste cu care ubea ea.
Gary rareor ucra, ar cnd o facea, credncos spuseor sae, tot
saaru se ducea pe cea ma scumpa marhuana sau pe ha.
La nceput, Lsa s-a aaturat n foosrea droguror, dar cnd a
descopert ca afecta capactatea de a- ctga exsten[a, s-a
oprt. La urma urme, ea era cea responsaba pentru
ntre[nerea amndurora, ar ea ua responsabtatea n
seros. Or de cte or se gndea sa- spuna sa pece
- dupa ce uase ar ban dn poeta sau gasse n tou une
petrecer cnd ea vense extenuata de a servcu sau psse
toata noaptea de acasa
- e aducea o punga pna de bunata[, sau o atepta cu masa
pusa, sau martursea ca a facut rost de cocana speca pentru
e do, hotarrea e se spubera n tmp ce spunea ca, n
defntv, e o ubete cu adevarat.
Povestea copare u o facea sa pnga sa-1 compatmeasca;
era sgura ca, daca ubete ndea|uns, va f n stare sa-1
recompenseze pentru tot ce a sufert. Se gndea ca nu-1 poate
nvnu sau trage a raspundere pentru comportamentu de
acum, dn moment ce suferse att de mut n copare uta
durerea propruu e trecut, pe masura ce se concentra sa-1
repare pe a u.
O data, n tmp ce se certau pentru ca refuzase sa- dea un cec
pe care -1 trmsese tata de zua e, e a sfat cu un cu[t
toate taboure dn casa.
Lsa reua povestrea.
- Eram aa bonava pe vremea aceea ca m-am gndt: ,E numa
vna mea; n-ar f trebut sa-1 supar." Pe atunc ma nvnuam
nca pentru orce, ncercnd sa repar reparabu.
Zua urmatoare era ntr-o smbata. Gary era pecat, ar eu
faceam cura[ene, pngnd aruncnd a guno tre an de
pctura. Lasasem teevzoru deschs ca sa-m aung gndure,
era o femee pe post, una pe care o batuse barbatu, care
vorbea ntr-o emsune. Nu se vedea fa[a; a vorbt despre cum
fusese va[a e a descrs nte scene orbe, ar apo a zs: "Nu
credeam ca stua[a e aa grava pentru ca aveam nca puterea
s-o suport!"
Lsa dadu dn cap uor.
- Asta faceam eu, acceptam stua[a asta ngroztoare pentru
ca ma aveam putere s-o suport. Cnd am auzt-o pe femea
aceea, am zs tare: ,Dar mer[ ceva ma mut dect ce ma rau
ucru pe care-1 po[ suporta!" M-am auzt, brusc, spusee am
nceput sa png n hohote pentru ca n[eesesem: a fe faceam
eu. Mertam ma mut dect durerea frustrarea pre[u
patt haosu. La fecare tabou sfat, m spuneam: ,"Nu ma
vreau sa traesc aa!"
Cnd Gary s-a ntors, ucrure u ateptau afara, mpachetate,
n fa[a u. Lsa chemase cea ma buna pretena, care-1
adusese pe so[u e, ar ce do au a|utat-o sa- adune cura|u
sa- spuna u Gary sa pece.
I 51
- N-a facut o scena, pentru ca erau preten me acoo, pur
smpu a pecat. Uteror, m-a sunat a nceput sa ma
amenn[e, dar nu -am raspuns deoc dupa o vreme, a
renun[at.
A vrea, totu, sa n[eeg ca n-am facut asta sngura - sa
reac[onez, vreau sa spun. I-am teefonat mame dupa-amaza,
dupa ce ma ma ntsem, -am povestt tot. M-a sfatut sa
ma duc a A-Anon, a edn[ee pentru adu[ care au fost cop
de acooc. Am ascutat-o doar pentru ca sufeream att de
tare.
A-Anon, ca Aateen, este o grupare de rude preten a
acoocor care se ntnesc pentru a se a|uta un pe a[ sa nu
ma fe obseda[ de acooc dn va[a or. edn[ee sunt pentru
f fcee - adu[ - a acoocor care vor sa scape de efectee
conve[ur n copare cu acoosmu. Efectee respectve ncud
ma|ortatea caracterstcilor iubirii n exces.
Aba atunc am nceput sa ma n[eeg. Gary era pentru mne
ceea ce fusese acoou pentru mama: un drog fara de care nu
puteam tra. Pna n zua cnd -am spus sa pece, fusesem
terorzata de gndu ca ar putea sa ma paraseasca, aa ca am
facut tot ce am putut ca sa fe mu[umt. Am facut tot ce
facusem nante, cnd eram mca - am munct dn greu, am fost
buna, n-am cerut nmc pentru mne, am preuat
responsabta[e ceuat.
Dn cauza ca modeu meu fusese ntotdeauna sacrfcu de
sne, nu tam cne sunt daca nu aveam pe cne sa a|ut sau o
sufern[a de ndurat.
Ataamentu profund a Lse fa[a de mama sa sacrfcarea
propror e necesta[ dorn[e pe ataru acestu ataament au
pregatt-o pentru rea[e amoroase de ma trzu, destnate ma
degraba pentru sufern[a dect pentru mpnrea personaa. n
copare Lsa uase decza de a remeda orce dfcutate vta n
va[a mame sae prn for[a dragoste atrusmuu e. Decza
s-a ascuns curnd n subcontent, de unde a contnuat s-o
mpusoneze. Tota neobnuta sa evaueze modata[ de
sguran[a pentru propra persoana, dar experta n promovarea
bunastar atora, a acceptat rea[ care promteau ocaz de a
ndrepta ucrure n favoarea cuva prn for[a dragoste e.
Credncoasa cazuu sau, euarea eforturor e de a ctga
afec[unea ceuat o mpusona sa se straduasca ma mut.
Gary, cu dependen[a u de drogur, cu dependen[a afectva
cruzmea u, reprezenta combna[a ceor ma ree caracterstc
ae parn[or Lse. Paradoxa, tocma asta expca atrac[a e
fa[a de e. Daca rea[a pe care am avut-o cu parn[ a fost n
esen[a una nstructva, bazata pe exprmarea normaa a
afec[un, nteresuu aprobar, atunc, adu[ fnd, vom avea
tendn[a sa ne sm[m bne cu persoane care trezesc n no
sentmente asemanatoare - sguran[a, cadura sufeteasca,
respect de sne. n pus, vom avea tendn[a de a evta oamen
care ne fac, prn crtca sau manpuarea or, sa ne sm[m ma
pu[n ncrezator n no nne. Vom sm[ aversune fa[a de
comportamentu or.
52
Daca, dmpotrva, rea[a cu parn[ a fost osta, crtca, brutaa,
manpuatoare, supra-dependenta, supra-protectoare - sau cu
ate cuvnte, anormaa - atunc, n se pare ,norma" cnd
ntnm o persoana care exprma, poate char foarte subt,
nuan[e ae unor attudn comportamente dentce. Ne vom
sm[ ca acasa aatur de persoane cu care re-crem tparee
anteroare de raportare anormaa, dmpotrva, ncomodate
stngherte cu persoane bnde, amabe, atfe spus, normae.
Cu ate cuvnte, pentru ca nu suntem provocate sa ncercam sa
schmbam pe cneva ca sa-1 facem ferct sau ca sa- ctgam
afec[unea sau acceptarea reprmate, ne nchpum ca ne
pctsm aatur de oamen norma. Pctseaa e snonma de
mute or cu o arga paeta a sentmentuu de stnghereaa - de
a formee uoare a cee ntense - pe care femee care ubesc
prea mut sunt ncnate sa e traasca cnd sunt pste de rou
att de famar or, a a|utoruu, speran[e preocupar pentru
buna-starea ate persoane. Exsta, a ma|ortatea adu[or -
cop de acooc - a descenden[or proven[ dn fam cu
dverse ate dsfunc[onata[ -o fascna[e pentru persoanee cu
probeme o atrac[e pentru emo[, ma aes negatve. Daca
dramee haosu au fost constant prezente n va[a noastra
daca, aa cum se ntmpa deseor, am fost for[a[ n copare
sa ne renegam sentmentee, avem nevoa a maturtate de
evenmente dramatce care sa ne trezeasca sentmentee - daca
ma e ceva de trezt. Aadar, ca sa sm[m ca tram, avem
nevoe de sentmentu de nesguran[a, de durere, dezamagre
upta.
Lsa a a|uns a capatu povet sae.
- Pacea ntea care au urmat n va[a mea dupa pecarea u
Gary ma nnebuneau. M-a trebut tot cura|u dn ume ca sa nu-
1 sun sa-1 rog sa vna napo. Dar ncet-ncet m-am reobnut
cu va[a normaa.
Nu es cu nmen acum. tu ca sunt nca prea bonava pentru a
stab o rea[e normaa cu un barbat. Daca a e acum, m-a
gas un at Gary. Aa ca, pentru prma data, m fac panur
pentru mne nsam nu ma ncerc sa schmb pe atcneva.
n rea[a e cu Gary, Lsa, ca mama e n rea[a cu acoou,
suferea de o boaa, compusa dstructva pe care n-o putea
controa sngura. La fe ca mama e, care dezvotase
dependen[a de acoo nu era n stare sa se ase de baut
sngura, Lsa dezvotase ceea ce era tot o rea[e de dependen[a
fa[a de Gary. Nu fac aceasta anaoge n mod gratut nc nu
foosesc cu uurn[a cuvtu dependen[a n compararea
cazuror ceor doua feme. Mama Lse devense dependenta de
un drog - acoou - pentru a evta supararea ntensa
dsperarea dn va[a e. Cu ct ma mut foosea acoou pentru
a evta durerea, cu att ma ntens ac[ona drogu asupra
sstemuu e nervos producea char sentmentee de care
vroa sa scape. Acoou ntensfca durerea, n oc sa o ane. Aa
ca bea ma mut. astfe a a|uns a dependen[a.
53
FEMEI CARE IliBESC PREA MULT
Lsa a ncercat ea sa evte sufern[a dsperarea. Ea suferea
de o stare depresva grava, care avea orgnea n copara e
dureroasa. Acest tp de deprese se ntnete a cop proven[
dn fame cu probeme seroase, ar modatatea or de a o
trata, sau ma bne zs d& a o evta, varaza n func[e de sex,
dspoz[e, rou |ucat n copare. La adoescen[a, mute tnere
ca Lsa [n depresa n ah, dezvotnd ace st de a ub prea
mut. Pe masura ce se anga|eaza n rea[ haotce, dar
stmuatoare enervante, cu barba[ anorma, sunt prea
agtate pentru a cadea n starea depresva care ramne, nsa,
prezenta, char sub nveu de contenta.
n acest fe, un partener voent, ndferent, nfde, sau atfe spus,
dfc, devne pentru aceste feme omoogu droguu, cac
produce m|ocu de a scapa de sentmente - a fe cum acoou
sau ate substan[e de aterare a star sufetet consttue
pentru persoanee dependente posbtatea de evadare
temporara, de care refuza sa se desparta. Ca n cazu
acoouu droguror, aceste rea[ greu de manevrat, care
adorm aten[a, aduc propru or aport de sufern[a.
Comparata cu evou[a acoosmuu, dependen[a de rea[e cu
barba[ se ntensfca pna cnd se transforma n vcu. A nu
avea o rea[e - cu ate cuvnte, a f sngur cu tne nsa[ - poate
f char ma rau dect cea ma mare sufern[a produsa de o
rea[e, asta pentru ca a f sngur nseamna a sm[
mpunsature durer dn trecut combnate cu cea dn prezent.
Cee doua compus sunt paraee dn acest punct de vedere
a fe de greu de depat. Dependen[a une feme de parteneru
e, sau de o sere de partener ncompatb, se poate datora
n[a une muttudn de probeme famae. Paradoxa, adu[ -
cop de acooc - sunt ma noroco dect ce proven[ dn ate
med defavorzante, ntruct exsta asoca[e A-Anon, ce pu[n
a nveu maror orae, care e ofera assten[a n efortu de a-
rezova probemee de respect de sne raportare a cea[.
Recuperarea dependen[or de rea[ nterumane mpca
prmrea a|utoruu dat de grupu de spr|n n nva[area a doua
ucrur: cum sa rup cercu vcos cum sa cau[ sentmente de
auto-aprecere bunastare n ata parte dect a un barbat
ncapab sa nutreasca aceste sentmente. Chea este sa nve[
cum sa duc o va[a sanatoasa, satsfacatoare, ntta, fara a
depnde, pentru a f ferct, de altcineva.
Trst este faptu ca pentru ce mpca[ n rea[ dependente, sau
prn n pasa dependen[e de drogur sau acoo sau de orcare
ata substan[a chmca, convngerea ca se pot descurca sngur
mpedca sa ceara a|utor, obstruc[onnd astfel recuperarea.
Tocma dn cauza acestor convnger - ,Pot s-o fac sngur" -
pentru mu[ dn ce care se upta cu una dn aceste bo,
ucrure se nrauta[esc nante de a ncepe macar sa se
ndrepte. Trebua ca va[a Lse sa devna remedab
nemanevraba, ncontroaba, pentru ca ea sa recunoasca ca
are nevoe de a|utor ca sa- nvnga dependen[a de sufern[a.
Starea Lse nu era a|utata nc de faptu ca att sufern[a dn
dragoste ct dependen[a de o rea[e sunt deazate de
cutura noastra (n. tr.:
54 ,
FEMEI CARE IUBESC PREA MIHI
este vorba de cutura amercana) - de a cntecee popuare a
muzca de opera, de a teratura casca a povete medevae,
de a seraee TV meodramatce, a fmee pesee de teatru
cu mare succes de pubc, suntem mpresurate de nenumarate
exempe de rea[ mature, nereute, dar poete rdcate n
sav. Aceste modee cuturae ne nva[a - a cta oara - ca
profunzmea dragoste se masoara prn sufern[a pe care o
provoaca, ar ce care sufera cu adevarat, ubesc cu adevarat.
Cnd ntr-un cntec, sostu se tngue duos ca nu se poate
stapn sa nu ubeasca pe cneva, char daca doare ubrea,
char daca sufera, exsta ceva n no care, probab dn cauza
for[e pe care o are expunerea repetata a acest punct de
vedere, accepta ca deea exprmata de sost este feu n care
ar trebu sa fe ucrure. Acceptam ca sufern[a este o
componenta freasca a dragoste, ca dorn[a de a sufer dn
dragoste este o trasatura ma curnd poztva dect negatva.
Exsta pu[ne modee de cupur n care partener se raporteaza
unu a atu n mod matur, sanatos, corect, ber de orce
manpuar sau sub|ugar asta dn doua motve. Prmu: aceste
rea[ sunt foarte rare n va[a reaa; a doea: ntruct catatea
mpcar emo[onae este mut ma subta n rea[e normae
dect drama evdenta a rea[or anormae, poten[au dramatc
a ceor dnt este trecut cu vederea, de obce, n teratura,
dramaturge muzca. Daca modeee anormae de raportare a
cea[ sunt un adevarat fage, este dn cauza ca asta e tot ce
vedem cunoatem.
tot dn cauza pse exempeor de dragoste mature a
comuncar normae dn mass-meda, am cochetat an de ze cu
deea de a scre, n epsoade znce, despre fecare sera
meodramatc. n epsoadee mee, toate persona|ee comunca
unu cu atu, n mod sncer, non-defensv afectuos. Fara
mncun, secrete, manpuar, fara vctme vctmzator. n
schmb, teespectator ar vedea persona|e hotarte sa aba
rea[ normae cu cea[, bazate pe o sncera comuncare.
Nu numa ca acest tp de rea[ nterumane ar ntra n confct
cu structura normaa a programeor TV dar ee ar ustra,
datorta contrastuu evdent, ct suntem de satura[ cu cazure
de expoatare, manpuare, sarcasm, razbunare, ademenre
deberata, crze de geoze, mncuna, amenn[are, coerc[e etc,
nc unu dn ee nefnd de foos une rea[ normae. Daca te
gndet a ce ar nsemna un sngur epsod despre comuncarea
sncera dragostea matura pentru catatea acestor saga
nesfrte, a n consdera[e nfuen[a pe care aterarea
comuncar o are asupra ve[ noastre.
Totu se ntmpa ntr-un anumt context, char feu n care
ubm. Trebue sa fm conten[ de defectee dstructve ae
vzun socetae despre dragoste sa opunem rezsten[a
maturta[ superfcae auto-dstructve n rea[e personae,
aureoate de socetate. Trebue sa dezvotam content o
modatate ma deschsa ma sncera de a ne raporta a
oamen dect cea pe care o propaga mass meda, vnznd
astfe ntmtatea reaa pe framntare nent.
I 55
56
4. Nevoa de a te sm[ necesar
E o femee aa buna a sufet ndragostta de un barbat mora;
- ubete char de e rau, nu n[eege de ce.
Femea buna a sufet
,Nu tu de ce face asta. Eu a nnebun daca ar trebu sa suport
ce suporta ea."
,N-am auzt-o ncodata pngndu-se!"
,De ce suporta?"
,Ce naba vede a e? Ar putea gas uor pe cneva mai bun."
Oamen au tendn[a sa vorbeasca aa despre femee care
ubesc prea mut, ntruct e vad ceea ce pare a f un efort nob
de a scoate ce e ma bun dntr-o rea[e n aparen[a
nesatsfacatoare. Dar expca[a msteruu acestu ataament
statornc se gasete, de cee ma mute or, n experen[ee dn
copare. Ma|ortatea femeor care ubesc prea mut se dezvota
contnua a maturtate roure pe care e-au adoptat n
copare. Pentru mute dn no, aceste rour semnfca negarea
propre noastre personata[, n ncercarea de a satsface
nevoe ceora[ membr a fame. Poate ca am fost for[ate de
mpre|urar sa ne maturzam ma repede, sa ne asumam
prematur responsabta[ pentru ca mama sau tata erau prea
afecta[, fzc sau pshc, ca sa- ndepneasca ndatorre de
parn[. Sau poate ca ne-a pst unu dn parn[, dn cauza
dvor[uu sau decesuu, ar no am ncercat sa-1 nocum, att
pentru fra[ ma mc ct pentru parntee ramas. Poate ca am
devent ,mamca" fra[or ma mc n tmp ce mama era pecata
a servcu. Sau poate ca am avut amb parn[, dar pentru ca
unu dn e era furos sau frustrat sau neferct, ar ceaat nu
raspundea cu compasune, ne-am trezt n postura de
confdente, ascutnd anumte deta (despre rea[a or), care
depaeau capactatea noastra de a e "dgera" emo[ona.
Ascutam pentru ca ne temeam de consecn[ee pe care e-ar f
avut refuzu nostru asupra parnteu respectv, dar dn teama
de a nu perde dragostea u, daca n-am f reut sa ne
ndepnm rou mpus. astfe, nu ne-am prote|at nc no, cu
att ma pu[n parn[ notr, care aveau nevoe sa ne vada ma
puternce dect eram n reatate. Char daca nu eram destu de
coapte pentru aceste responsabta[, am sfrt prn a- prote|a
no pe e. Cnd reparabu s-a produs, nva[asem de|a de prea
tmpuru prea bne cum sa avem gr|a de a[, cu excep[a
noastra, bnen[ees. Nevoa noastra de dragoste, aten[e,
educa[e sguran[a a ramas fara raspuns,
concomtent cu smuarea noastra ca suntem ma puternce
ma pu[n tematoare, ma mature ma descurcare[e dect ne
sm[eam n reatate. pentru ca tot nva[asem sa ne negam
propra noastra nevoe de afec[une, am crescut cautnd ct
ma mute ocaz de a face ceea ce tam att de bne: sa ne
preocupe ma mut dorn[ee cerere atora dect
recunoaterea propror temer, durer dorn[e nempnte.
Am pretns ca suntem mature atta tmp, am cerut att de
pu[n, am darut att de mut ca acum n se pare ca e prea
trzu sa ne ma vna rndu. Contnuam sa- a|utam pe a[,
sa speram ca temere noastre vor dsparea ca vom f
raspatte cu dragoste.
Povestea Melaniei este ediIicatoare pentru Ielu n care maturzarea
rapda, cu prea mute responsabta[ - n cazu e, nocurea
parnteu absent - poate genera compusa de a ub.
Char n zua n care am ntnt-o, dupa ce [nusem un curs de
assten[a medcaa, nu m-am putut opr sa nu observ ca pe
chpu e putea face un studu a contrasteor. Nasu mc, n
vnt, cu poaa de pstru obra| pn de cour dadeau un
aer pozna atragator. Aceste trasatur voae pareau neaocu
or nga cearcanee ntunecate dn |uru ochor cenu
mpez. Cu coama de par onduat, castanu-rocat, semana cu
un sprdu pad, obost.
A stat deoparte ateptnd sa termn de dscutat cu ce ase-
apte studen[ care ramasesera dupa curs. Cum se ntmpa
frecvent cnd vorbeam despre acoosmu n fame, erau
c[va cursan[ care voau sa abordeze probeme prea personae
pentru a f dscutate a ,ueta" de ntrebar raspunsur care
urma ntotdeauna dupa expozeu meu.
Cnd a pecat utmu dntre coeg e, Meane m-a dat un
moment de ragaz s-a prezentat, apo, dnd mna cu mne
ferm tandru n acea tmp, pentru cneva att de frag
decat ca ea.
Ateptase att de mut att de rabdatoare sa vorbeasca cu
mne, ca, n cuda aparente sguran[e de sne, am banut ca
atnsesem o coarda sensba a curs. Ca sa- dau posbtatea sa
vorbeasca pe arg, am rugat-o sa ne pmbam prn campus. A
crpt camaradarete ct m-am strns eu ucrure am et
dn saa de curs, dar, o data afara, n dupa-amaza cenue de
noembre, a ramas ntr-o tacere refexva.
Am uat-o pe o aee puste, snguru sunet fnd ce scos de
frunzee uscate de scomor care se sfarmau sub tape
noastre.
Meane e dn aee pentru a razu cteva for dn aceea n
forma de stea, cu vrfure petaeor curbate n sus ca a steee
de mare expunnd paoarea par[ de dedesubt. Dupa o vreme
adauga optt:
- Mama nu a fost acooca, dar dupa feu cum a[ descrs
fame afectate de aceasta boaa, ar f putut foarte bne sa fe.
A fost bonava menta - a fost nebuna - n cee dn urma,
boaa a ucs-o. A sufert de star depresve puternce, a fost de
mute or n spta, uneor tmp ndeungat. Medcamentee pe
care e dadeau ca sa se faca ,bne" -au facut ma mut rau. n
oc de o nebuna pna de energie, a devenit o
I 57
eguma. Dar aa, n starea de eguma, a reut pna a urma
sa se snucda. De ne straduam sa n-o asam ncodata
sngura de tot, n zua aceea ne-am mpratat care ncotro
ctva tmp. S-a spnzurat n gara|. Tata a gast-o.
scutura capu repede, tuburnd amntre ntunecate
adunate n mnte contnua:
- Az-dmnea[a, a curs, am auzt mute ucrur cu care m-a
putea dentfca, dar a[ spus ca cop de acooc sau dn fam
cu dverse ate probeme, ca a noastra, aeg adeseor
partener acoooc sau deda[ ator drogur, dar asta nu-
adevarat n ceea ce-1 prvete pe Sean. Mu[umesc u
Dumnezeu, nu- pace sa bea, nc sa se n[epe. Avem ate
probeme. Se uta departe de mne, rdcndu- capu.
- De obce, ma descurc n orce mpre|urare - barba e se asa n
|os - ... dar ncep sa ma satur. Apo m prv n och, zmb
dadu dn umer.
- Ramn fara mncare, ban tmp, asta-i tot.
A spus-o ca cum ar f fost poanta unu banc, a care trebua sa
te amuz, nu sa raspunz seros. A avut nevoe de un ndemn ca
sa-m dea deta, ucru pe care 1-a facut cu ndferen[a.
- Sean a pecat dn nou. Avem tre cop: Suse, ase an; |mmy,
patru; Peter, do |umatate. Lucrez cu |umatate de norma ca
supraveghetoare ntr-un spta, urmez cursur de asstenta
medcaa ma straduesc sa nu-m as fama sa se destrame.
Sean are, de obce, gr|a de cop cnd nu se duce a coaa de
arte pastce, sau nu e pecat de acasa. A spus asta fara nc o
umbra de amaracune.
- Ne-am casatort acum apte an. Eu aveam aptesprezece an
tocma termnasem ceu. E avea douazec patru, facea
ceva actore, mergea a o coaa cu |umatate de norma.
Locua ntr-un apartament, cu nca tre preten. Ma duceam a e
dumnca e gateam - adevarate festne. Eram ubta u de
dumnca noaptea. Vnerea smbata fe avea vreo pesa n
care |uca, fe se ntnea cu atcneva. Orcum, to[ ce dn
apartament ma ubeau. Masa pregatta de mne era ce ma
frumos ucru care se ntmpa o data pe saptamna.
Obnuau sa-1 tachneze pe Sean - spuneau ca ar trebu sa se
nsoare cu mne ca sa am gr|a de e. Cred ca -a pacut deea,
pentru ca aa a facut. M-a cerut n casatore ar eu am spus,
bnen[ees, da. Eram n a nouaea cer. E era aa de frumos!
Ute!
deschse geanta scoase un abum. Prma fotografe era a
u Sean: och negr, pome[ scupta[ barba brazdata de o
cuta adnca se combnau ntr-o nfa[are foarte pacuta. Era o
versune marta a ceea ce parea sa f fost o fotografe facuta
pentru o mapa de prezentare a unu actor sau mode. Am
ntrebat daca e aa Meane m confrma, numnd un
cunoscut fotograf.
- Seamana cu Heathcff, am remarcat, ar ea aproba dn cap cu
mndre. Ne-am utat mpreuna a ceeate fotograf - erau ae
copor,
58 ,
n dverse postaze de vrsta: trndu-se, facnd prm pa,
sufnd n umnar a zua de natere. Dornd sa vad o
fotografe ma pu[n preucrata de-a u Sean, am facut
observa[a ca nu apare deoc n fotografe copor.
- Nu, e e ce care face fotografe, de obce. Are muta
experen[a n arta fotografca, ca n cea teatraa pastca.
- Lucreaza n vreunu dn aceste domen acum? am ntrebat.
- Nu... Mama u -a trms nte ban, aa ca s-a dus dn nou a
New ork sa vada ce oportunta[ gasete acoo. Cobor gasu,
aprcape mperceptb.
Data fnd fdetatea e absouta fa[a de Sean, m-a f ateptat
s-o aud vorbnd cu optmsm despre aceasta noua sondare a
New ork-uu. Pentru ca n-a facut-o, am ntrebat-o eu:
- Despre ce e vorba, Melanie?
Pentru prma data cu o unda de nemu[umre n as, m spuse:
- Nu mariaju nostru e probema. C mama u. I tot trmte mereu
ban. De fecare data cnd e pe punctu de a se stab, fe cu
no, fe a un nou oc de munca, ea trmte un cec e peaca
dn nou. Nu-1 poate refuza. Daca nu -ar ma trmte ban, n-am
avea nc o probema.
- daca n-o sa nceteze ncodata?
- Atunc va trebu sa se schmbe Sean. O sa-1 fac sa n[eeaga
ca ne ranete.
Am vazut acrm strvte ntre genee- negre.
- Sean va trebu sa refuze ban, contnua ea
- Nu prea pare c-o sa se ntmpe aa, dn cee ce-m spu.
Rdca gasu spuse cu hotarre:
- Mama u nu va dstruge ceea ce am cadt mpreuna. E se va
schmba, crede-ma.
Meane gasse o frunza enorma dadu cu pcoru de cteva
or, prvnd-o cum se sfarma.
Am ateptat cteva cpe am ntrebat-o:
- Asta e tot?
Contnund sa oveasca frunza cu pcoru, raspunse:
- A fost a New ork de nenumarate or; se ntnete cu cneva
cnd e acoo.
Vocea e era moae oarecum ndferenta.
- Ata femee? am ntrebat, ar Meane se uta n ata parte
dadu dn cap. De ct tmp are aceasta rea[e? am contnuat eu.
- De an de ze, probab. Spunnd asta, Meane baga capu
ntre umer. Totu a nceput a prma mea sarcna. Nc nu -am
nvnut. M-era aa de rau ma sm[eam att de mzerab, ar
e era aa departe.
n mod surprnzator, Meane -a asumat vna pentru
nfdetatea u Sean, ca responsabtatea de a-1 ntre[ne pe
e pe cop n tmp ce e cauta, chpure, de ucru. Am
ntrebat-o daca s-a gndt vreodata a dvor[.
I 59
,jII-
" "[? ff
- Ne-am despar[t o data, de fapt. E o proste ca spun asta,
pentru ca suntem despar[[ ma tot tmpu, cu pecare astea
ae u. Dar o data, ma mut ca sa- dau o ec[e, -am spus ca
vreau sa ne despar[m, tmp de ase un am trat separat. E
ma suna, ar eu trmteam ban cnd avea nevoe, cnd se
vea brusc o ocaze avea nevoe sa fe a|utat sa sara hopu.
Dar n ceeate prvn[e, ne descurcam fecare sngur. Eu char
am et cu a[ do barba[! Meane parea surprnsa ca a[
barba[ ar putea f nteresa[ de ea. m spuse cu nedumerre:
- Amndo au fost aa dragu[ cu cop, au vrut sa ma a|ute a
trebure dn casa, au reparat ce era de reparat char m-au
cumparat dverse ucruoare de care aveam nevoe. M-a pacut
feu n care m-au tratat. Dar nu aveam nc un sentment
adevarat pentru e. N-am sm[t ncodata pentru e atrac[a pe
care o sm[eam pentru Sean. Aa ca, n cee dn urma, m-am
ntors a e. Facu o grmasa.
- Apo a trebut sa- expc cum de era totu reparat prn casa.
Traversasem |umatate de campus a f dort sa afu ma mute
despre
copara u Meane ca sa n[eeg ce fe de experen[e o
,pregatsera" pentru dfcuta[e e prezente.
- Cnd [ rememorez copara, ce vez? am ntrebat am
vazut-o ncruntndu-se pe masura ce prvea napo a an
copare.
- A, e caraghos! Ma vad cu un or[ pe mne, stnd n fa[a
aragazuu amestecnd ntr-o oaa. Eram a trea dn ce cnc
cop, ar cnd aveam pasprezece an, a murt mama.
ncepusem sa gatesc sa fac curat cu mut nante, pentru ca
mama era foarte bonava. Dupa un tmp, nc n-a ma et dn
camera e. Ce do fra[ ma mar s-au anga|at dupa coaa ca s-o
scoatem a capat, ar eu am preuat, cumva, rou mame.
Surore mee erau cu tre respectv cnc an ma mc dect
mne, aa ca m-a revent doar me sarcna de a face totu n
casa. Dar ne-am descurcat bne. Tata muncea facea
cumparature. Eu gateam deretcam. To[ am facut ce-atn
putut. Nu prea ne a|ungeam cu ban, dar ne-am descurcat. Tata
muncea dn greu, avnd frecvent doua su|be. De aceea era ma
tot tmpu pecat de acasa. Cred ca statea a servcu pe de o
parte pentru ca trebua, ar pe de ata, ca s-o evte pe mama.
Cu to[ o evtam ct puteam. Era groaznc de dfca.
Tata s-a recasatort cnd eu eram n ceu. Lucrure s-au
schmbat n bne medat, pentru ca noua so[e ucra ea,
avea o fet[a de aceea vrsta cu sora mea cea ma mca - cam
dosprezece an. Totu s-a combnat perfect. Ban nu ma erau
aa o probema. Tata era ferct. Aveam destu ca s-o ducem
bne, pentru prma data n va[a.
Am ntrebat:
- Cum te-a sm[t cnd [-a murt mama? Meane strnse dn
dn[.
- Persoana care a murt nu ma era mama mea de an de ze.
Era o ata persoana - cneva care dormea sau [pa ne facea
numa necazur. M-o amntesc cum era cnd era nca mama
mea, dar vag. Trebue sa
60
caut adnc n memore persoana care era bnda duce, care
cnta n tmp ce facea gospodare sau se |uca cu no. t, era
randeza cnta nte meod att de meancoce... Sa asam
asta; cred ca ne-am sm[t uura[ cnd a murt. Dar am avut
un sentment de vna: poate ca daca a f n[ees-o ma bne
a f avut ma muta gr|a de ea, nu s-ar f mbonavt att de
tare. Nu ma gndesc a asta dect daca n-am ncotro. Ne
apropam de destna[e , n pu[nee momente care ne
ramasesera, a f dort s-o fac sa arunce macar o prvre asupra
orgn necazuror e dn prezent.
- Vez vreo asemanare ntre va[a ta de cop cea de acum?
am ntrebat. Surse, pu[n |enanta.
- Mut ma bne dect pna acum, doar pentru ca am vorbt
despre asta. n[eeg ca acum atept - pe Sean sa vna acasa,
cum ateptam pe tata cnd era pecat; n[eeg ca nu-1
nvnuesc deoc pe Sean pentru ce face pentru ca n mntea
mea pecare u se suprapun peste absen[a tate care peca a
servcu, pentru ca trebua sa aba gr|a de no. n[eeg acum ca
nu este acea ucru, totu eu smt a fe, ca cum a f dat
ovtura.
Facu o pauza cp des, ncercnd sa vada ma car tparee
care se desfaceau n fa[a ochor e.
- Da, sunt nca mcu[a cura|oasa Meane care [nea casa
unta, amesteca n oaa de pe aragaz avea gr|a de cop. Se
nro brusc sub ocu n[eeger.
- Dec, e adevarat ce-a[ spus a curs despre cop ca mne.
Ave[ dreptate, no cautam oamen cu care putem |uca acea
ro pe care -am |ucat n copare!
nante sa ne despar[m, Meane m-a mbra[at strns a zs:
- Va mu[umesc ca m-a[ ascutat. Sm[eam nevoa sa vorbesc
cu cneva despre asta. n[eeg ma bne ucrure acum, dar nu
sunt pregatta sa renun[, nu nca! Se nvorase vzb spuse,
cu ncredere:
- -apo, Sean nu trebue dect sa se maturzeze. o va face.
Trebue, nu- aa?
Fara sa atepte raspuns, se ntoarse peca, pand prntre
frunzee uscate.
ntr-adevar, Meane n[eegea mut ma bne ucrure acum, dar
ramasesera nca obscure pentru ea mute ate asemanar ntre
copara stua[a e prezenta.
De ce avea nevoe o tnara ntegenta, atragatoare, energca
capaba ca Meane de o rea[e pna de sufern[a dfcuta[,
cum era cea pe care o avea cu Sean? Deoarece, pentru ea
pentru ate feme care au crescut n fam profund nefercte, n
care povara emo[onaa era prea grea responsabtatea prea
mare pentru umer or, pentru aceste feme, dec, bnee rau
devensera derutante nccte, n cee dn urma, unu
acea ucru.
I 61
De exempu, n fama u Meane, aten[a parnteasca era
aproape nexstenta, dn cauza ncapacta[ generae a fame
de a se organza, pe masura ce ncercau sa faca fa[a procesuu
de dezntegrare a personata[ mame. Eforture eroce ae
Meane de a se ocupa de gospodare erau recompensate cu ce
ma asemanator sentment cu dragostea: dependen[a pna de
recunotn[a a tatau e fa[a de ea. Sentmentee de teama
mpovarare, care ar f fost fret a un cop n aceste
crcumstan[e, se perdeau n umbra sentmentuu de
competen[a pe care -1 generase nevoa tatau de a|utoru e
boaa mame. Nauctoare treaba pentru un cop - unu dn
parn[ sa te consdere ma puternc dect et, ar ceaat,
ndspensab I! Acest ro |ucat n copare -a modeat
personatatea de savator care se poate rdca deasupra
obstacoeor haosuu, savndu- pe ce drag prn cura|u,
puterea von[a u de nenfrnt.
Compexu ,savatoruu" pare ma autentc dect e n reatate.
Daca e audab sa-[ pastrez capu n momente de crza,
Meane, a fe ca ate feme cu experen[e smare, avea nevoe
de prezen[a momenteor de crza ca sa poata tra. n absen[a
zbucumuu, stresuu sau une stua[ dsperate pe care s-o
controez, sentmentee adnc ngropate dn copare - de a f
copet dn punct de vedere emo[ona - ar e a veaa ar
deven amenn[atoare. Copu Meane fusese a|utoru de baza
a tatau mama pentru cea[ cop. Dar avea ea nevoe de
afec[unea parn[or; cum nsa mama era tuburata pshc, ar
tata era e ndsponb, cern[ee e au ramas fara raspuns.
Cea[ cop au avut-o pe Meane sa aba gr|a de e, sa se agte
sa se nenteasca dn cauza or. Meane n-a avut pe nmen.
A fost nevota nu numa sa se descurce fara mama e, dar sa
nve[e sa gndeasca sa ac[oneze ca un adut. Nu era nc
ocu, nc momentu sa- exprme sentmentu de panca, ar
prvarea de por[a e de afec[une a nceput sa se para |usta.
Pretnznd cu putere ca este matura, reuea sa ute ca nu este
dect un cop nspamntat. A|unsese nu doar sa se smta bne
n m|ocu haosuu, c sa aba nevoe de e pentru a se sm[
bne. Povara de pe umer e a a|utat-o sa evte panca
sufern[a. A ncovoat-o -a adus uurare n acea tmp.
n pus, contn[a propre vaor rezutase dn responsabta[e
asumate care depaeau capacta[e e de cop. Ob[nuse
aprecerea datorta efortuu depus, gr| pentru cea[,
sacrfcar propror nevo dorn[e n favoarea ceora[. n
acest fe, martru a devent parte ntegranta a personata[ e
, combnat cu compexu de ,savator", a facut dn Meane un
adevarat magnet pentru cneva afat mereu n necazur - cneva
ca Sean. Pentru a n[eege ma bne for[ee care ac[onau n
va[a e, ar f ut sa trecem n revsta aspectee mportante dn
evou[a u Meane-cop pentru ca, dn cauza unor
crcumstan[e nedte dn copara e, sentmentee reac[e
fret au fost hperbozate n mntea e.
Pentru cop care cresc n fam atomzate, e fresc sa
nutreasca dorn[a arzatoare de a scapa de parntee de acea
sex pentru a benefca de toata dragostea ceuat parnte,
numa pentru e. Bae[ doresc dn nma ca tata sa dspara,
pentru ca mama sa- reverse toata dragostea aten[a asupra
or. Iar fetee vseaza sa Ie nocuasca pe mamc sa fe ee
so[e tatcor. Ma|ortatea parn[or au prmt ,cerer n
casatore" de a cop de sex opus, cerer care exprma aceasta
dorn[a: un bae[e de patru an spune mame: ,Cnd o sa ma
fac mare, o sa ma nsor cu tne, mam". Sau ce- spune tatcuu
o fet[a de tre an: ,Ta[, ha sa avem o casa doar pentru no do,
fara mam." Aceste nazun[e, foarte normae, refecta unee dn
cee ma puternce sentmente pe care e nutrete un cop.
totu, daca se ntmpa ceva cu parntee-rva, daca se
mbonavete sau e absent dn fame, efectu asupra copuu e
devastator.
Cnd n fame mama are tuburar pshce sau sufera de o
boaa acuta sau cronca, e acooca sau morfnomana (sau,
atfe spus, absenta dn punct de vedere emo[ona fzc dn
dverse motve), fca (de obce cea ma mare, daca sunt ma
mute) este nvarab aeasa sa umpe gou creat de boaa sau
absen[a mame. Povestea Meane ustreaza efectee aceste
,promovar" asupra une fet[e. Dn cauza debta[ mentae a
mame e, Meane s-a sm[t ,motentoarea" ndatorror
conducatoruu femnn a fame. n decursu anor care au
urmat n care s-a format personatatea e, fata a fost, n
mute prvn[e, ma mut un partener dect o fca pentru tata
e. n tmp ce dscutau rezovau probemee fame, ce do
ac[onau ca o echpa. ntr-un fe, Meane 1-a avut pe tata e
doar pentru ea, cac rea[a or era tota dferta de cea pe care
tata o avea cu cea[ cop a u. Meane a fost egaa tatau e.
Tmp de ma mu[ an, ea a fost ma puternca ma
echbrata dect mama e. Asta nseamna ca dorn[a normaa a
copuu-Meane de a-1 avea pe tata e doar pentru ea s-a
reazat, dar numa cu pre[u sanata[ , n fna, a ve[ mame
e.
Ce se ntmpa cnd se reazeaza dorn[a copuu de a scapa
de parntee de acea sex ca sa- ramna doar u parntee de
sex opus? Exsta tre consecn[e extrem de puternce,
modeatoare de caracter care ac[oneaza a nve ncontent:
Prima este vina.
Meane se sm[ea vnovata cnd amntea de snucderea
mame sae de eecu ncercar de a o mpedca, acea vna
asumata content, pe care o resmt to[ membr fame n
care se petrece aceasta tragede. In cazu u Meane, contn[a
vne a fost exacerbata de sentmentu acut a responsabta[
fa[a de bunastarea fame e. n afara, nsa, de povara
apasatoare a vnova[e, ma purta o povara, nca ma grea.
ndepnrea dorn[e de a-1 avea pe tata e doar pentru ea a dat
natere une vnova[ ncontente care co-exsta cu vna
contenta de a nu- f savat mama bonava menta de a
sucd. Faptu a generat nevoa de
62
63

anare, mpusu de a sufer de a ndura greuta[ pentru a-
spa vna. Aceasta nevoe, combnata cu obnun[a Meane
de a- |uca rou de martr, agenerat ceva foarte asemanator
masochsmuu. n cuda sufern[e nerente, sngurata[
responsabta[or copetoare, gasea confort, daca nu char
pacere, n rea[a cu Sean.
Cea de-a doua consecn[a este sentmentu, ncontent, de
dsconfort fa[a de sexuatatea pe care o mpca faptu de a
avea parntee de sex opus doar pentru sne. n mod obnut,
prezen[a mame (sau, n frecventee cazur de dvor[ dn zua de
az, a unu at partener sexua a tatau - mama vtrega sau
pretena) ofera sguran[a att tatau ct fce. Fca e bera
sa- dezvote sentmentu ca e atragatoare ubta de tata e,
pentru ca egatura u puternca cu ata femee o mpedca sa
ac[oneze sub mpusu sexua aparut, nevtab, ntre e.
ntre Meane tata e nu s-a prefgurat o rea[e ncestuoasa,
dar date fnd crcumstan[ee, ar f putut aparea. Factoru
dnamc care opera n fama or este deseor prezent n rea[a
ncestuoasa dntre ta[ fce. Cnd mama, dn dferte motve,
abdca de a rou e de partener a so[uu parnte a copuu
determna, astfe, promovarea fce n aceasta poz[e, ea
obga, de fapt fca, sa- asume ndatorre ce- reveneau, sa
rte sa devna subectu avansuror sexuae ae tatau. (De s-
ar parea ca vna, n acest caz, revne mame, ea apar[ne n
totatate tatau, n cazu n care ncestu char se produce.
este aa pentru ca, n catate de adut, u revne datora sa
prote|eze copu, nu sa-1 fooseasca pentru satsfacerea
pornror sexuae.)
n pus, char daca tata nu se aprope de fca sa mnat de
pornr sexuae, absen[a une egatur puternce ntre parn[,
preuarea de catre fca a rouu mame n fame marete
atrac[a sexuaa dntre tata fca. Dn cauza rea[e or
apropate, fca poate f |enata de n[eegerea faptuu ca
nteresu deosebt a tatau fa[a de ea este macuat, ntr-o
oarecare masura, de nuan[e sexuae. Dupa cum dsponbtatea
emo[onaa neobnuta a tatau poate determna fca sa-
concentreze sexuatatea aba nmugurta asupra u cu mut ma
mut dect ar face-o n crcumstan[e obnute. n stradana de a
evta voarea, fe n gnd, a tabu-uu extrem de puternc a
ncestuu, fca poate adorm, tota sau par[a, sexuatatea.
Decza de a face aa este ncontenta, un mod de aparare
mpotrva ceu ma amenn[ator mpus - atrac[a sexuaa fa[a
de parnte. Fnd ncontenta, decza nu e uor de examnat
nversat.
Rezutatu este o tnara pe care ar stngher-o toate
sentmentee sexuae, dn cauza voar ncontente a tabu-
uror egate de ee. Cnd se ntmpa aa, afec[unea poate f
sngura expresie a dragostei.
n cazu u Meane, modatatea n[aa de a se raporta a Sean
a fost sentmentu responsabta[ fa[a de e. Acest sentment
devense de mut feu e de a sm[ exprma dragostea.
64
Cnd avea aptesprezece an, tata e a ,nocut-o" pe Meane
cu noua sa so[e, mara| pe care adoescenta 1-a ntmpnat, se
pare, cu uurare. Faptu ca n-a sm[t amaracune dn cauza
perder rouu dn fame s-a datorat, poate, apar[e u Sean
a coegor u de camera, pentru care ndepnea mute dn
ndatorre pe care e ndepnse n fame. Daca stua[a nu s-ar
f ncheat cu o casatore, Meane s-ar f confruntat cu o
profunda crza de denttate. Aa, nsa, a ramas repede
nsarcnata, re-crend n acest fe, rou e responsab, n tmp
ce Sean coopera ncepnd, precum tata e, sa fe ma mut
absent de acasa.
Meane -a trms ban char cnd erau despar[[, ntrnd n
compet[e cu mama u - care femee poarta de gr|a ce ma
bne? (Era o compet[e, pe care o ctgase de|a fa[a de propra
sa mama, n rea[a cu tata e.)
Cnd, n peroada separar de Sean, au aparut a[ barba[ n
va[a e, care nu aveau nevoe de cata[e e materne care au
ncercat, de fapt, sa nverseze roure oferndu- a|utoru mut
dort, n-a reut sa stabeasca o rea[e emo[onaa cu e. Se
sm[ea n argu e doar cnd darua afec[une.
Dnamca sexuaa a rea[e dntre Meane Sean nu e-a
consodat ncodata egatura aa cum facuse nevoa pe care e
o avea de ngr|rea data de ea. De fapt, nfdetatea u Sean -a
ofert u Meane o noua refectare a experen[e dn copare.
Dn cauza evou[e bo mentae, mama u Meane a devent
dn ce n ce ma mut ,ceaata femee" -prezen[a vaga, rareor
vzba - dn utma camera a case, aungata fzc pshc dn
va[a gndure fete. Meane a scos-o a capat n rea[a cu
mama e pastrnd dstan[a evtnd sa se gndeasca a ea.
Uteror, cnd Sean -a gast pe atcneva, aceasta femee era,
a fe, prea vaga prea ndepartata, Meane nepercepnd-o
deoc ca pe o amenn[are, ca n rea[a anteroara cu tata
sau, care fusese un partenerat practc oarecum asexua. Va
amnt[, comportarea u Sean avea un precedent, nante de a
se casator, Sean eea cu ate feme n tmp ce o asa pe
Meane sa aba gr|a de nevoe u practce, ma pu[n
roman[oase. Meane ta asta totu, s-a martat cu e.
Dupa casatore, a nceput sa duca o campane de schmbare a
u Sean prn for[a von[e dragoste e. Ceea ce ne aduce a
cea de-a trea consecn[a a n[eeger de catre Meane a
dorn[eor nazun[eor e dn copare: credn[a n propra
omnpoten[a.
Cop mc cred cu toata puterea ca e n, gndure
dorn[ee or sunt, n mod mracuos, puternce cauza tuturor
evenmenteor mportante dn va[a or. Cu toate acestea, char
daca fet[a dorete dn toata nma sa fe partenera tatau e
pe va[a, reatatea o nva[a ca acest ucru e mposb. Fe ca
pace sau nu, ea e nevota sa accepte faptu ca partenera
tatau e e mama. E o ec[e mportanta pentru tnara e va[a -
aceea ca nu poate ntotdeauna sa nfaptuasca, prn puterea
von[e, ceea ce- dorete ce ma mut. Aceasta ec[e
contrbue ntr-adevar a demontarea credn[e n omnpoten[a
sa o a|uta sa se mpace cu mtee von[e sae.
65
n cazu copuu Meane, nsa, dorn[a e cea ma puternca a
devent reatate. n mute prvn[e, char -a nocut mama.
1-a ctgat pe tata e doar pentru ea, aparent, prn puterea
magca a dorn[e von[e e. Apo, credn[a nestramutata n
puterea von[e e de a reaza ce dorea, s-a ndreptat spre
ate stua[ dfce ncarcate emo[ona pe care a ncercat, de
asemenea, sa e schmbe n chp mracuos. Dfcuta[e pe care
e-a nfruntat ma trzu fara sa se pnga, narmata doar cu
propra von[a - un so[ responsab, matur nfde, povara de
a crete practc sngura tre cop, psa acuta de ban un
program de coaa obostor, cupat cu o su|ba cu norma
ntreaga - sunt o dovada a acestu fapt.
Sean -a ofert u Meane suportu perfect pentru efortu de a
schmba o persoana prn puterea von[e, a fe cum -a
satsfacut ceeate nevo ntre[nute de rou de pseudo-adut
|ucat n copare, n sensu ca -a dat nenumarate ocaz sa
sufere sa ndure, sa evte sexuatatea sa- exercte, n
parae, ncna[a de a daru afec[une.
Ar trebu sa fe mpede acum ca Meane nu a fost vctma
nefercta a mara|uu sau. Dmpotrva. Ea Sean -au
satsfacut recproc cee ma profunde trebun[e pshoogce. Se
potrveau perfect unu cu ceaat. Faptu ca ban daru[ de
mama u a momentu oportun scurtcrcutau orce mpus a u
Sean de a se maturza era, desgur o probema a mara|uu e,
dar nu, aa cum voa s-o vada Meane, PROBLEMA esen[aa.
Rau era faptu ca do oamen ae caror modee anormae de a
tra attudn de va[a, aproape dentce, s-au ntrepatruns att
de bne, nct s-au capactat recproc sa ramna bonave.
Imagna[-va ca ce do, Meane Sean sunt dansator ntr-o
ume de dansator n care fecare nva[a propr pa de dans.
Datorta unor evenmente personata[ , ma presus de
toate, prn nva[area dansuror pe care cea[ e dansasera cu
e n copare, Sean Meane -au format un repertoru unc
de pa, mcar gestur pshoogce.
ntr-o z s-au ntnt au descopert ca dansnd mpreuna,
pa or, de dfer[, se sncronzeaza mracuos ntr-un duet
mnunat, un "pas de deux" (ac[une reac[une) desavrt.
Fecare mcar se raspunde cu ata, rezutatu fnd o
coregrafe ce permte trupuror unte n dans sa puteasca
nencetat, rotndu-se ar ar ar ...
De cte or e asa deoparte o ndatorre, ea se repezea sa o
cueaga. Cnd a adunat a peptu e toate povere, famare
de|a, ae ntre[ner fame, e s-a ndepartat cu o prueta
asndu- oc destu pe rngu de dans ca sa- desfaoare gr|e.
Cnd e a rascot scena n cautarea ate partenere, ea a
suspnat uurata a dansat ma aert ca sa- dstraga aten[a.
Cnd e s-a ndepartat de tot, end dn scena, ea a executat
perfect pasu de ateptare. Iar ar ar ...
Pentru Meane, dansu era uneor emo[onant, de cee ma
mute or, sotar; dn cnd n cnd era |enant sau extenuant.
Dar utmu ucru pe care dorea era sa se opreasca dn dansu
pe care-1 ta att de bne. Pa, mcare, totu o facea sa se
smta att de bne, nct avea certtudnea ca dansu se
numete dragoste.
66
67
5. Vre sa dansam?
,Cum a a|uns sa te mar[ cu e?"
Cum po[ sa- spu cuva aa ceva? Cum -a asat e capu n |os,
spat, -a rdcat prvrea sfoasa, cum face un copa... Cum
s-a strecurat e n nma ta: duce, |ucau, cu adora[e... A zs:
,Tu et puternca, ubto. Iar eu -am crezut. L-am crezut!
Maryn French , Inma nsngerata
Cum de gasesc femee care ubesc prea mut tocma barba[ cu
care pot contnua modeee de rea[ nesanatoase pe care e-au
dezvotat n copare? Cum de gasete femea a care tata a
fost absent emo[ona tocma barbatu a caru aten[e se
stradue contnuu s-o atraga, fara sa zbuteasca vreodata? Cum
de reuete femea care provne dntr-o fame voenta sa se
nso[easca cu un barbat care o matrateaza? Cum de gasete
femea crescuta ntr-o fame de acooc tocma barbatu care
este sau va deven, curnd, acooc? Cum de gasete femea a
care mama a depns emo[ona de ea tocma barbatu
nea|utorat care are nevoe de sentmentee e materne?
Care sunt semnee care e fac pe aceste feme sa aeaga, dn
to[ partener pe care -au ntnt, tocma pe acea cu care pot
reua dansu nva[at n copare? cum reac[oneaza (sau nu
reac[oneaza) cnd ntnesc un barbat ma sanatos ma pu[n
nea|utorat, sau unu ma matur ma pu[n voent dect
modeu cu care sunt de|a obnute, barba[ norma, a caror
dans nu se sncronzeaza perfect cu a or?
Exsta, de mut, un ceu a pshoterape care spune ca oamen
se casatoresc adeseor cu persoane care seamana cu parntee
cu care au avut de uptat n copare. Conceptu nu este foarte
corect. E vorba nu att de faptu ca perechea pe care o aegem
seamana cu mama sau tata, c ca numa cu acet partener
suntem capabe sa mpartam aceea sentmente sa ne
confruntam cu aceea dfcuta[, cu care suntem obnute dn
copare; suntem n stare sa reproducem atmosfera dn
copare cu care suntem att de famarzate sa facem uz de
aceea manevre pe care e-am tot exersat. Tocma acest ucru
repreznta, pentru cee ma mute dntre no, dragostea. Ne
sm[m n argu nostru, ca acasa, desavrt de bne, cu
persoana nga care putem executa toate mcare pe care e
tm pentru care sm[m emo[ famare. Char daca mcare
nu dau rezutate ne sm[m |enate de sentmentee noastre,
nu cunoatem atee. Avem o anume senza[e ca apar[nem
aceu barbat - partener de dans - care ne asa sa executam
pa pe care- tm de|a. Cu e nu cu atu, hotarm sa
stabm rea[a pe care s-o facem sa mearga.
Nu exsta o substan[a chmca ma atragatoare dect
sentmentu de tanca famartate aparut cnd se ntnesc un
barbat o femee ae caror modee de comportament se mbna
perfect ca pesee dntr-un |oc de puzze. Daca, n pus, barbatu
ofera feme ocaza de a se zbate sa nvnga sentmentee de
sufern[a neputn[a dn copare, cnd nu era ubta dorta,
atunc atrac[a devne pentru ea rezstba. Cu ate cuvnte, cu
ct a fost ma mare durerea n copare, cu att e ma puternc
mpusu de a o reconsttu stapn a maturtate.
Sa vedem ce se ntmpa n aceste stua[. Cnd un cop a
sufert o trauma, ea va aparea recurent n |ocure u, atta tmp
ct nu s-a creat senza[a ca o stapnete. Copu care a fost
supus une nterven[ chrurgcae, de exempu, va reproduce
drumu a spta n |ocu cu papue sau ate |ucar, va
nterpreta rou medcuu ntr-un |oc rou pacentuu n atu,
pna cnd se dmnueaza sufcent de mut teama egata de
evenment. Femee care ubesc prea mut fac, n esen[a, acea
ucru: reproduc retraesc rea[e nefercte ca sa e poata
manevra stapn.
Rezuta ca n reatate nu exsta rea[ ntmpatoare, nc
casator accdentae. Cnd o femee crede ca ,a fost nevota,
nexpcab, sa se casatoreasca" cu un anumt barbat, unu pe
care, deberat, nu -ar f aes ncodata ca so[, este obgatoru
pentru ea sa examneze motvu pentru care 1-a aes tocma pe
e, motvu pentru care a rscat sa ramna nsarcnata tocma cu
e. La fe, cnd o femee pretnde ca s-a mpus casatora, sau
ca era prea tnara ca sa te ce face, sau ca nefnd n
depnatatea facuta[or sae, nu poate f responsaba de
aegerea facuta, acestea nu sunt dect scuze care necesta o
examnare atenta.
n reatate, ea a facut aegerea, de ncontent , de mute
or, pe baza une cunoater foarte bune a vtoruu partener. A
nega acest ucru nseamna a nega responsabtatea aegeror
ve[ noastre, ar o asemenea negare mpedca recuperarea.
Dar cum reum, totu, acest ucru? Care este procesu
msteros, care sunt substan[ee chmce nseszabe care se
actveaza ntre o femee care ubete prea mut barbatu catre
care se smte atrasa?
Daca reformuam ntrebarea - Ce semnae emte o femee care
smte nevoa sa se te ndspensaba ce semnae emte un
barbat care cauta pe cneva sa aba gr|a de e? Ce semnae
emte o femee extrem de atrusta un barbat extrem de
egost? Sau o femee care se consdera vctma un barbat a
caru personatate se defnete prn for[a agresvtate? Sau o
femee autortara un barbat sab de nger? - procesu ncepe
sa- parda dn mster. Pentru ca exsta semnae ndc bne
defnte, trmse recep[onate de fecare dn partcpan[ a
dans. |ne[
68 I
iRiliHHpnMR`n
i```
minte: la Iemeile care iubesc prea mut opereaza do factor: (1)
compatbtatea perfecta dntre modeee famae ae e ae
u; (2) mpusu de a re-crea de a nvnge modeee dureroase
ae trecutuu. Sa aruncam o prvre a prm pa, eztan[, a
duetuu prn care partener se nformeaza recproc: ata pe
cneva cu care ma potrvesc, cu care ma smt bne nga care
m va merge bne.
Cazure expuse ma |os ustreaza mpede schmbu submna
de nforma[ dntre femea care ubete prea mut barbatu de
care se smte atrasa, schmb care stabete a comanda scena
pentru modeu rea[e or, pentru dansu or n duet, dn ace
moment ncoo.
Choe: 23 de an, studenta a coegu; fca unu tata voent
- Am crescut ntr-o fame cu adevarat nebuna. Sunt contenta
de asta acum, dar cnd eram mca nu ma gndeam ncodata a
acest ucru, dect pentru a spera ca nu va afa nmen cum o
bate tata pe mama. Ne batea pe to[ cred ca ne convnsese,
cumva, pe no, cop, ca mertam sa fm batu[. Dar eu tam ca
mama nu merta. m doream mereu sa ma oveasca pe mne,
nu pe ea. tam ca eu pot suporta, dar ea nu. Am ncercat s-o
convngem sa-1 paraseasca, dar n-a vrut. I se arata att de
pu[na dragoste. M-am dort ntotdeauna sa- ofer dragostea de
care avea nevoe, ca sa devna puternca sa-1 paraseasca,
dar n-a facut-o. A murt de cancer acum cnc an. N-am ma fost
acasa n-am vorbt cu tata de a nmormntare. Am
sentmentu ca e a ucs-o de fapt, nu canceru. Bunca dn
partea tate ne-a asat, noua, copor, cte o suma de ban; aa
am putut sa merg a coegu acoo -am ntnt pe Roy.
Am urmat amndo cursu de arte pastce un semestru ntreg,
dar nu ne-am vorbt ncodata. Cnd a nceput semestru a
doea, ne-am rentnt, mu[ dntre no, ntr-o ata casa ,
atunc, n prma z, ne-am poment dscutnd despre rea[e
dntre feme barba[. E, tpu asta s-a apucat sa vorbeasca
despre femee amercane care sunt compet rasfa[ate, vor sa
faca totu dupa cum e tae capu se foosesc de barba[. Varsa
venn prn fecare por cnd spunea asta, ar eu m-am zs:
,Betu de e, a fost foarte tare rant". L-am ntrebat: ,Char crez
ceea ce spu?" m-am apucat sa- demonstrez ca femee nu
sunt aa - ca eu nu sunt aa. Uta-te a mne cum ma descurc
sngura! Uteror, n cursu rea[e noastre, n-am fost n stare sa-
cer nmc sau sa am gr|a de mne, cac -a f amentat
msognsmu. Dorn[a mea, n acea dmnea[a dn saa de curs,
a dat rezutate. Se prnsese n pasa mea. A zs: ,O sa ma vn.
Nu [n neaparat sa fac cursu asta, dar vreau sa contnuu
dscu[a cu tne". m amntesc ca dn ace moment -am uat cu
asat, pentru ca sm[eam de|a ca ma consdera dferta.
Nu trecusera doua un ocuam de|a mpreuna. Nu trecusera
patru eu pateam chra aproape toate ceeate factur,
faceam cumparature. Dar arn contnuat sa ncerc, nca do an,
sa- demonstrez ct de dragu[a sunt, ca n-am de gnd sa-1
ranesc eu dupa ct fusese de
69
ovt. E drept ca eu am fost ranta n acest tmp, nt emo[ona,
apo fzc. Nmen nu era aa de nfurat pe feme ca e nu e
respngea att de tare. Bnen[ees, eu credeam ca e vna mea.
E o mnune ca am scapat de e. Am ntnt o fosta pretena de-a
u ea m-a ntrebat drect: ,Te bate?" Am spus ,Nuu, nu char".
aparam, bnen[ees, nc nu voam sa ma fac de rs. Dar
tam ca te, pentru ca ea fusese cu e. La nceput ra-am
pancat. Aveam acea sentment ca atunc, n copare cnd nu
voam sa vada nmen ce se afa dncoo de fa[ada. Totu n mne
dorea sa spuna o mncuna, sa- arate ca are tupeu sa-m puna
asemenea ntrebare. Dar ea m-a prvt cu atta n[eegere, ca n-
avea sens sa ma ma prefac.
Am stat de vorba mut tmp. M-a povestt despre terapa de
grup; un grup pe care-1 frecventa ea, n care toate femee
erau n aceea stua[e - se asau atrase n rea[ anormae -
nva[au sa nu ma faca asta. M-a dat numaru e de teefon,
dupa nca doua un de comar, am sunat-o. M-a convns sa
merg cu ea a o edn[a de grup cred ca asta m-a savat
va[a. Femee aceea erau ca mne. nva[asera sa suporte
sufern[e nmagnabe, cee ma mute, nca dn copare.
Orcum, m-a uat cteva un pna m-am despar[t de e , cu
tot a|utoru terape de grup, m-a fost foarte greu s-o fac.
Sm[eam aceasta nevoe ncedba de a- doved ca e poate f
ubt. Credeam ca daca -a putea ub ndea|uns, s-ar schmba.
Mu[umesc u Dumnezeu ca am trecut peste asta, cac atfe, a
f tot cu e.
De ce o atragea Roy pe Choe
Cnd Choe, studenta a arte pastce, 1-a ntnt pe Roy,
msognu, a fost ca cum ar f gast o forma sntetca a
parn[or e. Roy era voent ura femee. A- ctga dragostea
era snonm cu a ctga dragostea tatau e, care era a fe -
voent destructv. A- face pe Roy sa se schmbe prn puterea
dragoste e, echvaa cu a o face pe mama e sa se schmbe ,
dec, a o sava. vedea pe Roy ca vctma a propror u
sentmente bonave voa sa-1 faca bne prn for[a ubr e. Ca
toate femee care ubesc prea mut, Choe voa sa fe
nvngatoare n upta pe care o purta cu e cu persoanee
drag e ntruchpate de e - mama tata e. De aceea -a fost
att de greu sa ntrerupa aceasta rea[e destructva pna de
nsatsfac[.
Mary |ane: casatorta tmp de 30 de an cu un barbat mpatmt
de munca
- Ne-am ntnt a o petrecere de Cracun. Ma dusesem cu
fratee u ma mc care era de aceea vrsta cu mne care
[nea tare mut a mne. Era Peter acoo. Fuma ppa era
mbracat cu o |acheta de tweed cu coatee petcte; arata a
|ucator dn ga de fotba. Am fost terb de mpresonata. Avea
un aer meancoc, cred ca asta m-a atras a fe de mut ca
nfa[area u. Eram sgura ca fusese rant cndva voam sa-1
cunosc ma bne, sa afu ce se ntmpase sa "n[eeg".
Banuam ca
70
este nabordab, dar m-am gndt ca daca arat muta
compasune, -a putea face sa stea de vorba cu mne. A fost
nostm, pentru ca am stat, ntr-adevar, de vorba destu de mut
n seara aceea; e, nsa, nu m-a prvt deoc n och. Se uta
mereu n ata parte, preocupat mereu de ate ucrur, n tmp ce
eu tot ncercam sa- atrag aten[a asupra mea. Urmarea a fost
ca fecare cuvnt a u a devent extrem de pre[os, vta pentru
mne, cac m dadeam seama ca are atceva, ma mportant,
de facut.
La fe se ntmpa cu tata. Cnd eram cop, nu era ncodata,
teramente ncodata, cu no. Eram destu de sarac. Tata
mama ucrau amndo ne asau sngur acasa ma tot tmpu.
Tata ucra char smbata dumnca. vedeam doar cnd
repara cte ceva prn casa -frgderu sau radou sau ma tu eu
ce. m amntesc ca m se parea ca sta mereu cu spatee a
mne, dar nu-m pasa, era aa de bne ca era cu no. m faceam
de ucru pe nga e, - puneam tot feu de ntrebar, ncercnd
de fapt sa- atrag aten[a asupra mea.
ata-ma acum facnd acea ucru cu Peter, de pe atunc nu
vedeam aa ucrure. M-aduc amnte cum ma straduam sa-1
fac sa se ute a mne, ar e pufaa dn ppa, utndu-se ntr-o
parte sau a tavan, rosndu- tmpu cu aprnsu ppe. Ma
gndeam ca e aa de matur, cu sprncenee u stufoase cu
prvrea perduta n departar. Ma atragea ca un magnet.
De ce o atragea Peter pe Mary |ane
Sentmentee u Mary |ane pentru tata e nu erau ca ae ceor
ma mute dn femee care ubesc prea mut: ea nu avea
sentmente contradctor. ubea pe tata e, admra tn|ea
dupa aten[a compana u. Ma n vrsta dstras, Peter a
ntruchpat numadect copa fdea a evazvuu e tata, ar a-
ctga aten[a a devent cu att ma mportant pentru ea cu
ct, ca n cazu tatau, aten[a u Peter era greu de captvat.
Barba[ care erau dornc s-o ascute, prezen[ emo[ona mut
ma afectuo, nu reueau sa- trezeasca dorn[a profunda de a f
ubta pe care o resm[se n copare fa[a de tata e. Faptu ca
Peter era dstras neatent -a ofert u Mary o provocare
famara, o ata ansa de a ctga dragostea unu barbat care o
evta.
Peggy: crescuta de o bunca excesv de severa o mama
dezechbrata emo[ona; n prezent, dvor[ata, crete
sngura cee doua fce
- Nu -am cunoscut ncodata pe tata meu. E mama s-au
despar[t nante sa ma nasc eu, ar mama -a uat servcu ca
sa ne poata ntre[ne, n tmp ce bunca avea gr|a de
gospodare. Asta nu suna prea rau, dar de fapt aa a fost.
Bunca era o persoana groaznc de rea. Nu ne batea, pe mne
pe sora mea, dar ne ovea cu vorbee, n fecare z. Ne spunea
tot tmpu ct suntem de ree, cte necazur facem, cum nu
suntem bune de nmc - asta era una dn exprese e favorte.
Cumea era ca toate crtce e ne faceau pe mne pe sora
mea sa ne stradum ma tare sa
71
u:y
fm bune, sa fm aprecate. Mama nu ne-a aparat ncodata
mpotrva e. Se temea ca bunca ne va paras, ar ea nu s-ar
ma putea duce a servcu, pentru ca ar f trebut sa ramna
acasa sa aba gr|a de no. Aa ca se uta n ata parte cnd ne
nsuta bunca. Am crescut cu sentmentu sngurata[, a pse
de protec[e, a frc nutta[, ncercnd tot tmpu sa
compensez faptu ca sunt o povara. M-aduc amnte ca reparam
tot feu de ucrur care se strcau prn casa, dornd sa
economsm ban sa-m patesc cumva ntre[nerea.
Am crescut, a optsprezece an m-am martat, pentru ca
ramasesem nsarcnata. Am dus o va[a mzeraba char de a
nceput. E ma crtca tot tmpu. Subt a nceput, apo dn ce n
ce ma sabatc. De fapt, tam ca nu sunt ndragostta de e, dar
m-am martat orcum. Am crezut ca nu am ata posbtate. A
fost un mara| care a durat cncsprezece an: att a durat sa
n[eeg ca o va[a mzeraba este un motv destu de ntemeat
pentru a dvor[a.
Am et dn casatora asta cu dorn[a dsperata de a f eu
ubta de cneva, dar sm[nd ca nu sunt buna de nmc, ca sunt
o ratata avnd certtudnea ca n-am nmc sa ofer unu om
bun, cumsecade.
Seara n care -am ntnt pe Bard fusese prma data cnd
eeam a dans fara partener. Facusem cumparatur cu pretena
mea. cumparase o toaeta noua - pantaon, bustera, pantof
no - voa sa se mbrace cu ee sa asa undeva. Ne-am dus
a dscoteca asta de care auzsem amndoua. Am baut am
dansat cu c[va oamen de afacer care nu erau dn orau
nostru, a fost bne - genu pacut, dar nu foarte captvant. Atunc
am vazut un tp, rezemat de perete. Era foarte nat, foarte
zvet, mbracat ncredb de bne foarte aratos. Avea, nsa, un
aer de raceaa. m amntesc ca m-am spus n snea mea: ,Asta
e ce ma eegant, ce ma arogant barbat pe care -am vazut
vreodata". -apo: ,Parez ca pot sa-1 nveseesc!"
Apropo, m-aduc amnte foarte car momentu cnd -am ntnt
pe prmu meu so[. Eram n ceu. Statea pt de perete, cnd ar
f trebut sa fe n casa, ar eu m-am zs: ,Arata cam narava.
Parez ca mbnzesc". Vez, mereu ncerc sa repar ucrure. Sa
asam asta. M-am dus a Bard -am nvtat a dans. A fost
foarte surprns pu[n fatat, cred. Am dansat o vreme, -apo
a zs ca e preten u se duc n ata parte. N-a vrea sa merg
cu e? De ma tenta, am spus nu, vensem sa dansez asta
voam sa fac. Am ma dansat cu oamen notr de afacer
dupa pu[n tmp, a vent e m-a nvtat ar a dans. ar am
dansat. Era ncredb de agomerat acoo. Oamen erau ca
sardeee. Ceva ma trzu, am pecat cu pretena mea. E statea
cu cteva persoane a o masa n co[. M-a facut semn m-am
dus a e. M-a spus: ,A numaru meu de teefon a tne". N-am
n[ees ce vrea sa spuna. A ntns mna a tras cartea u de
vzta dn buzunaru puoveruu meu. Era una dn camae
aceea cu buzunar-marsupu n fa[a o pusese acoo cnd ne
ntorceam de pe rngu de dans a doua oara. Am ramas umta.
Nu seszasem cnd facuse asta. Eram aa de ncntata,
gndndu-ma ca acest barbat chpe daduse atta osteneaa.
Pentru orce eventuatate, -am dat eu cartea mea de vzta.
72
I
M-a teefonat cteva ze ma trzu am uat masa mpreuna.
S-a utat a mne ung dezaprobator cnd m-am oprt cu
mana n fa[a u. Mana mea era destu de veche m-am
sm[t prost - apo uurata ca e avea sa a prnzu cu mne. A
fost ncordat rece, dar eu m-am propus sa-1 fac sa se smta
bne, ca cum ar f fost, ntr-un fe, vna mea. veneau parn[
n vzta, ar e nu se n[eegea bne cu e. A expus o ntreaga
sta de nemu[umr mpotrva or, care nu m s-au parut prea
grave, dar am ncercat sa-1 ascut pna de n[eegere. Am
pecat de a ace prnz gndndu-ma ca este o persoana cu care
nu am nmc n comun. Nu-m facuse pacere. Ma sm[sem
neaocu meu char pu[n debusoata. Cnd m-a sunat dn
nou, doua ze ma trzu, m-a nvtat dn nou, m-am sm[t
oarecum uurata, ca cum, daca e se dstrase ndea|uns ca sa
ma nvte ar, totu era perfect.
Nu ne-am sm[t cu adevarat bne mpreuna ncodata. Mereu
era ceva ce mergea prost, ar eu tot ncercam sa fac totu sa
mearga bne. Eram ncordata n compana u, pu[nee ocaz
pacute fnd cee cnd se reducea, cumva, tensunea. Rastmpu
acea de camare a tensun trecea drept fercre. totu, ma
sm[eam nca puternc atrasa de e. tu ca pare o nebune, dar
m-am martat cu omu asta fara ca macar sa-1 pac. A rupt
rea[a noastra de cteva or nante sa ne casatorm, pe motv
ca nu e e nsu cnd e cu mne. Nu pot sa-[ spun ct de
ngroztor a fost. mporam sa-m spuna ce ar trebu sa fac ca
sa se smta n argu u. Nu-m spunea dect: ,t foarte bne ce
trebue sa fac.' Dar nu tam. nnebuneam ncercnd sa afu
raspunsu. Orcum, mara|u nostru a durat doar doua un. A
pecat defntv, nu nante de a-m spune ct -am facut de
neferct. Nu -am ma vazut de atunc, dect o data sau de doua
or, pe strada. S-a prefacut de fecare data ca nu ma cunoate.
M-e mposb sa-[ spun ct de obsedata am fost de e. De
fecare data cnd ma parasea, sm[eam ca ma atrage ma
mut. Cnd revenea, m spunea ca are nevoe de ceea ce
aveam sa- ofer. Nu ma exsta atceva ma mportant pentru
mne pe pamnt. mbra[am e pngea -m spunea ce
prost fusese. Scena asta [nea doar o noapte, apo ucrure o
uau razna dn nou, eu ncercnd dn rasputer sa-1 fac ferct, ca
sa nu ma pece dn nou.
Cnd, n sfrt, a et defntv dn va[a mea, nu ma eram
buna de nmc. Nu ma eram n stare sa ucrez, nu ma faceam
mare ucru, stateam n baansoar ma eganam, pngeam.
Sm[eam ca sunt pe moarte. Am avut nevoe de a|utoru cuva
ca sa nu au egatura cu e, de tam ca nu vo reu sa
suprave[uesc une no aventur de "montagne russe" aatur de
e.
De ce o atragea Bard pe Peggy
Peggy nu ta nmc despre cum e sa f ubta deoarece
crescuse fara tata, nu ta practc nmc despre barba[, cu
att ma pu[n despre barba[ bun ubtor. Dar ta foarte
bne, dn copara petrecuta cu bunca e, ce nseama sa f
respns crtcat de o persoana bonava. Ma
I 73
ta cum e sa ncerc dn rasputer sa ctg d/agostea une
mame care nu era n stare, dn motve numa de ea tute, sa
ofere dragoste, sau macar protec[e. Prma data se casatorse
pentru ca se asase sedusa de un tnar despre care afase
uteror ca e a fe de crtc dezaprobator a adresa e,
pentru care nu sm[ea nc o afec[une. Sexu cu e era ma mut
o upta pentru a-1 ctga de partea e, dect o exprese a
afec[un gr| pentru e. Casatora de cncsprezece an cu
acest om a asat-o ma ferm convnsa de nevrednca e.
Att de puternca era nevoa e de a reproduce medu ost dn
copare de a- contnua upta pentru ctgarea dragoste de
a ce care nu -o puteau da, nct n momentu cnd a ntnt
un barbat care a ocat-o cu raceaa, ndferen[a retcen[a u,
s-a sm[t nstantaneu atrasa de e. Era nca o ocaze de a
schmba o persoana ncapaba de ubre ntr-una care urma s-o
ubeasca. O data ce egatura or s-a consodat, auze u
frecvente a faptu ca facea progrese n ac[unea e de a-1
nva[a s-o ubeasca, au stmuat-o sa se straduasca ma mut,
char daca asta runa va[a. Att de puternca a fost nevoa e
de a-1 schmba (de fapt, de a ncerca ncontent sa e schmbe
pe mama pe bunca e, pe care e e ntruchpa).
Eeannor: 65 de an; crescuta de o mama excesv de posesva,
dvor[ata
- Mama nu s-a putut n[eege cu nc un barbat. A dvor[at de
doua or ntr-o peroada cnd nmen nu dvor[a nc macar o
data. Am avut o sora cu zece an ma mare dect mne, despre
care mama m-a repetat de o suta de or: ,Aa cum sora ta era
favorta tatau tau, m-am hotart sa am eu una." Exact asta
am fost eu pentru ea, un bun a e, o extense a propruu sau
eu. Nu putea concepe ca suntem doua persoane dferte.
Am sm[t foarte tare psa tate dupa dvor[. Mama nu-I asa sa
se aprope de mne, ar e nu avea cura|u s-o nfrunte. Nmen
nu avea. Eu m-am sm[t ntotdeauna przonera responsaba,
n acea tmp, de fercrea e. M-a fost foarte greu s-o
parasesc, de sm[eam ca ma sufoc. M-am nscrs a coegu
ntr-un ora ndepartat, unde am ocut a nte rude de-ae
noastre. Mama s-a nfurat aa de tare ca nu e-a ma vorbt de
atunc.
Dupa absovre, am ucrat ca secretara n departamentu de
po[e dntr-un mare ora. ntr-o z, un of[er chpe, mbracat n
unforma, m-a ntrebat de unde poate bea apa. I-am aratat. Apo
m-a ntrebat daca am o cana. I-am dat ceaca mea de cafea.
Voa sa a doua asprne. m amntesc acum cum -a dat
capu pe spate ca sa poata ngh[ tabetee. Apo a zs: ,Mama!
Char ca am facut-o ata az-noapte!" n momentu acea m-am
spus n snea mea: ,Ce pacat ca bea att de mut! Poate pentru
ca e sngur." Era exact ce m doream - cneva de care sa am
gr|a, cneva care sa aba nevoe de mne. M-am zs: ,Tare a
vrea sa ncerc sa-1 fac ferct." Ne-am casatort doua un ma
trzu am petrecut urmator patru an tot ncercnd.
74
Pregateam mese mnunate, spernd ca astfe tentez sa vna
acasa, dar e se ducea a bautura nu se ntorcea dect
noaptea trzu. Atunc ne certam eu ncepeam sa png. Data
urmatoare cnd ntrza ma nvnova[eam ca ma suparasem aa
de tare utma data -m spuneam: ,Nu- de mrare ca nu vne
acasa". Lucrure s-au nrauta[t tot ma mut pna cnd, n cee
dn urma, -am parast. Toate astea s-au ntmpat acum trezec
apte de an, dar numa anu trecut am n[ees ca era acooc.
Am crezut tot tmpu ca era doar vna mea, ca eu nu eram n
stare sa-1 fac ferct.
De ce o atragea so[u pe Eeanor
Daca a fost nva[ata, de o mama care urate barba[, ca
aceta nu sunt bun de nmc, ar pe de ata parte -a ubt pe
tata pe care -a perdut, gaset ca barba[ sunt atragator,
ve crete, ma mut ca sgur, cu teama ca barbatu pe care
ubet te va paras. De aceea ar trebu sa cau[ un barbat care
are nevoe de a|utoru de n[eegerea ta sa de[ astfe
ntetatea n aceasta rea[e. Exact asta a facut Eeanor cnd s-
a trezt ca o atrage po[stu acea chpe. De aceasta formua
ar trebu sa te prote|eze mpotrva sufern[e vtoare
abandonuu, prn certtudnea ca barbatu depnde de tne,
dezavanta|u e este ca a nevoe sa ncep cu un om care are o
probema. Cu ate cuvnte, un barbat care e de|a pe cae de a se
aatura categore ,barba[ nu sunt bun de nmc". Eeanor a
vrut sa aba garan[a ca barbatu e n-o va paras (cum facuse
tata e, cum spunea mama e ca fac to[ barba[), ar nevoa u
de a|utor parea o dovada a acee garan[. Numa ca natura
probeme u a mart probabtatea ca e sa- paraseasca
fama, n oc sa o mcoreze.
n acest fe, cond[a care trebua s-o asgure pe Eeanor ca nu
va f abandonata, a garantat, practc, acest ucru. Fecare
noapte n care e psea de acasa ,dovedea" ca mama e
avusese dreptate n egatura cu barba[, ar, n fna, Eeanor, ca
mama e, a dvor[at de ,barbatu care nu era bun de nmc".
Areen: 27 de an; dntr-o fame voenta n care a ncercat sa-
prote|eze mama fra[
- Eram amndo ntr-o trupa de actor |ucam ntr-un teatru de
mna a doua. Es era cu apte an ma mc dect mne nu
ma prea atragea fzc. Nu ma nteresa n mod speca, dar ntr-o
z am mers a cumparatur amndo dupa aceea am uat masa
mpreuna. Dn toata dscu[a nu m-a ramas n mnte dect
deea ca va[a u e o harababura. Erau o gramada de ucrur de
care nu avea gr|a, ar cnd -am auzt vorbnd despre ee, am
sm[t un mpus terb sa ma duc a e sa fac ordne. M-a
spus n acea prma seara ca e bsexua. De asta nu se prea
potrvea cu sstemu meu de vaor, am dat-o pe guma am zs
ca eu sunt -cnd cneva vrea sa faca sex cu mne spun ,Pa!'
(n. tr.:|oc de cuvnte, ,b' dn bsexua ,bye' (pa, a revedere),
se pronun[a a fe n engeza). n reatate, m-era frca de
barba[ puternc. Fostu meu so[ era foarte
75
voent, a fe fusese un at preten. Cu Es m s-a parut ca
sunt n sguran[a. Eram tot att de sgura ca n-o sa ma
matrateze, pe ct eram de convnsa ca pot sa a|ut. E bne, nu
mut dupa aceea, rea[a noastra s-a consodat. De fapt, nante
de a ma hotar sa-1 parasesc, am ocut cteva un bune
mpreuna; am fost tot tmpu ncordata ngrozta. Acum ma
gndeam ca- fac o mare favoare, fndca nu sunt dect o
epava. Orogu meu a ncasat-o e. Es a fost ntotdeauna
rna atras de barba[ dect de mne. n noaptea n care m-am
nternat, ma mut moarta dn cauza une vroze pumonare, nu
a vent sa ma vada pentru ca avea o ntnre cu un barbat. La
tre saptamn dupa ce am et dn spta, am pus capat rea[e
cu e, nu fara un spr|n mens. Sora mea, mama, terapeuta,
toate m-au a|utat sa depaesc momentu. Am sufert o deprese
foarte grava. Pur smpu nu voam sa ma despart de e.
Sm[eam ca are nca nevoe de mne eram sgura ca daca a
depune ceva ma mut efort, am putea duce-o bne mpreuna.
cnd eram cop sm[eam asta: ca n secunda urmatoare vo
descoper cum sa ndrept ucrure.
Eram cnc cop n fame. Eu eram cea ma mare prncpau
spr|n a mame. Ea trebua sa-1 faca ferct pe tata, ucru
mposb, de atfe. Tata e acum ce ma tcaos om pe care-1
tu. Parn[ me au dvor[at acum zece an. Cred ca s-au gndt
ca ne fac un servcu daca ateapta pna ne facem mar
pecam de acasa, dar sa cret ntr-o astfe de fame a fost un
comar. Tata ne batea pe to[, char pe mama, dar ce ma rau
o batea pe sora mea, ar pe fratee meu nsuta ct putea, ntr-
un fe sau atu, ne-a schodt pe to[. Sm[eam ca trebue sa fe
ceva ce a putea sa fac ca ucrure sa se ndrepte, dar n-am
descopert ncodata ce era ace ,ceva". Am ncercat sa vorbesc
cu mama, dar ea era mut prea pasva. Apo -am uat partea
tate, dar nu prea mut, cac asta era percuos. nva[am pe
sora pe fratee meu sa nu stea n caea u, sa nu-1 contrazca.
A|unsesem sa venm de a coaa sa ne utam cu aten[e prn
casa, sa vedem ce -ar putea rta, ca sa punem totu n ordne
pna seara, cnd se ntorcea acasa. Am fost cu to[
nspamnta[ neferc[ atta tmp!
De ce o atragea Es pe Areen
Pentru ca se consdera ma puternca, ma matura ma
practca dect Es, Areen spera sa de[na controu n rea[a cu
e astfe, sa evte sufern[a. Acesta a fost unu dn factor
mportan[ a atrac[e pe care e o exercta asupra e, ntruct
Areen fusese un cop de care se abuzase fzc emo[ona.
Groaza fura e mpotrva tatau -au facut pe Es sa para a f,
prn contrast, raspunsu perfect a probemee e egate de
barba[, pentru ca era pu[n probab ca e sa reac[oneze att
de puternc nct sa devna voent. Dn nefercre, n cee cteva
un de conve[ure, a avut parte de tot atta nefercre
sufern[a ca n rea[e pe care e avusese cu barba[
heterosexuali.
76 i
Provocarea de a ncerca, a propru a fgurat, sa ndrepte
va[a unu barbat homosexua era pe masura upte cu care
Areen era famarzata nca dn copare. Sufern[a emo[onaa
nerenta aceste rea[ era ea famara - sa te atep[ mereu
ca [ se va ntmpa ceva nepacut, ca ve f rant, ocat sau
nsutat de cneva care ar f trebut sa fe de partea ta, care ar f
trebut sa [na a tne. Convngerea u Areen ca poate for[a pe
Es sa se transforme n barbatu de care avea nevoe a facut
ma dfca despar[rea de e.
Suzannah: 26 de an; dvor[ata de doua or de so[ acooc; fca
une mame dependente emo[ona
- Eram n San Francisco la un curs de specializare de trei zile care ne
pregatea n vederea examenuu pentru postu de asstent
soca. n dupa-amza cee de-a doua ze -am reperat pe
barbatu acea foarte chpe, cnd a trecut pe nga mne, -
am aruncat ce ma strauctor zmbet a meu. Apo am et sa-
m caut un oc unde sa ma reaxez. E a vent spre mne m-a
ntrebat daca aveam de gnd sa ma duc a cofetare. Am
spus,sgur, a merge', ar cnd am a|uns, m-a ntrebat un pc
eztant: ,Pot sa-[ ofer ceva de baut?" Am avut sentmentu ca
nu- putea permte sa pateasca -am spus: ,Nu, nu, nu e
nevoe." M-am cumparat un suc ne-am ntors n saa, unde
am stat de vorba pna a sfrtu pauze. Ne-am spus de unde
suntem, unde ucram, ar e a adaugat: ,M-ar pacea sa uam
masa mpreuna dseara." Am cazut de acord sa ne ntnm a
Fshermen's Wharf dar seara, cnd m-a ntmpnat acoo, arata
tuburat. M-a spus ca ncerca sa se hotarasca cum sa fe:
romantc sau practc, pentru ca ban pe care- avea a|ungeau
fe pentru o pmbare cu vaporu n gof, fe pentru o masa a
restaurant. Bnen[ees ca m-am repezt -am spus: ,Ha sa ne
pmbam cu vaporu te nvt eu a restaurant." Aa am facut,
ar eu m-am sm[t puternca stea[a, fndca -am a|utat sa-
ndepneasca ambee dorn[e.
Croazera a fost mnunata. Soaree apunea, ar no am vorbt tot
tmpu. M-a spus ca e teama sa se aprope prea mut de
cneva, ca era mpcat ntr-o rea[e care se [ra de an de ze,
dar ca ta ca nu e ce- trebue. Statea pentru ca [nea tare mut
a bae[eu de ase an a partenere u nu putea suporta
gndu ca putu va crete fara tata. A facut pe arg auz a
probemee sexuae pe care e avea cu femea aceea, pentru ca
nu-1 atragea deoc.
E bne, toate rot[ee m se nvrteau n cap. m spuneam n
snea mea: ,Iata un barbat mnunat care nu a ntnt nca
femea potrvta. Se vede ca e extraordnar de mos de
sncer." N-avea nc-o mportan[a ca avea 37 de an ca
avusese probab o groaza de ocaz pentru a stab o rea[e
reuta. Ca poate - pur smpu, poate - era ceva n neregua cu
e.
m pusese, practc, a dspoz[e, o ntreaga sta cu defectee
sae: mpoten[a, teama de ntmtate, probeme fnancare.
nu-[ trebua prea muta ste[me ca sa n[eeg dn feu cum
ac[ona ca era o fre pasva.
77
Dar eu eram prea ncntata de deea ca a putea sa fu ea cea
care- schmba va[a, ca sa f uat spusee u drept avertsment.
Am uat masa mpreuna , bnen[ees, am patt eu. A
protestat, spunnd ct neca|ete acest fapt, dar eu -am facut
cu ochu -am spus ca poate sa-m faca o vzta sa ma
nvte a restaurant, ca sa fm cht. A consderat-o o dee
straucta, a vrut sa afe totu despre orau n care ocuam,
unde ar putea sta daca vne n vzta, ce posbta[ de servcu
sunt n orau meu. Fusese profesor cu cncsprezece an n
urma , dupa ce schmbase ma mute ocur de munca - de
fecare data, marturs, ma proaste cu saaru ma mc - ucra
acum ntr-o cnca de consere a acoocor. E, dar asta se
potrvea de mnune. Avusesem eu rea[ cu acooc nante,
fusesem facuta zob dn cauza or, dar ata, n sfrt, pe cneva
sgur, cneva care nu poate f acooc pentru ca este ce care
sfatuete, nu? Char a men[onat ca ospatar[a, o femee ma n
vrsta, cu o voce guturaa, reamntete de mama sa, care era
acooca, ar eu tam ct de des cop de acooc devn e
n acooc. Dar e nu a baut prea mut a masa, comandase
doar apa mneraa Perrer. Eu turnam n pahare -m spuneam:
,Asta- omu potrvt pentru mne". Nu te ma gnd a cte
su|be a schmbat, cum se duce de rpa carera Iu. Asta se
ntmpa pur smpu pentru ca a avut ghnon. Parea ca a avut
ghnon cu caru asta 1-a facut n och me ma atragator.
M-a fost ma de e.
A petrecut o buna bucata de vreme spunndu-m ct de mut
atrageam, ct de bne se sm[ea cu mne, ct de potrv[ eram.
eu sm[eam a fe. Ne-am despar[t n seara aceea, e |ucnd
rou barbatuu perfect, ar eu sarutndu-1 spunndu- noapte
buna foarte duce. Ma sm[eam n sguran[a; ata un barbat, m
spuneam, care nu vrea sa fu pentru e doar un obect sexua,
care vrea sa fe cu mne pentru ca pace sa fe n compana
mea. N-am uat asta drept semn ca s-ar putea char sa aba
probeme sexuae ncerca, dec, sa evte chestunea. Cred ca
eram sgura ca, daca m se oferea ocaza, puteam sa rezov
mce u probeme.
Semnaru s-a ncheat a doua z, dupa care am vorbt despre
data cnd ar putea sa vna n vzta. A zs ca s-ar putea sa vna
n saptamna de dnantea exameneor, ar sta a mne, dar ar
vrea sa nve[e n acest tmp. Ma aveam cteva ze de concedu
-am spus ca ar f superb sa m e au atunc sa- arat orau.
Dar nu, examenee erau mut prea mportante. Am nceput,
char foarte curnd, sa gnor tot ce a f vrut eu sa fac sa
ncerc sa- ndepnesc u dorn[ee. Ma temeam tot ma mut, pe
z ce trecea, ca nu va ven, de sa stau cu cneva care nva[a
toata zua n tmp ce eu eram a servcu, nu era cne te ce
dstrac[e. Dar eu sm[eam aceasta nevoe de a ndrepta
ucrure, de|a ma consderam vnovata daca e nu era ferct.
Ma era provocarea asta fantastca de a- men[ne nteresu
treaz. Fusese de a bun nceput att de atras de mne, nct
acum, daca scadea nteresu, ma sm[eam vnovata, ca cum
eu a f strcat totu, aa ca a f stat -n cap, numa ca sa-1 [n
nga mne.
78
T
Ne-am despar[t fara sa punem toate ucrure a punct, char
dupa ce vensem cu sou[ peste sou[, ncercnd sa rezov
toate probemee vzte u. M-am sm[t deprmata dupa ce ne-
am uat ramas-bun nu tam de ce, dar aveam sentmentu
acea ca n-am reut sa stabesc toate detae , dec, nu -am
facut ferct.
Teefonu u de a doua z dupa-amaza m-a facut sa ma smt
mnunat. Eram ertata.
n seara urmatoare m-a sunat pe a 22.30 a nceput sa ma
ntrebe cum sa rezove probema cu pretena u. Nu tam ce
sa- raspund -am spus-o. Nentea mea cretea ma mut.
M-am sm[t cumva prnsa n cursa, pentru prma data nu m-
am [nut de vechu meu obce de a sar sa ndrept ucrure. A
nceput sa ure a mne a teefon apo, a nchs. Am ramas
stupefata. Ma gndeam "Poate ca e vna mea; nu -am a|utat
deoc". am sm[t mpusu asta terb de a-1 suna a- cere
ertare ca -am suparat att de tare. Adu-[ amnte ca ma
avusesem de-a face cu acooc, dn cauza or ma duceam
acum reguat a ntrunre de a A-Anon. ntr-un fe, programu
or m-a oprt sa-1 sun sa- cer ertare. A sunat e, nsa, dupa
cteva mnute s-a scuzat ca a trntt teefonu. Apo a
contnuat sa-m puna aceea ntrebar, ar eu nu -am putut
raspunde nmc. A urat dn nou a mne a trntt dn nou
receptoru. M-am dat seama ca bause, dar tot sm[eam
mpusu acea terb de a-1 suna de a ncerca sa ndrept
ucrure. Daca atunc m-a f asumat responsabtatea n ocu
u, am f fost mpreuna acum, ma cutremur cnd ma gndesc
a asta. Dupa cteva ze am prmt un bet potcos n care-m
spunea ca nu e nca pregatt pentru o noua rea[e -nc un
cuvnt despre uretee teefonu trntt. Aa s-a sfrt.
Cu un an nante, aa ar f nceput. Era tpu de barbat pe care
ntotdeauna -am consderat rezstb: chpe, ncntator, nu
prea descurcare[, care nu se rdca pna a posbta[e u
reae. Cnd pomenete cneva, n edn[ee de a A-Anon, ca a
atras-o nu omu n sne, c poten[au u, zbucnm n rs pentru
ca ne sm[m cu musca pe cacua - toate am fost atrase de
cneva pentru ca eram sgure ca are nevoe de a|utoru
ncura|are noastre pentru a- perfec[ona cata[e. Cunoteam
totu despre ncercare de a a|uta, de a mu[um pe cneva, de a
face toata munca de a-[ asuma toate ndatorre cnd era
mpcata ntr-o rea[e. Doar aa procedasem cu mama, n
copare, cu fecare dn so[ me ma trzu. Nu m-am n[ees
ncodata bne cu mama. O groaza de barba[ au ntrat au et
dn va[a e, ar cnd aparea vreunu nou, mama nu voa sa-
bata capu sa aba gr|a de mne, aa ca ma expeda a un
nternat. n schmb, or de cte or o parasea vreun barbat, ma
voa napo acasa, ca s-o ascut cum se amenteaza pnge.
Rou meu, cnd eram mpreuna, era s-o ntesc s-o an dar
n-am reut ncodata sa- uurez sufern[a, ar ea se supara pe
mne, spunnd ca nu [n destu a ea. Apo aparea at barbat,
ar uta de mne. Aa am crescut: facnd carera dn a|utorarea
atora. A fost sngura peroada cnd m-am
79
P'd JVIi ,~'
sm[t uta mportanta n copare, am perfec[onat astfe
nevoa de a deven dn ce n ce ma buna a acest capto. A fost,
dec, o mare vctore pentru mne cnd m-am nfrnt mpusu
de a ma [ne dupa un barbat care nu avea ce sa-m ofere n
afara ocaze de a-1 a|uta.
De ce o atragea pe Suzannah barbatu dn San Francsco
Carera n domenu assten[e socae era pentru Suzannah Ia
fe de nevtaba ca atrac[a e pentru barba[ care pareau sa
aba nevoe de ncura|are anarea e. Prmu ndcu pe care
1-a avut despre acest barbat a fost acea ca avea probeme cu
ban. Cnd -a n[ees ndca[a dscreta -a patt sngura
sucu, e do au facut un schmb de nforma[ vtae: e a asat-o
sa n[eeaga ca e strmtorat, ar ea a reac[onat sco[nd ban
dn buzunar prote|ndu- astfe sentmentee. Schema- ca e
nu are ea are destu pentru amndo - s-a repetat a
urmatoarea ntnre cnd ea a patt masa a restaurant.
Probemee cu ban, probeme de sex, probeme de ntmtate -
ndca[ care care ar f trebut s-o avertzeze pe Suzannah, data
fnd mpcarea e n rea[ cu barba[ sem-poten[, dependen[ -
au consttut, n schmb, semnae care -au trezt nteresu,
pentru ca au strnt comportamentu e de persoana care ofera
a|utor afec[une. Era extrem de greu sa gnor ceea ce a fost
pentru ea un ,crg" foarte sod - un barbat care nu prea era
cum trebua, dar care parea sa poata deven, cu a|utoru
afec[unea e, o persoana deosebta. La nceput, Suzannah nu
era n stare sa se ntrebe: ,Eu cu ce ma aeg?", dar n faza de
nsanatore, a fost capaba, n fna, sa evaueze sentmentee
n umna or reaa. Pentru prma data, ea a dat aten[e a ce
prmea ea n acea rea[e n oc sa se concentreze ntegra
asupra modata[or de a|utorare a barbatuu nea|utorat.
E mpede ca fecare dn femee despre care am vorbt ac a
gast un barbat care -a facut cadou exact ace tp de provocare
pe care ea cunotea foarte bne, un barbat care era exact
persoana cu care ea se putea sm[ n argu e, dar e foarte
mportant sa n[eegem ca nc una dn aceste feme nu a
recunoscut ce o atragea spre e. Daca s-ar f produs aceasta
n[eegere, ar f exstat o op[une ma contenta a rea[or.
De mute or suntem ncnate sa credem ca ne atrag cata[
care par sa fe contraru ceor prezente a parn[ notr. Areen,
de exempu, atrasa fnd de un barbat bsexua, mut ma tnar
dect ea, cu o conforma[e zveta care parea a avea orce ate
defecte, dar nu era totu agresv fa[a de ea, a contentzat
sentmentu ca va f n sguran[a cu un barbat care nu va
reproduce, sub nc un motv, modeu de voen[a a tatau e.
Dar efortu ma pu[n content de a-1 schmba n atceva dect
era, de a avea ntetatea ntr-o stua[e care era car de a bun
nceput ca nu o sa- satsfaca nevoa de dragoste securtate -a
fost tocma tenta[a care a facut-o sa dezvote rea[a cu ace
barbat, tot ea a facut att de dfca despar[rea de e de
provocarea pe care e o reprezenta.
La fe de contorsonata, dar nu ma pu[n obnuta este
povestea dntre Choe, studenta a arte pastce, msognu e
voent. Toate ndce despre cum era cum sm[ea e au et
n evden[a a prma or conversa[e, dar nevoa e de a
raspunde provocar reprezentate de e era att de mare nct,
n oc sa-1 vada cum era n reatate - percuos de furos
agresv - 1-a vazut ca fnd o vctma nea|utorata care mpora
n[eegere. A ndrazn sa afrm ca nu toate femee care -ar
ntn pe acest barbat -ar vedea astfe: ma|ortatea -ar oco cu
gr|a pe e attudne u, dar Choe a dstorsonat ce a vazut,
att de puternc era mpusu e de a se anga|a ntr-o rea[e cu
ace barbat cu ceea ce reprezenta e.
Odata demarata rea[a, de ce e att de greu sa te despar[ de
acest partener care te trate dupa e n etapee pne de
sufern[a ae acestu dans dstrugator? Regua de baza este: cu
ct e ma greu sa pu capat une rea[ perncoase, cu att
nseamna ca ea ngobeaza ma mute eemente ae upte dn
copare. Cnd ubet prea mut, motvu e ca ncerc sa nvng
veche sentmente dn copare: teama, frustrarea, mna, ar
despar[rea de partener repreznta abandonarea ocaze de a-[
gas ntea de a remeda rau care [ s-a facut.
De acestea sunt fundamentee pshoogce ncontente care
fac expcaba dorn[a ta de a f cu e n pofda sufern[e, ee
|ustfca prea pu[n ntenstatea experen[e tae contente.
Ar f greu sa exageram ncarcatura emo[onaa pe care o poarta,
pentru femea mpcata, acest tp de rea[e, o data ce a fost
demarata. Cnd femea ncearca sa se rupa de barbatu pe
care-1 ubete prea mut, smte ca cum o me de vo[
nvadeaza nerv se revarsa prn capetee sec[onate ae
rea[e or. Vechu vrte|, a ntenstate maxma, o cuprnde o
rasucete, tragnd-o n strafundure fn[e e unde traete nca
teama de snguratate de pe vremea copare unde femea e
sgura ca va perde va[a, necata n durere.
Acest tp de ncarcatura emo[onaa - scntee, combna[e
chmce, dorn[a arzatoare de a f cu ace partener de a face
rea[a sa mearga - nu este prezent n acea grad n rea[e
normae, satsfacatoare, pentru ca nu ntruchpeaza toate
posbta[e de a nchea veche contur de a prevaa asupra
a ceea ce a fost cndva copetor. Tocma aceasta posbtate
de a ndrepta vechu rau, de a ctga dragostea perduta de
a cucer acceptarea refuzata n copare consttue, a femee
care ubesc prea mut, cauza chmca ncontenta care
determna ndragostrea or.
tot de aceea, nu ne ntereseaza, de obce, barba[ care apar
n va[a noastra sunt preocupa[ de fercrea mpnrea
noastra, barba[ care repreznta poten[au mpede a une
rea[ normae. f[ atente: acest tp de barba[ char apar n
va[a noastra. Fecare dn pacentee mee care au ubt prea
mut -au amntt ce pu[n un barbat, daca nu ma mu[, pe
care 1-a descrs, cu gasu necat de regret ca fnd ,foarte
atent", att de bun ,gr|uu fa[a de mne". Dupa care
urmeaza, de
81
mmmmmm.
FEMD CARE IUBESC PREA MULT
obce, sursu ronc ntrebarea: ,Acum ma ntreb, de ce n-6
f ramas eu cu e?". Adesea, e capaba sa dea ea nsa
raspunsu:, |ntr-un fe, nu m-am sm[t ncodata prea
emo[onata n prezen[a u. Cred ca era prea bun pentru mne,
nu?"
Un raspuns ma bun ar f acea ca ac[une u reac[e
noastre, manevree u contra-manevree noastre nu se
armonzau ntr-un duet perfect. De ar putea f nteresant, de
mpreuna cu e s-ar putea sa ne sm[m bne, ntte
ncrezatoare, ne e greu sa prvm aceasta rea[e ca fnd
mportanta demna de contnuat. n schmb, un astfe de
partener este de obce gnorat, refuzat sau, n ce ma bun caz,
trecut a categora ,,amc", dn cauza eecuu sau de a trez n
no tcatu nm nodu dn gt pe care am a|uns sa e numm
dragoste.
Uneor, acet barba[ ramn n categora ,amc" mu[ an,
ntnndu-se cu no dn cnd n cnd, tergndu-ne acrme
cnd e povestm utma tradare, ruptura sau umn[a ndurata
n rea[a noastra curenta. Acest tp de barbat afectuos
n[eegator e ncapab sa ne ofere drama, sufern[a sau
tensunea pe care e consderam att de |ustfcate
mbatatoare. Motvu este ca, pentru no, ceea ce ar trebu sa fe
bun este stran, suspect noportun. Am fost nva[ate, ntr-un
ndeungat foarte ntm tra n fame, sa aegem durerea.
Barbatu norma afectuos n-are cum sa |oace un ro mportant
n va[a noastra, atta tmp ct nu nva[am sa renun[am a
nevoa de a retra mereu upta dn copare.
O femee care provne dntr-un medu fama norma are
raspunsure a astfe de rea[, orct de dferte ar f ee, pentru
ca upta sufern[a nu- sunt famare, nu fac parte dn
copara e, dec e percepe ca noportune. Daca rea[a cu un
barbat o face sa se smta ncomodata, ranta, ngr|orata,
dezamagta, suparata, geoasa sau, cu ate cuvnte,
dezechbrata afectv, o va consdera dezagreaba repusva -
ceva care ar trebu ma degraba evtat dect contnuat. Pe de
ata parte, va dezvota cu sguran[a o rea[e care- ofera
afec[une, confort afectv o compane pacuta, tocma pentru
ca o percepe ca fndu- benefca. Ar f corect sa spunem ca
atrac[a dntre do partener capab sa dezvote o rea[e
recompensatore bazata pe schmbu de reac[ normae, de
puternca nteresanta, nu va f ncodata a fe de
,mstutoare" ca aceea dntre o femee care ubete prea mut
barbatu cu care ea reuete sa ,danseze".
83
6. Barba[ care aeg feme ce ubesc prea mut
Ea e stnca pe care ma reazem,
Ea e rasartu de soare a dmne[or mee,
nu-m pasa deoc ce spu despre ea,
Cac Doamne, ea m-a prmt m-a facut ce sunt acum.
Ea e stnca mea
Cum se petrec lucrure pentru barbatu mpcat? Ce transformar
chmce traete e n prmee momente cnd ntnete o
femee care ubete prea mut? ce se ntmpa cu
sentmentee u, pe masura ce rea[a evoueaza, ma aes cnd
e ncepe sa se schmbe, n bne sau n rau?
Un dntre barba[ ae caror ntervur urmeaza n acest capto
au atns un nve neobnut de cunoatere de sne, ca o
n[eegere extraordnara a rea[or pe care e-au avut cu
parteneree or. Mu[ dn acet barba[, pe cae de nsanatore
acum dn dverse dependen[e, au benefcat de terapa de grup
de a Acooc Anonm sau de a Toxcoman Anonm au
devent astfe capab sa defneasca atrac[a pe care femea co-
acooca o resmte fa[a de e pe masura ce se scufunda sau
sunt de|a prn n abrntu dependen[e. A[, fara sa f avut
vreodata probeme de dependen[a, au urmat ate terap
trad[onae, care -au a|utat sa se n[eeaga ma bne pe sne,
rea[e cu parteneree or.
De detae dfera de a caz a caz, atrac[a catre femea
puternca, ce promte cumva sa-1 despagubeasca pentru ceea
ce psete u sau ve[ u, este ntotdeauna prezenta.
Tom: 48 de an; abstnent de 12 an; tata a murt dn cauza
acoosmuu, Ia fe un frate ma mare
- m amntesc noaptea n care am cunoscut-o pe Eane. Ma
dusesem a dans a un cub country. Aveam amndo douazec
ceva de an, vensem acoo fecare cu atcneva. Acoou era
de|a o probema pentru mne. Fusesem arestat a douazec de
an pentru conducere n stare de ebretate, ar do an ma trzu
am avut un accdent grav de mana, dn cauza ca bausem prea
mut. Sgur, atunc nu credeam ca acoou m poate face vreun
rau. Eram doar un tnar care- cauta drumu care ta sa se
dstreze.
Elane era cu o cunotn[a de-a mea, care ne-a facut
prezentare. Era tare atragatoare char m-am bucurat cnd
am schmbat parteneree
82
FEMEI CARE IUBESC PIlEA MUU
pentru urmatoru dans. Bnen[ees, bausem n noaptea aceea
ma sm[eam [an[o ca un coco; cum voam s-o mpresonez n
tmp ce dansam, am ncercat char nte pa cam fantezt. m
dadeam atta sn[a sa fu suav, ca m-am napustt efectv peste
o pereche de dansator, am trntt femea a pamnt. M-a
fost att de rune, nct n-am fost n stare dect sa morma un
fe de scuze, dar Eane nu s-a perdut cu frea deoc. A uat-o pe
femee de bra[, s-a scuzat fa[a de ea de parteneru e -a
condus a ocure or. A fost att de duce, ar so[u s-a bucurat,
probab, ca s-a ntmpat aa. Apo s-a ntors a mne,
ngr|orata de soarta mea. Ata femee s-ar f suparat n-ar ma
f vorbt ncodata cu mne. E bne, dupa asta, char nu ma
aveam de gnd s-o as sa pece.
M-am n[ees ntodeauna exceent cu tata e, pna cnd a
murt. Era e acooc, t. Mama mea o ubea pe Eane. tot
spunea ca eu am nevoe de cneva ca ea, cneva care sa aba
gr|a de mne.
Mut tmp, Eane a gast scuze vcuu meu, aa cum facuse n
acea prma noapte. Cnd, n sfrt, a avut nevoe - a prmt -
ea nsa a|utor a ncetat sa-m ma uureze stua[a de
acooc, -am reproat ca nu ma ma ubete am fugt cu
secretara mea, o tnara de 22 de an. Dupa care am aunecat
rapd pe panta degradar. ase un ma trzu, partcpam a
prma mea edn[a a A.A. de atunc n-am ma pus strop de
bautura n gura.
Dupa un an, m-am reuat va[a aatur de Eane, A fost cumpt
de greu, dar ne ubeam nca foarte mut. Nu ma eram acea
oamen care se casatorsera cu douazec de an n urma, dar
amndo eram mu[um[ de no nne de ceaat, ma mut
dect nante, ne straduam sa fm, acum, ct ma sncer unu
cu atu.
De ce 1-a atras Elaine pe Tom
Ceea ce s-a petrecut ntre Tom Eane e tpc pentru ce se
ntmpa ntre un acooc un co-acooc, a prma ntnre. E
da de necaz, ar ea, n oc sa se smta ofensata, se gndete
cum sa-1 a|ute, cum sa-1 acopere cum sa- faca pe to[,
ncusv pe e, sa se smta bne. Ea ofera sentmentu de
sguran[a, care are, pentru e, o puternca atrac[e dn moment
ce va[a u a devent ncontroaba.
Cnd Eane s-a dus a A-Anon a nva[at sa nu-1 ma a|ute pe
Tom sa- ascunda vcu, e a procedat ca ma|ortatea
persoaneor dependente cnd partener ncep sa se
nsanatoeasca. S-a razbunat ct a putut de tare , ntruct
pentru fecare barbat acooc exsta o mu[me de feme co-
acooce (mereu n cautarea unua pe care sa-1 saveze), Tom a
gast repede cu cne s-o nocuasca pe Eane - o femee dornca
sa contnue ac[unea de savare muamazare pe care Eane
-o refuza acum. Lu Tom se facea att de rau, nct nu ma
voa dect doua ucrur: sa nceapa sa se nsanatoeasca sau sa
moara. Pna ce aternatva n-a devent ma mut dect sumbra,
Tom nu s-a hotart sa se schmbe.
84 I
Rea[a dntre ce do a ramas neschmbata datorta faptuu ca
amndo s-au mpcat n programu Anonmor: Tom Ia A. A.,
Eane a A-Anon. Acoo au nva[at, pentru prma data n va[a
or, cum sa se raporteze unu a ceaat corect, nemanpuatv.
Chares: 65 de an; ngner constructor, pensonar, do cop;
dvor[at, recasatort, acum vaduv
- Sunt do an de cnd a murt Heen de-aba acum ncep sa
ma obnuesc cu reatatea. N-am crezut ncodata ca vo avea
nevoe de un terapeut, ma aes a vrsta mea. Dar dupa
moartea e, am devent att de nervos, ca m-am sperat eu.
Nu-m puteam stapn pornrea de a- face rau. Vsam ca o
ovesc ma trezeam urnd a ea. Am crezut ca-m perd
mn[e. n cee dn urma, m-am uat cura|u n dn[ -am
povestt totu doctoruu meu. E e n vrsta, a fe de
conservator ca mne, de aceea cnd m-a sfatut sa merg a un
terapeut, m-am ngh[t mndra m-am dus. Am uat egatura
cu ce de a Hospce care m-au ndreptat catre un terapeut
specazat n conserea persoaneor ncapabe sa treaca peste
starea or de deprmare. Ne-am concentrat asupra sufern[e
mee, dar ea contnua sa se manfeste ca fure, aa ca am
sfrt prn a ma consdera nebun am nceput, cu a|utoru
terapeutuu, sa ma ntreb care e cauza.
Heen a fost cea de-a doua so[e a mea. Prma mea so[e, |anet,
sta tot n ora, cu nou e so[. Cred ca nou e un fe de-a spune;
asta s-a ntmpat cu 25 de an n urma. Am ntnt-o pe Heen
pe vremea cnd eram ngner constructor regona. Ea era
secretara a departamentu de panfcare, ne ntneam
uneor a brou o data, de doua or pe saptamna, n tmpu
pauze de prnz, a un oca dn centru orauu. Era o femee
dragu[a, ntotdeauna mbracata cu gust, pu[n cam tmda, dar
pretenoasa. Pot sa afrm ca ma pacea, dupa feu n care ma
prvea n care m zmbea. Cred ca eram pu[n fatat de faptu
ca m dadea aten[e. tam ca dvor[ase, ca are do cop, m-
era ma de ea ca e nevota sa- creasca sngura. E bne, ntr-o
z am nvtat-o a o cafea am stat de vorba. I-am spus car ca
sunt nsurat, dar cred ca m-am amentat cam mut despre
frustrare ve[ martae. Nc acum nu tu cum de-a reut n
zua aceea sa-m sugereze ca sunt un barbat prea bun ca sa fu
neferct. Am pecat de-acoo sm[nd cum crete nma n mne,
ca dorn[a de a o vedea dn nou, de a ma sm[ dn nou cum
ma sm[sem n prezen[a e: aprecat. Poate era dn cauza ca nu
exsta nc un barbat n va[a e - ducea psa, dar eu sgur m-
am sm[t ma mportant, ma puternc ma deosebt dupa
scurta noastra conversa[e.
totu, n-aveam nten[a sa ma mpc. Nu ma facusem aa
ceva nante. Termnasem armata , medat dupa razbo, ma
aezasem a casa mea cu cea pe care o asasem ateptndu-
ma. Eu |anet nu eram ce ma ferct cupu, dar nc ce ma
neferct. Ncodata nu m-a f gndt ca a putea sa o ne.
85
in'i i I'Ilt ""
FEMEI CARE IUBESC PIlU MULT
Heen fusese martata de doua or suferse cumpt n ambee
casator. Amndo so[ o parassera o asasera cu cte un
cop de crescut. Acum cretea sngura cop, fara nc un
a|utor.
Ce ma rau ucru pe care -am f putut face era sa ne mpcam.
M-era ma de ea, dar tam ca nu am ce sa- ofer. Pe vremea
aceea, nu dadea dvor[ doar pentru ca aa voa, ar eu eram
sgur ca nu ctg destu ban ca sa-m permt sa perd tot ce
aveam s-o au de a capat cu ata fame, pus cea pe care o
asam n urma. Pe nga asta, nc nu voam sa dvor[ez. Nu ma
eram nebunete ndragostt de so[a mea, dar m ubeam cop
[neam a ce aveam mpreuna. Toate astea nsa au nceput sa
capete ata nfa[are pe masura ce ma ntneam tot ma des
cu Heen. Nc unu dn no nu renun[a. Heen era sngura
spunea ca ma bne sa fu a e pu[n dect deoc, tam ca
crede ce spune. O data ce ncepusem rea[a cu Heen, nu ma
exsta cae de scapare fara sa ndurerez pe cneva foarte tare.
Ma sm[eam ce ma tcaos tradator. Aceste doua feme se
bazau pe mne, ar eu e dezamageam. Heen era nebuna dupa
mne. Facea orce ca sa ne vedem. O data am ncercat s-o rup
cu ea, dar contnuam s-o vad a brou, ar fa[a e duce
ndurerata m-a frnt nma. Dupa un an ceva, |anet a afat
totu m-a pus n vedere sa pun capat rea[e cu Heen, sau sa
pec. Am ncercat sa- pun capat, dar n-am reut. n pus, totu
era acum dfert ntre mne |anet. Parea ca am cu att ma
pu[ne motve acum sa ma despart de Heen.
E o poveste unga. Noua an am fost mpreuna cu Heen, tmp n
care so[a mea a ncercat dn rasputer sa ma [na nga ea, ar
ma apo sa ma pedepseasca pentru ca o parassem. n ce noua
an am ocut cnd cu Heen, cnd n ata parte, pna ce |anet s-
a saturat a consm[t sa dvor[eze.
nca m-e groaza sa ma gndesc a ct rau am facut tuturor. Pe
vremea aceea aman[ nu se mutau mpreuna. Atunc cred ca
m-am perdut toata mndra. M-era rune de mne, de cop
me, de Heen de cop e, char de |anet, care nu facuse
nmc sa merte aa ceva.
n cee dn urma, cnd |anet a renun[at sa ma upte s-a
pronun[at dvor[u, m-am nsurat cu Heen. Dar ceva se
schmbase ntre no dupa ce s-a termnat procesu. n to[ ace
an, Heen fusese tandra, afectuoasa seducatoare - foarte
seducatoare. Sgur ca m pacea. Attudnea asta a e ma egase
de ea n pofda sufern[e provocate so[e mee, copor me
copor u Heen - tuturor. Ma facea sa ma smt ce ma dort
barbat dn ume. Sgur ca ne certasem nante de casatore,
presunea asupra noastra fnd ngroztoare, dar dupa ce ne
certam, ne mpacam facnd dragoste ma sm[eam dort,
ndspensab ubt, cum nu ma fusesem vreodata. ntr-un fe,
ce aveam mpreuna, eu Heen, parea att de deosebt, att
de |ust, nct merta pre[u pe care-1 pateam.
Dar dupa ce ne-am casatort am putut e n ume cu capu
sus, Heen s-a schmbat. Se ducea tot bne mbracata aran|ata
a servcu, dar o data ce a|ungea acasa, n-o ma nteresa cum
arata. Nu-m pasa, dar
am remarcat faptu. Nc sex nu ma faceam att de des. Nu ma
arata nc un nteres. Am ncercat sa n-o presez, dar ma
sm[eam frustrat. Cnd, n sfrt, scapasem de sentmentu
vnova[e ma bucuram ca suntem mpreuna, acasa n
ume, ea se ndeparta de mne.
n ma pu[n de do an, dormeam n camere dferte. astfe a
contnuat sa se poarte, rece dstanta, pna a murt. Nu m-am
gndt nc un moment s-o parasesc. Patsem un asemenea pre[
sa fu cu ea, acum sa pec? Nu puteam.
Cnd ma gndesc a trecut, m dadeam seama ca Heen a
sufert, probab, ma mut dect mne, n to[ an acea a
egatur noastre. N-a tut ncodata sgur daca o parasesc pe
ea sau pe |anet. A pns de mute or de cteva or m-a
amenn[at ca se snucde. Nu suporta sa fe ,ceaata femee".
Dar, orct ar f fost de ngroztor ace an dnante de casatora
noastra, au fost mut ma pn de ubre, aten[e, au fost ma
emo[onan[ ma deoseb[ dect an ce au urmat. ,
M-am sm[t ca un ratat dupa ce ne-am casatort, pentru ca nu
reueam s-o fac fercta, acum cnd toate probemee noastre
ramasesera n urma.
Am a|uns sa n[eeg mute despre mne a edn[ee de terape,
dar cred ca, n acea tmp, m-au deschs och asupra unor
ucrur despre Heen pe care refuzam sa e vad nante. Heen
func[ona ma bne n cond[e de stres, tensune
candestntate a egatur noastre, dect cnd ucrure au ntrat
pe un faga norma. Dn cauza asta s-a oft dragostea noastra
de ndata ce egatura noastra s-a egazat prn casatore.
Cnd prvesc ucrure n aceasta umna corecta, sunt n stare
sa nvng fura ce o resmt fa[a de ea de cnd a murt. Eram
furos pentru ca m-a costat att de mut sa fu cu ea: casatora
cu |anet, dragostea copor me, respectu pretenor me. Cred
ca m-am sm[t tradat.
De ce 1-a atras Helen pe Charles
Frumoasa tentanta a prma ntnre, Heen -a ofert uteror
u Chares extazu sexua, un devotament orb o ubre
asemanatoare venera[e. Atrac[a u puternca fa[a de ea, n
pofda mara|uu u stab, satsfacator, nu ma are nevoe de
expca[ sau |ustfcar. Pur smpu, Heen -a facut un scop
n va[a - de a nceputu rea[e pna a casatora or - dn a
ntensfca dragostea u Chares pentru ea de a face
suportaba char mertore upta u ndeungata pentru
eberarea dn an[ure casatore.
Ce merta nsa o expca[e este deznteresu subt vadt a u
Heen pentru barbatu pe care 1-a ateptat pentru care a
sufert att, medat ce e a fost ber sa- mparta va[a cu ea.
De ce 1-a ubt cu pasune atta tmp ct a fost casatort, s-a
saturat repede de e dupa dvor[?
Pentru ca Heen voa doar ceea ce nu putea avea. Ca sa accepte
o rea[e personaa sexuaa cu un barbat, ea avea nevoe de
garan[a departar naccesbta[ pe care -o oferea Chares-
casatort. Numa numa n aceste cond[ se putea daru. Nu
era capaba sa suporte cu cam un partenerat fara ascunzur,
care s-ar f putut dezvota
87
mbunata[, eberat de chnge mara|uu u Chares, pe o' ata
baza dect cea a upte or mpotrva um. Ca sa poata stab o
rea[e, Heen avea nevoe de emo[e, tensunea sufern[a pe
care e oferea ubrea unu barbat ndsponb. Sentmentu de
ntmtate, char ce de tandre[e, au dsparut o data ce upta
pentru cucerrea u Chares uase sfrt. O data cucert, e era
practc, naturat.
totu, n to[ ace an n care 1-a ateptat, Heen a dovedt ca
face parte dn categora femeor care ubesc prea mut. A
sufert cu sncertate, a pns, a tn|t dupa barbatu pe care-1
ubea, dar pe care n-1 putea avea. A trat cu deea ca e este
centru unversuu e, cea ma mportanta for[a dn ume pentru
ea - pna cnd 1-a ctgat. Atunc, exsten[a u ca partener
ndubtab - psta de sentmentasmu duce-amar a egatur
or candestne - n-a ma strnt n ea pasunea pe care -o
aratase aceua barbat tmp de noua an.
Observam adesea ca dupa ce do oamen, mpca[ ntr-o rea[e
de an de ze, se hotarasc sa se casatoreasca, rea[a ncepe sa
chopateze; pere nteresu, moare ubrea. Acest fapt nu se
expca obgatoru prn faptu ca ce do nceteaza sa se ma
paca unu pe ceaat. Motvu e ca, prn egazarea rea[e or,
unu sau atu, sau char amndo, perd capactatea de
ntmtate. O rea[e care asa o poarta deschsa promte sa nu
aprofundeze ntmtatea. n urma casatore, se produce adesea
o retractare emo[onaa, dn cauza efortuu parteneruu de a se
autoprote|a.
Asta s-a ntmpat ntre Heen Chares. n ceea ce-1 prvete,
Chares a gnorat semnee despre superfcatatea afectva a u
Heen, pentru ca se sm[ea fatat de aten[a pe care -o dadea.
Departe de a f vctma mana[or manpuaror e, Chares a
refuzat deberat sa recunoasca acea parte a fr u Heen care
nu se potrvea cu magnea u despre sne - o magne pe care
ea a nutrt-o pe care e a [nut cu tot dnadnsu s-o creada- ca
e un barbat rezstb dn punct de vedere sexua demn de o
mare ubre. E a trat astfe cu Heen ntr-o ume magnara ab
construta, refuznd sa dstruga uza a care [nea att de mut
ego-u sau. Parte dn fura u dupa moartea u Heen era
ndreptata spre e nsu pentru ca acceptase cu ntrzere auto-
negarea rou pe care-1 |ucase n crearea i perpetuarea imaginii
Ialse a unei iubiri mistuitoare care a avut drept rezultat, n Iinal, cel mai steril
mariaj.
Russe: 32 de an; asstent soca cen[at (a fost gra[at de
guvernator); eaboreaza programe comuntare pentru tner
care ncaca egea
- Cop cu care ucrez sunt mpresona[ de tatua|u pe care-1
am pe bra[u stng. Este smbou vechuu meu st de va[a. L-
am facut pe a aptesprezece an, pentru ca aveam certtudnea
ca ntr-o z vo f gast mort cne te pe unde nmen n-o sa
te cne sunt. Credeam, pe atunc, ca sunt un tp a nab de
rau. Am stat cu mama pna a vrsta de apte
an. Atunc ea s-a casatort, ar nou e so[ nu ma prea ngh[ea.
Am fugt de cteva or de-acasa; pe vremea aceea era nchs
pentru aa ceva. Ma nt a fost casa de cop, apo ofcu de
adop[e, ara casee de cop. Ceva ma trzu, Casa de
Corec[e A.T. (Autortatea Tuteara). Pe masura ce creteam,
ntram eeam dn nchsore ocae, apo dn pentencaree
de stat. mpnsem douazec cnc de an trecusem prn
toate tpure de ,facta[" corec[onae oferte de statu
Caforna - de a taberee dn padur, pna a nchsore de
maxma securtate.
Inut sa adaug ca m-am petrecut ma mut tmp dn va[a n
nchsoare dect n bertate. In pofda tuturor acestor ucrur,
am cunoscut-o pe Monca. ntr-o noapte, eram n San |ose cu un
amc pe care-1 cunoscusem a A.T. ne pmbam cu o mana
,mprumutata". Am tras pe dreapta a un snack-bar n aer ber
unde se putea comanda dn mana, ca sa uam un hamburger,
am parcat nga mana unor fete. Am ntrat n vorba cu ee,
am gumt nc nu tu cnd ne-am trezt pe bancheta dn
spate n mana or.
Ce sa zc, amcu meu era un adevarat expert n matere de
feme. Se prcepea sa e mbrobodeasca, aa ca asam pe e sa
vorbeasca cod dadeam peste fete dragu[e. Reuea
ntotdeauna sa e trezeasca nteresu, dar aegerea apar[nea,
doar e facea toata treaba, eu ramneam mereu voara a doua.
N-am avut de ce sa ma png n noaptea aceea, e s-a
ntovarat cu mcu[a bonda care conducea mana, ar me m-
a revent Monca. Avea 15 an, era cu adevarat dragu[a, cu och
mar bnz ma aes, ,nteresata". Te cucerea de a nceput
cu aeru acea dragaa protector.
Acum t tu, cnd et nchs, te nve[ cu deea ca sunt feme
care cred ca et un ratat nu vor sa aba de-a face cu tne. Dar
sunt atee carora e pace a nebune deea. Le fascneaza. Te
vad mare rau, devn a nab de seducatoare ncercnd sa
te mbnzeasca. Sau cred ca a avut parte de o mare sufern[a
te compatmesc vor sa te a|ute. Monca facea, nendoenc,
parte dn categora ceor care se ofera sa te a|ute. Era o fata
tare buna. Pentru nceput, nmc dn artera grea. n tmp ce
amcu meu facea dragoste cu pretena Monca, no ne-am
pmbat sub car de una am paavragt. Voa sa te totu
despre mne. M-am perat pu[n povestea, ca sa n-o sper prea
tare, -am nrat o mu[me de ucrur trste, cum ma ura tata
meu vtreg, despre amartee aea de case de cop n care
am stat, unde m dadeau hane de pomana, chetuau ban
prm[ pentru mne ca sa e cumpere |ucar copor or. M-a
strns de mna n tmp ce vorbeam m-a batut uor cu pama,
avea char acrm n och. Dumnezeue, eram de|a ndragostt
cnd ne-am spus a revedere n noaptea aceea. Amcu meu
voa sa-m povesteasca fecare detau pcant a aventur u cu
bondna, dar eu nc nu voam sa-1 ascut. Monca m daduse
adresa numaru de teefon aveam de gnd s-o sun a doua
z sgur, dar a ntoarcerea n ora ne-a oprt po[a, cac mana
era furata. Nu m-am gndt a nmc atceva dect a Monca.
u 89
t't
FEMEI CAIlE IUBESC PREA MULT
Eram sgur ca asta era sfrtu, pentru ca spusesem cum
ncercam dn rasputer sa ramn ,curat" s-o [n pe drumu
drept.
Cnd m-au nchs dn nou a A.T. m-am hotart sa-m ncerc
norocu sa- scru. I-am spus ca sunt nchs dn nou, dar pentru
ceva ce n-am facut - ca m-a arestat po[a pentru ca aveam
cazer nu -a pacut po[stuu de mutra mea. Monca m-a
raspuns medat m-a tot scrs, aproape n fecare z, n
urmator do an. Nu ne scram dect ca ne ubm foarte tare, ca
ne e dor ce vom face cnd o sa es dn nchsoare.
Mama e n-a asat-o sa vna a Stockton cnd am fost eberat,
aa ca am uat autobuzu pna n San |ose. Eram aa de
emo[onat a gndu ca o s-o vad dn nou, dar tare sperat.
Cred ca ma temeam ca n-o sa ma ma vrea. Aa ca, n oc sa ma
duc drept a ea acasa s-o vad, m-am dus sa-m caut nte amc
proste s-au [nut an[. Am facut tarabou de pe ume
cnd, n sfrt, m-au asat n fa[a case Monca, trecusera de|a
patru ze. Eram cam darmat. A trebut sa au ceva a bord ca
sa-m fac cura| s-o ntnesc, aa de frca m-era ca o sa-m
spuna sa-m au tapa[a.
Sava Domnuu, mama e era a servcu cnd m-au depus
bae[ pe trotuaru dn fa[a case e. Monca a et zmbnd,
bucuroasa ca ma vede, char daca nu dadusem nc un semn de
cnd aparusem n ora. M-aduc amnte ca, de ndata ce m-a
trecut exatarea, am facut ar una dn pmbare noastre
famoase. Nu aveam ban s-o duc undeva, n-aveam nc mana,
dar n-a parut s-o ntereseze asta, nc atunc, nc ma trzu.
Mut tmp, nmc dn ce faceam nu era rau pentru Monca. Gasea
scuze pentru orce. Am ntrat am et dn nchsoare an a
rnd, dar ea tot s-a martat cu mne a ramas aatur de mne.
Tata e parasse fama cnd Monca avea c[va an. Mama
e era nca nverunata mpotrva acestu ucru, nc pe mne
nu ma prea avea a nma. De fapt, tocma de aceea s-a
casatort Monca cu mne. O data, cnd fusesem arestat pentru
fasfcare de[nere egaa de cecur, mama e n-a asat-o sa
vna sa ma vada cnd am et pe cau[une, aa ca Monca a
fugt de-acasa ne-am casatort. Avea 18 an pe atunc. Am
stat a un hote cteva ze pna a proces. Avea o su|ba - era
chener[a, dar -a dat demsa ca sa poata ven n fecare z a
trbuna, ct a durat procesu. Apo, eu am fost uat a
nchsoare, ar Monca s-a ntors a mama e. Se certau nsa att
de tare, nct a pecat de-acasa, s-a mutat n ce ma apropat
ora de nchsoare s-a anga|at ca ospatar[a dn nou. Orau
avea coegu, ar eu am sperat mereu ca o sa- rea stude;
pacea sa nve[e era foarte ntegenta. Dar a zs ca nu vrea,
ca vrea doar sa ma atepte sa es dn nchsoare. Ne scram
venea sa ma vzteze or de cte or era program de vzta.
Dscuta cu preotu nchsor despre mne, ruga sa-m
vorbeasca sa ma a|ute, pna cnd m-am saturat am rugat-
o sa nceteze. Nu-m pacea sa vorbesc cu preotu aa. M-era
pur smpu mposb sa comunc cu e.
De ma vzta, contnua sa-m scre -m trmtea tot feu de
car[ artcoe despre cum sa dev ma bun. m spunea mereu
ca se roaga sa
FEMEI CARIE IUBESC PREA MULT
ma pot schmba. Voam eu sa nu ma fu nchs, dar se
ntmpase de attea or, ca nu tam sa fac atceva.
Pna a urma, s-a aprns o umn[a n capu meu m-am nscrs
a un program de recuperare care sa ma a|ute sa ma mpac cu
umea. M-am contnuat stude n nchsoare am facut un
curs de comer[, m-am termnat ceu m-am nscrs a coegu.
Cnd am et dn nchsoare am avut gr|a sa nu ma dau de
necaz m-am contnuat stude, reund sa-m dau cen[a n
domenu assten[e socae. Dar mergnd pe acest drum, am
perdut-o pe Monca. La nceput, cnd ne chnuam sa reum,
ne-am n[ees foarte bne, dar pe masura ce stua[a se
mbunata[ea zbuteam sa ne ndepnm vsure, Monca
devenea tot ma rascba, ma posomorta. Nu fusese
ncodata aa, n to[ an acea cnd ne uptaseram cu
necazure. M-a parast tocma cnd am f putut f ce ma ferc[
oamen. Nc nu tu pe unde o f acum. Mama e nu vrea sa-m
spuna, ar eu am hotart ca nu e treaba mea s-o caut, daca ea
nu vrea sa fm mpreuna. Uneor m vne sa cred ca Monca -a
fost ma uor sa ubeasca deea despre mne dect pe mne
nsam. Eram att de ndragost[ unu de ceaat pe vremea
cnd eu stateam ma mut prn nchsor, cnd ne scram ma
vzta n pentencar vsam a tot ce o sa reazam mpreuna.
Cnd, n sfrt, vsee au nceput sa se transforme n reatate,
ne-am despar[t. Cu ct ntram ma mut n rndu um, cu att
ma mut dspacea Monca. Banuesc ca- perduse
sentmentu de ma pentru mne.
De ce atragea Monca pe Russe
Nmc dn educa[a u Russe nu era de natura sa-1 mpce,
afectv sau char fzc, ntr-o rea[e staba, pna de afec[une.
Toata va[a cautase asduu sentmentu de putere securtate
fe fugnd de acasa, fe anga|ndu-se n tot feu de aventur
percuoase. Prn toate aceste ac[un generatoare de tensun
dstragere a aten[e, e cauta, de fapt, sa- ute dsperarea. Se
mpca n ac[un percuoase, pentru ca astfe sa scape de
sufern[a dsperarea ca fusese abandonat afectv de rnama
sa.
Cnd a ntlnit-o pe Monica, a Iost fermecat de nfa[area e bnda
attudnea afectuoasa fa[a de e. In oc sa-1 respnga pentru ca
era ,rau", ea a raspuns probeme u cu sncer nteres adnca
compasune. L-a facut sa n[eeaga medat ca este acoo pentru
e n-a trecut mut pna cnd a fost pusa a ncercare
hotarrea e de a ramne nga e. La dspar[a u, ea a
raspuns cu o rabdatoare ateptare. A parut capaba de
ndea|uns de muta dragoste, echbru putere de ndurare, ct
sa depaeasca toate stua[e gree n care se vra Russe. De
reese ca Monca avea o capactate uraa de a toera
comportamentu u Russe, n reatate ucrure stateau exact
nvers. Nc unu dn ce do nu a reazat faptu ca ea putea sa
fe acoo pentru e doar atta tmp ct e nu era nga ea. Ct
tmp au fost separa[, Russe a gast n Monca parteneru dea,
so[a deaa pentru un de[nut. Ea -a petrecut an mara|uu
or mnata de dorn[a sncera de a-1 atepta, cu speran[a a fe
de sncera ca
90
91
e se va schmba ca vor ramne mpreuna. So[e de
de[nu[xa Monca repreznta, poate, ce ma reevant exempu
de feme care ubesc prea mut. Nefnd capabe de nc un
sentment de ntmtate cu un barbat, ee se mu[umesc, n
schmb, sa traasca cu o fantasma, un vs despre ct vor ub
vor f ubte ntr-o buna z cnd e se va schmba va f
dsponb. Dar ee pot vzuaza ntmtatea doar n umea or
magnara.
Cnd Russe a facut mposbu, a nceput sa mearga pe drumu
drept n-a ma fost nchs, Monca s-a ndepartat ct de repede
a putut. Prezen[a u constanta n va[a e socta un grad de
ntmtate percuos, care o ncomoda nfnt ma mut dect
absen[a u. Reatatea conve[ur znce cu Russe nc nu
putea concura cu vzunea deazata a dragoste or nutrta de
ea. Crcua o zcaa prntre de[nu[: pe fecare ateapta un
Cadac n parcare. Nu e dect versunea super-deazata,
hranta cu gr|a de to[ de[nu[, a ceea ce Ie va putea ofer
va[a cnd vor f ara n ume. n magna[a so[or de de[nu[,
ca Monca, ceea ce ateapta n parcare nu e Cadacu, smbo
a boga[e puter, c o trasura cu ase ca ab reprezentnd
dragostea mracuos-romantca. Cum vor ub vor f ubte -
acesta e vsu or. mpreuna cu so[ or de[nu[, e ma uor
pentru ee sa traasca cu un vs dect sa upte pentru reazarea
u n va[a cea de toate zee.
Ce trebue sa n[eegem este ca n aparen[a Russe era
ncapab de o ubre||rofunda, n tmp ce Monca, date fnd
rabdarea compasunea e, era. In reatate, amndurora e
psea n aceea masura capactatea de a ub de a comunca.
Acesta e motvu pentru care au devent partener pe vremea
cnd nu puteau f mpreuna, au pus capat rea[e or cnd
ucrure au ntrat n normatate. Trebue men[onat faptu ca
Russe nu -a gast o noua partenera n acest moment. E se
upta nca cu probema ntmta[.
Tyer: 42 de an; drector executv; dvor[at, fara cop
- Pe vremea cnd ma eram mpreuna, obnuam sa e spun, n
guma, pretenor me, ca prma oara cnd am vazut-o pe
Nancy, nma a nceput sa-m bata att de tare, de m s-a taat
rasufarea. Era adevarat: ucra ca asstenta medcaa pentru
frma unde eram eu anga|at, ar eu eram n cabnetu e
pentru un contro de rutna a sstemuu resprator - asta era
motvu bataor de nma respra[e greoae. Fusesem trms
a contro de efu meu pentru ca uasem mut n greutate
aveam nte durer n pept. De fapt, eram ntr-o stare
deporaba. Cu un an |umatate n urma, so[a ma parasse
pentru un at barbat, de tam ca aa ncep sa-[ petrec
nop[e n barur, eu stateam n casa ma utam a teevzor.
Fusesem ntodeauna un gurmand. |ucasem mut tens cu so[a mea
cred ca asta prevense excesu meu de caor cnd eram
mpreuna, dar fara ea, tensu ma deprma. Totu ma deprma.
Atunc, n brou u Nancy, am afat ca ma ngraasem aproape
30 kg ntr-un an |umatate. Nu ma obossem nc macar sa ma
cntaresc pna atunc, de schmbasem masure a costume
de cteva or, dar nu-m pasa.
92
Nancy a fost foarte ofcaa a nceput; m-a avertzat asupra
excesuu seros de greutate m-a sfatut cum s-o dau |os, dar
eu ma sm[eam prea mbatrnt nu aveam nc un chef sa fac
efortu de a ma schmba.
Cred ca ma auto-compatmeam. Pna fosta mea so[e, cnd
ma vedea, ma certa: ,De ce te por[ cu tne n hau asta?"
Nutream o vaga speran[a ca se va ntoarce a mne sa ma
saveze, dar n-a facut-o.
Nancy m-a ntrebat daca surpusu de greutate se eaga de
vreun evenment recent. Cnd -am povestt de dvor[, n-a ma
fost aa ofcaa m-a batut pe mna cu n[eegere. M-
amntesc ca am sm[t un mc for cnd a facut asta; era ceva
deosebt, pentru ca trecuse mut tmp de cnd nu ma sm[sem
nmc pentru nmen. M-a sfatut sa [n regm m-a dat o
groaza de prospecte dagrame; m-a spus sa vn a contro de
doua or pe una ca sa vada cum evouez. Aba ateptam sa ma
duc dn nou. Cee doua saptamn au trecut fara sa [n regm
sau sa sabesc, dar eram sgur ca -am ctgat smpata. La cea
de-a doua vzta, ne-am petrecut tmpu vorbnd despre dvor[u
meu consecn[ee pe care e-a avut asupra mea. M-a ascutat
m-a ndemnat apo sa fac ce te sfatuete de fapt, toata
umea: sa urmez nte cursur, sa ma nscru a un cub, sa merg
n excurs n grup, sa-m gasesc no preocupar. Am fost de
acord cu tot ce m-a spus, dar n-am facut nmc, am ateptat
doar sa treaca cee doua saptamn ca s-o vad dn nou. La
aceasta noua vzta am ntrebat-o daca vrea sa asa cu mne.
tam ca eram gras ca aratam mzerab, nu tu cum de-
am avut cura|u s-o nvt, dar ea a acceptat. Cnd m-am dus s-o
au de-acasa smbata seara, a vent ncarcata de ma mute
prospecte artcoe despre regmur de sabre, nma,
gmnastca star depresve. Nu ma benefcasem de mut de
atta aten[e.
Am nceput sa em mpreuna foarte curnd rea[a noastra a
devent ct se poate de seroasa. Speram ca Nancy va
ndeparta sufern[a dn sufetu meu. Pot spune cu sguran[a ca
s-a stradut. Am pecat dn apartamentu meu m-am mutat a
ea. facuse un [e dn a-m pregat mncarur fara coestero
supraveghea tot ce mneam. De nu ma mneam nmc dn ce
mncasem toate nop[e aceea petrecute sngur n fa[a
teevzoruu, nu sabeam deoc. Greutatea mea ramnea
constanta, nc nu ma ngraam, nc nu sabeam. [ spun sncer,
Nancy se stradua mut ma mut dect mne sa sabesc. Ne
purtam amndo ca cum ar f fost [eu e, datora e sa ma
nsanatoesc.
De fapt, cred ca metabosmu are nevoe de efort fzc seros ca
sa arda efcent surpusu de caor, ar eu nu faceam
gmnastca aproape deoc. Nancy |uca gof uneor |ucam eu
cu ea, dar nu ma dadeam n vnt dupa e.
La opt un dupa ce ne mutasem mpreuna, am facut o caatore
de afacer n orau meu nata, Evanston. Dupa vreo doua ze
de edere, nu se putea sa nu dau peste preten dn ceu... Nu
voam sa vad pe nmen, prea aratam mzerab, dar erau vech
me preten aveam o groaza de ucrur sa ne spunem. Au fost
surprn cnd au auzt de dvor[. So[a
I 93
mea era ea dn ora. M-au convns, nu tu cum, sa facem b
partda de tens. Amndo |ucau tens tau ca e sportu meu
favort nca dn ceu. Nu credeam ca o sa rezst ma mut de un
set e-am spus-o. Dar au nsstat.
M-am sm[t tare bne |ucnd dn nou. Char daca surpusu meu
de kograme m-a facut sa ma mc ma ncet sa perd de
fecare data. I-am amenn[at ca o sa ma ntorc sa-m au
revana.
Cnd am revent acasa, Nancy m-a anun[at ca a partcpat a un
mare semnar de nutr[e ca voa sa ncerc metodee aceea
no pe care le aIlase. I-am spus: ,Nu; am de gnd s-o Iac n Ielul meu o
vreme".
E bne, pna atunc, eu Nancy nu ne certaseram ncodata.
Desgur, ea se agta tot tmpu dn cauza mea ma psa sa am
ma muta gr|a de mne, dar pna n-am nceput sa |oc ar tens
nu ne-am corovat ncodata. |ucam dupa-amaza, nu furam
dec dn tmpu pe care ar f trebut sa-1 petrecem mpreuna, dar
ceva ntervense ntre no.
Nancy e o [pa atragatoare, cu aproape opt an ma tnara dect
mne, credeam ca, ncepnd sa dau |os surpusu de
kograme, ne vom n[eege char ma bne ca nante pentru ca
va f mndra de succesu meu. Dumnezeu m-e martor, eu eram
foarte mu[umt de mne. Dar n-a fost sa fe aa. S-a pns ca m-
am schmbat n cee dn urma m-a cerut sa ma mut.
Cntaream, pe atunc doar cu tre kograme ma mut dect pe
vremea dvor[uu. M-a fost ngroztor de greu sa o parasesc.
Sperasem ca ne vom casator. Dar acum ca sabsem, avea
dreptate - nmc nu ma era ca nante ntre no.
De ce l-a atras Nancy pe Tyler
Tyer era un barbat cu o dependen[a destu de pronun[ata,
ntarta de crza provocata de dvor[. Runarea u fzca, aproape
deberata, menta sa trezeasca ma soctudnea so[e, a dat
gre n cazu e, dar a avut efect n cazu une feme care, ubnd
prea mut, a facut dn recuperarea une fn[e umane snguru e
scop n va[a. Neputn[a sufern[a u, dubate de dorn[a e de
a f de foos, au consttut eementee de baza ae atrac[e or
recproce.
Tyer resm[ea nca acut durerea prcnuta de faptu ca fusese
respns de so[e, suferea crunt ca o perduse ca mara|u or
uase sfrt. n aceasta stua[e nefercta, comuna ceor ce se
upta cu agona despar[r de partener, e a fost atras nu att de
Nancy ca persoana, ct de rou e de asstenta medcaa de
vndecator, ma aes de promsunea curmar sufern[e, pe
care ea parea sa -o ofere.
Aproape a fe cum foosse urae cantta[ de hrana ca sa
umpe gou asat de so[e sa- nece perderea suferta,
foosea acum soctudnea covrtoare a u Nancy ca sursa de
securtate afectva spr|n pentru respectu sau de sne
deterorat. Nevoa u de a f tota n centru aten[e u Nancy a
fost nsa temporara, o etapa tranztore n procesu de
nsanatore. Pe masura ce tmpu, trecnd, facea mnun -
94 I
nocund obsesa de sne auto-comptmrea cu afrmarea de
sne -protec[a u Nancy, reconfortanta atadata, devenea acum
sufocanta. Spre deosebre de dependen[a u Tyer, temporar
ntensfcata, nevoa u Nancy de a se sm[ uta nu era
trecatoare, c dmpotrva, o trasatura esen[aa a fr e
aproape sngura structura pe care putea na[a o rea[e cu ata
persoana. Era ,asstenta medcaa" a servcu acasa. De
Tyer era un partener destu de dependent, char dupa
recuperarea dn ocu dvor[uu, nevoa Iu de soctudne nu
putea satsface nevoa e de a manevra controa va[a
atcuva. nsanatorea u, pentru care ea muncse neobost, a
consttut, de fapt, semnu prevesttor de moarte a rea[e or.
Bart: 36 de an; fost drector executv, acooc de a 14 an; n-a
ma baut de do an
- Eram dvor[at de do an m petreceam nop[e ca orce
barbat sngur, cnd am ntnt-o pe Rta. La nceput ne drogam
amndo. Ma aveam nca o gramada de ban , o vreme, ne-am
dstrat de mnune mpreuna. Dar Rta n-a fost ncodata o
adevarata hppy. Era prea responsaba ca sa ute de sne. Fuma
pu[n cu mne, dar soda e educa[e bostonana nu dsparea
ncodata cu adevarat. Char n apartamentu e, era tot tmpu
ordne. Aveam acest sentment de sguran[a cnd eram cu ea,
ca curn nu m-ar f asat ncodata sa decad prea rau.
Prma seara cnd am et mpreuna, am uat o masa grozava
apo ne-am ntors a ea acasa. Ma mbatasem cr[a cred ca
am enat. Orcum, m-am trezt pe canapeaua e, nvet cu o
patura moae, dragu[a, cu capu pe o perna parfumata, m-am
sm[t ca cum a|unsesem, n sfrt, acasa - un port sgur, un
refugu... t cum e. Rta ta tot ce trebua despre ngr|rea
acoocor. Tata e, bancher, murse dn cauza aceste bo. E
bne, dupa numa cteva saptamn, m-am mutat a ea am
dus-o nemapoment c[va an, atta tmp ct nu ma drogam
prea tare. Pna cnd am pierdut totul.
Rta a renun[at cu totu a drogur dupa prmee ase un de
conve[ure. Banuesc ca se gndea ca cneva trebua sa de[na
controu dn moment ce eu eram tota pe dnafara. n tou
aceste stua[ ne-am casatort. Atunc am devent cu adevarat
sperat. Aveam acum o ata ndatorre, dar nu ma mpacasem
ncodata prea bne cu sprtu de responsabtate. n pus,
tocma n prea|ma casatore, am perdut to[ ban. Pur
smpu, n starea n care eram, beat tot tmpu, n-am ma tut
ce fac cu e. Rta n-a tut ca stua[a e aa de proasta, pentru ca
dmnea[a spuneam ca ma duc a o ntnre de afacer, dar eu
pecam cu Mercedesu pe pa|a stateam n mana beam. n
cee dn urma, cnd afacerea s-a dus de rpa a|unsesem sa
datorez ban tuturor, n-am ma tut ce sa fac.
Am pornt-o a drum cu nten[a de a ma snucde n mana,
facnd n aa fe nct sa para un accdent, dar Rta a vent
dupa mne, m-a gast n hoteu aa mzerab m-a uat acasa.
Ban se dusesera, dar tot m-a
95
ununul
FEMEI CARE IU8ESC PREA MULT
nternat pentru dezacoozare. E cudat, dar nu -am fost
recunoscator. Am fost nervos, confuz, foarte sperat, tota
dezgustat sexua de ea, tmp de aproape un an de a externare.
na nu tu daca o sa reum mpreuna, dar ucrure par a se
mbunata[ o data cu trecerea tmpuu.
De ce 1-a atras Rita pe Bart
Cnd, a prma or ntnre, Bart s-a mbatat a enat, Rta,
asgurndu- confortu, -a proms, ntr-un fe, un respro n graba
u deberata catre auto-dstrugere. O vreme, parea ca ar f n
stare s-1 prote|eze mpotrva ravagor dependen[e u de
bautura, sa-1 saveze ntr-un fe nttor ntt. Aceasta
attudne n aparen[a protectoare, n-a facut n reatate dect sa
preungeasca peroada n care e -a putut practca nestnghert
vcu fara sa smta consecn[ee; prote|ndu-1 camndu-1, ea
1-a a|utat sa ramna bonav ma muta vreme. O persoana
dependenta care- pune n apcare vcu, nu cauta pe cneva
care sa o a|ute sa se nsanatoeasca, dmpotrva, cauta pe
cneva nga care e sgura ca poate ramne dependenta. Rta a
fost partenera perfecta o vreme, pna ce Bart s-a mbonavt
att de tare ca nc ea n-a ma putut opr rau pe care -1 facea
sngur.
Dupa ce 1-a adus acasa 1-a nternat pentru dezacoozare,
Bart a nceput sa renun[e a acoo sa se nsanatoeasca. Dar
Rta se nterpusese ntre e drogu u. Ea numa ndepnea
rou de a-1 nt a pune ucrure n ordne, ar e se sm[ea
ofensat de aparenta e tradare, dar de faptu ca parea sa fe
att de puternca, pe cnd e era sab nea|utorat.
Orct de prot crpac am f n ae ve[, fecare smte nevoa
sa de[na sngur controu propre exsten[e. Cnd cneva ne
a|uta, ne rta puterea superortatea acee persoane
mpcate n a|utoru dat. n pus, ca sa fe atras sexua de
partenera sa, un barbat trebue sa se smta ma puternc dect
ea. n cazu nostru, a|utoru pe care 1-a dat Rta u Bart,
nternndu-1 n spta, n-a facut dect sa evden[eze gravtatea
bo, ar gestu e, profund afectuos de atfe, a submnat astfe,
char temporar, atrac[a u sexuaa fa[a de ea. Pe nga acest
aspect emo[ona, ma exsta un factor fzoogc reevant, care
trebue uat n consdera[e. Cnd un barbat abuzeaza de acoo
drogur, curn facea Bart, e ntrerupe apo, e nevoe de un
an ceva pna ce metabosmu u revne a norma, devennd
capab sa aba o reac[e sexuaa normaa, n absen[a droguu
dn organsm. n toata aceasta peroada de reacomodare, cupu
poate avea mar dfcuta[ n n[eegerea acceptarea pse de
nteres /sau nabta[ barbatuu de a- mafesta
sexuatatea.
Se poate ntmpa nvers. Fostu acooc recent nsanatot
abstnent poate dezvota un mpus sexua puternc, datorat
probab unu dezechbru hormona. Sau a fe de bne, motvu
poate f pshoogc. Dupa cum spunea un tnar a cteva
saptamn de abstnen[a de acoo drogur, ,sexu e snguru
mod n care ma pot droga acum". Sexu poate f un substtut a
droguu, care sa atenueze anxetatea tpca prme faze a
abstnen[e.
96
Recuperarea ceor dependen[ co-dependen[ este un proces
extrem de compex decat pentru un cupu. E posb ca
rea[a u Bart cu Rta sa suprave[uasca aceste tranz[, de
ceea ce -a unt n[a au fost tocma boe or: acoosmu co-
acoosmu. Dar, pentru a ramne mpreuna n absen[a
dependen[e actve, ce do trebue sa mearga - o vreme -
fecare pe drumu u, sa se concentreze asupra propruu
proces de nsanatore. Fecare n parte trebue sa anazeze
sa accepte eu acea pe care au cautat, ubndu-se unu pe atu
dansnd unu cu atu, sa-1 evte.
Greg: 38 de an; abstnent de pasprezece an, partcpa a
programu Toxcoman Anonm; casatort, cu do cop;
actveaza n catate de conser pentru tner consumator de
drogur
- Ne-am cunoscut ntr-o zi, n parc. Ea citea un zar candestn, ar eu
ncercam sa-m gasesc un oc sub soare. Era vara, o smbata
dupa-amaza torda cama.
Aveam 22 de an ma asasem de facutate dupa prmu an,
dar strgam n gura mare ca o s-o reau ct de curnd, ca sa-
convng pe a me sa-m trmta ban n contnuare. Le era
mposb sa renun[e a vsu or de a ma vedea cen[at
profesnd o mesere, aa ca au fost garan[ me fnancar o
groaza de tmp.
Aana era cam grasa, avea 20-25 kg peste greutatea normaa,
ceea ce nsemna ca nu consttua o amenn[are pentru mne.
Nefnd perfecta, nu conta daca ma respngea. Am nceput
conversa[a cu ea ntrebnd-o ce ctete; a fost uor char de a
nceput. Rdea tot tmpu asta m-a facut sa ma smt bne, ca
cum a f fost un tp ncntator, foarte amuzant. M-a povestt
despre Msssspp Aabama, despre marure u Martn
Luther ng cum a partcpat a ee, despre ce a sm[t ucrnd
cu oamen acea care voau sa schmbe umea.
Pna atunc nu ma nteresase nmc n mod speca, dect cum
sa ma dstrez ma bne. Motto-u meu era: "Drogheaza-te trec
neobservat", dar o faceam mut ma bne pe prma dect pe a
doua. Aana era pna de va[a. Spunea ca pace a nebune
acum, ca s-a ntors n Caforna, dar ca uneor crede ca n-are
dreptu sa se smta mu[umta cnd at[a oamen sufera n [ara
asta.
Am stat cteva ore n parc n zua aceea, ratacnd fara nc un
scop paavragnd despre no. n cee dn urma, ne-am
ndreptat spre casa, pe care o mpar[eam cu a[, ca sa ne
drogam, dar cnd am a|uns, e se facuse foame. A nceput sa
mannce sa faca ordne n bucatare, n tmp ce eu ma
ndopam cu drogur n sufragere. Pusese muzca, -m aduc
amnte ca a vent cu o cana de unt de aune, bscu[ un cu[t
s-a aezat ,n sufetu meu" cum se spune. Ne-am pus pe rs
am rs pna n-am ma putut. Cred ca n zua aceea amndo
am asat sa se vada ca suntem dependen[, ma mpede dect
am facut-o vreodata dupa aceea. Nu ne-am scuzat nc unu, ne-
am comportat ca atare. Am facut amndo
I 97
FEMI CARE IUBESC PREA MULT
ce ne-a trecut prn cap, acum ca fecare gasse pe cneva care
sa nu- faca va[a amara dn cauza vcuu pe care-L avea. Fara
sa vorbm despre asta, am tut de a bun nceput ca o sa ne
n[elegem bine amndoi.
Ne-am dstrat de mute or dupa aceea, dar nu cred sa ma f
trat vreodata sentmentu acea de comuncare totaa, cnd
amndo asasem garda |os fara frca. Persoanee dependente
stau ma tot tmpu n defensva.
M-aduc amnte ca ne certam mereu cum ca n-a putea sa fac
dragoste cu ea daca nu ma drogam nante. Era sgura ca m
trezea repusa fnd aa grasa. Cnd ma ndopam cu drogur
nante sa facem dragoste, era sgura ca ma vedeam obgat s-o
fac, numa ca s-o suport pe ea. n reatate, trebua sa ma
droghez ca sa fu n stare sa fac dragoste cu cneva, orcne ar f
fost acea persoana. Nc unu dntre no nu avea o parere prea
buna despre sne. Pentru mne era uor sa ma ascund n spatee
dependen[e e pentru ca a ea, excesu de kograme dovedea
car ca exsta o probema. Lpsa mea de motva[e nfundatura
n care ntrase va[a mea nu sareau n och ca surpusu e de
kograme, care o nso[ea peste tot. Dec, asta faceam, ne
certam, ea zcnd ca n-a putea s-o ubesc cu adevarat pentru
ca e supraponderaa. Ma facea sa- spun ca nu conteaza cum
arata, mportant era eu e nteror atunc era nte o vreme.
Spunea ca mannca pentru ca era nefercta. Iar eu spuneam
ca ma droghez pentru ca nu sunt n stare s-o fac fercta. n feu
asta bonavcos de a vedea ucrure, ne potrveam perfect.
Fecare gaseam o scuza pentru ceea ce faceam.
Cu toate astea, nsa, ne prefaceam ca nu avem probeme cu
adevarat. La urma urme, erau at[a oamen gra at[a
droga[ pe ume. Aa ca gnoram, pur smpu, ntreaga
probema.
Eu am fost arestat, apo, pentru de[nere egaa de drogur. Am
stat zece ze n nchsoare, ar parn[ me m-au adus un avocat
zeos, care m-a nscrs a un program de recuperare, ca
aternatva a o deten[e de ma unga durata. n tmpu ceor
zece ze ct am fost nchs, Aana s-a mutat de a mne. Am fost
furos. Ma sm[eam abandonat. De fapt, ne certam aproape tot
tmpu. Acum, cnd prvesc napo, m dau seama ca nu era
uor de trat cu mne.
Paranoa care apare a consumator de drogur, ndferent daca
sunt ncepator sau veteran, ncepuse sa ma afecteze pe
mne. De asemenea, tot tmpu fe eram drogat, fe sm[eam
nevoa sa ma droghez. Aana o ua ca pe ceva persona,
gndndu-se ca daca ea ar arata ma bne, eu a dor sa fu
nga ea ma mut, nu sa ma droghez n fecare cpa. Credea ca
fug de ea. Pe naba, nu fugeam dect de mne!
Orcum, a dsparut fara urma vreo zece un; dn cauza vreunu
mar, banuesc. Conseru pe care-1 aveam a nsstat sa asst
a edn[ee Toxcomanor Anonm. Cum trebua sa aeg ntre
asta nchsoare, m-am dus. Am ntnt acoo oamen pe care-
tam dn vedere , dupa o vreme, a nceput sa se faca umna
n capu meu: ar f posb, totu, sa
98 I
uuu-u 'u
am probeme cu drogure. Oamen acea vedeau ma
departe de va[a or n tmp ce eu ma drogam nca n fecare z,
de dmnea[a pna noaptea. Aa ca am dat dracuu edn[ee
-am rugat pe un tp a care ma tot gndsem daca poate sa ma
a|ute. A devent sponsoru meu a Toxcoman Anonm, -1
chemam de doua or pe z, dmnea[a seara. Asta nsemna ca
trebua sa schmb totu - preten, dstrac[, absout totu - dar
am facut-o. Ac[unea de consere a a|utat ea, cac conseru
meu ta dnante prn ce aveam sa trec ma avertza. Orcum,
am reut, am fost n stare sa ma [n departe de drogur
acoo.
Aana s-a ntors a patru un dupa ce ncepuse abstnen[a mea
a T.A. |ocu a renceput. Era acea |oc pe care ma |ucasem
amndp. Conseru meu numea ,pactzare". Era feu nostru
de a ne foos unu de ceaat , bnen[ees, de a ne exersa
dependen[a. tam ca daca ntru n |ocu nostru, o sa ma
droghez dn nou. Acum nu ma suntem nc macar preten. N-
avea cum sa mearga daca nu ma puteam ,bo" mpreuna.
De ce 1-a atras Alana pe Greg
Greg Aana s-au egat puternc unu de ceaat char de a
nceput. Fecare suferea de o dependen[a care e conducea
va[a , dn prma z a ntnr or, fecare s-a concentrat pe
dependen[a ceuat ca sa dmnueze, prn compara[e,
mportan[a for[a propre bo. Apo, de-a ungu rea[e or,
cnd ma subt, cnd ma pe fa[a, dadeau pe rnd voe sa
preungeasca boaa, char daca fecare nega propra cond[e.
Este un tpar extrem de comun a cupure de dependen[,
ndferent daca foosesc substan[e chmce dentce sau dferte.
E foosesc comportamentu probemee ceuat pentru a
evta confruntarea cu gravtatea deterorar propre persoane -
cu ct e ma grava deterorarea cu att e ma mare nevoa ca
parteneru sa-[ ofere dstragerea, sa fe ct ma bonav, ct ma
obsedat, ct ma uor de manevrat.
n conformtate cu aceasta dnamca, Aana -a aparut u Greg
ca fnd pna de compasune, dornca sa sufere pentru ceva n
care credea. Aceasta trasatura consttue ntotdeauna o atrac[e
magnetca pentru o persoana dependenta, ntruct
dsponbtatea de a sufer este o cond[e sne ua non a
rea[e cu un astfe de bonav. Ea este garan[a ca bonavu nu
va f abandonat cnd ucrure ncep, neuctab, sa se
nrauta[easca. Numa dupa un ntreg de certur, numa dupa
ce Greg a fost nchs, a gast Aana for[a sa-1 paraseasca, char
daca pentru scurta durata. A revent a e, dornca sa rea rea[a
or de unde o asase, ca do dependen[ actv.
Greg Aana tau cum sa fe mpreuna doar daca erau bonav.
Cu toata dependen[a e ncontroaba de mncare, Aana se
sm[ea puternca sanatoasa, cu cond[a ca Greg sa se
drogheze mereu, dupa cum Greg consdera ca dependen[a u
de drogur nu era att de grava ca excesu e de hrana
greutate. Recuperarea u Greg a evden[at, prn contrast,
dependen[a e, dn care cauza nu s-au ma putut sm[ bne unu
cu ceaat. Ea ar f trebut sa saboteze abstnen[a u pentru a
reven, mpreuna, a vechu status uo.
I 99
wIrw
FEMEI CARE IUBESC PREA MUiT
Erk: 42 de an; dvor[at recasatort
- Eram dvor[at de un an |umatate cnd am ntnt-o pe Sue.
Un nstructor de a coegu unde antrenam echpa de fotba m-a
pus sa |ur ca vo ven a petrecerea u de casa noua, ata-ma,
ntr-o dumnca dupa-amaza, sngur n dormtoru or, utndu-
ma a mecu dntre Rams Forty Nners, n tmp ce to[ cea[
petreceau n sufragere.
Sue a ntrat sa- ase hana ne-am sautat. A pecat s-a
ntors dupa vreo |umatate de ora sa vada daca ma sunt acoo.
M-a tachnat ca ma ascund ca un urs n brogu u, ar n tmpu
pauze pubctare, am schmbat cteva vorbe. A pecat dn nou
s-a ntors cu un patou ncarcat cu toate bunata[e de a
masa. Atunc am vazut-o, de fapt, ma bne, m-am dat seama
ca era dragu[a. Dupa ce s-a termnat mecu, m-am aaturat
oaspe[or, dar ea nu ma era. Am afat ca era nstructor cu
|umatate de norma a sec[a de engeza, aa ca a doua z am
trecut pe a brou e am rugat-o sa ma ase sa ma revanez
pentru prnzu pe care m-1 adusese.
Zse ,sgur, daca am putea merge undeva fara teevzor", am
zbucnt amndo n rs. Dar n-a fost char o guma. Nu exagerez
cu nmc cnd spun ca sportu era totu pentru mne cnd am
cunoscut-o pe Sue. Aa se ntmpa cu sportu. Daca da voe,
te captveaza att de tare, ca nu ma a tmp pentru nmc
atceva. Eu aergam n fecare z. Ma antrenam pentru maraton,
m antrenam |ucator nso[eam a mecur, ma utam a
toate emsune sportve a teevzor.
Dar ma sm[eam sngur, ar Sue era foarte atragatoare. Char de
a nceput m-a dat toata aten[a or de cte or aveam nevoe
de ea, fara a nterven nsa n doean[ee sau nevoe mee. Avea
un baat, Tm, de ase an, ma n[eegeam bne cu e. Fostu e
so[ ocua n at stat venea sa-1 vada foarte rar, aa ca ne-a
fost uor - me baatuu - sa ne mpretenm. Pot sa afrm ca
Tm sm[ea nevoa unu barbat nga e.
M-am casatort cu Sue dupa un an, dar foarte curnd ucrure
au nceput sa mearga prost ntre no. Se pngea ca nu- dau
ncodata aten[e, nc e, nc u Tm, ca sunt ma mereu pecat,
ar cnd stau acasa, ma ut tot tmpu a teevzor. repcam ca
n-are de facut atceva dect sa ma bata a cap, ca ta foarte
bne cnd m-a ntnt, ca asta sunt. Daca nu- pace, poate sa
pece. Eram furos pe Sue ma tot tmpu, dar nu ma puteam
supara deoc pe Tm; eram content ca certure noastre
ndurereaza foarte tare. De, pe vremea aceea n-am vrut sa
recunosc, Sue avea dreptate. evtam pe ea pe Tm.
Sportu m oferea ceva de facut, subecte de conversa[e, de
medta[e, ceva sod confortab.. Crescusem ntr-o fame n
care sportu era snguru subect de dscu[e cu tata, snguru
mod n care puteam capta aten[a. Era aproape tot ce tam
despre ce nseamna sa f barbat.
Eram pe punctul de a o rupe cu Sue, prea ne certam mut. Cu ct ma
presa ma mut, cu att o contrazceam ma mut m gaseam
scaparea n |oggng, mecur de tot feu, atee de genu
acesta. Apo s-a produs
reparabu. ntr-o dumnca dupa-amaz, era un mec ntre
Mam Dophns Oakand Raders; a sunat teefonu. Sue era
afara cu Tm, -m amntesc ct de tare m-a deran|at ca a
trebut sa ma ntrerup, sa ma rdc sa as teevzoru. La
teefon era fratee meu care m-a spus ca tata facuse un atac de
cord murse.
M-am dus a nmormntare fara Sue. Ne certaseram att de
tare, ca am vrut sa ma duc sngur, bne am facut. Revenrea
acasa, a a me, m-a schmbat va[a. Iata-ma, prezent a
nmormntarea tatau meu, cu care nu fusesem ncodata n
stare sa stau de vorba, pe punctu de a dvor[a a doua oara,
dn cauza ca nu tam cum sa stabesc o egatura nc cu so[a
mea. Sm[eam ca-m psete ceva, nu n[eegeam de ce totu
m se ntmpa numa me. Eram un tp cumsecade, munceam
dn greu, nu suparam pe nmen. M-am pns de ma, me
sngurata[ mee.
M-am ntors de a nmormntare cu fratee meu ma mc. Nu se
putea opr dn pns. Spunea, prntre acrm, ca acum e prea
trzu, ca n-a fost ncodata apropat de tata. Acasa, toata umea
vorbea de tata, t cum e dupa nmormntare, oamen
amnteau dverse ucrur despre tata sporture u, ct de mut
e ubea, cum se uta ntr-una a teevzor. Cumnatu meu,
ncercnd sa faca o guma, spuse: ,t[, e prma data de cnd
sunt n casa asta ca nu merge teevzoru e nu se uta a
mec". M-am utat a fratee meu; a nceput sa pnga dn nou;
nu cu trste[e, cu amaracune. Brusc, m s-au deschs och am
vazut ce facuse tata cu va[a u ce faceam eu cu a mea. Ca
e, nu asam pe nmen sa se aprope de mne, sa ma cunoasca,
sa-m vorbeasca. Teevzoru era armura mea.
Am et dupa fratee meu ne-am dus cu mana pna a ac.
Am ramas mut tmp acoo. Pe masura ce-1 ascutam spunndu-
m cum sperase an a rnd ca tata o sa vada ca exsta, am
nceput sa ma ut a mne cu a[ och, sa reazez ct de mut
semanam tate. M-am gndt a fu meu vtreg, Tm, cum
atepta trst, ca un ca[e, sa- dedc un pc dn tmpu aten[a
mea, cum eram prea ocupat pentru e mama u.
n avon, pe drumu spre casa, m-am gndt a ce a vrea sa
spuna oamen despre mne a nmormntarea mea, asta m-a
a|utat sa vad ce aveam de facut.
A|uns acasa, am stat de vorba, sncer, cu Sue, pentru prma
data n va[a mea. Am pns amndo -am chemat pe Tm,
a pns e. Dupa asta, totu a fost mnunat o vreme. Faceam o
mu[me de ucrur mpreuna, ma pmbam cu bcceta cu Tm
mergeam a pcnc-ur mpreuna. Ieeam cu preten nvtam
a no. M-a fost greu sa ma dspensez de vechu meu obce,
sportu, dar trebua sa renun[ daca voam sa am vreo
perspectva. Doream dn tot sufetu sa fu apropat de ce pe
care ubeam, nu sa mor sa as n urma mea aceea
sentmente ca tata meu.
Dar s-a dovedt a f ma greu pentru Sue dect pentru mne.
Dupa cteva un, m-a spus ca are de gnd sa se anga|eze
undeva cu |umatate de norma n week-end. Nu m-a vent a
crede. Sfrtu de saptamna
101
1 , 1!
petreceam ntotdeauna mpreuna. Era reversu medae: Sue
fugea de mne acum! Am cazut de acord ca avem nevoe de
a|utor.
La edn[ee de consere, Sue a recunoscut ca aproperea
noastra o caca pe nerv, pentru ca nu ta ce sa faca, cum sa se
poarte cu mne. Amndo am vorbt despre dfcutatea de a f
apropat de o ata persoana. De ma ccase nante ca o gnor,
acum, ca- dadeam aten[e, se sm[ea ncomodata. Nu era
obnuta cu aa ceva. Fama e statuse ma rau a captou
afec[une-aten[e. Tata e, captan n marna, era mereu pecat,
ar mama e se sm[ea foarte bne aa. Sue crescuse cu
sentmentu sngurata[, tn|nd sa se aprope de cneva, dar, ca
mne, netnd cum s-o faca.
Am urmat, ctva tmp, programu de consere , a ndemnu
terapeutuu, ne-am nscrs n asoca[a famor cu rude
adoptate. Pe masura ce eu Tm ne apropam ma mut unu de
ceaat, Sue m facea greuta[, neasndu-ma sa partcp a
educa[a fuu e. Se sm[ea gnorata se parea ca perde
controu asupra u. Dar eu tam ca trebua sa-m stabesc
prerogatvee n ceea ce-1 prvea pe Tm daca voam sa am o
rea[e adevarata cu e.
Prezen[a a edn[ee asoca[e m-a a|utat ma mut dect orce
atceva. Erau edn[e pentru fam ca a noastra. A fost o
adevarata experen[a pentru mne sa- ascut pe a[ cum
povesteau despre upta or cu sentmentee. M-a a|utat sa- pot
vorb u Sue despre upta mea.
Vorbm nca suntem nca mpreuna, nva[nd cum sa ne
apropem unu de ceaat sa avem ncredere unu n ceaat.
Nc unu dn no nu e att de bun pe ct ar vrea, dar exersam.
Este un |oc cu totu nou pentru amndo.
De ce 1-a atras Sue pe Erik
Erk, sotar n zoarea sa auto-mpusa, tn|ea dupa ubre
afec[une, dar nu voa sa rte o apropere. Cnd Sue 1-a
abordat n zua n care au facut cunotn[a, semnaznd tact
ca- accepta m|oacee de evtare -obsesa fa[a de sport - Erk s-
a ntrebat daca nu cumva a gast femea deaa - cea care va
ub, dar va asa n pace. De Sue s-a pns subt de psa
u de aten[e, sugernd ca ntnrea or sa fe undeva, departe
de teevzor, e a-presupus, corect, ca ea are marea capactate
de a toera dstan[a dntre e. Atfe -ar f evtat.
n reatate, caren[a evdenta de comuncatvtate socaa
ncapactatea de a se ega afectv, dovedte de Erk, au atras-o
pe Sue. Tacerea u 1-a facut ma drag a asgurat-o ca nu
va cauta compana ator persoane, ncuznd femee, ar asta
era foarte mportant. Sue, ca mute ate feme care ubesc prea
mut, se temea sa nu fe parasta. Ma bne sa f cu cneva care
nu corespunde perfect doean[eor tae, dar pe care n-o sa-1
perz ncodata, dect sa a pe cneva care te ubete merta
sa fe ubt, dar care s-ar putea sa te paraseasca pentru
atcneva.
De asemenea, zoarea socaa a u Erk oferea ceva de facut
-putea sa arunce o punte peste prapasta care se ntndea ntre
e cea[.
102
Putea expca n fa[a um personatatea obsesa u, dnd
vna ma degraba pe tmdtate dect pe ndferen[a, pentru
fuga u dn fa[a orcaror contacte socae. Ma smpu spus, e
avea nevoe de ea.
Pe de ata parte, Sue se asa prnsa ntr-o stua[e care
reproducea toate aspectee negatve ae copare e -
snguratatea, ateptarea pna de speran[a a dragoste
aten[e, dezamagrea adnca, , n fna, dsperarea pna de
fure. Pe masura ce ncerca sa-1 obge pe Erk sa se schmbe,
comportamentu e confrma temere u egate de rea[e nter-
umane 1-a facut sa se zoeze ma mut.
Erk, nsa, s-a schmbat profund, datorta unor evenmente
dramatce dn va[a sa. Pentru a nu deven un ater-ego a tatau
sau - rece, nabordab - -a manfestat dorn[a de a nfrunta
capcaunu dn e: teama de apropere. Faptu ca s-a dentfcat
att de puternc cu mcu[u Tm a fost un factor ma|or n
hotarrea de a se schmba. Dar schmbarea u a atras dupa
sne necestatea schmbar ceora[ membr a fame. Sue,
cataputata de a gnorarea evtarea de catre so[ a curtea
asdua aten[a permanenta a acestua, a fost nevota sa
prveasca n fa[a dsconfortu cauzat de aten[a pe care o
prmea dupa care tn|se. Le-ar f fost uor, u Sue Erk, sa
se opreasca n acest punct, cu masa de |oc rasucta
urmartoru devent urmart, ar evtatoru - evtat. Ar f putut,
pur smpu, sa- schmbe roure, sa pastreze dstan[a dntre
e sa men[na nveu de spr|n recproc. Dar Sue Erk au
avut cura|u sa prveasca n adncu sufetuu or sa rte
apo, a|uta[ de terape de un grup de oamen n[eegator
empatc, sa se aprope unu de ceaat ca sa formeze un cupu
, mpreuna cu Tm, o fame.
Cuvintele sunt prea nesemniIicative pentru a scoate n evden[a
mportan[a deosebta, pentru no to[, a prmeor ntnr. Ca
terapeut, mpactu pe care-1 are asupra mea un pacent nou, a
prma noastra ntrevedere, m furnzeaza cee ma mportante
nforma[ pe care e prmesc de a acea persoana de-a ungu
tratamentuu. Prn ceea ce spune ceea ce nu spune, prn tot
ce reeva nfa[area fzca - poz[e, eegan[a, exprese facaa,
manere gestur, ton a voc, contact vzua (sau absen[a
acestu contact), attudne, st - prmesc o muttudne de
nforma[ despre feu cum ac[oneaza centu meu n ume, ma
aes n cond[ de stres. Toate concura spre a-m forma o
mprese puternca, ndubtab subectva, care-m spune ntutv
cum vo ucra cu aceasta persoana n rea[a pacent-terapeut.
Daca eu, ca terapeut, caut content sa evauez feu n care
nou meu cent prvete va[a, cnd se ntnesc orcare doua
persoane, se petrece un proces asemanator, de ma pu[n
content. Fecare cauta raspunsure a ntrebare pe care e
pune despre ceaat, bazndu-se pe boga[a de nforma[
transmse automat n prmee cpe ae ntnr. ntrebare care
se pun tact sunt, de obce, smpe: ,Et o persoana cu care am
ceva n comun?", ,Vo avea vreun avanta| daca [ cutv
pretena?", ,Et amuzant?"
103
Dar se pun atfe de ntrebar depnznd de cne sunt ce vor
cee doua persoane. Pentru fecare femee care ubete prea
mut, n spatee ntrebaror care, ra[onae, practce, se afa
atee, ma ferme, ntrebar a care ne stradum cu att ma mut
sa raspundem cu ct provn dn strafundure fn[e noastre.
,A nevoe de mne?", ntreaba, n tana, femea care ubete
prea mut.
,Ve avea gr|a de mne -m ve rezova probemee?" este
ntrebarea tacta dn spatee vorbeor rostte de barbatu care
vrea s-o aeaga partenera.
105
7. Frumoasa besta
,Sunt mu[ barba[ - spuse Frumoasa, care sunt mut ma ur[
dect tne, ar eu, n cuda nfa[ar tae, te prefer pe tne".
Frumoasa i bestia
In cee doua captoe anteroare, femee au exprmat a unson
aceea nevoe de a f de foos, de a a|uta barba[ cu care au o
rea[e. Cu sguran[a, ocaza de a f de foos acestor barba[ este
ngredentu prncpa a atrac[e pe care au resm[t-o. La rndu
or, barba[ au marturst ca vor sa gaseasca pe cneva care sa-
a|ute, sa e controeze comportamentu, sa e asgure
sentmentu de securtate sau sa- saveze - cneva care sa fe,
dupa expresa unua dn cen[ me barba[ -,femeia n alb".
Tema feme care- reabteaza pe barba[ prn for[a ubr e
atruste, perfecte, atotconsm[toare, nu este ncdecum
moderna. Basmee -consttund, n feu n care o fac, cee ma
mportante ec[ ae cutur care e creeaza e perpetueaza n
tmp - ne ofera, de veacur, vara[un ae aceste teme. n
,Frumoasa besta", o tnara frumoasa nocenta ntnete
un monstru respngator nspamntator. Ca sa- saveze
fama de mna u, consmte sa traasca aatur de e. Dupa ce
cunoate ma bne, reuete sa- nvnga dezgustu char
sa-1 ubeasca, n pofda nfa[ar sae exteroare
dezgustatoare. Atunc se petrece, bnen[ees, mracou chpu
de monstru foros dspare, ar e rea nfa[area umana, de
prn[. Sub noua nfa[are, este nu doar recunoscator, c
partener potrvt. Astfe, ubrea pentru e acceptarea chpuu
sau monstruos sunt raspatte nsutt cnd Frumoasa a ocu
cuvent nga e pentru a duce, mpreuna, o va[a
bnecuvntata.
Ca orce basm care a nfruntat secoee, fnd povestt
repovestt, ,Frumoasa besta" este ntruchparea unu adevar
sprtua profund n contextu une povet eterne. Adevarure
sprtuae sunt greu de n[ees char ma greu de pus n
apcare, pentru ca de mute or ee contravn vaoror
contemporane. La fe, exsta tendn[a de a se da o anume
nterpretare basmuu, care reconsodeaza o pre|udecata
cuturaa. n aceste cond[, se trece uor cu vederea peste
semnfca[a u profunda. Vom anaza n at capto ec[a de
profunda sprtuatate pe care ne-o ofera ,Frumoasa besta".
Dar ma nt, sa aruncam o prvre a pre|udecata cuturaa pe
care basmu pare s-o evden[eze, anume ca o femee poate
schmba un barbat daca ubete ndea|uns.
184
Aceasta credn[a, att de puternca perseverenta, patrunde
pna n strafundure pshcuu ndvdua coectv. Se refecta
nsstent n vorbrea comportamentu cotdan afrma[a
cuturaa tacta ca putem ndrepta pe cneva prn for[a dragoste
noastre ca, daca suntem feme, e char datora noastra sa o
facem. Cnd persoana a care [nem nu ac[oneaza nu smte
cum vrem no, cautam cu tot dnadnsu posbta[e de a
schmba comportamentu sau mentatatea acee persoane, cu
bnecuvntarea ceora[, de obce, care ne sfatuesc ne
ncura|eaza efortu (,A ncercat ...?"). Sugeste pot f pe ct
de contradctor pe att de numeroase, dar sunt pu[n preten
sau rude care se pot ab[ne sa nu e ofere. To[ vor sa te a|ute.
Char mass meda se prnde n |oc refecta acest sstem de
de preconcepute, consodndu-1 perpetundu-1 prn
mpactu pe care are, deegnd femea sa-1 puna n
apcare. De exempu, revstee pentru feme, char pubca[e
de nteres genera, au mereu artcoe de genu ,cum sa-[ a|u[
barbatu sa devna...", n tmp ce artcoee corespunzatoare
,cum sa-[ a|u[ partenera sa devna..." sunt practc, nexstente,
n pubca[e pentru barba[.
Iar no, femee, cumparam revstee ncercam sa e urmam
sfature, spernd sa-1 putem a|uta pe barbatu prezent n va[a
noastra sa se schmbe conform dorn[eor nevoor noastre.
De ce ne atrage pe no, femee, deea de a schmba persoana
nefercta, bonava de nga no, ntr-un partener perfect? De ce
este acest concept att de tentant n pofda ncercaror a care
ne supune?
Pentru unee, raspunsu e mpede: moraa udeo-cretna
cuprnde porunca de a- a|uta pe ce ma pu[n noroco dect
no. Suntem nva[ate ca avem datora sa raspundem cu
compasune generoztate ceor afa[ n nevoe. Sa nu
|udecam, sa a|utam; asta pare a f obga[a noastra moraa.
Dn nefercre, aceste motve pne de vrtute expca ndubtab
ntegra comportamentu moaneor de feme care decd sa-
a ca partener barba[ voen[, ndferen[, abuzv, cu caren[e
afectve, dependen[, sau atfe spus, ncapab de ubre
aten[e. Femee care ubesc prea mut fac aceasta aegere dn
nevoa compusva de a- controa pe ce drag, nevoe care
are orgnea n copare, cnd fet[ee au trat deseor emo[
copetoare ca teama, fura, tensunea nsuportaba, vnova[a,
runea, ma fa[a de sne fa[a de a[. Copu care crete ntr-
un asemenea medu va f dstrus de aceste emo[ pna ntr-
att, nct va deven ncapab sa ac[oneze daca nu gasete
modata[ de auto-aparare. Instrumentee sae de auto-aparare
vor ncude, ntotdeauna, un puternc mecansm de protec[e -
negarea - o motva[e subcontenta a fe de puternca -
controu. Fecare dn no foosete ncontent ntreaga va[a
dverse mecansme de aparare ca negarea, uneor dn cauza
unor feacur, ateor dn cauza unor probeme sau evenmente
ma|ore. n caz contrar, am f nevote sa ne ntrebam cne
106
suntem ce gndm am avea astfe sentmentu ca nu ne
potrvm nc magn deazate despre no nne, nc
crcumstan[eor n care ne afam. Mecansmu negar este
foostor n speca pentru gnorarea nforma[e pe care nu vrem
s-o contentzam. De exempu, a nu observa (a nega) ct de
mare s-a facut copu poate f o modatate de evtare a
sentmenteor cauzate de pecarea copuu de acasa. A nu
vedea sm[ (a nega) excesu de greutate pe care [-1 arata
ognda hanee devente prea strmte repreznta permsunea
de a ne afunda n contnuare n pacerea de a mnca.
Negarea poate f defnta ca refuz de a accepta reatatea a
doua nveur: a nveu a ceea ce se ntmpa de fapt a
nveu sentmenteor. Sa anazam cum pregatete attudnea
de negare o fet[a sa se transforme ntr-o femee care ubete
prea mut. Cop fnd, ea poate avea, de exempu, un parnte
care psete nop[e de acasa dn cauza une egatur
extracon|ugae. Spunndu-, sau spunndu--se de catre cea[
membr a fame, ca tata este ,ocupat cu munca", ea neaga ca
exsta probeme ntre parn[ e, sau ca se ntmpa ceva
anorma. Asta o mpedca sa se teama pentru confortu e sau
pentru stabtatea fame. Ea spune ca tata muncete dn
greu, ceea ce provoaca ma degraba compasunea, dect mna
teama care ar f resm[te daca ar nfrunta reatatea. Astfe,
ea neaga, n acea tmp, reatatea propre sentmente
despre aceasta reatate, creeaza o ume magnara n care
traete confortab. Exerc[u o a|uta, n feu acesta, sa-
dezvote capactatea de auto-aparare mpotrva sufern[e, dar,
n acea tmp perde capactatea de a aege ber. Negarea
practcata astfe opereaza automat, nestn|enta.
n fame cu probeme, membr e mpartaesc ntotdeauna
capactatea de a nega reatatea. Nu conteaza ct de grave sunt
probemee, fama nu devne dsfunc[onaa dect daca ntra n
func[une negarea. daca vreunu dn membr fame
ncearca, cumva, sa destrame negarea descrnd, de exempu,
stua[a fame n termen exac[, restu fame va opune o
rezsten[a puternca. Rdcuzarea e adeseor foosta pentru a
aduce a ordne persoana eta dn rnd, sau, daca asta nu are
efect, renegatu va f excus dn cercu acceptar, afec[un sau
actvta[or.
Nc una dn persoanee care foosesc mecansmu defensv nu
aege content sa ntre n dezacord cu reatatea, sa poarte
ochear de ca ca sa nu perceapa Cu acurate[e faptee
spusee ceora[. Nc una dn persoanee a care ac[oneaza
negarea nu decde sa- reprme sentmentee. Asta ,se
ntmpa de a sne" ntruct n efortu de a se prote|a mpotrva
confcteor, responsabta[or temeror copetoare, eu
anheaza nforma[a percep[e ncomode.
O fet[a a care parn[ se cearta deseor nvta o pretena sa
doarma a ea. Noaptea, trzu, fetee sunt trezte dn somn de
[petee parn[or care se cearta. Pretena optete: ,Da' tu ca
fac gaage parn[ ta. De ce [pa aa?"
I 107
Fca stn|enta, care a asstat, treaza, a mute asemenea
ncdente, raspunde vag ,Nu tu", ramne tacuta, n agona
contn[e e, n tmp ce strgatee contnua sa se auda. Mcu[a
nvtata habar nu are de ce pretena e ncepe s-o evte curnd
dupa aceea.
Invtata e ocota deoarece a fost martora unu secret de fame
-ar amnt astfe, permanent, pretene sae de ceea ce ea se
stradue sa nege. Incdente stn|entoare ca acea a certuror
dntre parn[ sunt att de dureroase pentru fet[a ca ea se
smte ma bne negnd adevaru cu att ma asduu va evta
pe orcne sau orce amenn[a sa- darme sstemu defensv
mpotrva sufern[e. Refuza sa retraasca stn|eneaa, teama,
fura, neputn[a, panca, dsperarea, runea, resentmentee
dezgustu. Dar pentru ca aceste emo[ puternce confctuae
sunt adversar cu care ar trebu sa upte daca s-ar asa cuprnsa
de ee, prefera sa devna tota nsensba. De ac provne
nevoa e de a controa oamen evenmentee dn va[a e.
Contrond ce se ntmpa n |uru e, poate crea sentmentu
de securtate. Fara ocur, fara surprze, fara sentmente.
Orce persoana, afata ntr-o stua[e ncomoda, cauta, n masura
posbuu, s-o stapneasca. Aceasta reac[e freasca devne
exacerbata a membr une fam dezorganzate dn cauza
sufern[e. Amnt[-va povestea Lse, cnd parn[ faceau
presun asupra e sa- mbunata[easca rezutatee coare:
exsta speran[a, reasta de atfe, ca ea ar putea ob[ne note
ma mar, dar ansee ca mama e sa puna capat acoosmuu
erau aproape nexstente; astfe ca, n oc sa nfrunte mpca[e
devastatoare ae acoosmuu mame, fama a aes
convngerea ca va[a or ar f ma buna daca cnd Lsa va ua
note ma bune.
Lsa, amnt[-va, cauta ea sa mbunata[easca (controeze)
stua[a stradundu-se ,sa fe ma buna". Comportamentu e
atrust nu reprezenta nc pe departe expresa fercr e de a
tra n acea fame sau de a tra, n genera. Ba dmpotrva.
Fecare actvtate casnca pe care o facea dn propre n[atva
reprezenta o ncercare dsperata de a corecta crcumstan[ee
nsuportabe, pentru care copu-Lsa se sm[ea responsaba.
Cop poarta, nevtab, povara vnova[e bamuu pentru
probemee grave care e afecteaza fama. Motvu este ca,
datorta omnpoten[e magna[e or, cred ca e sunt cauza
nen[eegeror famae dar ca au puterea sa e schmbe, n
bne sau n rau. Ca Lsa, mu[ cop neferc[ sunt nvnova[[ de
parn[ sau rude pentru probeme asupra carora nu au nc un
contro. Dar char fara bamu verba a membror fame,
copu asuma o mare parte dn responsabtatea pentru
necazurile lor.
Nu e uor sa consderam ca acest comportament atrust de ,a
f bun", aatur de eforture de a f de foos sunt, de fapt,
ncercar de a controa oamen stua[e fara a avea o
motva[e atrusta. Am vazut aceasta dnamca smbozata,
smpu succnt, de un semn afat pe ua une
agen[ unde am ucrat odata. Era un cerc taat n doua, partea
superoara reprezentnd un rasart de soare - strauctor
puternc coorat - partea nferoara fnd coorata n negru. Pe
af scra: ,A|utoru este partea nsorta a controuu". Propoz[a
era menta sa ne amnteasca noua, conseror, dar cen[or
notr, sa anazam ntotdeauna motvee care se ascund n
spatee nevo de a- schmba pe oameni.
Cnd efortu de a f de foos vne de a persoane provente dn
med famae nefercte sau care au, n prezent, o rea[e
stresanta, ar trebu sa suspectam nevoa de contro. Cnd
facem pentru atu ce ar putea sa faca sngur, cnd panfcam
actvta[e znce sau vtoare, cnd ndemnam, sfatum,
reamntm, avertzam sau ncercam sa convngem un adut,
cnd ne e greu sa-1 vedem confruntat cu consecn[ee ac[unor
u cautam fe sa- schmbam ac[une, fe sa naturam
consecn[ee -exact asta facem: controam. Nutrm speran[a ca
daca putem sa de[nem controu asupra parteneruu nostru,
atunc vom reu sa ne [nem n fru sentmentee.
Bnen[ees, cu ct ma asduu ncercam sa-1 controam, cu att
ma mut euam. Dar nu ne putem opri.
Femea care are obceu sa nege sa controeze este atrasa de
stua[e care necesta aceste caracterstc. |nnd-o departe
de reatatea stua[e de sentmentee cauzate de ea, negarea
o va conduce drept spre rea[e ncarcate de dfcuta[. Ca
urmare, ea va face uz de toate capacta[e e de a a|uta (adca
de a controa), pentru a face stua[a toeraba, n tmp ce va
nega gravtatea reata[. Negarea amenteaza nevoa de
contro, ar eecu nevtab a controuu amenteaza nevoia de a
nega.
Cazure de ma |os ustreaza aceasta dnamca. Femee
respectve au reut, datorta terape, sa patrunda semnfca[e
adnc ae comportamentuu or , atunc cnd natura
probemeor era asemanatoare, sa se mpce n ate grupur de
spr|n. Ee au fost capabe sa recunoasca adevarata
semnfca[e a a|utoruu or - ncercarea, ncontent motvata,
de a nega sufern[a controndu- pe ce drag. Intenstatea
dorn[e acestor feme de a f de foos parteneruu consttue
dovada ca era ma mut o nevoe dect o decze.
Conne: 32 de an; dvor[ata, are un baat n vrsta de 11 de an
- nante de programu terapeutc, nu-m amnteam nc macar
un motv pentru care sa se certe parn[ me. Tot ce m puteam
amnt este ca se certau tot tmpu. n fecare z, a fecare masa,
aproape n fecare cpa. Se crtcau unu pe atu, se
contrazceau unu pe atu, se nsutau unu pe atu, ar eu
fratee meu eram spectator. Tata statea a brou, sau tu eu pe
unde, ct putea, dar ma devreme sau ma trzu, trebua sa
a|unga acasa, atunc o uau de a capat. Rou meu n toata
aceasta poveste era, ma nt, sa pretnd ca nu se ntmpa
nmc, apo sa ncerc sa e atrag aten[a, pe rnd sau
deodata, cu tot feu de prost. m aruncam capu pe spate e
trageam un zmbet de ze mar sau spuneam
I 109
o guma sau orce ata proste care-m trecea prn cap, ca sa e
captez aten[a. De fapt, n adncu sufetuu meu eram sperata
de moarte, dar teama nu ma mpedca sa-m |oc rou cu
maestre. Faceam, dec, pe covnu gumeam, pentru ca ma
prcepeam, am a|uns curnd s-o fac cu norma ntreaga.
Exersam att de mut n fame, ca, nu dupa muta vreme am
nceput sa |oc acest ro peste tot. m efuam nterpretarea. n
esen[a, totu s-a redus a asta: cnd se ntmpa ceva rau, nu-
dadeam aten[e ncercam sa ascund reatatea. Aceasta
propoz[e ncapsueaza, n esen[a, tot ce s-a ntmpat cu
mara|u meu.
L-am ntlnit pe Kenneth pe cnd aveam 20 de an, a pscna dn
ocun[a mea. Era foarte bronzat arata nemapoment cu
bronzu acea de a surfng. Faptu ca nteresu u fa[a de mne a
fost att de mare nct a vrut sa se mute a mne curnd dupa
ce am facut cunotn[a, m-a facut sa cred ca aveam un vtor
mpreuna. De asemenea, fnd destu de vese, ca mne, m-am
gndt ca aveam toate atuure pentru a f ferc[.
enneth era cam ndecs, cam confuz n egatura cu carera u,
cu ceea ce vroa sa faca n va[a, ar eu -am ncura|at ct am
putut. Eram sgura ca a|ut sa progreseze daca-1 ghdez -
dau spr|nu de care avea nevoe. Practc, eu am uat toate
decze care prveau cupu nostru, char de a nceput, totu
e facea, cumva, tot cum vroa. Ma sm[eam puternca, ar e ta
ca se poate rezema de umaru meu. Era exact ce ne doream
fecare, banuesc.
Locuam mpreuna de tre sau patru un, cnd a trecut pe a no
o fosta pretena de-a u de a servcu. A fost surprnsa cnd a
auzt ca ocuesc cu enneth. M-a spus ca e nu men[onase
vreodata ca are o pretena, char daca se vad de doua-tre or pe
saptamna a ucru. Toate astea au et a veaa cnd ea a dat
dn co[ n co[ ncercnd sa se scuze ca 1-a vztat. E bne, asta
m-a derutat un pc -am ntrebat pe enneth ce se ntmpa.
EI a zs ca nu crezuse ca e un ucru mportant pentru ea. m
amntesc acum ct m-a fost de teama ct am sufert n
momentu acea. Dar numa pentru o cpa. Am aungat
sentmentu acea am devent foarte ra[onaa. Aveam doar
doua posbta[: fe sa ma cert cu enneth, fe sa dau utar
ncdentu sa nu-1 as pe enneth sa vada ucrure dect dn
perspectva mea. Am aes-o pe utma, m-am predat am facut
o guma despre tot ce se ntmpase. M-am proms sa nu ma
cert ncodata, ncodata, ca parn[ me. De fapt, gndu de a
ma enerva m producea efectv grea[a. Pentru ca n copare
fusesem att de preocupata sa- amuz pe to[ nu ndraznsem
sa am vreun sentment ma puternc, acum sentmentee ma
sperau -m strcau echbru. n pus, m pacea sa am nte
n casa, aa ca am acceptat expca[a u enneth am
ngropat ct ma adnc ndoee despre sncertatea egatur
noastre. Ne-am casatort cteva un ma trzu.
Au trecut rapid dosprezece an, cnd, ntr-o z, a sugesta une
pretene de a servcu, m-am trezt n cabnetu unu terapeut.
Credeam ca de[n nca ntegra controu asupra ve[ mee, dar
pretena mea m spusese ca e ngr|orata dn prcna mea
nsstase sa cer ajutorul unui terapeut.
no i
Fusesem casatorta cu enneth to[ ace dosprezece an
avusesem mpresa ca suntem ferc[, acum, nsa, a sugesta
mea, ne despar[sem. Terapeuta a vrut sa te de ce. Ce mergea
prost? I-am povestt despre o gramada de ucrur, men[onnd,
n tou dvaga[or mee, ca peca de acasa seara, a nceput o
data sau de doua or pe saptamna, apo de tre-patru or, ar n
utm cnc an, ase an, n ase dn cee apte nop[ ae
saptamn. n cee dn urma, -am spus u enneth ca m se
pare ca dorete sa fe n ata parte, aa ca ar face ma bne sa
se mute.
Terapeuta m-a ntrebat daca tu unde petrecea nop[e -
am spus ca nu, nu-1 ntrebasem ncodata. M-aduc amnte ct
de umta a fost. ,Toate nop[e aceea, n to[ acet an, tu nu
-a ntrebat nmcT Am raspuns ca nu, nmc, m-am gndt ca
oamen casator[ trebue sa- acorde o oarecare bertate. Ce
am facut totu a fost sa-1 sfatuesc sa petreaca ma mut tmp
cu fu nostru, Thad. Era ntotdeauna de acord cu mne, dar
seara ua dn nou zboru, revennd, destu de rar n cte o
dumnca, pe care -o petrecea aatur de no. Hotarsem sa-1
prvesc ca pe o persoana nu prea ntegenta, care avea nevoe
de toate ec[e aea nesfrte pe care e dadeam ca sa-1
men[n pe na de putre ca tata, ce pu[n. N-am vrut ncodata
sa recunosc ca facea exact ce vroa e sa faca ca m-era cu
neputn[a sa-1 schmb. De fapt, n decursu anor, ucrure s-au
nrauta[t tot ma mut, n pofda ncercaror mee de a ma purta
perfect. La acea prma edn[a, terapeuta m-a ntrebat ce
credeam ca face n nop[e n care psea. M-am enervat.
Refuzam, pur smpu, sa ma gndesc a asta, pentru ca, daca
nu ma gndeam, nu suIeream.
Acum tu ca enneth era ncapab sa aba o rea[e cu o
sngura femee, de pacea sguran[a pe care -o dadea o
rea[e permanenta, m daduse o me unu de ndc despre
acest comportament a u, nante, dupa casatore: a
pcncur unde dsparea ore ntreg, sau a petrecer, unde
ncepea sa vorbeasca cu o femee apo peca cu ea. Fara
macar sa ma gndesc a ce e de facut n stua[e aceea,
apeam a armu meu pentru a abate aten[a oamenor de a
ceea ce se ntmpa pentru a e arata ce persoana de treaba
sunt eu... poate pentru a demonstra ca mertam sa fu ubta,
ca nu eram o [pa de care pretenu sau so[u dorea sa scape
cnd putea.
M-a trebut mut tmp a terapeut sa-m aduc amnte ca mara|u
parn[or me suferse tot dn cauza ator feme. Se certau
pentru ca tata psea de acasa, ar mama, fara s-o spuna pe
eau, facea auz a faptu ca tata o nea apo reproa ca
ne neg|eaza pe to[. Am crezut ca ea 1-a gont am hotart sa
nu ma port ncodata ca ea. Aa ca am [nut totu n mne m-
am stradut sa zmbesc. Asta m-a adus a terapeut. Eram tot
zmbtoare radoasa a doua z dupa ce fu meu, n vrsta
de noua an, a ncercat sa se snucda. Am ,utat" ntmparea a
fe de repede cum u[ o guma, asta a aarmat-o pe pretena
cu care ucram. |nusem atta tmp a credn[a fermecata ca
ucrure se vor termna cu bne daca sunt dragu[a nu ma
supar ncodata...
111
faptu ca -am consderat pe enneth ma pu[n ntegent m-
a fost de foos. Sm[eam nevoa sa- dau ec[ sa ncerc sa-
organzez va[a, asta fnd probab pentru e un pre[ mc pentru
avanta|u de a avea pe cneva care sa- gateasca sa- spee,
de e facea exact ce voa i nici nu-1 ntreba nimeni nimic.
Dmensunea attudn mee de negare a reata[ era att de
mare, ca m-era mposb sa renun[ a ea fara a|utor. Fu meu
era extrem de neferct, dar nu voam sa-1 as s-o arate. Am
ncercat sa-1 convng ca e ferct, am facut gume pe socoteaa
acestu fapt, care -au facut, probab, sa se smta ma
neferct. Refuzam de asemenea sa admt ca merge ceva prost,
cnd eram n prezen[a cunotn[eor sau a pretenor. enneth
nu ma statea cu no de ase un nu spusesem nca nmanu
de despar[rea noastra, ceea ce facea ucrure ma greu de
suportat pentru fu meu. Era nevot sa [na totu secret sa-
ascunda, n pus, sufern[a. Nu voam sa afe nmen nu-1
asam nc pe e sa vorbeasca cu cneva despre asta. N-am vrut
sa vad ca dorea cu dsperare sa scape de acest secret.
Terapeuta m-a obgat sa ncep sa spun oamenor ca mara|u
meu perfect se termnase. M-a fost ngroztor de greu sa
recunosc asta. Cred ca ncercarea de snucdere a fuu meu a
fost Ielul lui de a spune: ,Hei, oameni buni! Ceva nu merge!"
Acum suntem ma bne. Eu Thad urmam, mpreuna separat,
programu de terape nva[am cum sa vorbm unu cu ceaat
sa ne contentzam sentmentee. Terapeuta a nsttut o
regua: n-am voe sa fac gume despre ceea ce se ntmpa n
tmpu edn[e. M-e greu sa renun[ a defensva sa
contentzez ce smt cnd fac aa, dar acum reuesc. Cnd ma
ntnesc cu cte un barbat, m trece prn mnte, uneor, gndu
ca barbatu acea ar avea nevoe de mne sa- ndrept, pe c, pe
coo, va[a, dar acum tu ca nu trebue sa ma as n voa aceu
gnd. Amntr fugare ae aceu ndemn bonavcos de ,a a|uta"
sunt snguree bree permse acum de terape. Ma smt ma bne
acum, rznd de comportamentu meu bonavcos, dect
nante, cnd rdeam ca sa ascund n strafundu sufetuu tot ce
era rau.
Conne a foost ma nt umoru pentru a dstrage aten[a - a e
parn[or e - de a reatatea amenn[atoare a rea[e or
nstabe. Foosndu- farmecu ntegen[a, e atragea aten[a
asupra e astfe, cearta nceta, ce pu[n pentru o vreme. De
fecare data cnd se ntmpa aa, ea nterpreta rou antuu
care- [nea aoata pe ce do combatan[, cu toate
responsabta[e care decurgeau de ac. Aceste nterac[un au
dat natere nevo e de a- controa pe cea[, ca sa se poata
sm[ n sguran[a -a exerctat controu dstragnd aten[a
prn umor. A nva[at sa fe extrem de sensba a semnee de
mne osttate manfestate de ce dn |uru e sa e evte fe
cu o pecare bne cronometrata, fe cu dstragerea aten[e
prntr-un zmbet dezarmant.
Avea un dubu motv pentru a- nega sentmentee: prmu,
gndu despar[r poten[ae a parn[or e era prea
nspamntator nsuportab;
112 ,
a doea, orce sentment ar f trat, n-ar f fost dect o pedca
n caea perfec[un spectacouu pe care dadea. A a|uns sa-
nege automat sentmentee, dupa cum, tot automat, cauta sa-
manpueze sa- controeze pe ce dn |uru e. Efervescen[a e
gaunoasa ndeparta, nendoenc, mute persoane, dar a[,
cum era enneth, care nu aveau de gnd sa stabeasca o
rea[e atfe dect a nve superfca, erau atra de stilul ei.
Faptu ca ea a putut tra an de ze cu un barbat care dsparea
cu oree, apo a nceput sa pseasca nop[e, fara sa-1 ntrebe ce
face sau unde petrece tmpu, ne da masura capacta[ e
extraordnare de negare, dar a mense temer dn spatee e.
Conne nu voa sa te; nu voa sa se certe sau sa nfrunte pe
cneva, ma aes nu voa sa traasca teroarea copare: aceea
ca dn cauza dsensunor, ntreaga e ume se va sfarma n
buca[.
A Iost Ioarte greu s-o fac pe Conne sa se anga|eze ntr-un proces
terapeutc care cerea sa abandoneze prncpaa sa arma
defensva -umoru. A fost ca cum -ar f cerut cneva sa
nceteze sa ma respre; ntr-o anumta etapa a terape, era
sgura ca nu va suprave[u fara umor. Ruga dsperata a fuu e
de a ncepe amndo sa nfrunte reatatea dureroasa n-a
penetrat sstemu e sod de aparare. Era att de departe de
reatate, ca se apropase foarte mut de mta nebune. Mut
tmp a edn[ee de terape a nsstat sa vorbeasca numa
despre probemee u Thad, negnd ca ea ar avea vreuna.
ntotdeauna ,cea puternca", n-avea de gnd sa renun[e a acea
poz[e fara upta. Dar ncetu cu ncetu, pe masura ce devenea
tot ma dspusa sa traasca panca ce eea a suprafa[a cnd nu
apea a umor, a nceput sa se smta n sguran[a. Conne a
nva[at ca de[ne, ca adut, mecansme de nfruntare a reata[
mut ma sanatoase dect cee pe care e foosse dn copare.
A nceput sa puna ntrebar, sa nfrunte reatatea, sa dea gas
euu e sa- faca cunoscute dorn[ee. A nva[at sa fe ma
sncera dect fusese an de ze cu ea nsa cu cea[. a
reut n cee dn urma sa- redrec[oneze umoru care ncude
acum rsu sanatos de ea nsa.
Pam: 36 de an; dvor[ata de doua or, mama a do bae[
adoescen[
- Am crescut ntr-o fame tensonata, nefercta. Tata a parast-o
pe mama nante de a ma nate eu, ar mama a devent ceea ce
eu numesc ,parntee unc" orgna. Nc unu dn cop pe care
tam nu aveau parn[ dvor[a[, ocund unde ocuam, ntr-
un ora de casa m|oce, prn an '50, eram prvte ca nte
cuda[en ce eram.
Eram foarte contncoasa a coaa, fnd un cop dragu[,
profesor ma smpatzau. Asta m-a a|utat enorm. Aveam succes
a coaa, ce pu[n. Am devent super-contncoasa, am ob[nut
numa note maxme n toate casee prmare. Uteror, nsa,
tensunea emo[onaa s-a acumuat att de mut, ca n gmnazu
n-am ma reut sa ma concentrez deoc, notele
I 113
FEMEI CAIlE IUBESC PREA MULT
mee au nceput sa scada, de n-am avut ncodata cura|u sa
ma duc a coaa nepregatta. Aveam mereu sentmentu ca o
dezamagesc pe mama m-era teama sa n-o fac de rs.
Mama, care era secretara, muncea dn greu ca sa ne ntre[na,
reazez acum ca era extenuata ma tot tmpu. Avea o doza
mare de orgou un profund sentment de |ena pentru ca era
dvor[ata, banuesc. Se sm[ea stn|enta cnd veneau cop a
no acasa. Eram sarac, de-aba reueam sa ne descurcam, dar
resm[eam aceasta nevoe fantastca de a men[ne aparen[ee.
N-ar f fost greu s-o facem, daca n-ar f vazut nmen cum
ocum, cac casa noastra nu era deoc o casa prmtoare, ca sa
nu spun dect att. Cnd pretenee ma rugau sa petrec
noaptea a ee, mama m spunea: ,Ee nu te vor pe tne." Facea
asta n parte pentru ca nu voa sa e ntorc nvta[a sa vna sa
doarma a no, dar nu tam asta cnd eram mca. Credeam ce
m spunea, ca sunt o persoana pe care oamen nu o doresc n
prea|ma lor.
Am crescut cu deea ca e ceva n neregua cu mne. Nu-m
dadeam seama ce, dar trebua sa fe egat de faptu ca nu
mertam sa fu ubta acceptata. n casa noastra, nu exsta
ubre, doar ndatorr. Partea cea ma rea era ca nu aveam voe
sa vorbm despre mncuna n care traam; cnd eram afara,
prntre oamen, cautam sa aratam ma bne dect n reatate -
ma ferc[, ma nstar[, ma pn de succes. Presunea de a ne
purta astfe era mensa, dar practc, tacta. M-era ngroztor de
teama ca n orce moment umea ar putea vedea ca nu sunt a
fe de buna ca cea[. De tam sa ma mbrac frumos sa ma
port cvzat, ma sm[eam ca o mpostoare. n adncu
sufetuu, tam ca sunt pna de defecte pna n maduva
oaseor. Daca umea ma smpatza, era pentru ca pacaeam.
Daca m-ar f cunoscut ma bne, ar f fugt de mne.
Faptu ca am crescut fara tata a nrauta[t ucrure, banuesc,
pentru ca n-am afat ncodata cum sa stabesc o rea[e cu
barba[, o rea[e de tp ,daruet-prmet". Barba[ erau
pentru mne nte anmae exotce, nterzse, dar fascnante n
acea tmp. Mama nu m-a vorbt ncodata prea mut despre
tata, dar pu[nu pe care m 1-a spus m-a facut sa cred ca nu
aveam de ce sa fu mndra de e. Aa ca n-am pus ntrebar; m-
era teama de ceea ce a f putut afa. Mame nu- paceau
barba[ asa sa se n[eeaga ca n esen[a sunt percuo,
egot, nu po[ avea ncredere n e. Dar eu n-aveam ncotro,
gaseam pe to[ fascnan[, ncepnd cu bae[ pe care -am
cunoscut n prma z de gradn[a. Faceam efortur dsperate sa
descopar ce m psete. Dar nu reueam sa afu. Cred ca era
dn cauza dorn[e mee arzatoare de a f apropata de cneva,
de a daru a prm afec[une. tam ca barba[ femee, so[
so[e se ubeau. Dar mama m sugera ma pe fa[a sau ma
subt, ca barba[ nu te fac fercta, ca te fac sa sufer, ca te
parasesc fugnd cu cea ma buna pretena a ta, sau nendu-te
n ate feur. Acestea sunt povete pe care eam auzt de a
mama pe masura ce creteam. Am uat hotarrea, probab, n
copare, sa-m gasesc pe cneva care nu ma va paras, care
4 !
nu va putea sa ma paraseasca, poate o persoana pe care nu o
dorete nmen atcneva. Apo cred ca am utat de hotarrea
mea. M-am vazut ma departe de rou meu.
N-a f reut ncodata sa exprm asta n cuvnte pe vremea
cnd nu eram nca adut, dar nu tam dect un sngur mod de a
f aatur de cneva, ma aes daca ace cneva era barbat: daca
avea nevoe de mne. Atunc nu m-ar f parast, pentru ca eu
a|utam, ar e m era recunoscator.
Nu- de mrare ca prmu meu preten era nfrm. Avusese un
accdent de mana rupsese cooana. Avea proteze a
pcoare foosea cr|e metace ca sa poata merge. Ma rugam
noaptea a Dumnezeu sa ma faca pe mne nfrma n ocu u.
Ne duceam mpreuna a dans stateam toata seara nga e.
Sgur ca era un baat destu de dragu[ orce fata s-ar f
bucurat sa fe cu e, pentru ca era o compane pacuta. Dar eu
aveam at motv. Eram pretena cu e pentru ca era sngur;
ntruct faceam un servcu, nu ma putea respnge dec nu
eram n perco sa sufar. Era ca cum a f avut o po[a de
asgurare mpotrva sufern[e. Eram nebuna dupa e, dar acum
tu ca aesesem pentru ca e, a fe ca mne, avea un
defect: defectu u era vzb, dec puteam f ntta sm[nd
durerea compasunea pentru e. A fost cu sguran[a, ce ma
sanatos preten a meu. Dupa e au urmat tner dencven[,
nereaza[ -to[ nte rata[.
Aveam 17 an cnd -am cunoscut pe prmu meu so[. Avea
necazur a coaa pcase a examene. Parn[ u erau
dvor[a[, dar se razboau nca unu cu atu. Comparata cu
stua[a u, a mea era buna| Puteam sa rasufu uurata sa nu-
m ma fe aa rune. Desgur, m-era ma de e. Era un
razvratt, e adevarat, dar banuam ca era aa pentru ca nmen
nantea mea nu-1 n[eesese cu adevarat.
De asemenea, coeIicientul meu de integen[a era cu 20 puncte ma
mare dect a u. zau ca aveam nevoe de asta. M-a trebut
un munte de argumente ca sa ncep doar a crede ca sunt egaa
u ca nu ma va paras pentru atcneva ma bun.
Rea[a mea cu e - , f atenta, am fost casator[ 12 an - se
baza pe refuzu meu de a accepta adevaratu u eu pe
ncercarea - n compensa[e - de a-1 schmba n ceea ce
credeam eu ca ar trebu sa fe. Eram convnsa ca ar f mut ma
ferct, s-ar sm[ mut ma bne cu e nsu, daca m-ar asa sa-
arat cum sa se poarte cu cop notr, cum sa- conduca
afacerea, cum sa comunce cu fama. Urmasem coaa n
contnuare, specazndu-ma, bnen[ees, n pshooge. Va[a
mea devense ncontroaba, mzeraba, ar eu nu-m gassem
atceva de facut dect sa studez cum sa am gr|a de toata
umea. Ca sa fu sncera cu mne nsam, cautam dn rasputer
raspunsure, dar credeam ca de fapt chea fercr mee era sa-
1 fac pe e sa se schmbe. Era evdent ca e avea nevoe de
a|utoru meu. Uta sa- pateasca facture mpoztee. Uta de
promsune pe care e facea copor me. aducea pe cen[
I 115
FEMEI CARE IUBESC PRO MULT
u a exasperare, ar aceta m se pngeau me ca nu- ducea
a bun sfrt ucrare pe care e ncepuse pentru ei.
N-am fost n stare sa-1 parasesc pna ce n-am n[ees cum era
e de fapt ca era atfe dect voam eu sa fe. Am petrecut
utmee tre un ae mara|uu nostru prvnd - nu [nndu-
acee ntermnabe ec[ - fara sa scot nc un cuvnt, doar
prvnd. Atunc am reazat ca nu pot tra cu acea care era e n
reatate. To[ ace an ateptasem sa-1 pot ub pe barbatu
acea mnunat care ar f putut deven, credeam eu, cu a|utoru
meu. Doar speran[a ca se va schmba de dragu meu m-a [nut
nga e to[ ace an.
Nu-m era nca mpede ca aveam tendn[a sa aeg barba[ care
nu erau bun, dupa parerea mea, aa cum erau c aa cum
vedeam eu: avnd nevoe de a|utor. M-am prns de asta doar
dupa ma mute rea[ cu barba[ mposb: unu era dependent
de mar|uana, atu era homosexua; unu era mpotent, atu cu
care am avut o rea[e ndeungata spunea ca are o casnce
nefercta. Cnd acea rea[e s-a termnat (dezastruos), nu am
ma putut sa cred ca eram ghnonsta. n[eegeam ca trebue sa
f avut eu partea mea de vna n tot ce m se ntmpase, m
uasem de acum cen[a n pshooge, dar va[a mea se derua
acum cu un sngur scop: sa a|ut oamen. Acum tu ca domenu
meu de actvtate este pn de oamen ca mne, care- a|uta pe
a[ a servcu , tot smt nevoa sa- a|ute pe ce apropa[.
Sngura mea metoda de a stab o rea[e cu bae[ me era sa
e aduc amnte de ceva, sa- ncura|ez, sa e dau ec[, sa ma
ngr|orez dn cauza or. Asta era tot ce tam ca nseamna
ubre: sa ncerc sa a|u[ oamen, sa te preocupe va[a or. N-
aveam nc cea ma vaga dee despre cum sa- accep[ pe
oamen aa cum sunt, poate dn cauza ca nu ma acceptasem pe
mne nsam ncodata.
Va[a m-a facut un mare servcu n ace moment. Tot eafoda|u
meu s-a darmat. Cnd s-a ncheat egatura mea cu barbatu
care era casatort, bae[ me aveau probeme cu egea, ar
sanatatea mea era a pamnt. Pur smpu, nu ma eram n
stare sa am gr|a de nmen. Po[stu sub supravegherea carua
se afa fu meu, a fost ce care m-a spus ca a face ma bne sa
ncep sa am gr|a de mne. nu tu cum am auzt ce-m spune.
Dupa to[ an acea petrecu[ cu pshooga, a trebut sa vna e
sa patrunda n sufetu meu. A fost nevoe ca va[a mea sa se
prabueasca cu zgomot n |uru meu, ca sa ma trezesc sa ma
ut a mne a profunzmea ur mee fa[a de mne nsam.
Unu dn cee ma dfce ucrur pe care am fost nevota sa e
nfrunt a fost faptu ca mama nu dorse ncodata
responsabtatea de a ma crete, nu ma dorse ncodata, car.
Acum, ca adut, sunt n stare sa n[eeg ct de greu -a fost. Dar
toate mesa|ee aceea pe care m e dadea despre ce care nu
voau sa ma aba n prea|ma - o descrau de fapt pe ea nsa.
am tut asta ntr-o oarecare masura, cop fnd, dar cred ca n-
am putut s-o accept, aa ca am gnorat reatatea. Curnd de
tot, gnoram orce, m nterzceam sa aud crtce pe care m e
arunca n fa[a, sau ct de
tare se supara cnd ma amuzam de ceva. Era prea
nspamntator sa smt toata osttatea pe care o ndrepta spre
mne, aa ca am ncetat sa smt, n-am ma reac[onat m-am
foost ntreaga energe ca sa fu buna, sa- a|ut pe a[. Atta
tmp ct ucram cu atcneva, nu aveam tmp pentru mne, n-
aveam tmp sa-m smt propra-m sufern[a.
A fost un adevarat oc pentru orgou meu, dar m-am aaturat
unu grup de pshoterape acatut dn feme care aveau
probeme cu barba[, smare cu ae mee. Grupu era de feu
ceor pe care n mod obnut e-a f condus datorta profese
mee, dar ata-ma acoo, un um partcpant. De eu meu a
ncasat-o zdravan, grupu m-a a|utat sa-m examnez mpusu
de a- conduce de a- controa pe a|., sa- pun capat.
ncepeam sa ma vndec n foru meu nteror. In oc sa ma
concentrez asupra atora, aveam, n sfrt, gr|a de mne.
aveam attea de facut. O data ce am nceput sa ma concentrez
asupra renun[ar a rectfcarea ve[or atora, a trebut, practc,
sa nu ma vorbesc! Tot ce spusesem atta amar de tmp fusese
,de a|utor". A fost un oc ngroztor sa reazez ct de mut am
organzat controat ve[e atora. Schmbarea de
comportament a adus o schmbare radcaa a munc mee
profesonae. Sunt mut ma capaba acum sa fu aatur de
cen[ me, spr|nndu- n tmp ce e rezova probemee.
nante, sm[eam aceasta responsabtate uraa de a hotar
pentru e. Acum e mut ma mportant sa- n[eeg.
A trecut un tmp a aparut n va[a mea un barbat dragu[. Nu
avea nevoe de a|utoru meu deoc. Nu era nmc n neregua cu
e. La nceput m-am sm[t stnghera, nva[nd cum ,sa fu" cu
e n oc sa ncerc sa-1 schmb compet. La urma urme, acea
fusese feu meu de a ma raporta a oamen. Dar am nva[at sa
nu fac nmc, c doar sa fu eu nsam pare sa mearga. Ma smt
ca cum va[a mea tocma ncepe sa capete sens. contnu
sa ma duc a grupu meu, ca sa nu cad ar n veche deprnder.
Uneor totu n mne vrea dn nou sa fe maestru de ceremon,
dar tu ca nu e bne sa ma cedez aceu mpus.
Ce egatura are asta, cu negarea controu?
Pam a nceput prn a nega reatatea attudn de mne
osttate a mame fa[a de ea. A refuzat sa accepte ce nsemna
n fama e sa f ma curnd un obect ndezrab dect un cop
ubt. -a nterzs sa smta, cu asta basta, pentru ca suferea
prea mut. Uteror, aceasta ncapactate de a percepe tra
norma emo[e a facut posba mpcarea e n rea[e cu
barba[ pe care -a aes. Sstemu e emo[ona de avertzare,
care atfe ar f ndepartat-o de e, a fost noperant a nceputu
fecare rea[, dn cauza attudn de negare exacerbate.
ntruct nu era capaba sa perceapa, emo[ona, ce nseamna
sa f cu un barbat, ea percepea barba[ doar ca avnd nevoe
de n[eegerea a|utoru e. Modeu u Pam de dezvotare a
une rea[ n care rou e era de a n[eege, a ncura|a a-
perfec[ona parteneru este o formua des foosta de femee
care ubesc prea mut
I 117
wjipj`w
*"'
produce, de obce, exact contraru rezutatuu ateptat: n
ocu unu partener recunoscator, oa, egat de ea prn
devotament dependen[a, o astfe de femee descopera
curnd ca are un barbat care devne dn ce n ce ma razvratt,
ma ranchunos ma crtc a adresa e. Dn nevoa de a-
men[ne ndependen[a respectu de sne, e e nevot sa
nceteze de a o vedea ca sou[e a toate probemee u o
transforma, n schmb, n sursa mutora dntre probemee sae,
daca nu char a tuturora.
Cnd se ntmpa asta, rea[a se farm[eaza, femea se
scufunda adnc n eec dsperare. Daca nu e n stare sa
determne pe cneva att de neputncos nepotrvt s-o
ubeasca, cum ar putea spera sa ctge sa men[na ve
dragostea unu barbat ma sanatos ma potrvt? Asta expca
de ce femee care ubesc prea mut schmba o rea[e proasta
cu una ma proasta - cu fecare eec, ee se smt dn ce n ce
ma pu[n vaoroase.
Ne amurm, astfe, ce dfc este pentru asemenea feme sa
dstruga acest tpar pna nu a|ung sa n[eeaga nevoa
fundamentaa care e mpnge sa ac[oneze aa. Ca mute ate
feme a caror profesune mpca assten[a, Pam -a foost
carera ca sa- sus[na fragu sentment a vaor. Se putea
raporta doar a nevoa de a|utor fa[a de cea[ - cen[, propr
cop, so[, partener. Cauta modatatea de a evta
contentzarea sentmentuu de nadecvare nferortate.
Pna ce nu a nceput sa smta ct de mare este puterea de
vndecare a n[eeger acceptar pe care e-a prmt de a
ega e dn grupu de terape, respectu e de sne nu s-a
dezvotat nu -a dat posbtatea sa stabeasca rea[ normae
cu cea[, ncusv cu un barbat sanatos.
Ceeste: 45 de an; dvor[ata, mama a tre cop care ocuesc cu
tata or n stranatate
- Au fost, probab, ma mut de o suta de barba[ n va[a mea
parez pe ce vre[ ca fecare, fara excep[e, a fost fe cu mut
ma tnar dect mne, fe vreun artst escroc, fe dependent de
drogur sau acoo, fe homosexua, fe nebun de egat. O suta
de barba[ to[ mposb. Cum -o f gast?
Tata era preot n armata. Asta nsemna ca |uca rou barbatuu
bun, ubtor, peste tot, dar nu acasa, unde nu se obosea sa fe
atfe dect era - egost, autortar crtc. E mama credeau
ca no, cop, exstam ca sa-1 a|utam sa- ndepneasca arada
profesonaa. Trebua sa fm perfec[, und numa note de zece,
fnd ncntator de socab nefacnd ncodata necazur. Data
fnd atmosfera dn casa, era mposb. Putea sa ta tensunea
cu cu[tu cnd era tata acasa. E mama nu erau deoc
apropa[. Ea era furoasa tot tmpu. Nu [pnd a e, c
nabundu- mna care cocotea n ea. De cte or tata facea
ceva ce-1 rugase mama, facea dnadns pe dos. O data se
strcase ceva a ua dn fa[a e a reparat-o cu nte cue mar
de tot, care au strcat-o ma rau. nva[asem cu to[ sa-1
asam n pace.
118
Cnd a et a pense, a ramas acasa fecare z fecare noapte
asata de Dumnezeu, eznd n fotou u cu un aer posac. Nu
vorbea, dar smpa u prezen[a ne facea va[a grea. uram.
Atunc n-am reut sa vad ca are propre u probeme, sau ca
no avem, dupa feu n care reac[onam a prezen[a u -1
asam sa ne controeze. Era o compet[e permanenta: cne
controeaza pe cne? Iar e o ctga ntotdeauna fara sa faca
nmc.
n orice caz, devensem de mut razvratta fame. Eram furoasa
a fe ca mama, ar sngura modatate n care dadeam gas
fure era sa respng toate vaore ntruchpate de parn[ me,
sa ma desprnd sa ncerc sa fu opusu orcu orcaru ucru
dn fame. Presupun ca ce ma nfura ce ma tare, era faptu ca
paream aa de norma prv[ dn afara. A f vrut sa strg dn
toate putere sa spun tuturor ct de ngroztoare era fama
mea, dar nmen nu se obosea sa observe. Mama surore
mee se bucurau ca eu sunt sngura probema, ar eu e-am
facut pe pac, |ucndu-m rou cu prsosn[a..
Am ansat un zar candestn n ceu, care m-a vrt ntr-o
groaza de necazur. Apo am pecat a coegu de ndata ce m
s-a vt ocaza, am pecat dn [ara. Nu puteam pune ntre mne
fame dstan[a care sa ma mu[umeasca. n exteror eram o
rebea, dar n foru meu nteror nu era dect dezorentare.
Prma mea experen[a sexuaa am trat-o n Europa cu un
amercan, nu s-a consumat. Am facut apo dragoste cu un
student afrcan. Era dornc sa afe mute ucrur despre State, ar
eu m-am sm[t ca cum a f fost mentoru u - ma puternca,
ma n[eeapta, ma practca. Faptu ca eu eram aba e negru
a produs vva. Nu m-a pasat; m-a consodat deea ca sunt o
razvratta.
C[va an ma trzu, eram tot a coegu, am cunoscut un
engez m-am martat cu e. Era tpu de nteectua provent
dntr-o fame bogata. Tot respectu pentru e. Avea tot 27 de
an era vrgn. Ca nante, eu eram profesoru, ceea ce m-a
facut sa ma smt puternca ndependenta. sm[eam ca am
controu.
Am fost casator[ apte an, am trat n stranatate, ar eu eram
terb de agtata nefercta fara sa tu de ce. Apo am
cunoscut un tnar student orfan am nceput cu e o rea[e cu
adevarat furtunoasa, n tmpu carea m-am parast so[u ce
do cop. Tnaru avusese rea[ sexuae doar cu barba[, pna
sa ma ntneasca pe mne. Am trat do an cu e n
apartamentu meu. A avut aman[ barba[, dar nu m-a pasat.
Am ncercat tot feu de ucrur cnd faceam sex, am ncacat
toate regue. Pentru mne a fost o experen[a, dar dupa un
tmp m-a apucat dn nou nentea -am ndepartat dn va[a
mea ca ubt, de suntem az preten. Dupa e a urmat un
ung r de egatur, cu nte [p foarte dubo. To[, absout to[,
s-au mutat a mne, ca sa nu spun ma mut. Ma|ortatea au
mprumutat ban de a mne, uneor m de doar, ar c[va m-
au trt char n nte afacer egae.
, 119
Nc prn cap nu-m trecea ca am o probema, n cuda ceor
petrecute. Cum fecare dn barba[ ata prmea ceva de a
mne, credeam ca eu sunt cea puternca, cea care de[ne
controu.
Apo m-am ntors n State m-am ncurcat cu un tp care cred
ca a fost ce ma rau dn tot ru. Era att de acooc, nct
fusese afectat creeru. Devenea voent ct a cp, nu se spaa,
nu muncea era deseor arestat pentru decte egate de
acoosm. M-am dus cu e a agen[a unde partcpa a un
program pentru ofer condamna[ pentru acoosm, ar
nstructoru de acoo m-a sugerat sa consut eu un conser,
pentru ca se vedea ca am eu probeme. ,Se vedea" pentru e,
poate, nu pentru mne; credeam ca omu cu care eram avea
probeme, ca eu n-aveam nmc. Dar m-am dus a o edn[a de
consere ntr-o cpa, femea aceea m-a facut sa vorbesc
despre rea[e mee cu barba[. Nu-m prvsem ncodata va[a
dn acest punct de vedere ma nante. Am hotart sa contnu
astfe, am fost a|utata sa ncep sa vad modeu pe care m-
creasem.
m zavorsem, n copare, att de adnc capactatea de a
sm[, ca acum aveam nevoe de toate dramee acestor barba[
ca sa pot sm[, ce pu[n, ca traesc. Probeme cu po[a,
drogur, fraude fnancare, oamen percuo, sex nebunesc -
toate acestea devensera obnute n va[a mea. In reatate,
nc char ee nu ma faceau sa am vreun sentment.
Am contnuat cu edn[ee de consere, a sugesta
conseruu meu, m-am aaturat unu grup pshoterapeutc de
feme. Acoo am nceput sa afu, treptat, cte ceva despre mne,
despre atrac[a fa[a de barba[ nesanato sau nepotrv[ pe
care puteam domna prn efortu de a- a|uta. De ma
anazasem n Anga an a rnd, vorbnd a nesfrt despre ura
pentru tata mna fa[a de mama, nu e-am egat ncodata de
obsesa mea pentru barba[ mposb. De ma gndeam ca
anaza m facea un servcu enorm, nu m-a a|utat deoc sa-m
schmb modeu de va[a. De fapt, cnd m anazam
comportamentu, vedeam ca stua[a mea se nrauta[ea cu
tmpu.
Acum, datorta conser grupuu de pshoterape, pe masura
ce ma nsanatoesc, rea[e mee cu barba[ se normazeaza,
cte pu[n, ee. Cu ctva tmp n urma am avut o rea[e cu un
dabetc care nu voa sa- a nsuna, ar eu stateam cu e
ncercnd sa-1 a|ut, batndu-1 a cap ca e percuos ce face
cautnd sa- mbunata[esc respectu de sne. Poate ca suna
aurea, dar egatura cu e a fost un pas ,nante"! Ce pu[n, e
nu era tota dependent. totu, m |ucam rou bne-cunoscut
de femee puternca, responsaba de bunastarea barbatuu.
Am sa- as n pace pe barba[ o vreme, pentru ca am n[ees, n
sfrt, ca n reatate nu vreau sa port de gr|a unu barbat, dar
aceasta este nca sngura modatate pe care o cunosc de a
stab o rea[e cu un barbat. Barba[ au reprezentat feu meu
de a evta sa am gr|a de mne. Ma straduesc sa nva[ sa ma
ubesc, sa am gr|a de mne de data aceasta, sa renun[ a
toate acee dstrac[, cac asta au fost barba[ n va[a mea. Ma
tem, totu, pentru ca ma prcepeam ma bne sa e port de gr|a
or dect me.
Vedem ac dn nou cee doua teme nseparabe, negarea
controu. Fama u Ceeste traa ntr-un haos emo[ona, dar
haosu nu a fost ncodata recunoscut sau exprmat pe fa[a. Nc
char revota e mpotrva reguor normeor famae n-a asat
sa se n[eeaga dect vag drama profunda a fame. Ura, dar
nmen n-o ascuta. n frustrarea zoarea e, Ceeste -a
ngropat toate sentmentee, n afara de unu sngur: fura fa[a
de tata sau care nu era acoo, nga ea, fa[a de restu fame
pentru ca refuza sa accepte probemee sau sufern[a e. Dar
fura e putea n derva; Ceeste nu a n[ees ca fura avea
orgnea n ncapactatea e de a schmba fama pe care o
ubea de care avea nevoe. Cum nu- erau satsfacute nc una
dn nevoe e de ubre securtate n ace medu fama, a
cautat rea[ pe care e putea controa, cu barba[ care nu erau
a fe de educa[, expermenta[, nstar[ sau reaza[ dn punct
de vedere soca ca ea. Ct de adnca devense nevoa e de
mpcare ne-o reeva nadecvarea totaa a utmuu e partener,
acooc n utma faza, foarte aproape de stereotpu be[vuu
cronc. totu, Ceeste, ntegenta, sofstcata, educata,
practca, a trecut cu vederea toate semnee care- aratau ct de
bonavcoasa nepotrvta este aceasta egatura. Negarea
propror sentmente percep[ nevoa de a controa
barbatu rea[a cu e au tras n baan[a mut ma mut dect
ntegen[a e. Un aspect ma|or a recuperar u Ceeste a
mpcat renun[area a anaza nteectuaa a propre persoane
ve[, contentzarea acee durer emo[onae profunde care
nso[ea zoarea enorma pe care o suportase contnuu.
Aventure sexuae - numeroase exotce - au fost posbe
tocma pentru ca Ceeste a seszat o att de fraga conexune
ntre ea cea[, ntre ea propru e trup. Cert este ca aceste
rea[ au mpedcat-o sa rte o apropere reaa de cea[.
Dramee framntare au substtut ntenstatea
amenn[atoare a ntmta[. Recuperarea a nsemnat o peroada
n care sa fe doar cu ea nsa, fara nc un barbat care s-o
dstraga, sa- contentzeze sentmentee. Incusv dureroasa
zoare. A nsemnat, de asemenea, prezen[a ator feme care -
au n[ees comportamentu sentmentee -au vadat
eforture de a se schmba. Recuperarea cere u Ceeste sa
nve[e m|oacee de a stab rea[ cu ate feme de a avea
ncredere n ee, dar modatatea de a stab o rea[e cu ea
nsa de a avea ncredere n sne.
nante de a putea stab o rea[e sanatoasa cu un barbat,
Ceeste trebue sa dezvote o rea[e cu ea nsa, ar n aceasta
prvn[a ma are mute de facut. n esen[a, toate ntnre e cu
barba[ au fost doar expres ae mne, revote haosuu dn
sufetu e, ar ncercarea de a- controa pe partener e nu a
fost dect o ata ncercare de a nabu for[ee sentmentee
care o mnau. Ea are de ucrat cu sne cu ct va ctga o ma
mare stabtate nteroara, cu att aceasta se va refecta ma
mut n rea[e e cu barba[. Pna cnd nu va nva[a sa se
ubeasca pe sne sa aba ncredere n sne, Ceeste nu va f n
stare sa smta ce nseamna sa ubet sa a ncredere ntr-un
barbat, sau sa f ubta de e consderata demna de
ncredere...
120
121
Mute feme fac greeaa de a cauta un barbat cu care sa
dezvote o rea[e fara ca, ma nt, sa stabeasca o rea[e cu
sne; ee trec de a un barbat a atu ncercnd sa afe ce e
psete. Cautarea trebue sa nceapa acasa, cu sne. Nmen nu
ne va ub vreodata ndea|uns ca sa ne mpneasca, daca nu ne
ubm no nne, pentru ca ncercnd, cu sufetu go, sa gasm
dragostea, nu vom gas dect un at sufet go. Evenmentee ce
se manfesta n va[a noastra nu sunt dect refectarea foruu
nostru nteror: ce credem despre propra noastra vaoare,
despre dreptu nostru a fercre, despre ce mertam n va[a.
Cnd ne schmbam aceste parer, se schmba va[a noastra.
|ance: 38 de an; casatorta, mama a tre bae[ adoescen[
- Uneor, cnd a depus efortur mense sa men[ aparen[ee n
exteror, e practc mposb sa ma ara[ cuva ce se petrece n
sufetu tau. I[ vne greu sa te cunot pe tne nsa[. An de
ze tanusem ce se petrecea n casa, |ucnd teatru n fa[a
ceora[. Am nceput, de tmpuru, ca eeva, sa-m asum
responsabta[, sa aerg dupa func[ n coaa, sa vreau sa
de[n controu. Ma sm[eam formdab. Uneor cred ca a f fost
n stare sa ramn n ceu an a rnd. Acoo eram cneva care
avea succes. Veneam acasa cu ttu de regna, captan a
echpe de nstructor vce-preednta de casa. Eu Robbe
char am fost ae ce ma dragu[ cupu pentru abumu anua a
co. Totu parea mnunat.
acasa totu parea mnunat. Aveam o casa mare frumoasa,
cu pscna aproape tot ce ne doream sub aspect matera. Ce
ne psea era tanut n sufetu nostru, unde nu se vedea.
Tata caatorea ma tot tmpu. pacea sa stea a mote, sa
cueaga cte o [pa de a bar. De cte or era acasa, cu mama,
ncepeau nte certur nforatoare. Atunc mama no to[, care
ne afam n casa, eram nevo[ sa-1 auzm cum o compara cu
ceeate feme pe care e cunoscuse. Se bateau. Cnd se
ntmpa asta, fratee meu ncerca sa- desparta, sau eu eram
nevota sa chem po[a. Era de-a dreptu nforator.
Dupa ce peca napo a drumure Iu, mama purta ung dscu[
cu mne cu fratee meu, ntrebndu-ne daca sa-1 paraseasca
pe tata. Nc unu dn no nu voam sa ne uam responsabtatea
aceste decz, char daca uram certure dntre e aa ca
ocoeam raspunsu. Dar nu s-a despar[t de e ncodata; era
prea teama ca perde suportu fnancar pe care -1 oferea tata.
A nceput sa mearga a doctor reguat sa a o gramada de
paste, ca sa poata ndura totu. Atunc numa pasa de ce-
zcea tata. Se ducea n camera e, ua nca doua-tre paste se
ncua n dormtor. Cnd se refuga n camera, eu trebua sa
preau mute dn ndatorre e, dar, ntr-un anume fe, nu ma
deran|a. Era ma bne aa dect sa ascutam cum se cearta.
Cnd -am cunoscut pe vtoru meu so[, devensem de|a
experta n preuarea responsabta[or atcuva.
Robbe avea de|a probeme cu bautura cnd ne-am cunoscut n
prmu an de ceu. Avea char o poreca, ,Burg'e", pentru ca
bea cantta[
122
ndustrae de bere Burgermester. Dar nu ma deran|a. Eram
sgura ca pot avea gr|a de vce u Robbe. M se spusese
mereu ca sunt matura pentru vrsta mea, am a|uns s-o cred.
Robbe avea ceva att de dragaa, ca m-a atras medat. Ma
facea sa ma gndesc a un cocker spano, cu och mar, cafen,
tot numa puf dragaaene. Am nceput sa ne ntnm dupa
ce -am spus pretenuu u ce ma bun ca ma atrage Robbe.
Practc, am pus totu a cae sngura. Sm[eam ca eu trebue sa
a|ut ntmparea, pentru ca e era aa de tmd... Rea[a noastra
a mers nante, fara probeme, de atunc. Dn cnd n cnd, se
ntmpa sa nu vna a o ntnre, ar a doua z cerea ertare,
foarte convngator, ca se uase cu bautura utase. I [neam un
dscurs, certam ertam, n cee dn urma. Parea char
recunoscator ca ma are pe mne, sa-1 [n pe caea cea dreapta.
ntotdeauna am fost pentru e mama ubta. coseam
pantaon, amnteam de zee de natere dn fama u,
sfatuam ce sa faca a coaa ma trzu, n carera. Parn[ u
Robbe erau foarte cumsecade, dar aveau ase cop. Buncu
u, care era bonav, statea tot cu e. To[ erau pu[n neaten[ dn
cauza probemeor, dar eu eram ma mut dect dornca sa
compensez aten[a pe care Robbe n-o prmea de acasa.
Recrutarea 1-a prns a do an dupa ce termnase ceu. Era a
nceputu razbouu dn Vetnam daca un tnar era casatort,
era scutt de servcu mtar. Nu ma mpacam cu gndu ca s-
ar putea ntmpa ceva n Vetnam. A putea spune ca m-era
teama sa nu fe rant sau ucs, dar daca e sa fu sncera, trebue
sa recunosc ca m-era mut ma teama ca se va maturza acoo
nu va ma avea nevoe de mne a ntoarcerea acasa.
I-am spus car ca vreau sa ma mart cu e ca sa nu-1 nroeze,
asta am facut. Ne-am casatot cnd aveam amndo 20 de
an. M-aduc amnte ca s-a mbatat att de tare a nunta, ca am
fost nevota sa trec eu a voan cnd am pornt n caatora de
nunta. S-a facut mare haz de asta.
Dupa naterea bae[or, Robbe se mbata ma des. m
spunea ca trebue sa scape de toata tensunea ca ne-am
casatort prea tner. Se ducea deseor a pescut petrecea
nop[ ntreg cu preten. Nu ma suparam, pentru ca m-era ma
de e. gaseam scuze or de cte or se mbata ma straduam
ma tare sa fac pacuta atmosfera de acasa.
Presupun ca am f putut-o duce aa toata va[a, ucrure s-ar f
nrauta[t cu fecare an ma mut, daca nu s-ar f observat a
servcu ca bea. Coeg de mnca efu u -au chemat a o
dscu[e, -au pus sa aeaga: bautura sau su|ba. E bne, n-a
ma baut.
Atunc au nceput probemee. n to[ ace an n care Robbe
bause daduse de bucuc, fusesm contenta de doua ucrur:
unu - avea nevoe de mne do - nmen atcneva nu -ar f
suportat. Era snguru mod n care ma sm[eam n sguran[a.
Recunosc, trebua sa ndur mute, dar era O.. Pro veneam dntr-
o fame n care tata meu facea ucrur nfnt ma ree dect
facuse Robbe vreodata. Tata o batea pe mama avea o
I 123
mu[me de aventur cu feme pe care e aga[a n barur. Aa ca,
sa am un so[ care bea peste masura nu era prea greu de
suportat pentru mne. Apo, puteam sa-m conduc casa cum
voam, ar cnd depaea masura, certam pngeam se
ndrepta o saptamna-doua. Nu-m doream nmc ma mut.
Sgur, n-am tut nmc dn toate astea pna ce nu a asat
bautura. Dntr-o data, betu, nea|utoratu meu Robbe se ducea
n fecare seara a edn[ee A.A., facea preten, dscuta a
teefon cu oamen pe care eu nc nu- tam. Apo -a gast un
mentor a A. A, pe e cauta de cte or avea vreo probema
sau ntrebare de pus. Ma sm[eam ca cum a f fost data afara
dn servcu, zau ca eram furoasa! Dn nou, daca e sa fu
sncera, trebue sa recunosc ca-m pacea ma mut stua[a cnd
se mbata. nante de abstnen[a, sunam pe efu u cu tot
feu de scuze pentru ca Robbe era prea mahmur sa se duca a
servcu. mn[eam fama preten n egatura cu probemee
pe care e avea a servcu, sau pentru ca ofase n stare de
ebretate. Ma nterpuneam, n genera, ntre e va[a u. Acum
eram excusa dn |oc. De cte or avea ceva dfc de rezovat,
suna pe mentoru u care nssta pe deea ca Robbe trebue sa-
nfrunte probemee cu capu sus. Atunc doar, va f n stare sa
se confrunte cu ee, orce s-ar f ntmpat, ar dupa aceea
suna dn nou pe mentor, ca sa- dea raportu. n toata aceasta
poveste, eu eram asata sa ma descurc cu ceeate trebur.
De trasem an de ze cu un barbat responsab, nesncer, pe
care nu te putea baza, dupa numa noua un de abstnen[a,
cnd Robbe ncepuse sa se nsanatoeasca dn toate punctee
de vedere, am descopert ca ne certam ma mut dect o
faceam nante. Ce ma scotea dn mn[ era ca- suna mentoru
ca sa afe cum sa ma manpueze pe mne! Ca cum ,eu" a f
fost cea ma mare amenn[are pentru abstnen[a u!
Ma pregateam sa ntroduc cererea de dvor[ cnd m-a sunat
so[a mentoruu m-a rugat sa ne ntnm a o cafea. Am
acceptat fara tragere de nma, ar ea a pus probema pe tapet.
M-a vorbt despre ct de greu -a fost cnd so[u e s-a asat de
baut, pentru ca nu ma putea sa-1 manevreze, nc pe e, nc
va[a or n do. M-a vorbt despre ura e pentru ntnre u a
A. A., n speca fa[a de mentoru acestua; m-a spus ca se
pare un mraco ca ma sunt nca mpreuna, nemavorbnd de
faptu ca sunt ferc[. A zs ca A-Anon a a|utat-o mens m-a
ndemnat sa partcp a cteva edn[e.
Am ascutat-o doar pe |umatate. Tot ma credeam ca eu n-am
nmc ca Robbe m-era dator pentru to[ an acea n care-1
suportasem. Credeam ca ar trebu sa ncerce sa ma
recompenseze pentru asta nu sa se duca a edn[ee aea tot
tmpu. Nu aveam dee ct fusese de greu sa se ab[na de a
bautura, ar e nu avea cura|u sa-m spuna nmc, pentru ca -a
f nva[at ce sa faca - ca cum eu tam totu!
Cam n aceea peroada, unu dn f me a nceput sa fure sa
aba probeme a coaa. M-am dus, mpreuna cu Robbe, a o
edn[a cu
124 I
parn[ s-a afat, cumva, ca Robbe era acooc abstnent ca
partcpa a edn[ee A.A. Conseru ne-a ndemnat cu
fermtate sa ne trmtem fu Ia Aateen m-a ntrebat daca ma
duc a A-Anon. M-am sm[t nco[ta, dar femea asta avea
experen[a cu fam ca a noastra s-a purtat tare bnd cu
mne. Bae[ notr au nceput to[ sa se duca a Aateen, doar
eu ma [neam departe de A-Anon. Am contnuat cu formata[e
de dvor[ m-am mutat cu cop ntr-un apartament. Cnd a
vent vremea sa stabm toate detae, bae[ m-au spus ca
vor sa ramna a tata or. Am fost ocata. Dupa ce-1 parassem
pe Robbe, m concentrasem toata aten[a asupra or, ata-
acum aegndu-1 pe tata or n ocu meu. Trebua sa e dau
drumu. Erau destu de mar sa a hotarre. Aa am ramas
sngura cu mne nsam. nu ma fusesem sngura cu mne
nccnd nante. Eram ngrozta, deprmata sterca n acea
tmp.
Dupa cteva ze de expectatva, -am teefonat so[e
mentoruu. Voam sa arunc vna pe so[u e pe A.A. pentru
toata sufern[a mea. A ascutat ndeung cum [pam a ea. Apo
a trecut pe a mne a stat cu mne ct am pns. Nu ma ma
opream dn pns. A doua z m-a dus a o edn[a a A-Anon, ar
eu am stat am ascutat, char daca eram ngroztor de
furoasa nfrcoata. Am nceput, treptat, sa n[eeg ct eram
de bonava. Tre un m-am dus a edn[e n fecare z. Dupa
aceea, mut tmp m-am dus doar de 3-4 or pe saptamna.
t, n tmpu aceor edn[e, am nva[at sa rd de ucrure pe
care e uasem nante n seros - ncercarea de a schmba
oamen, manpuarea controarea ve[or or. ascutam ce
povesteau ceeate persoane despre ct de greu e-a vent sa
aba gr|a de e n n oc sa se concentreze asupra
acoocuu. Asta m se potrvea me. Habar n-aveam ce-m
trebue sa fu fercta. ntotdeauna crezusem ca vo f fercta de
ndata ce to[ cea[ se vor f format. Am vazut acoo feme att
de frumoase, avnd partener acooc. nva[asera sa se
desprnda sa- vada de va[a or. Dar tot de a ee am auzt
ct de greu e-a fost sa se dezbare de vechu obce de a avea
gr|a de to[ de toate, de a face pe parntee cu parteneru
or acooc. Auzndu- pe oamen acea vorbnd despre cum au
suportat snguratatea sentmentu de secature am nceput
sa-m gasesc drumu. Am nva[at sa nu-m ma png de ma
sa fu recunoscatoare pentru ce m-a ofert va[a. Curnd am
ncetat sa ma png ore n r m-am trezt cu o groaza de
tmp a dspoz[e, aa ca m-am anga|at undeva cu |umatate de
norma. asta m-a fost de foos. Am nceput sa ma smt bne
facnd ceva de una sngura. Nu mut dupa aceea vorbeam cu
Robbe despre reunrea fame. Muream de nerabdare sa ma
ntorc a e, dar mentoru u 1-a rugat sa ma atepte pu[n.
So[a acestua m-a spus acea ucru. Atunc n-am n[ees de
ce, dar ate persoane de a A-Anon au fost de acord cu e, aa
ca -am ascutat. Acum n[eeg de ce era necesar. Pentru mne
era foarte mportant sa atept pna aparea cneva n sufetu
meu go nante sa ma ntorc a Robbe.
125
La nceput eram aa de secatuta, ca sm[eam cum sufa vntu
prn sufetu meu. Dar cu fecare decze pe care o uam n
prvn[a mea, gou se umpea pu[n cte pu[n. A fost nevoe sa
afu cne sunt, ce m pace ce nu, ce-m doresc pentru mne
pentru va[a mea. Nu puteam nva[a toate aceste ucrur daca
nu eram sngura, fara nmen prn prea|ma care sa se
gndeasca a mne sa se ngr|oreze dn prcna mea, pentru
ca avnd pe cneva nga mne, a f avut tendn[a sa-
organzez u va[a, n oc sa-m vad de a mea.
Cnd am nceput sa ne gndm cum sa ne mutam ar mpreuna,
m-am trezt sunndu-1 pe Robbe ca sa dscut cu e tot feu de
feacur dornd sa-1 ntnesc sa punem a punct fecare
detau. Sm[eam ca regresez de cte or sunam. Aa ca n
cee dn urma, daca sm[eam nevoa sa vorbesc cu cneva, ma
duceam a o edn[a sau sunam pe cneva dn grup. Era ca
cum m-a f n[arcat sngura, dar tam ca trebue sa ma
obnuesc ma degraba sa as ucrure sa curga ntre no, dect
sa ma reped tot tmpu sa e for[ez. Am suportat greu sa ma
as trasa napo. Cred ca me m-a fost mut ma greu sa-1 as n
pace pe Robbe, dect -a fost u sa se ase de baut. Dar tam
ca aa trebue. Atfe, a f aunecat ara spre veche mee
rour. E cudat: am n[ees, n sfrt, ca pna n-o sa-m ,paca"
sa traesc sngura, n-am sa fu pregatta sa reau mara|u. A
trecut aproape un an am fost dn nou mpreuna cu cop
Robbe. E nu dorse dvor[u, de acum nu n[eeg de ce. Doar
controam aa de dur pe to[! Orcum, m-am refacut, e-am dat
ma muta bertate, ar acum suntem bne. Bae[ partcpa a
Aateen, Robbe a A.A., ar eu a A-Anon. Cred ca acum suntem
ma sanato dect am fost vreodata nante, deoarece ne tram
fecare va[a propre.
Nu ma sunt mute de adaugat a povestea u |ance. Nevoa e
uraa de a f soctata, de a avea un barbat sab, nepotrvt
de a controa va[a aceu barbat consttuau, toate, modata[
de negare evtare a gouu e sufetesc nascut n an
copare. E un fapt de|a stabt ca ace cop proven[ dn fam
cu probeme se smt responsab pentru probemee famor
or, dar dator sa e rezove. Exsta, n prncpu, tre ca prn
care acet cop ncearca sa- ,saveze" fame: devennd
nvzb, devennd ra sau devennd bun.
A deven nvzb nseamna sa nu cer ncodata nmc, sa nu fac
ncodata necazur, sa nu pretnz ncodata nmc. Fet[a care
|oaca acest ro se ferete cu tenactate sa adauge vreo povara
fame de|a stresate. Sta cumnte n camera e sau se pete
strns de perete; vorbete foarte pu[n face ceea ce face fara
sa se ceara. La coaa nu e nc rea, nc buna - de fapt, nmen
nu- va ma amnt de ea. Contrbu[a e n fame este de a nu
se t ca exsta. n ceea ce prvete sufern[a, ea e amor[ta, nu
smte nmc.
A f rau nseamna sa f rebe, dencventu |uven, ce care agta
steagu rou. Copu de acest tp se sacrfca pe sne, acceptnd
sa fe [apu spator a fame, copu-probema a fame. E
sau ea devne,
\n i
dn propre von[a, punctu de convergen[a a sufern[e, mne,
temeror frustrar fame e. Rea[a parn[or sa se
deteroreaza - e sau ea e ofera subectu sgur pe care ce do
adu[ pot conucra. Parn[ se vor ntreba ,Ce ne facem cu
|oane?" n oc de ,Ce facem cu mara|u nostru?" n acest fe
ncearca ea sa- ,saveze" fama. nu are dect un sngur
sentment - mna. Care- nabua sufern[a teama.
A f bun nseamna a f aa cum era |ance, o persoana reazata
pentru ce dn afara, ae care mpnr au drept scop sa saveze
fama sa umpe gou nteror. Aparenta fercre, straucre
entuzasm sunt mente sa acopere tensunea, teama mna
dn sufet. Devne mut ma mportant sa a o mprese buna,
dect sa te sm[ bne - sau sa sm[, orcum, ceva.
|ance avea neaparata nevoe sa adauge a sta e de reazar
gr|a fa[a de cneva, ar Robbe, repca fdea a acoosmuu
tatau e dependen[e pasve a mame e, era o aegere buna.
E ( dupa ce a pecat de a e, cop) a devent carera,
perspectva feu e de a se Ieri de propriile-i sentimente.
Fara so[u sau cop asupra carora sa- reverse aten[a, caderea
nervoasa era nevtaba pentru ca e reprezentasera
prncpaee m|oace prn care ea putea sa evte sufern[a, gou
sufetesc teama. Fara e, a fost copeta de sentmente.
|ance se vazuse ntotdeauna o fn[a puternca, persoana care
a|uta, sfatuete - ncura|eaza pe ce dn |uru e, cu toate
acestea, so[u cop au |ucat un ro mut ma mportant pentru
ea, dect a |ucat ea pentru e. Char daca e pseau ,for[a"
,maturtatea", s-au descurcat fara ea. Ea nu s-a putut descurca
fara e. Faptu ca fama a suprave[ut ntacta se datoreaza n
mare masura norocuu or de a ntn un conser expermentat
un cupu - mentoru so[a sa - onest n[eept. Fecare dn
aceste persoane au recunoscut ca boaa u |ance era a fe de
dezechbranta ca a u Robbe, ar nsanatorea e a fe de
mportanta.
Ruth: 28 de an; casatorta, mama a doua fete
- tam, dnante de a ne casator, ca Sam avea probeme cu
poten[a sexuaa. ncercasem de cteva or sa facem dragoste,
fara sa reum, dar amndo dadeam vna pe faptu ca nu eram
casator[. Aveam amndo convnger regoase foarte
puternce - de fapt, ne cunoscusem a cursure serae de a un
coegu de teooge, am fost preten do an nante sa
ncercam sa avem rea[ sexuae. Eram ogod[, fxasem data
nun[, aa ca am socott mpoten[a u Sam ca pe un semn de a
Dumnezeu care ne mpedca astfe sa pacatum nante de
casatore. Am crezut ca Sam nu e dect un tnar tmd ca vo
f n stare sa-1 a|ut sa treaca peste asta, o data ce vom f
casator[. Ateptam cu nerabdare sa- fu ghd n aceasta
experen[a. Dar nmc dn toate astea n-a fost aa.
n noaptea nun[, Sam era gata sa e|acueze, dar n-a reut
m-a ntrebat optt: ,Ma et vrgna?" Nu -am'raspuns medat,
ar e a zs: ,Nu cred", s-a rdcat, s-a dus a bae a nchs ua.
Am pns amndo,
I 127
de o parte de ata a u. A fost o noapte unga, catastrofaa,
prma dn mute atee, dentce.
Fusesem ogodta, nante de a-1 ntn pe Sam, cu un barbat
de care nu-m pacea foarte mut, dar ma facuse sa-m perd
capu o data am facut sex, dupa care am sm[t ca trebue sa
ma mart cu e ca sa-m rascumpar greeaa. Dar e s-a pctst
de mne repede a dsparut. Purtam nca neu de a e cnd -
am cunoscut pe Sam. Cred ca ma ateptam sa devn cebatara
dupa experen[a aceea, dar Sam era aa de bun n-a nsstat
ncodata sa avem rea[ sexuae, ca m-am sm[t n sguran[a
am acceptat. Vedeam ca Sam era char ma pu[n sofstcat
ma conservator dect mne n prvn[a sexuu, ar asta m-a
facut sa cred ca de[n controu stua[e. Acest fapt, mpreuna
cu convngere noastre regoase m-au asgurat ca ne
potrveam perfect.
Dupa casatore, dn cauza sentmentuu meu de vnova[e, m-
am crezut datoare sa-1 vndec pe Sam de mpoten[a. Am ctt
toate car[e ce m-au cazut n mna, e refuznd sa cteasca
vreuna. Am pastrat toate car[e aceea, spernd ca e va ct
e. Am descopert ma trzu ca e-a ctt, cnd nu eram acasa
sa-1 prvesc. Era ahtat dupa raspunsur, dar nu tam, pentru
ca nu voa sa vorbeasca despre asta. Ma ntreba daca nu voam
sa fm doar preten, ar eu am mn[t am spus da. Pentru
mne, partea cea ma proasta a ve[ noastre nu era psa
sexuu, orcum nu ma nteresa prea mut, c vna mea,
sentmentu ca strcasem totu de a nceput.
Nu ncercasem nca terapa de grup. L-am ntrebat daca vrea sa
mearga. M-a raspuns: ,F sgura ca nu". Devensem de|a
obsedata, aveam sentmentu ca ,eu" prvez pe ,e" de va[a
sexuaa mnunanta pe care ar f avut-o daca nu s-ar f nsurat cu
mne. Speram sa exste ceva care ne-ar putea a|uta - ceva pe
care un terapeut m -ar putea spune pe care car[e
omsesera. Doream cu dsperare sa-1 a|ut pe Sam. II ubeam
nca. Acum n[eeg ca mare parte dn dragostea mea pentru e
era atunc o combna[e de vnova[e ma, dar [neam sncer
a e. Era un om bun, dragu[ atent.
E, m-am dus a prma ntnre, a un conser recomandat de
Panfcarea Famaa ca fnd expert n sexuatate. Ma afam
acoo doar ca sa-1 a|ut pe Sam -am spus-o. M-a spus ca nu-1
putem a|uta pe Sam, pentru ca e nu se afa acoo, dar ca putem
ucra cu mne; m-a ntrebat care este parerea mea despre ce se
ntmpa ce nu se ntmpa ntre mne Sam. Nu eram deoc
pregatta sa vorbesc despre sentmentee mee. Nc macar nu
tam daca am vreunu. Am petrecut acea prma ora, eu
cautnd sa abat dscu[a spre Sam, ea aducndu-ma napo cu
bnde[e a mne sentmentee mee. A fost prma data cnd
m-am dat seama ct de prceputa eram sa ma evt pe mne,
doar pentru ca a fost att de sncera cu mne am hotart sa ma
vn o data, de nu ne concentram asupra a ceea ce credeam eu
a f probema adevarata - Sam.
Intre a doua a trea edn[a am avut un vs extrem de car
de tuburator, n care eram urmarta amenn[ata de o
persoana a care fa[a
121
nu o vedeam. Cnd -am povestt vsu terapeute, m-a a|utat
sa-1 nterpretez pna cnd am n[ees ca fgura amenn[atoare
era a tatau meu. Acesta a fost prmu pas ntr-un ung proces
care m-a dat posbtatea, n fna, sa-m amntesc ca tata ma
moestase sexua de mute or tmp de ase an - de a noua a
cncsprezece an. ngropasem compet acest aspect a ve[
mee, ar cnd amntre au nceput sa revna, e-am asat sa
patrunda n content una cte una pentru ca erau prea
devastatoare.
Tata eea deseor seara se ntorcea acasa noaptea trzu.
Mama, presupun ca sa-1 pedepseasca, ncua ua de a
dormtor. Tata ar f trebut sa doarma pe canapea, dar dupa o
vreme, a nceput sa vna n patu meu. m optea vorbe duc
ma amenn[a, n acea tmp, sa nu scot vreo vorba despre
asta, n-am scos, pentru ca m-era foarte rune. Eram sgura
ca ce se ntmpa ntre no era dn vna mea. Fama mea era
dn cee n care nu se vorbea ncodata despre sex, dar se
transmtea cumva deea ca sexu e o treaba murdara. Eu ma
sm[eam cu sguran[a murdara nu voam sa afe nmen.
M-am uat servcu cnd aveam 15 an, ucram de noapte, n
week-end vara. Stateam departe de casa ct puteam de mut,
m-am cumparat un acat a ua. Prma data cnd am ncuat-
o nu -am asat pe tata sa ntre, a ramas acoo a nceput sa
bata cu pumn n ua. M-am prefacut ca nu tu ce se petrece,
mama s-a trezt 1-a ntrebat ce face. A raspuns: ,Ruth a
ncuat ua!", ar mama a zs: ,? Du-te a cucare!" Astfe s-a
termnat totu. Fara vreo ntrebare dn partea mame. Fara vreo
ata vzta dn partea tate.
Avusesem nevoe de tot cura|u dn ume ca sa-m pun acat a
ua. Ma temusem ca n-o sa mearga ca tata o sa dea buzna
nauntru, furos ca nu- dau voe sa ntre. Dar char aa,
doream sa contnu n acest fe ma degraba, dect sa rsc sa
afe cneva ce se petrecuse.
La 17 an am pecat a coegu -am cunoscut pe barbatu cu
care m-am ogodt un an ma trzu. mpar[eam apartamentu
cu nca doua fete, ar ntr-o noapte au vent nte preten a ee,
pe care nu- cunoteam. M-am cucat devreme, n prmu rnd
ca sa evt fumatu de mar|uana care urma. De practc to[
studen[ cacau n pcoare regue strcte ae co despre
bauture acooce fumat, n-am avut ncodata obceu sa ma
nvrt pe nga ce care e practcau cu att ma pu[n sa e
practc. Ua dormtoruu meu era char nga bae, amndoua
fnd a capatu unu ho ung. Unu dn tp de a petrecere care
cauta baa a ntrat dn greeaa a mne n camera. Cnd a vazut
unde se afa, n oc sa pece, m-a ntrebat daca dau voe sa
stam de vorba. Nu am putut sa spun ,Nu". E greu de expcat,
dar n-am putut. S-a aezat pe margnea patuu a nceput sa
vorbeasca. Apo m-a spus sa ma ntorc pe burta, ar e o sa-m
maseze spatee. N-a trecut mut era n pat facnd dragoste cu
mne. Fe ca fuma mar|uana fe ca nu, presupun ca era a fe de
conservator ca mne credea ca daca am facut sex, trebue sa
ramnem
129
.,,*L*~. Il
mpreuna. Ne-am ntnt vreo tre-patru un pna ce, cum-am
spus, a dsparut. L-am cunoscut pe Sam un an ceva ma
trzu. Am presupus atunc, pentru ca nc e, nc eu nu
vorbeam de sex, ca era dn cauza convngeror noastre
regoase. Nu m-am dat seama ca ne feream pentru ca
sexuatatea amndurora era perturbata. m pacea sentmentu
ca a|ut pe Sam, ca depuneam efortur amndo sa depam
probema, pentru a face un cop. m pacea sa fu de a|utor,
n[eegatoare, rabdatoare - sa de[n controu. Orce atceva
dect controu tota m-ar f trezt veche sentmente produse
de dezmerdare tatau meu n nop[e aceea dn copare.
Cnd ceea ce se ntmpase ntre mne tata meu a nceput sa
asa a suprafa[a n edn[ee de terape, terapeuta m-a
ndemnat ferm sa partcp a edn[ee ,Fceor Unte", un grup
de auto-a|utorare a fceor moestate sexua de ta[ or. Am
rezstat o vreme, dar n cee dn urma, m-am mpcat. A fost o
adevarata bnecuvntare... Sa vez ca sunt mute ate feme
care au trecut prn experen[e smare adeseor mut ma
dureroase dect a mea, era nttor tamadutor. Mute dntre
feme se casatorsera cu barba[ care aveau e, a rndu or,
tuburar sexuae. Barba[ formau e un grup de auto-
a|utorare, ar Sam a prns cura| s-a aaturat.
Parn[ u Sam fusesera obseda[ de deea de a crete, dupa
spusee or, un ,baat pur, curat". Daca a masa, Sam [nea
mne n poaa, se cerea sa e puna pe masa ,ca sa vedem ce
fac cu ee". Daca statea n bae prea mut, bateau n ua
strgau a e: ,Ce fac acoo?" Asta se petrecea mereu.
scotoceau sertaree dupa revste - controau hanee sa nu fe
patate. Se temea att de tare sa aba vreun sentment sau vreo
experen[a sexuaa ca, n cee dn urma, sa f vrut, n-ar f putut.
Pe masura ce no reveneam a norma, va[a noastra martaa
devenea, n mute prvn[e, tot ma dfca. Sm[eam nca o
nevoe uraa sa controez fecare gest de sexuatate a u Sam
(a fe cum facusera parn[ u), pentru ca orce forma de
agresvtate sexuaa dn partea u era nca amenn[atoare
pentru mne. Daca ntndea mna dupa mne brusc, tresaream,
ma trageam napo, ma ndepartam sau ncepeam sa vorbesc
sau sa fac orce atceva ca sa ma feresc de e. Nu suportam sa
se apece deasupra mea cnd eram n pat pentru ca m
amnteam de feu n care se apropa tata de mne. Dar pentru
e, recuperarea nsemna sa devna snguru stapn a trupuu
sentmenteor u. Trebua sa ncetez sa-1 ma controez ca sa-
poata cunoate, teramente, poten[a. totu, teama mea de
a f copeta era nca o mare probema. Am nva[at sa spun ,M-
e frca", ar Sam ma ntreba: ,Ce trebue sa fac?" De obce att
era de a|uns - sa tu ca m respecta sentmentee ca ma
ascuta.
Ne-am gndit la un plan n care Iiecare aveam, pe rnd, comanda a ceea ce se
petrecea ntre noi din punct de vedere sexual. Fiecare putea sa spuna ,nu"
a cea ce dspacea sau nu voa sa faca, dar, n prncpu, unu
dn no orchestra totu. A fost una dn cee ma bune de pe care
130 j
e-am avut, pentru ca se adresa nevo noastre de a ne conduce
trupu ac[une sexuae. Am nva[at sa avem ncredere unu n
atu, sa fm sgur ca putem da prm dragoste cu trupure
noastre. Aveam grupure care ne a|utau. Probemee
sentmentee ceor dn grup erau att de asemanatoare, ca ne-
au fost de mare foos n sus[nerea, n perspectva, a eforturor
noastre. ntr-o seara grupure noastre s-au ntnt am
petrecut toata seara dscutnd despre reac[e personae a
cuvntee ,mpotent" | ,frgd". Au fost acrm zmbete
muta n[eegere acceptare. ntnrea ne-a anat tuturor
sufern[a vnova[a.
Poate pentru ca eu Sam ne mpartaseram attea ucrur
pna atunc aveam atta ncredere unu n ceaat,
componenta sexuaa a rea[e noastre a nceput sa func[oneze.
Acum avem doua fet[e mnunate suntem att de ferc[ cu
ee, cu no nne cu ceaat. Acum ma port mut ma pu[n ca
o mama fa[a de Sam, mut ma mut ca partener. E nu ma
este aa pasv se afrma tot ma mut. Nu-m cere sa tanuesc
secretu mpoten[e sae, ar eu nu- cer sa fe asexua. Avem o
mu[me de posbta[ acum avem bertatea de a aege.
Povestea u Ruth ustreaza o ata fa[eta a modata[ de
manfestare a negar nevo de contro. Ca mute ate feme
pentru care probemee parteneror or devn obsedante, Ruth
cunotea foarte bne, nante de a se casator cu Sam, ce fe de
probeme avea e. De aceea n-a fost surprnsa de ncapactatea
u de a avea o va[a sexuaa normaa. De fapt, eecu a
consttut un fe de garan[e pentru ea ca nu va ma f nevota sa
ase atcuva controu asupra sexuata[ e. Putea sa aba
n[atva, sa de[na controu sa nu ma |oace, n pan sexua,
snguru ro pe care-1 ta -ce de vctma.
Ca a[, cupu Ruth-Sam a avut noroc pentru ca a|utoru
prmt s-a potrvt perfect probemeor or. Pentru ea, grupu de
spr|n potrvt a fost ,Fcee Unte", o ramfca[e a ,Parn[or
Un[", nfn[at cu scopu de a promova recuperarea persoaneor
dn fame n care s-a produs un ncest. Dn fercre, s-a nfn[at
un grup corespunzator a so[or vctmeor, n acest cmat de
n[eegere, acceptare mpartare a experen[eor, fecare dn
persoanee afectate putnd avansa cu precau[e catre o
manfestare sexuaa normaa.
Pentru fecare dn femee dn acest capto recuperarea a
nsemnat confruntarea cu sufern[a, trecuta prezenta, pe care
a ncercat s-o evte. Fecare a dezvotat, n copare, un st de
suprave[ure care cuprndea practca negar ncercarea de a
de[ne controu. La maturtate, acest st e-a adus mar
deservc. De fapt, sstemu or de aparare a consttut
contrbu[a ma|ora a sufern[a or.
Pentru femea care ubete prea mut, practca negar,
eufemstc exprmata ca ,gnorarea greeor u" sau ,pastrarea
une attudn poztve", ocoete, n avanta|u e, aspectu
dansuu n do a feuu n care defectee u permt e sa-
nterpreteze roure famare. Cnd mpusu de a de[ne
controu se ascunde sub masca ,soctudn"
I 131
-.iH*/ijr'1'
,ncura|ar", ea gnora de fapt nevoa de superortate putere
pe care e mpca acest tp de rea[e.
Trebue sa recunoatem ca practcarea negar controuu,
orcum ar f denumte, nu ne mbunata[esc sub nc o forma
va[a sau rea[e. Dmpotrva, mecansmu negar ne conduce
spre rea[ ce permt renterpretarea compusva a vechor
upte, ar nevoa de contro ne ancoreaza acoo, n tmp ce ne
stradum sa schmbam pe atu, n oc sa ne schmbam no.
Sa revenm acum a basmu men[onat a nceputu captouu.
Dupa cum subnam, ,Frumoasa besta" pare sa fe un m|oc
de perpetuare a convnger ca femea are puterea de a
transforma un barbat daca ubete cu adevarat. La acest nve
de nterpretare, basmu pare sa sus[na ca negarea controu
sunt, ambee, metode de reazare a fercr. Frumoasa, ubndu-
1 necond[onat (negare) pe monstru foros, pare sa aba
puterea de a-1 schmba (contro). Aceasta nterpretare ,pare"
corecta pentru ca se potrvete rouror sexuae dctate de
cutura noastra. Cu toate acestea, eu sunt de parere ca aceasta
nterpretare smpsta nu seszeaza semnfca[a acestu basm,
asupra carua tmpu nu -a pus amprenta. Faptu ca basmu a
suprave[ut nu e dn cauza ca promoveaza preceptee
stereotpure cuturae ae vreune epoc. E a nvns tmpu
pentru ca ntruchpeaza o ege metafzca profunda, o ec[e
vtaa despre cum sa ne tram va[a n[eept |ust. E ca cum
povestea ar con[ne o harta secreta care, daca suntem destu
de ager s-o descfram destu de cura|o s-o urmam, ne va
arata drumu spre o comoara - propra noastra , au trat ferc[
pna a adnc batrne[".
Care este, aadar, semnfca[a basmuu? Este ,acceptarea".
Acceptarea este antteza negar controuu. Este
dsponbtatea de a recunoate reatatea de a- permte sa
fe aa, fara sa avem mpusu de a o schmba. In asta consta
fercrea, zvorta nu dn manpuarea cond[or exteroare sau
a oamenor, c dn dezvotarea une pac nteroare char n fa[a
ncercaror dfcuta[or.
Amnt[-va, Frumoasa dn basm nu urmarea sa transforme
Besta. Ea 1-a |udecat n mod reast, 1-a acceptat aa cum era
1-a aprecat pentru cata[e u. N-a ncercat sa faca un prn[
dntr-un monstru. Nu -a spus: ,Vo f fercta cnd e nu va ma
f monstru!" Nu 1-a compatmt pentru feu cum arata n-a
cautat sa-1 schmbe. n asta consta ec[a. Datorta attudn e
de acceptare, e a fost ,ber" sa redevna ceea ce era de fapt.
Faptu ca eu sau adevarat s-a ntmpat sa aba nfa[area unu
Fat-Frumos (partener perfect pentru ea) demonstreaza smboc
ca ,ea" a fost recompensata astfe pentru attudnea e de
acceptare. Recompensa a constat ntr-o va[a bogata n
mpnr, evden[ata de faptu ca ea prn[u ,au trat ferc[
pna a adnc batrne[".
Acceptarea une persoane aa cum e, fara sa ncerc s-o schmb
prn ncura|ar, manpuar sau coerc[e, este o forma superoara
de ubre, dar aproape naccesba mutora dn no. La baza
tuturor
132
eforturor noastre de a transforma pe cneva sta un motv
egost, convngerea ca daca e se schmba, vom f fercte. E
foarte bne sa-[ doret sa f ferct, dar sa pasez sursa aceste
fercr n afara sneu tau, n mne atcuva, nseamna sa ev[
capactatea responsabtatea de a-[ schmba va[a n bne.
Irona este ca tocma acceptarea noastra da posbtatea
ceuat sa se schmbe, daca o vrea cu adevarat. Sa aruncam o
prvre a ce se petrece n acest caz. Daca parteneru une feme
are, de exempu, o probema cu mpusu de a munc asduu, a
nesfrt, ar ea se pnge se cearta cu e dn cauza oreor
nesfrte petrecute departe de casa, care este, de obce,
rezutatu?
EI petrece tot atta tmp - sau char ma mut - departe de ea,
sm[ndu-se ndrepta[t sa faca astfe, ca sa scape de vencee
e amentar. Cu ate cuvnte, certndu-1 amentndu-se,
ncercnd sa-1 schmbe, da u posbtatea de a crede ca
probema dntre e nu este ,patma u pentru munca", c
ccaeaa e. , ntr-adevar, nevoa e de a-1 schmba poate
deven un factor care sa contrbue a dstan[area or afectva,
un factor tot att de mportant ca obsesa u de a munc. In
efortu e de a-1 for[a sa se aprope ma mut de ea, nu face
dect sa-1 ndeparteze.
Dependen[a de munca este o tuburare grava, ca toate ceeate
comportamente compusve. Aceasta dependen[a are un scop n
va[a so[uu, prote|ndu-1, probab, de aproperea
ntmtatea de care se teme antcpnd rabufnrea unor
sentmente suparatoare, n speca a anxeta[ dsperar.
(Dependen[a de munca este una dn modata[e fooste
adeseor de barba[ dn fame cu dsfuc[onata[ pentru a se
evta pe sne, dupa cum a ub prea mut este unu dn prmee
m|oace de evtare fooste de femee dn acest tp de fam.)
Pre[u pe care e patete pentru aceasta attudne de evtare
este o exsten[a undmensonaa, care mpedca sa se bucure
de va[a. Dar e e snguru care poate |udeca daca pre[u patt e
prea mare, e snguru care poate decde ce masur sa a, ce
rscur sa- asume ca sa se schmbe. Sarcna so[e sae este nu
de a- face ordne n va[a, c de a- face ma muta ordne n
propra exsten[a.
Ma|ortatea avem capactatea de a f nfnt ma ferc[ ma
reaza[ ca ndvz, dect ne nchpum. Adeseor, nu
revendcam aceasta fercre pentru ca ne magnam ca suntem
mpedca[ de purtarea ,ate persoane". Ignoram obga[a ce
ne revne, de a ne dezvota pe no nne n tmp ce facem
panur manevre ca sa schmbam pe atcneva ne suparam,
ne descura|am ne ntrstam cnd eforture noastre eueaza.
ncercarea de a schmba pe cneva este frustranta
deprmanta, n tmp ce exerctarea puter (pe care o de[nem
de|a) de a efectua schmbarea n propra noastra va[a este
nsufe[toare.
Pentru ca so[a unu ,mpatmt de munca" sa fe bera sa
traasca o va[a mpnta, a e numa a e, propre, ndferent
de ce face so[u e, ea trebue sa a|unga sa n[eeaga ca
probema u nu este a e, ca nu sta n
I 133
[|*[v*r
puterea e, nu e datora e, nu are dreptu sa-1 schmbe. Ea
trebue sa nve[e sa respecte dreptu u de a f ceea ce este,
orct de mut ar dor ca e sa fe atfe.
Doar cnd n[eege aceasta, va f bera - bera de resentmente
fa[a de absen[ee u, bera de vna de a nu f n stare sa-1
schmbe, bera de povara stradanor de a schmba ceva ce nu
poate f schmbat. Cu ma pu[ne resentmente o vna ma
mca, ea va sm[, poate, ma muta afec[une pentru e pentru
acee cata[ ae u pe care ea e aprecaza ntr-adevar.
Cnd va renun[a sa ma ncerce sa-1 schmbe va
redrec[ona energa spre propre e nterese, va cunoate ce
nseamna fercrea satsfac[a, ndferent de comportamentu
so[uu. Ea va descoper, probab, ca scopure urmarte o
satsfac ntr-att nct se poate bucura de o va[a bogata
recompensatore, n absen[a so[uu. Sau, pe masura ce devne
dn ce n ce ma pu[n dependenta de e n prvn[a fercr e, ar
putea decde ca anga|area e fa[a de un partener absent este
nuta ar putea aege sa- contnue va[a, eberata de
constrngere unu mara| nesatsfacator. Nc una dn aceste
ca nu este posba atta tmp ct ea vrea sa-1 transforme pe
parteneru e ca sa poata f fercta. Pna cnd nu-1 ,accepta"
aa cum e, va ramne ancorata ntr-un entuzasm temporar,
ateptnd ca e sa se schmbe, nante de a f capaba sa-
traasca propra e va[a.
Cnd femea care ubete prea mut renun[a a crucada pe care
o poarta ca sa-1 transforme pe barbatu dn va[a e, e ramne
cu bertatea de a medta a consecn[ee comportamentuu
sau. ntruct ea nu ma e frustrata nefercta, c devne dn ce
n ce ma nteresata de va[a, se ntensfca contrastu dntre
va[a e va[a u. E se poate decde sa upte mpotrva
obsese sae sa devna dsponb dn punct de vedere fzc
afectv. Sau poate nu. Dar, ndferent de aegerea u, acceptnd
barbatu dn va[a e aa cum e, femea va f bera, ntr-un fe
sau atu, sa- traasca propra va[a - pna a adnc batrne[.
134
135
8. Cnd o dependen[a amenteaza ata dependen[a
Exsta muta sufern[a n va[a poate ca sngura sufern[a care
poate f evtata este cea care provne dn ncercarea de a evta
sufern[a.
R.D.Laing
n ce ma rau caz, no, femee care ubm prea mut, suntem
dependente de rea[e nterumane, ,dependente de barba[",
egate prn sufern[a, teama dorn[e nempnte. Ca cum
toate acestea n-ar f de a|uns, barba[ nu sunt snguru ucru de
care ne aga[am. Ca sa bocam cee ma profunde sentmente
dn copare, unee dn no dezvota dependen[a de substan[e
chmce. n tnere[e sau a maturtate am putea ncepe sa facem
abuz de acoo sau drogur, sau, tpc, pentru femee care
ubesc prea mut, de amente. Mncam prea mut sau prea
pu[n -sau amndoua - ca sa a|ustam reatatea, sa ne
dstragem aten[a sa amor[m gou emo[ona mens dn
sufetu nostru.
Nu toate femee care ubesc prea mut mannca n exces, beau
prea mut sau fac abuz de drogur, dar pentru cee care
procedeaza astfe, recuperarea dn dependen[a de rea[
trebue sa mearga mna n mna cu recuperarea dn
dependen[a fa[a de substan[a pe care o foosesc. ata de ce:
cu ct depndem ma mut de acoo, drogur sau amente, cu
att sm[m ma acut vna, runea, teama, ura fa[a de no
nne. Dn ce n ce ma sngure ma zoate, am putea dor cu
dsperare ntea pe care pare sa ne-o promta rea[a cu un
barbat. Pentru ca ne sm[m ngroztor cu no nne, dorm un
barbat care sa ne faca sa ne sm[m ma bne. Pentru ca nu ne
ubm pe no nne, avem nevoe de e ca sa ne convnga ca
putem f ubte. Ne spunem char ca aatur de barbatu potrvt,
nu vom ma avea nevoe de acoo, drogur sau amente.
Foosm rea[e n acea scop n care foosm substan[ee
adtve: ca sa ndepartam sufern[a. Cnd rea[a eueaza, ne
repezm a substan[a de care am facut abuz, tot ca sa cautam
anare. Se creeaza un cerc vcos cnd dependen[a fzca de o
substan[a este exacerbata de tensunea une rea[
bonavcoase, n tmp ce dependen[a emo[onaa de o rea[e
este ntensfcata de sentmentee haotce produse de
dependen[a fzca. Foosm absen[a unu barbat dn va[a
noastra, sau va[a aatur de un barbat nepotrvt, ca scuza
pentru dependen[a de care suferm. Dmpotrva, foosrea
contnua a substan[e chmce ne permte sa toeram rea[a
nesanatoasa, pentru ca anheaza sufern[a ne smuge
motva[a necesara schmbar. Dam vna pe una dn cauza
ceeate. Foosm una ca sa ne ocupam de a doua.
amndoua ne nan[ue dn ce n ce ma mut.
Atta tmp ct suntem ncnate sa scapam de no nne sa
evtam sufern[a, vom ramne bonave. Cu ct ne stradum ma
mut, cu ct cautam ma mute ca de scapare, cu att ne
mbonavm ma tare, pentru ca amestecam dependen[ee cu
obsese. Descoperm ca sou[e noastre au devent, n
reatate, probemee noastre cee ma grave. Avnd o uraa
nevoe de anare negasnd-o ncaer, putem a|unge uneor
char a o forma ncpenta de nebune.
- Sunt ac pentru ca m-a trms avocatu meu. Brenda facu
aceasta martursre n oapta a prma noastra ntnre.
- Eu... eu... t[... am uat cteva chest am fost prnsa, ar e
s-a gndt ca ar f o dee buna sa vn a consere... a contnuat
ea cu acea aer conspratv, ca a face mprese buna a
trbuna daca ar vedea ca prmesc a|utor pentru probemee
mee.
N-am avut tmp nc sa dau dn cap a n[eegere, ca ea s-a grabt
sa contnue:
- Exceptnd asta... eu... nu cred ca am, ntr-adevar, vreo
probema. Am uat cte ceva dn farmaca aa am utat sa
patesc. E destu de rau sa creada ca e-am furat, dar, seros,
m-a scapat dn vedere. Ce ma rau ucru n toata povestea asta
e runea. Dar nu am nc o probema n reatate, nu de genu
ceor pe care e au un oamen.
Brenda reprezenta unu dn cee ma dfce cazur dn
actvtatea mea de consere: o centa care nu e destu de
motvata ca sa caute ea nsa a|utoru nostru, care neaga ca ar
avea nevoe de a|utor, dar se afa, totu, n cabnet, trmsa de
atcneva care crede ca sfatu unu conser -ar f benefc.
In tmp ce povestea cu respra[a ntretaata, m-am trezt ca nu-
ma ascut cascada de cuvnte care ma potopea. n schmb, o
studam pe vorbtoarea mea: era nata, ce pu[n 1,75 m, saba
ca un fotomode, cntarnd ce mut 52 de kg. Purta o roche
eeganta, smpa, de matase caramze, pusa n evden[a de
b|uter masve dn aur fde. Cu paru bond-auru och
verz ca smaradu, ar f trebut sa fe frumoasa. Avea tot ce era
necesar, dar psea ceva. De atta ncruntat, se crease o cuta
adnca vertcaa ntre sprncene. Respra greu n tmp ce
vorbea, ar nare frematau contnuu. Paru, de tuns coafat
cu gr|a, era uscat pst de straucre. Peea era uscata
vda, n cuda unu ten atragator. Buzee ar f fost frumoase
daca nu e-ar f strns tot tmpu, facndu-e sa para sub[r
tvte. Cnd zmbea, dezveea cu gr|a dn[, ca cum ar f
tras ncet o perdea, ar cnd vorbea, muca foarte des
buzee. Am nceput s-o suspectez de faptu ca provoca
deberat starea de voma, o suspectam de foame excesva
(bume) /sau napeten[a (anorexe), dn cauza aspectuu
pe a sabcun e.
136
Femee care sufera de tuburar de apett smt frecvent mpusu
de a fura; acesta era, dec, un at ndcu. O banuam de
asemenea de acoosm. Dn experen[a mea de terapeut,
aproape toate centee mee cu tuburar de apeten[a
proveneau dntr-o fame cu un acooc, do acooc (n speca
femee bumce) sau un acooc un hper-sau hporexc. Sunt
foarte frecvente casatore ntre un hper- sau hporexc un
acooc; nu e de mrare, dn moment ce attea feme bumce
sau anorexce sunt fce de acooc, ar fcee de acooc au
tendn[a sa se casatoreasca cu acooc. Femea cu dependen[a
de amente este hotarta sa- [na hrana, trupu parteneru
sub un contro strct, prn for[a von[e sae. Ne atepta o munca
grea, pe Brenda pe mne.
- Vorbete-m despre tne, -am cerut cu muta bnde[e, de
tam ce va urma.
Cu sguran[a, mute dn cee ce m-a spus n acea prma z au
fos mncun: se sm[ea bne, era fercta, nu ta ce se
ntmpase n magazn, nu- putea amnt nmc, nu ma furase
ncodata nante. A contnuat spunndu-m ca avocatu e era
foarte dragu[, cum eram eu de atfe, ca nu vrea sa se afe
despre acest ncdent, pentru ca n-ar n[eege nmen aa cum
am facut no: avocatu eu. Fatarea era menta sa ma
convnga sa pactzez cu ea, sa fu de acord ca nu era nmc rau,
sa o sus[n n egenda pe care o crease -ca arestarea era o
greeaa, un tertp a sor[ nmc ma mut.
Din Iericire, am avut ceva tmp ntre prma ntnre data a care
se |udeca cazu e , ntruct ta ca sunt n contact cu avocatu
e, a ncercat sa fe ,o centa buna". -a respectat toate
programare, ar dupa un tmp a nceput char sa fe ma sncera
n ceea ce o prvea, mpotrva von[e e. Mu[umesc u
Dumnezeu, cnd s-a ntmpat asta, a cunoscut anarea care
vne o data cu renun[area a mncuna. N-a trecut mut de|a
urma programu de terape ce pu[n n aceea masura pentru
ea nsa pentru efectu pe care acest fapt urma sa-1 aba
asupra |udecatoruu care nstrumenta cazu. Cnd a fost
condamnata (ase un cu suspendare restturea ntegraa a
bunuror furate, pus 40 de ore de munca n foosu comunta[,
pe care e-a facut a ocau ,Cubu Feteor"), se stradua a fe
de mut sa devna sncera, pe ct se straduse nante sa
tanuasca cne este ce facuse.
Povestea adevarata a Brende, pe care, n[a, a dezvaut-o
eztant prudent, a nceput sa transpara a a trea noastra
ntnre. Arata obosta trasa a fa[a, ar cnd am comentat
acest ucru, a recunoscut ca avusese probeme cu somnu
saptamna aceea.
- Care a Iost cauza? am iscodit-o.
Ma nt a dat vna pe procesu care urma sa aba oc n curnd,
dar expca[a nu suna pe depn convngatoare, aa ca am
scodt-o ma departe:
137
- Te-a ma neca|t ceva saptamna aceasta?
A ateptat pu[n, mucndu- buzee, cum o facea de obce -
ma nt buza de sus, apo pe cea de |os napo a buza de
sus. Apo, asnd sa- scape cuvntee:
- I-am cerut, n sfrt, so[uu meu sa pece... acum a vrea sa
n-o f facut. Nu pot sa dorm, nu pot sa ucrez, sunt a pamnt cu
nerv. uram pentru ce-m facea, afndu-se cu fata aa de a
brou, dar sa ma descurc fara e e ma greu, dect sa ma mpac
cu faptee u. Acum nu tu ncotro s-o au ma ntreb daca, a
urma urme, n-a fost vna mea. ntotdeauna m-a spus ca eu
sunt de vna, ca sunt prea rece dstanta, ca nu sunt femea
potrvta pentru e. cred ca avea dreptate. Eram furoasa
retrasa ma tot tmpu, dar era dn cauza ca ma crtca mereu.
spuneam: ,Daca vre sa fu tandra cu tne, trebue sa te
compor[ cu mne ca cnd m-a pacea, sa-m vorbet
frumos, n oc sa-m spu ct sunt de ngroztoare, proasta
urta". I s-a facut medat teama, sprncenee na[ndu-se
ma mut pe frunte, ncepu sa retraga ceea ce tocma
dvugase. Dnd dn mne cu unghe manchurate, tagadu:
- Nu suntem despar[[ n adevaratu sens a cuvntuu, tram
separat ctva tmp. Iar Rudy nu este char att de sever cu
mne, seros, presupun ca o mert. Uneor vn obosta de a
servcu nu vreau sa gatesc, ma aes ca nu- pace cum
gatesc. pace att de mut cum gatete mama u ca e n stare
sa se rdce de a masa sa pece a ea, nu ma vne acasa,
dect a doua noaptea. M-am saturat sa tot ncerc sa-1 fac
ferct, cnd orcum nu are nc un efect. Dar nu e char aa de
rau. Ate feme o duc ma rau.
- Ce face pna a doua? Nu poate sa stea a mama u atta
tmp, am ntrebat.
- Nc nu vreau sa tu. Presupun ca ese cu pretena u. Dar nu-
m pasa. Ma smt ma bne cnd ma asa n pace. De mute or
vne acasa pus pe cearta - cnd vne, ntr-adevar, acasa - ma
mut dn aceasta cauza - pentru ca ma duc obosta a servcu a
doua z - dect dn cauza fapteor u - -am spus sa pece.
Iata o femee hotarta sa nu smta sa nu- devaue
sentmentee. Faptu ca ee strgau ca sa se faca auzte nu
trezea n ea dect dorn[a de a crea no nepacer n va[a e, ca
sa e nabue strgatu.
Dupa cea de-a trea edn[a, -am chemat pe avocatu e -am
spus sa- sugereze cu precau[e Brende, ca e foarte mportant
pentru ea sa contnue conserea cu mne. Aveam de gnd sa-
m ncerc norocu cu ea nu voam s-o perd. La nceputu cee
de-a patra edn[e, am nceput s-o descos.
- Povestete-m cum sta cu mncarea, Brenda, am rugat-o ct
ma bnd cu putn[a. Och e verz s-au mart de spama, -a
pert orce urma de cuoare de pe fa[a aa pada brusc, s-a
nchs n ea. Apo och s-au ngustat a zmbt dezarmant.
- Cum adca cum stau cu mncarea? E o ntrebare prosteasca! I-
am spus ce vazusem n nfa[area e ma aertase -am
expcat
etooga tuburaror de apett. n[eegerea ca e o boaa de care
sufereau
138
mute, foarte mute ate feme a a|utat-o pe Brenda sa vada cu
och ma bun comportamentu e compusv. Nu m-a trebut aa
mut tmp pe ct m magnasem, ca s-o fac sa vorbeasca.
Povestea Brende era unga compcata, -a trebut destu
tmp sa separe reatatea de nevoa e de a o dstorsona, nvau
dsmua. Devense att de versata n dsmuar ca se
prnsese n pasa propror mncun. Se straduse dn rasputer
sa perfec[oneze magnea pe care o prezenta um, o magne
care camufa teama, snguratatea gou ngroztor dn sufet.
era aproape mposb sa evaueze stua[a n care se afa, ca sa
poata ven n ntmpnarea propror e necesta[. Iar
nempnre erau motvu pentru care sm[ea mpusu de a fura,
mnca, de a voma mnca ar, de a mn[, ncercnd dsperata
sa- camufeze fecare mcare.
Mama Brendei Iusese de asemenea bumca - era supraponderaa de
cnd o ta Brenda. Tata e, un barbat zvet, vn|os energc,
ndepartat att de nfa[area so[e sae ct de regoztatea
e excentrca, batuse |oc n vazu um de |uramntee
casatore. Nmen dn fame nu se ndoa ca nea so[a
nmen nu aducea vreodata vorba despre asta. A t era un
ucru, a admte era cu totu atceva - o voare a acorduu tact
a membror fame: ce nu recunoatem n auzu tuturor nu
exsta pentru no, ca fame, dec, nu ne poate ndurera. A
fost o regua pe care Brenda a apcat-o cu rguroztate ve[ e.
Daca nu recunotea ca ceva nu mergea bne, atunc nmc nu
mergea prost. Probemee nu exstau, atta tmp ct nu e
dadea gas. Nu e de mrare ca se aga[a cu tenactate de
mncune nascocre care- runau va[a. Nu e de mrare nc
ca venea foarte greu sa urmeze programu de terape.
Brenda a crescut zveta, vguroasa, ca tata e ntta ca
poate mnca orce fara a se ngraa ca mama e. La vrsta de
15 an, corpu e a nceput brusc sa puna n evden[a efectee
cantta[or enorme de mncare pe care e ngurgta. La 18 an
cntarea 109 kg era dsperata cum nu fusese vreodata
nante. Tata arunca acum |gnr tnere care fusese copu u
favort, spunndu- ca va deven, n fna, ca mama e. E
adevarat ca nu -ar f spus cuvntee aea daca n-ar f fost beat,
dar reatatea era ca acum ma tot tmpu era beat, char cnd
venea acasa, de asta se ntmpa foarte rar.
Mama se ruga -L auda pe Domnu, tata bea o nea pe mama,
ar Brenda se ndopa, ncercnd sa nu smta cum o nunda
panca.
Pecata de acasa pentru prma data, ca studenta a coegu,
sm[ndu-se terb de sngura fara mama tata pe care
regreta acum, a facut o descoperre ncredba. Sngura n
camera e, n tou une mese mbeugate, -a dat seama ca
poate vomta tot ce mncase, ca astfe, nu va ma f
pedepsta pentru consumu enorm de mncare, ngrandu-se.
Fu att de umta de controu pe care sm[ea ca are
139
acum asupra greuta[ sae, ca a nceput sa [na regm sa
vomte tot ce mnca. Trecea acum de a etapa bumca a etapa
anorexca a tuburar e de apeten[a.
n anii care au urmat, Brenda a trecut prn peroade de obeztate
aternatv cu peroade de sabre extrema. N-a trat, n tot acest
tmp, nc macar o z, eberata de obsesa e fa[a de mncare.
Se trezea n fecare dmnea[a cu speran[a ca az va f atfe
dect er se ducea Ia cucare n fecare noapte cu hotarrea
de a f ,normaa" mne, adesea doar ca sa se scoae n mez de
noapte gata de o noua ghftuaa. Brende era mposb sa
n[eeaga ce se ntmpa cu ea. Nu ta ca are o tuburare de
apett, adeseor prezenta a fcee de acooc sau a cop
persoaneor bumce sau anorexce. N-a n[ees ca ea
mama e sufereau de o dependen[a aergca a anumte
amente, aproape comparaba cu dependen[a aergca a tatau
e a acoo. Nc unu nu putea ngera un strop dn substan[a
respectva, fara a decana un nesa[ ma mare, ma mare, tot
ma mare. La fe ca rea[a tatau e cu acoou, rea[a Brende
cu amentee, n speca cu tot ce nsemna produs de patsere,
consta ntr-o upta ndeungata de a controa substan[a care, n
reatate o controa ea pe ea.
A contnuat sa- provoace starea de voma mu[ an dupa ce a
,nventat" procedura n coegu. Izoarea secretomana e au
devent dn ce n ce ma cuprnzatoare ma adnc, ar n
mute prvn[e, comportamentu e a fost sus[nut de fame
de boaa nsa. Fama Brende nu voa sa auda nmc dn
partea e, nmc a care sa nu se poata repca: ,O, dar e
mnunat, draga mea." Nu era oc pentru durere, teama,
snguratate, sncertate, nu era oc pentru adevaru despre ea
va[a e. Cum e ocoeau adevaru cu ncapa[nare, se n[eegea
ca ea trebue sa faca a fe sa nu catne barca. Cu a|utoru
compcta[ tacte a parn[or e, Brenda s-a scufundat tot ma
adnc n mncuna care reprezenta va[a e, dar cu certtudnea
ca daca reuete sa arate foarte bne n exteror, totu va f n
regua - sau ce pu[n ntt - n nteror.
Char atunc cnd an ntreg nfa[area e a fost [nuta sub
contro, nentea nteroara nu putea f gnorata. De facea tot
ce era posb ca sa arate bne - hane foarte eegante asortate
cu ce ma modern macha| cea ma sofstcata coafura - nu
era sufcent ca sa adoarma teama sa umpe gou dn sufet.
Pe de o parte dn cauza sentmenteor pe care refuza sa e
recunoasca, pe de ata, dn cauza submnar sstemuu nervos,
efect a manutr[e auto-mpuse, starea mentaa a Brende era
domnata de dezorentare, anxetate, morbdtate obsese.
n ncercarea de a gas modatatea de eberare dn marasmu
nteror, Brenda, urmnd modeu mame e, a cautat anare a
un grup regos ntnt n campus. n acest grup 1-a ntnt, n
utmu e an de studu, pe vtoru so[, Rudy, un fe de emnen[a
cenue care a fascnat-o cu att ma mut cu ct era foarte
msteros. Brenda era obnuta cu secretee, ar e avea o
gramada. n povete pe care e spunea numee pe care e
arunca neg|ent erau auz a faptu ca fusese mpcat n
actvta[ de
140
pariuri n New Jersey, orau sau nata. Facea destu de vag auz a
. sumee urae de ban pe care e ctgase e chetuse, a
man feme strauctoare, cubur de noapte, bautur
drogur. ata-1, ac acum, metamorfozat ntr-un student
contncos, ocund n campusu unu coegu ntt actvnd
ntr-un grup regos de tner, dupa ce- asase n urma trecutu
pentru a cauta ceva ma bun. Faptu ca pecase n graba de
acasa constrns de mpre|urar, era dovedt de ntreruperea
orcare egatur cu fama sa, dar Brenda a fost att de
mpresonata de trecutu u ntunecat, msteros de ncercare
u aparent sncere de a se schmba, ca n-a ma fost nevoe sa-
ceara ate expca[ despre faptee dn trecutu u. n defntv,
avea ea propriile ei secrete.
Astfe ca acet do oamen, care pretndeau a f ce nu erau, e -
un fugar sub masca unu baat de cor, ea - dependenta de
amente, dar mbracata dupa utma moda, s-au ndragostt
fecare de magnea uzore a ceuat. Ace cneva ubea ceea
ce ea pretndea a f: ata soarta pecetuta a Brende. Acum era
obgata sa contnue mncuna, char n propra e casa. Ma
muta tensune, ma mut stres, ma mare nevoe de a mnca,
vomta de a se ascunde.
Abstnen[a u Rudy de a [gar, acoo drogur a durat pna ce
a afat ca fama u s-a mutat n Caforna. Hotarnd ca
dstan[a geografca dntre e trecutu sau era sufcenta pentru
a se putea ntoarce n sguran[a a fame a veche
deprnder, a mpachetat totu, ncusv pe noua sa so[e,
Brenda, a pornt-o spre vest. Nc nu trecuse bne gran[a
prmuu stat, ca personatatea u a nceput sa se schmbe,
revennd Ia ceea ce fusese nante sa-1 ntneasca Brenda.
Camufa|u e a durat ma mut, pna ce ea Rudy s-au mutat a
parn[ u. Cu atta ume n casa, -a fost mposb sa contnue
practca vome auto-nduse. n tmp ce era dn ce n ce ma
greu sa ascunda cantta[e ndustrae de mncare, acestea au
uat avnt dn cauza stresuu creat de cond[e de va[a
greutatea Brende a nceput sa urce vertgnos. S-a ngraat
rapd cu 23 kg, frumoasa so[e a u Rudy dsparnd ntre
fadure venerabe ae trupuu Brende care se ngraa vaznd
cu och. Sm[ndu-se neat furos, Rudy o asa acasa peca
sa bea sa caute o femee a care nfa[are s-o competeze pe
a sa, aa cum facea atadata Brenda. Cuprnsa de dsperare, ea
mnca ma mut, prom[ndu- se u Rudy ca ar deven
a fe de zveta ca nante, cu cond[a sa aba o casa doar a or -
era tot ce avea nevoe. Cnd, n fne, au avut casa or n ora,
greutatea Brende a nceput, bnen[ees, sa scada pe ct de
vertgnos urcase, numa ca Rudy statea prea pu[n pe acasa ca
sa observe. A ramas nsarcnata, ar patru un ma trzu a
avortat, n tmp ce Rudy petrecea noaptea pe undeva.
Acum Brenda era de|a convnsa ca totu se ntmpa numa dn
cauza e. Omu care fusese atadata norma ferct care
mpartase vaore convngere era o persoana dferta
acum, o persoana pe care nu o cunotea nu o pacea. Se
certau dn cauza purtar u a ccae e.
I Ml
Ea ncerca sa nu-1 bata a cap, spernd ca purtarea u se va
schmba. Dar n-a fost aa. Ea nu era grasa ca mama e,
totu, e aerga dupa ate feme, a fe ca tata e. Neputn[a de
a- pune ordne n va[a o panca.
Brenda furase n adoescen[a, nu mpreuna cu preten, ntr-un
asat coectv asupra praz um adute, c sngura, n tana
rareor pastrnd, sau foosnd ucrure furate. Acum, n tmpu
casatore nefercte cu Rudy, a nceput sa fure dn nou,
deposednd, smboc, umea, de ceea ce fusese refuzat:
ubre, spr|n, n[eegere acceptare. Dar furtu nu facea dect
sa o zoeze ma mut, sa- dea nca un secret de pazt, nca o
sursa de rune vnova[e. ntre tmp, ,ambaa|u" exteror
devenea - dn nou - ce ma mportant sstem de aparare a
Brende mpotrva descoperr a ceea ce era de fapt - o
persoana saba, tematoare, secatuta sngura. Era dn nou
zveta -a uat o su|ba, n prmu rnd ca sa poata procura
toaetee scumpe pe care Ie dorea. Pe unee e-a prezentat,
a sperat ca Rudy sa fe mndru de ea. De e se auda cu so[a
u manechn, nu s-a obost ncodata sa vna s-o vada pe scena.
Pentru ca Brenda aerga a Rudy dupa aprecere aprobare,
ncapactatea u de a e ofer a avut drept rezutat scaderea
drastca a respectuu e de sne aa destu de redus. Cu ct
oferea ma pu[n, cu att ea cerea ma mut. S-a stradut sa-
mbunata[easca nfa[area, dar sm[ea ca psete ace
eement msteros-atractv pe care brunetee cu care umba
Rudy pareau sa-1 emane fara nc un efort. A tras de ea sa
sabeasca ma mut, pentru ca a f saba nsemna a f
perfecta. A devent o perfec[onsta n prvn[a gospodare,
fnd rapd acaparata de comportamentu e obsesv-compusv:
cura[ene, furt, mncat, vomat, n tmp ce Rudy se mbata
umba dupa feme, Brenda deretca pna noaptea trzu, dar se
arunca medat n pat se prefacea ca doarme daca- auzea
mana ntrnd n gara|.
Rudy crtca preten[e e de cura[ene dstrugea cu
nervoztate efectee munc e eaborate, atunc cnd venea
acasa, ma devreme sau ma trzu, cu rezutatu ca Brenda nu
avea rabdare sa atepte pna peca, pentru a cura[a aran|a
ce strcase e. Cnd e peca sa bea sa petreaca, ea se sm[ea
uurata. Totu devenea dn ce n ce ma nnebuntor.
Arestarea ei n Iarmacie a fost, fara ndoaa, o bnecuvntare n
sensu ca a dat natere crze care a adus-o a edn[ee de
consere, unde a nceput sa reazeze ce devense va[a e.
Dorea sa se desparta de Rudy de mut, dar nu era n stare sa
pece dn cauza compuse de a remeda o rea[e
perfec[onndu-se pe sne. Paradoxa, cu ct ea se ndeparta
ma mut de e, cu att ma pasonat o urmarea e, teefonndu-
, trm[ndu- for, aparnd pe neateptate unde ucra ea,
futurnd bete a un concert. Coeg de servcu, care-1
cunoscusera n tmp ce e |uca acest ro, erau de parere ca
Brenda greea parasnd un barbat adorab, devotat, ca e. I-au
trebut doua reconcer, ambee pne de speran[a ambee
urmate de despar[r dureroase, ca sa n[eeaga ca Rudy dorea
doar ce nu putea avea. O data ce rencepeau sa traasca aatur,
ca so[ so[e, afemeatu
142 I
dn Rudy o ua de a capat. La a doua despar[re, Brenda -a
spus ca banuete ca e are probeme cu bautura drogure.
Rudy a ncercat sa- dovedeasca ca nu are dreptate. Doua un
n-a pus nmc n gura. S-au mpacat dn nou, ar cu ocaza prme
certe, cteva ze ma trzu, s-a mbatat a a pst toata
noaptea. Dupa aceasta ntmpare, Brenda, a|utata de terape,
a n[ees modeu n care erau prn amndo. Rudy foosea
turbuen[a deberat creata n rea[a sa cu Brenda ca sa
camufeze sa |ustfce dependen[a u fa[a de bautura, drogur
feme. n acea tmp, Brenda foosea tensunea enorma
generata de rea[a or ca scuza pentru a ceda a se
compacea n buma e, ca n ate comportamente
compusve. Fecare foosea pe ceaat ca sa evte sa se
gndeasca a propra sa persoana a dependen[a de care
suferea. Cnd a recunoscut acest ucru, Brenda a fost capaba
sa renun[e a speran[a de a avea un mara| ferct cu Rudy.
Recuperarea Brende a mpcat tre eemente, foarte mportante
foarte necesare. A urmat terapa, a partcpat a A-Anon ca sa
trateze acoosmu e de-o va[a , n fne, dupa anarea care
vne o data cu captuarea, s-a perdut prntre Obez Anonm
unde a prmt a|utor spr|n pentru a- trata tuburarea de
apett. Impcarea n O. A. a consttut pentru Brenda ce ma
mportant factor dn recuperarea sa, dar ce carua -a rezstat
ce ma tare a nceput. Mncatu, vomatu rabdatu de foame
compusv acatuau cea ma grava ma profunda probema a
e, procesu prmar a bo e. Obsesa fa[a de amenta[e
acapara toata energa soctata de stabrea une rea[
sanatoase cu ea nsa cu cea[. Pna ce n-a reut sa puna
capat obsese fa[a de greutatea e, amenta[a, caore,
regmu de sabre, etc, Brenda nu a fost capaba sa se
emo[oneze de nmc, dect de mncare, nc sa fe sncera cu
sne cu a[.
Atta tmp ct sentmentee erau amor[te de tuburarea de
apett, nu putea ncepe sa- poarte de gr|a, sa a sngura
decz n[eepte sau sa- traasca, cu adevarat, va[a. n
schmb, mncarea era va[a e, n mute prvn[e, asta era
sngura va[a pe care o dorea. De dsperata, upta de a de[ne
controu asupra amenta[e era ma pu[n amenn[atoare,
dect upta pe care o avea de purtat cu sne nsa, cu fama,
cu so[u. De fxase un program pe ore cu ce trebua sa
mannce ce nu, Brenda nu stabse mte pentru ce aveau
voe a[ sa- faca sau sa- spuna. Pentru a se nsanato, ea
trebua sa defneasca mta unde se opreau cea[ de unde
ncepea ndependen[a e. Era, de asemenea necesar sa nve[e
sa se supere pe cea[, nu doar pe ea nsa - stare care se
cronczase ntre tmp.
La O.A. Brenda ncepu sa practce sncertatea pentru prma
data dupa mu[, foarte mu[ an. n defntv, ce rost avea sa-
mnta pe ce care o n[eegeau o acceptau aa cum era, cu
comportamentu faptee e? n schmbu sncerta[ e, prm
for[a vndecatoare a acceptar de catre ce ca ea. Asta -a dat
cura|u de a arg cercu sncerta[ e dncoo de programu de a
O.A., a fame preten, a poten[a partener.
I 143
FENCI CARE IUBESC PREA MULT
A-Anon a a|utat-o sa n[eeaga ce generase probemee e n
copare -a ofert nstrumentee pentru a n[eege att
tuburare compusve ae parn[or e, ct feu cum s-au
rasfrnt asupra e. Acoo a nva[at cum sa stabeasca o rea[e
normaa cu parn[ e.
Rudy a procedat a o noua casatore, n momentu cnd s-a
pronun[at dvor[u, char daca a sunat-o pe Brenda cu o seara
nante de nunta -a spus ca, de fapt, o vrea numa pe ea.
Convorbrea aceea a fcut-o pe Brenda sa n[eeaga ma bne
ca Rudy era ncapab sa- onoreze anga|amentee, ca sm[ea,
permanent, nevoa sa gaseasca o modatate de a scapa de
rea[a n care se mpcase. La fe ca tata e, era un afemeat
carua pacea sa aba o so[e o amanta.
Brenda a ma nva[at ca trebua sa men[na o dstan[a
consderaba, att geografca ct emo[onaa, ntre ea
fama e. Cee doua vzte acasa, ambee sodate cu reactvarea
temporara a sndromuu ndopar purga[e, au nva[at-o ca
nu e nca pregatta sa stea cu fama e fara a ap|ea ar a
veche deprnder de evtare a tensun.
nsanatorea a devent prma e prortate, dar se mra contnuu
ct de dfca era provocarea ct de pu[ne capacta[ avea ca
s-o nfrunte. Umperea ve[ e cu o munca pacuta, cu no
preten no preocupar a fost un proces ent, cu pa mc.
Pentru ca nu prea ta ce nseamna sa f fercta, ntta
mpacata, a fost nevota sa evte orce probema care ar f
readus vechu, famaru sentment a nebune.
Brenda contnua sa partcpe a O.A., A-Anon, uneor a
edn[ee de terape cnd smte nevoa. Nu ma este att de
saba, dar nc a fe de grasa ca nante. ,Sunt normaa", strga
ea, capaba, acum, sa rda de ea nsa, tnd nsa ca nu va f
aa ncodata. Tuburarea de apett este o boaa care [ne toata
va[a care trebue prvta cu respect, de acum numa
sufoca sanatatea fzca mentaa ca n trecut.
Recuperarea Brende este nca fraga. E nevoe de tmp ndeungat
nante ca modu sanatos de va[a sa fe resm[t ca fnd corect
nu for[at. Ar putea sa recada n deprnderea de a se fer de
sne de sentmentee e, mncnd compusv asndu-se
obsedata de o rea[e nesanatoasa. Contenta de asta, Brenda
cond[oneaza rea[e, nefxnd ncodata o ntnre, de
exempu, care se suprapune cu o edn[a a O. A. sau A-Anon.
nsanatorea este extrem de pre[oasa pentru ea nu vrea s-o
puna n perco. Dupa cum spune ea:
- M-am facut un obce dn a nu ma avea secrete, pentru ca dn
cauza or, n prmu rnd, m-am mbonavt. Acum daca fac
cunotn[a cu un barbat -m dau seama ca rea[a are anse,
vorbesc despre boaa mea despre ct de mportant este
programu A-Anon pentru mne. Daca nu poate suporta sau nu
poate n[eege adevaru despre mne, consder ca este probema
u, nu a mea. Nu ma caut sa ma ntorc pe dos ca sa fac pacere
unu barbat. Prorta[e mee sunt atee astaz. nsanatorea
mea e pe prmu oc. Atfe, nu vo avea nmc de ofert nmanu.
145
9. Sa mor dn dragoste
Purtam cu to[, fecare n parte, o groaza n sufet. Daca te
casatoret ca sa scap de ea, ve reu doar sa unet groaza ta
cu a atcuva; casatora va f a or, tu ve sngera ve num
asta ubre.
MlCHAEL VeNTURA
,Dans de umbre In zona casatore"
Fumnd [gara de a [gara, cu umer drep[ ncorda[ pcor
peste pcor, Margo egana pcoru n rtm aert, ar tapa
tresarea Ia capatu fecare osca[. edea pu[n apecata n fa[a
se uta pe fereastra sa de ateptare a una dn cee ma
frumoase prvet dn ume. Acoperu de [ga roe a Snte
Barbara se rdca pe deaure abastru purpur deasupra
oceanuu, dar scena, mocom stropta cu roz auru n dupa-
amaza de vara, nu mprumuta nmc dn sennatatea stufu
spano chpuu e. Arata ca o femee grabta, char aa era.
Am nvtat-o n cabnet a ntrat repede, pacannd cu tocure n
parchet, s-a aezat, tot pe margnea scaunuu m-a
strafugerat cu prvrea.
- Cum sa fu sgura ca ma po[ a|uta? N-am ma facut asta, sa
vn sa vorbesc cu cneva despre va[a mea. Cum pot sa fu
sgura ca nu-m perd tmpu ban?
tam ca ascundea o ata ntrebare:
- Cum sa fu sgura ca pot sa am ncredere n soctudnea ta
daca-[ dezvau cne sunt? Am ncercat sa- raspund a ambee
ntrebar.
- Nu po[ sa fac terape fara tmp ban. Dar oamen nu vn
ncodata a prma edn[a daca nu se ntmpa ceva foarte
dureros sau foarte nspamntator cu e, ceva ce au ncercat dn
rasputer sa rezove, dar n-au reut. Nmen nu vne dn
ntmpare a terapeut. Sunt sgura ca te-a gndt mut nante
de a te hotar sa v.
Acurate[ea cuvnteor mee a parut s-o cameze ntructva, cac
s-a rezemat de spataru scaunuu cu un oftat.
- Ar f trebut, probab sa fac asta acum cncsprezece an, ma
nante char, dar de unde sa tu ca am nevoe de a|utor?
Credeam ca n-am nmc. , ntr-un anumt fe, n-aveam... nu am
nmc. Am o su|ba buna ctg destu ban ca |urst.
Se opri brusc, continund apoi, gnditoare.
- Uneor m se pare ca traesc doua ve[. Ma duc a servcu,
sunt energca efcenta, respectata. Oamen m cer sfatu
ma ncarca de responsabta[, ma smt matura, capaba
sgura de mne.
144
Rdca prvrea n tavan ngh[ ca sa- stapneasca tremu'ru
dn gas.
- Apo vn acasa, ar va[a mea pare a f un roman fara sfrt. E
aa de anosta, ca daca ar f o carte, n-a ct-o. Genu sropos-
vscos, t? Dar ata-ma prnsa obgata s-o traesc. Am fost
martata de|a de patru or n-am dect 35 de an. Numa 35\
Doamne, ma smt aa batrna, ncepe sa m se faca teama ca
n-am sa-m pun ncodata ordne n va[a, ca tmpu m se scurge
prntre degete. Nu ma sunt tnara nc aa frumoasa. M-e
teama ca n-o sa ma ma vrea nmen, ca am perdut toate
trenure va trebu sa ramn sngura toata va[a.
Teama dn gas era dubata de rdure de pe frunte, sapate de
ngr|orare. ngh[ n sec de ma mute or cp repede.
- M-ar f greu sa spun care mara| a fost ma prost. Toate au fost
un dezastru, dar fecare n at fe.
- M-am casatort cnd aveam 20 de an. Cnd -am cunoscut pe
prmu meu so[, tam ca e de nestapnt. M-a neat nante de
casatore, m-a neat dupa aceea. Am crezut ca, nsurat
fnd, va f atceva, dar n-a fost aa. Cnd s-a nascut fca
noastra, am fost convnsa ca asta va ma nt pu[n, dar
efectu a fost tota opus. Lpsea de acasa ma mut. Cnd era
acasa, se purta ca un tcaos. L-am asat sa [pe a mne, dar
cnd am vazut cum o pedepsete pe Autumn fara motv, am
ntervent. Cnd nc asta n-a ma dat rezutate, m-am uat
copu am pecat. Nu m-a fost uor, pentru ca era mcu[a, ar
eu trebua sa-m gasesc o su|ba. E nu ne-a a|utat fnancar
ncodata m-era teama ca o sa-m faca necazur pentru ca nu
anun[asem procuroru de dstrct sau ceva de genu acesta. Nu
ma puteam ntoarce nc a fama mea, pentru ca acoo era a
fe. Mama era matratata de tata, fzc verba, a fe no
cop. Mereu fugeam de acasa cnd eram cop. Utma data am
fugt de tot m-am martat ca sa scap de acoo sgur, nu
aveam nc cea ma mca nten[e sa ma ntorc.
- M-au trebut do an de cnd fugsem de acasa ca sa-m au
nma n dn[ sa dvor[ez de prmu meu so[. Nu m-am putut
despar[ de e, pna n-am gast un at barbat. Avocatu care a
nstrumentat dvor[u meu a sfrt prn a se nsura cu mne. Era
pu[n ma n vrsta dect mne dvor[ase de curnd. Nu cred
ca eram ndragostta de e, dar voam sa fu m-am gndt ca
ute, cneva poate sa aba gr|a de Autumn de mne. Vorbea
deseor despre faptu ca vrea sa nceapa o va[a noua, sa-
ntemeeze o noua fame, aatur de cneva pe care sa-1
ubeasca. Presupun ca ma sm[eam fatata ca gndete aa
despre mne. Ne-am casatort n zua n care s-a pronun[at
dvor[u. Totu avea sa fe bne acum, eram sgura. Am nscrs-o
pe Autumn a gradn[a m-am reuat cursure. m petreceam
dupa-ameze cu fca mea, apo pregateam cna pecam a
cursure serae. Dwayne statea sere cu Autumn ucra a
cazure u. Apo, ntr-o dmnea[a, cnd eram sngure, Autumn
m-a povestt ceva dn care am n[ees ca ceva ngroztor, ceva
sexua se petrecea ntre ea Dwayne. Banuam
146
ca sunt nsarcnata, dar am ateptat pna a doua z, ca cnd
totu ar f fost norma , dupa ce Dwayne a pecat a servcu,
am pus-o pe fca mea tot ce era a nostru n mana, am
pecat. I-am asat un bet n care- scram ce-m spusese
Autumn -1 avertzam sa nu ncerce sa ne gaseasca, fndca am
sa dezvau ce -a facut. M-era aa de teama ca ne va gas ne
va s sa ne ntoarcem, ca am hotart, daca eram nsarcnata,
sa nu- spun, nc sa- cer ceva. Nu voam dect sa ne ase n
pace.
- A afat unde ocuam, bnen[ees, m-a trms o scrsoare,
fara nc un cuvnt despre Autumn. n schmb, ma nvnova[ea
ca fusesem rece ndferenta cu e, ca-1 asam sngur acasa
cnd pecam, seara, a coaa. M-am sm[t vnovata dn cauza
asta mut tmp, gndndu-ma ca tot ce se ntmpase u
Autumn fusese dn vna mea. Crezusem ca fac totu pentru ca
fca mea sa fe n sguran[a, cnd de fapt, o pusesem ntr-o
stua[e orpanta. La amntrea acee peroade, o exprese de
groaza trecu, ca o umbra, peste chpu u Margo.
- Am avut noroc am gast o camera ntr-o casa unde ma
ocua o tnara mamca. Amndoua ne casatorseram prea
devreme proveneam dn fam nefercte. Ta[ notr
semanau foarte bne , a fe, prm notr so[. Ea avea un
sngur ,fost", nsa. Margo scutura dn cap contnua:
- n sfrt, stateam cu cop pe rnd, ceea ce ne-a dat
posbtatea amndurora sa ne contnuam stude sa ne
dstram. Am cunoscut, atunc, ma muta bertate dect
avusesem vreodata nante, de am afat ca eram nsarcnata.
Dwayne nu afase nca nc nu -am spus vreodata. m
amnteam toate povete u avoca[et despre cum putea sa
faca necazur oamenor cu egea tam ca m-ar f facut me
a fe. Nu ma voam sa am de-a face cu e. nante de a ma
marta cu e, povete aceea ma facusera sa cred ca e
puternc. Acum ma umpeau de frca.
- Suse, coega mea de camera, m-a nva[at cum sa nasc uor
at-o aparnd pe cea de-a doua fca a mea, Dara. Pare o
nebune ce spun, dar acea au fost ce ma frumo an dn va[a
mea. Eram sarace, mergeam a cursur, munceam, aveam gr|a
de cop, cumparam hane de mna a doua amente eftne.
Dar eram bere.
Dadu dn umer.
- totu, ceva ma nentea. Voam sa fe un barbat n va[a
mea. Nutream speran[a sa gasesc pe cneva care sa-m faca
va[a aa cum m-o doream. La fe smt acum. De-aa sunt
ac. Vreau sa nva[ cum sa gasesc pe cneva potrvt pentru
mne. Pna acum n-am prea tut cum.
Chpu u Margo, ncordat, nca frumos, de dureros de sabt,
ma prvea rugator. N-a putea sa o a|ut sa-1 gaseasca pe D.
Perfec[une? Asta era ntrebarea care se ctea pe fa[a, motvu
prezen[e e ac.
Contnua cu ,saga" e. Urmatoru pe sta e martaa a fost
Gorgo, care conducea un Mercedes Benz ab, decapotab,
ctga exsten[a
147
FEMEI CM IUBESC PREA MULT
vnznd cocana ceor ma bogate nasur arstocrate dn
Montecto. Cu Gorgo a fost, de Ia bun nceput, o cursa n
montagne russe. Curnd de tot, Margo nu ma facea deosebrea
ntre structura chmca a droguu pe care e -1 procura cu
marnme, cea a rea[e e cu acest barbat brunet
percuos. Va[a, curgnd acum cu vteza, devense, brusc,
fascnanta. Dar venea |*reu fzc, afectv, s-o suporte. O
asau nerv, dn ce n ce ma mut. I certa pe cop dn orce
feac. Certure frecvente cu Gorgo degenerau n bata. La
capatu une ate amentar nesfte despre ndferen[a,
nfdetatea actvta[e u egae, Margo a ramas ocata cnd
Suse -a dat un utmatum: asa-1 pe Gorgo sau pec dn casa.
Suse se saturase s-o ascute s-o vada aa. Nu era bne nc
pentru Margo nc pentru cop. Margo, exasperata, a fugt n
bra[ee u Gorgo. E o asa sa se mute mpreuna cu fet[ee n
casa u, unde desfaura toate afacere, cu cond[a ca
aran|amentu sa fe temporar. Curnd dupa aceea, a fost arestat
pentru vnzare de drogur. nante de proces, Margo Gorgo s-
au casatort, de rea[a or a|unsese, n ace moment, pe
punctu de a expoda.
Expca[a hotarr e de a se marta a trea oara o consttue
nssten[ee u Gorgo, cac, fnd so[a u, nu se putea cere sa
depuna marture mpotrva u. Tenta[a de a depune marture
era o posbtate cara, data fnd natura expozva a rea[e or,
tenactatea procuroruu. O data casator[, nerecunoscatoru
Gorgo refuza sa ma aba rea[ sexuae cu ea, pentru ca, zcea
e, se sm[ea prns n cursa. Casatora a fost anuata, nu nante
ca Margo sa-1 ntneasca pe numaru 4, un barbat cu patru an
ma tnar dect ea, care nu ucrase ncodata pentru ca
studase tot tmpu. Ea spuse ca studentu asta contncos e
tocma ce- trebua, ca sa traasca sngura. Margo a munct 1-
a ntre[nut pe e, pna cnd a parast-o pentru o secta
regoasa. n tmp ce era casatorta cu e, ea a prmt o
motenre consderaba a moartea une rude de-a e, motenre
pe care -a dat-o so[uu e, ca sa- dovedeasca oatatea,
ncrederea dragostea e (pe care e e punea mereu sub
semnu ntrebar). E a donat aproape to[ ban acee secte,
dupa care -a spus raspcat u Margo ca nu ma vrea sa fe
nsurat cu ea, ca ea nu are ce cauta n secta or, nvnova[nd-o
ca mara|u or a euat dn cauza ,fr e umet".
Toate aceste evenmente asasera ran adnc asupra u Margo
totu dorea cu dsperare sa-1 ntneasca pe numaru 5, fnd
convnsa ca, de data asta, totu are sa fe bne, de-ar putea doar
sa gaseasca barbatu potrvt. A vent a terape trasa a fa[a, cu
och n fundu capuu, temndu-se ca -a perdut frumuse[ea
ca n-o sa ma atraga nc un barbat. Era departe de a reaza
modeu - de-o va[a - a rea[e e cu barba[ mposb, n care
nu avea ncredere pe care nu- pacea. De era de acord ca
nu avusese noroc n aegerea so[or e, nu era contenta de
faptu ca propre e nevo o atrasesera n capcana casatoror
e catastrofae.
Tabou pe care-1 nfa[a era aarmant. |Pe nga ca era foarte
saba (uceru transformase orce masa ntr-o tortura auto-
mpusa, asta n
148
rarele ocazii cnd avea pofta de mncare), Margo prezenta ate
smptome de nervoztate, egate de stres. Era pada (ceea ce
confrma faptu ca era anemca), rodea unghe, ar paru
era uscat pst de straucre. Avea frecvent probeme cu
eczeme, daree nsomne. Tensunea arteraa era prea mare
pentru vrsta e, ar nveu de energe era aarmant de scazut.
- Uneor asta e tot ce pot sa fac, sa ma sco sa ma duc a
servcu. M-am uat tot concedu medca am stat acasa, -
am pns. Ma smt vnovata daca png cnd sunt cop acasa;
ma smt ma uurata daca ma descarc cnd sunt peca[ a
coaa. Nu tu ct o s-o ma duc aa. .
Povest ca amndoua fet[ee au probeme Ia coaa, cu
nva[atu cu purtarea. Acasa se certau tot tmpu, ar ea
perdea repede rabdarea cu ee. Apea nca frecvent a cocana
pentru a- ,rdca" morau, obce pe care-1 pastrase dn
peroada petrecuta cu Gorgo care o afecta acum fzc
fnancar.
Nc unu dn to[ acet factor, nsa, nu o tubura pe Margo ma
mut dect faptu ca nu era ataata de nmen. Dn adoescen[a
nu ma trase sngura, fara un barbat n va[a e. Cop fnd,
purtase bataa cu tata e, a maturtate repeta upta cu fecare
partener pe care-1 avusese. De patru un sngura, doar dn
cauza trstuu e record nu se ntnse cu nmen, cac se trezse
tot att de ndecsa sa asa dn casa pe ct era sa stea ntta
cu ea nsa.
Mute feme, dn cauza reata[or economce presante, smt
nevoa sa fe sus[nute fnancar de un barbat, dar nu era cazu
u Margo. Avea o su|ba bne patta pacea ce facea. Nc
unu dn ce patru so[ nu o spr|nse fnancar, nc pe ea nc pe
cop. Nevoa de a avea un barbat n va[a e avea o ata cauza.
Margo era dependenta de rea[, de rea[ proaste, n orce caz.
In fama de baza, to[ fusesera matrata[: mama, surore
fra[ e, ea nsa. Exstasera probeme fnancare,
nsecurtate sufern[a. Tensunea emo[onaa dn copare
asase urme adnc asupra psihicului ei.
Ca sa ncepem cu nceputu, Margo suferea de o stare depresva
grava, prezenta frecvent a femee cu un trecut asemanator cu
a e. Paradoxa, dn cauza deprese dar a rouror bne-
cunoscute pe care e |uca cu fecare partener, Margo era atrasa
de barba[ mposb: voen[, mprevzb, responsab sau
nsensb. n acest tp de rea[ sunt mute certur, char
voen[a, er dramatce dn scena reconcer, nterud de
ateptare tensonata nfrcoata. Ar putea exsta probeme
fnancare sau probeme cu egea. Drama. Haos. Emo[e.
Stmuare.
Pare extenuant, nu? Sgur, n utma nstan[a, char este, dar, ca
cocana sau at stmuent puternc, aceste rea[ ofera o
posbtate de evadare, o mare varetate , ndubtab, o masca
extrem de efcace pentru stare depresve. Este aproape
mposb sa trecem prntr-o deprese cnd suntem foarte
emo[ona[, fe poztv, fe negatv, dn cauaa nveuu rdcat de
adrenana pe care o eberam, care ne stmueaza. Dar
I 149
U'nI-""rttt'"~'
-v 4 . . .
expunerea ndeungata a emo[ puternce reduce capactatea
de reac[e a organsmuu, rezutatu fnd o deprese ma
severa dect nante, de data asta pe un fundament*1 att fzc,
ct emo[ona. Mute feme ca Margo, dn cauza meduu
afectv de va[a-epsoade permanente /sau grave de stres n
copare ( de asemenea pentru ca de mute or ee motenesc
o vunerabtate bochmca a deprese de a un parnte acooc,
sau atfe spus, nefcent dn punct de vedere bochmc) sunt
persoane depresve nante char de a- ncepe rea[e
amoroase ca adoescente sau adute. Asemenea feme par sa
caute ncontent stmuarea puternca oferta de o rea[e
dfca tensonata, cu scopu de a excta gandee sa ebereze
adrenana - un exerc[u smar bcur unu ca obost de
munca pentru a ma scoate c[va kometr de a betu anma
extenuat. Dn aceasta cauza, cnd se ndeparteaza stmuentu
puternc a mpcar ntr-o rea[e nesanatoasa, fe pentru ca se
pune capat rea[e, fe pentru ca barbatu se nsanatoete
ncepe sa se raporteze a ea norma, femea dn aceasta
categore va cadea, de obce, ntr-o stare depresva. Cnd nu
are barbat, ea va ncerca fe sa resuscte utma rea[e euata,
fe sa caute frenetc un at barbat dfc asupra carua sa se
concentreze, ntruct are mare nevoe de stmuentu ofert de
e. Daca dn ntmpare, barbatu ncepe sa se raporteze a
probemee u corect, ea se va gas n stua[a de a dor cu
ardoare pe cneva ma nteresant, ma stmuatv, cneva care sa
o mpedce sa se confrunte cu propre e sentmente
probeme.
Paraea cu drogure reac[a a abstnen[a devne, dn nou,
reevanta. Ca sa- evte sentmentee, femea face,
teramente, o ,fxa[e" pentru un barbat -1 foosete ca drog
pentru tendn[a e evazonsta. Pentru ca recuperarea sa se
produca, femea trebue sa se ase nvadata de sentmentee
dureroase. n aceasta etapa au nevoe de vndecare att
emo[e, ct trupu e. Nu e exagerata deoc compara[a
acestu proces cu ce a unu dependent de herona care renun[a
a drog. Teama, sufern[a, nepacerea sunt propor[onae, ar
tenta[a de a apea a at barbat, a o ata ,fxa[e" nu este ma
mca.
Femea care foosete rea[a cu un barbat ca pe un drog va
nega acest fapt tot att de asduu ca persoana dependenta
de o substan[a chmca, va opune aceea rezsten[a va
resm[ aceea teama fa[a de naturarea gnduu obsesv de
modatatea ntens ncarcata emo[ona de a nterac[ona cu
barba[. De obce, nsa, daca este nfruntata, bnd dar ferm,
va recunoate, a un anumt nve, for[a dependen[e e
rea[onae va deven contenta ca se afa n puterea unu
tpar asupra carua a perdut controu.
* N. aut.: Exsta doua tpur de deprese, exogena endogena.
Depresa exogena se produce ca reac[e a evenmente
exteroare este strns egata de mhnre. Depresa endogena
este rezutatu func[onar mpropr a bochme organsmuu
pare a f genetc egata de apettu compusv /sau dependen[a
de acoo sau drogur. De fapt, acestea pot f expres dferte ae
aceea dsfunc[onata[ bochmce sau ae unora
asemanatoare.
ISO I
Prmu pas n tratarea une feme care preznta aceasta
tuburare este s-o a|u[ sa n[eeaga ca sufera, ca orce ata
persoana dependenta, de o boaa care poate f dentfcata, care
progreseaza daca nu e tratata, care raspunde bne a
tratamentu specfc. Ea trebue sa afe ca e dependenta de
sufern[a de obnun[a cu o rea[e nerecompensatore, ca
asta este o boaa care afecteaza extrem de mute feme, care
are orgnea n rea[e dezechbrate dn copare.
Sa te atep[ ca o femee ca Margo sa reazeze sngura ca
ubete prea mut, ca aceasta boaa a e evoueaza progresv
o poate costa, n utma nstan[a, char va[a, este tot att de
ra[ona ca atunc cnd ascu[ un pacent descrnd smptomee
tpce ae une bo -1 a pe e sa defneasca boaa sa
prescre tratamentu. n pus, e foarte pu[n probab?' ca Margo,
cu boaa e specfca attudnea de negare mpcta, sa se
poata auto-evaua, dupa cum, a fe de mprobab este ca un
acooc sa se evaueze corect. n mod smar, nc unu dn e nu
poate spera sa se nsanatoeasca pur smpu, sau char cu
a|utoru unu medc sau a unu terapeut, pentru ca recuperarea
presupune stoparea aceu ,ceva" care Ie aducea anare.
Terapa sngura nu ofera aternatva de spr|n adecvata
dependen[e acoocuu de bautura sau dependen[e feme de
barbatu e. Cnd o persoana care preznta o dependen[a
ncearca sa- puna capat, se creeaza n va[a e un go mens -
prea mare ca sa poata f umput de o edn[a de o ora, o data
sau de doua or pe saptamna. Dn cauza anxeta[ foarte mar
generate de ntreruperea dependen[e de o substan[a sau de o
persoana, spr|nu, gr|a n[eegerea trebue sa fe a
ndemna permanent. ee sunt ce ma bne puse a dspoz[e
de persoanee care au trecut ee nsee prn procesu dureros a
reac[or a abstnen[a.
Un at eec a terape trad[onae n tratarea tuturor tpuror de
dependen[a este tendn[a de a prv aceasta dependen[a -
ndferent ca e vorba de o substan[a sau de o persoana care
consttue "drogu" - ca pe un smpu ,smptom", cnd ea e ma
degraba o boaa prmara care trebue tratata ea nsa n prmu
rnd, pentru ca terapa sa poata contnua progresa. n
schmb, pacentuu se permte, de obce, sa- contnue
comportamentu dependent, n tmp ce edn[ee terapeutce au
drept scop sa dezvaue ,motvee" aceu comportament.
Aceasta abordare este compet retrograda , de obce, tota
nefcenta. Daca cneva e acooc, probema fundamentaa este
dependen[a de acoo, ea trebue tratata; cu ate cuvnte,
trebue oprt ma nt consumu de bautura, dupa care se pot
mbunata[ ate aspecte ae ve[. Cautarea motveor care
stau a baza abuzuu de acoo n speran[a ca descoperrea
,cauze" va duce a ncetarea consumuu de acoo, nu da
rezutate. Motvu abuzuu de acoo este ca pacentu e bonav
de acoosm. Numa prn tratarea prortara a acoosmuu
exsta o ansa de recuperare.
n cazu feme care ubete prea mut, boaa prmara este
dependen[a de sufern[a obnun[a cu o rea[e
nesatsfacatoare. E adevarat, aceasta
151
uI
e generata de tpare-modee de-o va[a, datnd dn copare,
dar femea trebue, ma nt de toate, sa se ocupe de modeee
e n prezent, doar astfe poate sa nceapa procesu de
recuperare. Indferent de ct de bonav, voent sau nea|utorat
este parteneru e, ea trebue a|utata de medcu sau terapeutu
e, sa n[eeaga ca fecare ncercare de a-1 schmba, a|uta,
controa sau bama pe e, este o manfestare a bo e ca
trebue sa puna capat acestu comportament nante ca ate
aspecte ae ve[ e sa se poata mbunata[. In captou urmator
vom sch[a masure specfce pe care trebue sa e a o femee
dependenta de rea[, ca sa se nsanatoeasca.
Cooanee de ma |os, con[nnd descrerea caracterstcor
acoocor femeor dependente rea[ona evden[aza
paraesmu comportamenta a ceor doua bo, att n faza
actva, ct n cea pasva. Ceea ce nu poate arata aceasta
sch[a este smtudnea eforturor de recuperare ae ceor
dependen[ de una dn cee doua bo. Este tot att de greu sa te
nsanatoet de o dependen[a rea[onaa, pe ct de greu este
sa te vndec de acoosm. Iar pentru bonav de una dn cee
doua bo, recuperarea refecta dferen[a dntre va[a moarte.
Alcoolici
Caracteristici ale practicii
Obseda[ de acoo
Negnd gravitatea problemei
Mn[nd ca sa acopere ct de
departe merge abuzul de alcool Ferindu-se de oamen ca sa
ascunda probemee cauzate de bautura ncercar repetate de a
controa
consumu de bautura Schmbar brute de attudne Mne,
deprese, vna Resentmente Ac[un ra[onae Voen[a
Accdente datorate star de
ebrietate
Ura de sine/justifcar de sne Debtate fzca datorata abuzuu de
acoo
152
Feme dependente rea[ona
Obsedate de rea[
Negnd gravitatea problemei
Mn[nd ca sa acopere ce se
ntmpa
Ferndu-se de oamen ca sa ascunda probemee cauzate de
rea[ ncercari repetate de a controla
rea[a
Schmbar brute de attudne Mne, deprese, vna
Resentmente Ac[un ra[onae Voen[a Accdente datorate
obsese
Ura de sne/|ustfcar de sne Debtate fzca datorata boor
provocate de stres
FEMEI CARE IUBESC PREA MULT Caracterstc ae recuperar
Alcoolici
Recunoscnd ca nu po[ sa
controez boaa ncetnd sa- bameze pe a[
pentru problema lor Concentrndu-se asupra propriei
persoane devin responsabili de
propre ac[un Cautnd a|utorul persoanelor
recuperate ncepnd sa se preocupe de
,propre" sentmente n oc sa
e evte Construndu- un cerc de
preten bun nterese varate
Feme dependente rea[ona
Recunoscnd ca nu po[ sa
controez boaa ncetnd sa- bameze pe a[ii
pentru problema lor Concentrndu-se asupra propriei
persoane devin responsabili de
propre ac[un Cautnd a|utoru persoaneor
recuperate ncepnd sa se preocupe de
,propre" sentmente n oc sa
e evte Construndu- un cerc de
preten bun interese variate
Cnd suntem grav bonave, recuperarea necesta adesea o
dentfcare corecta a procesuu specfc a bo de care suferm,
ca sa n se prescre tratamentu corespunzator. Daca consutam
specat, parte a responsabta[ or fa[a de no consta n
famarzarea cu semnee smptomee boor uzuae specfce,
n vederea dagnostcar maade a prescrer tratamentuu
corespunzator, foosndu-se cee ma efcente m|oace.
Vreau sa expc apcarea conceptuu de boaa a modeu ubr
excesve. Este o sarcna dfca, dar daca nu et gata sa accep[
aceasta propunere, sper ca ve n[eege, ce pu[n, strnsa
anaoge dntre o boaa ca acoosmu, care repreznta
dependen[a de o substan[a, cea de care sufera femee care
ubesc prea mut, dependente cum sunt de barba[ dn va[a or.
Eu sunt absout convnsa de faptu ca ceea ce e afecteza pe
femee care ubesc prea mut nu seamana cu o boaa, c este o
boaa, care necesta un dagnostc un tratament anume.
Sa examnam, ma nt, ce se n[eege prn cuvntu ,boaa":
orce devere de a starea de sanatate, cu o sere de smptome
specfce progresve, dentfcabe a un numar de pacen[,
care raspunde a forme specfce de tratament.
Aceasta defn[e nu presupune prezen[a unu vrus sau mcrob,
sau a atu agent patogen, doar ca vctma bo se mbonavete
dn ce n ce ma rau, prevzb recognoscb, tpc bo
respectve, ar vndecarea este posba doar dupa apcarea
unu anumt tratament.
totu, e un concept greu de apcat n profesa medcaa,
cnd boaa are manfestar comportamentae nu fzce, n
fazee n[ae med. Acesta e unu dn motvee pentru care
ma|ortatea medcor nu recunosc acoosmu, daca vctma nu
e n utma faza, cnd deterorarea fzca devne evdenta.
Probab ca smptomee ubr excesve sunt ma dfc de
seszat ca apar[nnd une bo, ntruct persoana e
dependenta, n acest caz, nu de o substan[a, c de o ata
persoana. Cea ma mare pedca n consderarea ubr excesve
ca fnd o stare patoogca este aceea ca medc, conser,
oamen, n genera, nutresc anumte convnger, adnc
nradacnate, despre feme ubre. To[ suntem ncna[ sa
credem ca sufern[a este un semn de dragoste adevarata, ca a
refuza sa sufer e un semn de egosm ca, daca un barbat are
o probema, femea trebue sa-1 a|ute sa se schmbe. Aceasta
attudne a|uta cee doua bo, acoosmu ubrea excesva, sa
progreseze.
Att acoosmu ct ubrea excesva sunt bo mut prea
subte n faza ncpenta. Cnd devne evdent ca procesu
destructv a evouat, et tentat sa consder sa tratez
manfestare fzce - fcatu sau pancreasu acoocuu, sstemu
nervos sau tensunea arteraa a feme dependente rea[ona -
fara sa fac o evauare a ntreguu. Este vta sa prvm aceste
,smptome" n contextu genera a proceseor de boaa care e-
au dat natere, sa recunoatem aceste bo ct ma devreme
n evou[a or, ca sa putem opr dstrugerea progresva a
sanata[ fzce emo[onae.
Paraea dntre evou[a acoosmuu cea a ubr excesve
este car demtata n schemee urmatoare. Fecare schema
demonstreaza cum dependen[a, fe de o substan[a chmca ce
afecteaza starea mentaa, fe de o rea[e nefercta, afecteaza
n fna toate aspectee ve[ persoane dependente n mod
progresv-dezastruos. Efectee pornesc de a tarmu emo[ona
merg spre ce fzc, mpcnd nu numa a[ ndvz (cop,
vecn, preten, coeg) c , pentru femea dependenta de
rea[, ate bo, cum ar f abuzu de hrana, furatu sau munca
nesfrta. Schemee descru de asemenea procesee paraee
de vndecare pentru cee doua categor de persoane
dependente: de substan[e chmce de rea[. E de notat ca
schema evou[e nsanator unu acooc este ma reevanta
pentru procesu evoutv nsanatorea une feme, dect a
unu barbat care ubete prea mut. Vara[e de sex nu sunt
ma|ore pot f pe depn uor n[eese dn ambee scheme,
dar cartea nu- propune sa exporeze n profunzme aceste
dferen[e. Ideea prncpaa este n[eegerea cara a fenomenuu:
cum se mbonavete cum se face bne o femee care ubete
prea mut.
Nu uita[, de asemenea, ca povestea u Margo nu s-a bazat pe
schema ca nc schema n-a fost conceputa ca refectare a e.
Margo, cu un numar de partener, a trecut prn aceea etape
progresve ae bo ca o femee cu un sngur partener. Daca
dependen[a de rea[ - sau ubrea
154 I
excesva - este o boaa asemanatoare acoosmuu, atunc
etapee e sunt a fe de smpu de dentfcat, ar evou[a - a fe
de prevzba.
Urmatoru capto va examna n detau aspectu recuperator a
scheme, dar acum, sa ne concentram, pe scurt, asupra
sentmenteor comportamenteor descrse n schema,
ndcnd prezen[a nvou[a bo denumta ubre excesva.
Dupa cum demonstreaza fecare caz prezentat n carte, femee
care ubesc prea mut provn dn fam n care au fost fe
sngure zoate, fe respnse sau mpovarate cu
responsabta[ nadecvat de gree, devennd astfe excesv de
devotate sacrfcndu-se pe sne; sau au fost subectu une
stua[ haotce, au dezvotat o nevoe copetoare de a-
controa pe ce dn |ur stua[e n care s-au afat. Rezuta, n
mod norma, ca o femee care smte nevoa sa nstruasca, sa
controeze, sau amndoua, va putea face asta doar cu un
partener care permte, ce pu[n, daca nu char o nvta, a
acest tp de comportament. Ea va stab, fara ndoaa, o rea[e
cu un barbat care este responsab n ce pu[n cteva aspecte
ae ve[ Iu, cac e are reaa nevoe de a|utoru, nstrurea sau
controu e. Apo ea ncepe upta pentru a-1 schmba prn
puterea capactatea persuasva a ubr e.
Ac, n acest punct, se prefgureaza evou[a de ma trzu a
rea[e, cnd femea ncepe sa nege reatatea rea[e. Amnt[-
va, attudnea de negare este un proces ncontent care se
decaneaza automat spontan. Vsu despre cum ar putea f,
efortu de a-1 transforma n reatate, denatureaza percep[a
reata[. Fecare dezamagre, eec tradare dn cadru rea[e
este fe gnorata, fe ndepartata prntr-o scuza. ,Nu este char
att de rau". ,Tu nu n[eeg cum este e n reatate", ,Nu asta -
a fost nten[a", ,Nu e vna u". Sunt doar cteva dn frazee
fooste de femea care ubete prea mut, n acest punct a
evou[e bo e, n scopu de a- apara parteneru rea[a.
In acea tmp, pe masura ce barbatu o dezamagete o
tradeaza, ea devne dn ce n ce ma dependenta, emo[ona, de
e. Asta se ntmpa pentru ca ea -a concentrat de|a ntreaga
aten[e asupra u, asupra probemeor bunastar u , ma
aes, asupra sentmenteor u pentru ea. n tmp ce ea ncearca,
nentrerupt, sa-1 schmbe, e absoarbe ntreaga e energe,
devennd curnd sursa tuturor ucruror bune care se ntmpa
n va[a e. Daca a f mpreuna cu e nu- ofera satsfac[, ea
ncearca sa-1 schmbe pe e sau pe sne nsa, ca rea[a sa
mearga bne. Nu cauta recompense emo[onae n ata parte. E
prea prnsa de stradana de a aduce rea[a or pe drumu bun. E
convnsa ca, daca -ar putea face ferct, e ar trata-o ma bne,
-atunc va f ea fercta. n efortu de a-1 mu[um, ea devne
gardanu bunastar u. De fecare data cnd e e suparat, ea a
reac[a u drept un eec a e se smte vnovata pentru
nefercrea u, pe care nu e n stare s-o ameoreze, pentru
mperfec[une u, pe care nu e n stare sa e corecteze. Dar,
ma presus de toate, se smte vnovata pentru propra e
nefercre. Negarea optete ca nu e nmc rau cu e, dec vna
e numa a ei.
, 155
n dsperarea e, pe care o gndete ca fnd fundata pe feacur
nemu[umr mnore, ncepe sa smta nevoa mperoasa de a
dscuta cu parteneru e. Urmeaza ung daogur (n cazu cnd
e vrea sa vorbeasca cu ea), fara a f abordata probema reaa.
Daca e bea prea mut, negarea o mpedca sa recunoasca asta,
ar ea mpora sa- spuna de ce e neferct, presupunnd de a
bun nceput ca mportant nu e abuzu de acoo, c nefercrea
u. Daca e nu- este credncos, ea roaga sa- spuna ce-
psete e ca femee, acceptnd ca stua[a e numa dn vna e,
nu a u. aa ma departe.
Lucrure se nrauta[esc. Dar pentru ca parteneru e se teme ca
ea, prea descura|ata fnd, s-ar putea despar[ de e, ar e are
nevoe de spr|nu e - emo[ona, fnancar, soca sau practc -
spune ca face o greeaa, ca magna[a e a uat-o razna, ca e o
ubete, ca stua[a or se mbunata[ete, dar ca ea e prea
negatvsta ca s-o vada. Iar ea crede, pentru ca are mare
nevoe sa-1 creada. Ea accepta parerea u: ca ea exagereaza
probemee cu care se confrunta. astfe se ndeparteaza
ma mut de reatate.
E a devent barometru, radaru, aparatu e de masura. se
uta a e permanent. Toate sentmentee e sunt generate de
comportamentu u. Smutan cu ,mputerncrea" pe care -o
da, de a o face sa vbreze s-o controeze emo[ona, ea
ntervne ntre e ume. ncearca sa-1 faca pe e sa arate ma
bne dect n reatate, ar tandemu or sa para ma ferct dect
este. Aunga cu o expca[e eecure u, dezamagre e , n
ac[unea de muamazare a adevaruu n fa[a um, ascunde
de ea nsa. Incapaba sa accepte adevarata nfa[are a
parteneruu e, sau faptu ca probemee sunt ae u, nu ae e,
ea traete cu sentmentu ca a euat n toate eforture e de a-
1 schmba. Frustrarea rupe n fure au oc adevarate bata,
char fzce uneor, dn cauza fure neputncoase mpotrva a
ceea ce pare sa fe zadarncrea deberata a eforturor e de
catre e. Aa cum atadata scuza toate eecure, acum e a pe
toate ca pe un afront persona. Are sentmentu ca e sngura n
stradana de a pune pe pcoare rea[a or. Sentmentu de
vnova[e crete n ea, pe masura ce pune ntrebarea de unde
provne aceasta fure a e de ce e nu o poate ub ndea|uns
ca sa doreasca sa se schmbe de dragu e, de dragu or.
Ma hotarta ca ncodata sa provoace schmbarea pe care o
cauta a e, ea devne acum dornca sa expermenteze orce. Fac
schmb de promsun. Nu-1 va ma cca daca bea prea mut,
sau psete nop[e de acasa, sau umba cu ate feme, sau cne
te ce face. Nc unu nu reuete sa se [na de cuvnt, ar ea
are senza[a vaga ca a perdut controu - nu numa asupra u,
dar asupra e nsa. Respectu e de sne pon|eaza n adnc.
Poate se vor muta, gndndu-se ca preten, servcu, sau
fama poarta responsabtatea probemeor or. ucrure
char se pot mbunata[ o vreme - dar numa temporar. Pentru
ca foarte curnd, veche modee fac dn nou sm[ta
prezen[a.
156 I
Acum, ea este att de stoarsa de upta contnua pe care o duce,
ca nu ma are tmp sau energe pentru atceva. Daca are cop,
aceta sunt neg|a[ dn punct de vedere afectv, daca nu
fzc. Actvta[e socae ramn ncremente. Exsta prea muta
acrmone prea mute secrete de ascuns ca men[nerea
aparen[eor sa nu devna un marasm. Iar psa contacteor
socae o zoeaza ma mut pe femea care ubete prea mut.
Ea a perdut astfe nca o egatura vtaa cu reatatea. Rea[a e
a devent totu pentru ea.
Odata, demut, responsabtatea neputn[a acestu barbat
se parusera atragatoare. Asta se ntmpa pe vremea cnd era
convnsa ca poate schmba, ca poate corecta defectee.
Acum se trezete mpovarata de ndatorr care apar[n de
drept u n tmp ce poarta pca pentru aceasta turnura a
evenmenteor, se baacete fercta n senza[a de contro pe
care are asupra u, pe masura ce organzeaza ban ctga[
de e prea controu tota asupra copor.
Daca va gnd[ a schema, ve[ observa ca ne gasm n ceea ce
e ndeobte numt ,faza crucaa" - peroada de deterorare
rapda, ma nt emo[onaa, apo fzca. Femea, obsedata pna
acum de rea[a e, va adauga n acest moment o tuburare de
apeten[a a probemee e, daca nu o are de|a. Cautnd sa se
recompenseze sngura pentru toate eforture facute sa
nabue fura resentmentee care ferb n ea, ncepe sa
fooseasca mncarea ca pe un drog de sedare. Sau poate
neg|a mncarea dn cauza unu ucer sau une bo de stomac,
combnata, poate, cu attudnea de vctma exprmata prn ,N-
am tmp sa mannc!" Sau poate nsttue un contro rgd a
mncar ca sa compenseze psa de contro asupra
sentmenteor pe care e traete n genera. Acum poate ncepe
sa abuzeze de acoo sau de ate drogur ,recrea[onae", ar
deseor, medcamentee prescrse devn parte ntegranta a
repertoruu e de manpuare a stua[e nerezonabe n care se
afa. Medc, nereund sa dagnostcheze corect maada e
progresva, pot exacerba starea e prn tranchzantee prescrse
pentru a cama sentmentu de anxetate, generat de
evenmentee dn va[a e de attudnea e fa[a de ee.
Oferndu- feme n aceasta stua[e acest tp de medcamente
cu un nat poten[a de dependen[a este totuna cu a- ofer
cteva pahare zdravene de gn. gnu sedatvu vor amor[,
temporar, sufern[a, dar foosrea or poate crea no probeme,
fara s-o rezove pe cea adevarata.
Inevtab, cnd femea se gasete n acest punct a evou[e
bo e, vor aparea probeme de sanatate fzca emo[onae.
Se pot manfesta acum orcare dn tuburare asocate cu
stresu preungt acut. Dupa cum am men[onat de|a, poate
evoua dependen[a de mncare, acoo sau de ate drogur.
Pot exsta, de asemenea, probeme dgestve /sau ucer, tot
feu de dsfunc[ ae pe, aerg, tensune arteraa mare,
tcur nervoase, nsomne, constpa[e sau daree sau
amndoua, aternatv. Se pot decana star depresve, sau
daca, aa cum se ntmpa deseor, ee s-au nstaat de|a,
crzee vor f ma ung aarmant de severe.
I 157
n acest punct, cnd organsmu da semne de coaps dn cauza
stresuu, ntram n faza cronca. Poate ca reperu ce ma
mportant a aceste faze este faptu ca gndrea s-a deterorat
att de mut, ca femea nu ma e n stare sa evaueze obectv
stua[a. Exsta, mpct, un anumt grad de nebune progresva
n ubrea excesva, ar n aceasta etapa, ea este n foare.
Femea este acum ncapaba sa vada care sunt ansee pe care
e are n va[a pe care o duce. Mute dn faptee sae sunt reac[a
a cee ae parteneruu e, ncuznd aventure amoroase,
obsesa fa[a de munca sau fa[a de ate preocupar, sau
devotamentu pentru ,cauze" n care ncearca sa
a|ute/controeze ve[e sau stare ceor dn |uru e. E trst, dar
revenrea a oamen sau preocupare dn afara rea[e au
devent acum o componenta a obsese e.
Ea nvdaza pe ce care nu au probemee e, arunca vna
pentru frustrare e pe ce dn |ur, atacndu- dn ce n ce ma
voent parteneru sau cop. n acest punct, ca o utma
ncercare de a- controa parteneru prn vna, poate amenn[a,
sau char comte sucdu. Inut sa ma spunem, ea ce dn
|uru e sunt de acum foarte, foarte bonav - emo[ona dar
fzc, de mute or.
Este nteresant sa ne oprm o cpa asupra efecteor pe care o
mama care sufera de boaa ubr excesve e are asupra
copuu. Mute dn femee pe care e-a[ cunoscut ctnd cartea
au crescut n acest tp de cond[.
Poate ca femea care a nceput prn a ub prea mut reazeaza,
n sfrt, ca a ncercat tot ce se putea ca sa-1 schmbe pe
barbatu e, ca toate eforture e s-au sodat cu un eec,
devne capaba sa vada ca ea nsa are nevoe de a|utor.
A|utoru pe care-1 cauta, mpca, de obce, recurgerea a un
profesonst, ca o utma ncercare de a-1 schmba pe barbatu
e. Este cruca ca persoana carea -a cerut a|utoru, s-o faca sa
n[eeaga ca ea este cea care trebue sa se schmbe, ca
recuperarea trebue sa nceapa cu ea nsa.
Acest lucru este extrem de important, atta tmp ct ubrea excesva
este b boaa evoutva, ceea ce am demonstrat anteror. O
femee ca Margo se afa pe drumu care o duce spre moarte.
Aceasta poate surven dn cauza une tuburar egate de stres -
un atac de cord, sau cerebra, sau orce ata sufern[a fzca
produsa sau exacerbata de stres. Sau poate mur dn cauza
voen[e, care a devent acum parte ntegranta a ve[ e, sau
dntr-un accdent, care n-ar f avut oc daca aten[a e n-ar f fost
acaparata de obses. Femea poate mur foarte repede, sau
poate tra mu[ an ntr-o stare de contnua deterorare. Orcare
ar f cauza mor[, vreau sa repet ca se poate mur dn ubre
excesva.
Sa ne ntoarcem acum a Margo, consternata de ntorsatura pe
care au uat-o evenmentee dn va[a e cautnd, ce pu[n
pentru moment, a|utor. Margo nu are dect doua anse. Ma
nt trebue sa e defneasca car apo poate aege una dn
ee.
Poate contnua sa caute parteneru dea. Data fnd predec[a
pentru barba[ ost, n care nu po[ avea ncredere, va f atrasa
nevtab de acee tpur de barba[ pe care e te de|a. Sau
poate ncepe sarcna foarte dfca soctanta de a
contentza modeee bonavcoase de rea[onare, n parae cu
examnarea obectva a ngredenteor care s-au adaugat
,atrac[e" dntre ea barba[ dn va[a e. Poate contnua sa
caute n afara e barbatu care o poate face fercta, sau poate
ncepe procesu ent dureros (dar mut ma satsfacator n
utma nstan[a) de nva[are a ubr educar de sne, cu
a|utoru spr|nu ceor ca ea.
E trst, dar femee ca Margo nu vor renun[a a dependen[a or,
vor contnua sa caute barbatu mnunat care e va aduce
fercrea, sau vor ncerca a nesfrt sa-1 controeze sa-1
schmbe n bne pe barbatu cu care traesc.
Sa cau[ sursa de fercre n afara propre persoane pare sa fe
ma uor ma famar, dect sa practc dscpna ceruta de
edfcarea propror resurse nteroare sa nve[ cum sa ump
gou dn nteror. Pentru aceea dntre vo care sunt destu de
n[eepte, destu de oboste sau destu de dsperate nct sa
vrea sa se nsanatoeasca, ma mut dect sa schmbe barbatu
cu care sunt sau sa caute atu - pentru cee dntre vo care vor
cu adevarat sa se schmbe, urmeaza etapee recuperar.
159
10. Drumul spre recuperare
Daca un ndvd e capab de o dragoste productva, atunc e se
ubete pe sne; daca poate ub numa pe cea[, atunc ee
ncapab de ubre.
Erich Fromm - Arta iubirii
Dupa ce a[ ctt despre attea feme care se aseamana dn
punctu de vedere a rea[or or bonavcoase, ve[ f de acord
ca aceasta e o boaa. Care este, atunc, tratamentu
corespunzator? Cum se poate vndeca femea prnsa n
strnsoarea e? Cum ncepe sa renun[e a sera nesfrta de
upte cu ,e" sa nve[e sa- fooseasca energa pentru a
edfca o exsten[a bogata n mpnr pentru ea nsa? cum
se dferen[aza de numeroasee feme care nu se nsanatoesc,
care nu sunt n stare sa se smuga dn mocra mzera
rea[or nesatsfacatoare?
Cu certtudne, nu gravtatea probemeor este factoru
hotartor a nsanator. nante de a se nsanato, femee
care ubesc prea mut se aseamana foarte bne n prvn[a
caracteruu or, ndferent de detae specfce ae
crcumstan[eor prezente sau trecute. Femea care a nvns
modeu de ubre excesva este tota dferta de persoana care a
fost nante.
Pna acum, poate norocu sau soarta a hotart care dn aceste
feme vor gas drumu care nu. Eu am observat nsa ca
toate femee care se nsanatoesc au urmat anumte etape n
acest scop. Trecnd prn mute ncercar, grend tot de attea
or, fara nc un ghd uneor, ee au reuat, ar, ar, ar,
programu de nsanatore pe care-1 vo sch[a ma |os. Ma
mut, pot spune dn experen[a mea personaa profesonaa ca
n-am vazut sa f euat nc o femee care a urmat aceste etape,
nc vreuna care sa se f nsanatot fara sa e urmeze. Daca
asta v se pare o garan[e, sa t[ ca aa este. Femee care vor
urma acet pa se vor face bne.
Pa sunt smpu de facut, dar dfc n sne. Au to[ aceea
mportan[a sunt men[ona[ n ordne cronoogca.
1. Cauta a|utor.
2. Recuperarea sa fe prortatea numaru 1 n va[a ta.
3. Gasete un grup de persoane care au trecut prn aceea
experen[e care te vor n[eege.
4. mbunata[ete-[ componenta sprtuaa prn exerc[u
znc.
5. nceteaza sa- ma controez sa- manpuez pe a[.
6. nva[a sa nu te ma a ,prnsa" n |oc.
7. nfrunta cu cura| probemee defectee pe care e a.
8. Cutva nevoe care urmeaza sa se dezvote n foru tau
nteror.
9. Devino mai ,egosta".
10. mpartaete-[ experen[ee ceea ce a nva[at.
Vom examna, pe rnd, ce mportan[a are fecare etapa, ce
cere, de ce e necesara, ce mpca[ are.
1. Cauta a|utor
Ce nseamna
Prmu pas n cautarea a|utoruu poate nsemna orce - de a
consutarea une car[ n bboteca (asta [ cere un cura| enorm;
[ se pare ca toata umea se uta a tne!) a o programare a
terapeut. Poate nsemna un ape anonm a un hotne pentru
persoanee cu probeme, ca sa vorbet despre despre ceea ce
a [nut secret pna acum, sau contactarea une agen[
specazate n probemee cu care te confrun[, fe acoosm,
ncest, voen[a parteneruu, sau orce atceva. Poate nsemna
sa fac rost de adresa unu grup de ntr-a|utorare sa-[ e
nma n dn[, sa te duc a un centru de consere care se
ocupa de probema ta. Poate char nsemna sa chem po[a. In
esen[a, sa cer a|utor nseamna sa fac ceva, sa fac prmu pas,
sa ntnz o mna. Este foarte mportant sa n[eeg ca a cere
a|utor nu nseamna sa-[ amenn[ parteneru ca a de gnd sa
fac asta. O astfe de mcare este, de obce, o ncercare de a-1
convnge, prn anta|, sa se schmbe, ca sa nu f nevota sa-1
expu oprobruu pubc dn cauza defecteor ngroztoare pe
care e are. Lasa-1 n pace. Atfe, cautarea a|utoruu (sau
amenn[area ca-1 ve cauta) nu este dect nca o ncercare de
a-I manpua controa pe parteneru tau. ncearca sa [ mnte:
fac asta pentru tne.
Ce necesta cautarea a|utoruu
Cnd cau[ a|utor, et obgata, ce pu[n temporar, sa renun[ a
deea ca te po[ descurca sngura. Trebue sa nfrun[ reatatea
ca, n tmp, va[a ta s-a nrauta[t, nu s-a mbunata[t, sa
n[eeg ca n pofda eforturor tae, nu et capaba sa rezov
probema. Asta nseamna ca trebue sa f sncera cu tne nsa[
sa recunot ct de rau stau ucrure n reatate. Dn pacate,
aceasta sncertate nu apare dect dupa ce va[a ne-a zbt o
data sau de ma mute or, pna ne-a ngenuncheat ne-a asat
fara sufare. ntruct asta e de obce o stua[e temporara, n
secunda cnd ne revenm, ncercam sa reuam va[a dn punctu
unde am asat-o: sa fm puternce, sa manpuam, sa controam
sa ne descurcam sngure.
1 161
Nu cauta[ anarea de scurta durata. Daca ncepe[ prn a ct o
carte, trebue sa face[ pasu urmator - sa contacta[, probab,
sursee recomandate de carte.
Daca va programa[ a un specast, afa[ daca persoana
respectva e capaba sa n[eeaga dnamca probeme voastre.
Daca, de exempu, a[ fost vctma unu ncest, o persoana fara
stud specae rezutate n domenu nu va va da acea a|utor
ca una care te prn ce-a[ trecut cum v-a afectat asta.
Merge[ a cneva capab sa va puna ntrebar despre trecutu
dumneavoastra, smare ceor dn aceasta carte. Ar f bne sa
afa[ daca terapeutu dumneavoastra este de acord cu premsa
ca ubrea excesva este o boaa evoutva, daca accepta tpu
de tratament sch[at ac.
Convngerea mea - foarte puternca - este ca femee ar trebu
sa mearga a conser-feme. mpartam experen[a
fundamentaa a ceea ce nseamna sa f femee n socetatea
noastra, ar asta da o anumta profunzme n[eeger. Suntem
de asemenea capabe sa evtam aventure, de mute or
nevtabe, dntre sexe, pe care am f tentate sa e avem cu
terapeutu-barbat sau pe care, dn nefercre, e ar f tentat sa e
|oace cu no.
Nu e de a|uns, nsa, doar sa consu[ o terapeuta. Ea trebue sa
cunoasca cee ma efcente metode de tratament, pe baza
factoror prezen[ n trecutu tau, sa te trmta a un grup de
ntr-a|utorare corespunzator - char sa faca dn partcparea a
un asemenea grup un eement obgatoru a tratamentuu.
De exemplu, eu nu consez o persoana co-acooca daca nu
partcpa a edn[ee A-Anon. Daca refuza sa faca astfe dupa
cteva edn[e cu mne, nche o n[eegere cu ea: contnuam sa
ne vedem daca e dspusa sa mearga acoo, daca nu, nu ne
ma vedem. Experen[a m-a nva[at ca, fara partcparea a A-
Anon, co-acooc nu se nsanatoesc. n schmb, retereaza
modeee de comportament contnua modu de gndre
nesanatos, ar terapa sngura nu e de a|uns. Recuperarea se
produce mut ma repede cnd terapa se asocaza cu A-Anon;
cee doua tratamente se competeaza unu pe atu foarte bne.
Terapeuta trebue sa va ceara sa va aatura[ unu grup de ntr-
a|utorare potrvt cazuu dumneavoastra. Atfe, ea va da
posbtatea sa va pnge[ de stua[a n care va afa[, fara sa
va obge sa face[ tot ce e posb va poate f de foos.
O data ce gas[ o terapeuta buna, trebue sa ramne[ a ea
sa- urma[ recomandare. Nmen, ncodata, n-a reut sa
modfce un mode de-o va[a doar ntr-una sau doua edn[e.
Cautarea a|utoruu poate necesta cheturea unor ban, sau
poate nu. Mute agen[ au tarfe varate, n func[e de
posbta[e de pata ae
cen[or, nu exsta nc o corea[e ntre ce ma coststor
terapeut ce ma efcace tratament. Mu[ profesont
competen[ devota[ ucreaza n aceste agen[. Ceea ce
trebue sa cau[ este o persoana cu experen[a rezutate bune,
n prezen[a carea sa te sm[ bne. A ncredere n sentmentee
tae, consuta ma mu[ terapeu[ pna gaset pe ce ma
potrvt pentru tne.
Nu este mperos necesar sa urmez un program terapeutc ca
sa te nsanatoet. De fapt, un terapeut prost va face ma mut
rau, dect bne. Dar o persoana care n[eege procesu maladiv al
iubirii excesive poate Ii de un ajutor inestimabil.
Cautarea a|utoruu nu necesta ntreruperea rea[e prezente,
daca ea exsta. Nu exsta o asemenea cern[a n nc una dn
etapee procesuu de recuperare. n tmp ce tu trec de a o
etapa a ata - de a 1 a 10 -rea[a ta se descurca sngura. Cnd
ncep sa vna a mne, mute feme vor sa puna capat rea[e
nante de a f pregatte, ceea ce nseamna fe ca se vor ntoarce
a rea[a or, fe ca vor ncepe ata, a fe de maadva. Daca
urmeaza cee zece etape, perspectva de a ramne sau de a se
despar[ se modfca. A f cu e nceteaza sa ma fe Probema,
ar a-1 paras nceteaza sa ma fe Sou[a. n schmb, rea[a
devne unu dn mutpee obectve de uat n consderare n
contextu genera a feuu n care traesc va[a.
De ce e necesara cautarea a|utoruu
Este necesara pentru ca a[ ncercat tmp ndeungat fara ca
vreuna dn ncercar sa f dat rezutate. De eforture
dumneavoastra s-ar f putut sa aduca anare, ocazona
temporar, tabou genera arata o deterorare progresva. Partea
uzore n acest caz este ca nu sunte[ contente de gravtatea
stua[e ntruct exsta nca, nendoos, o mare canttate de
negare care opereaza n dumneavoastra. Aceasta este natura
bo. De exempu, mute dn centee mee m-au spus ca, de
fapt, cop or nu tu ca ucrure stau prost n fame, sau ca nu
se trezesc, n cuda certuror nocturne. Acesta este un exempu
foarte obnut de negare auto-protectoare. Daca aceste feme
ar prv reatatea n fa[a - sufern[a copor or - ar f copete
de vnova[e remucar. Pe de ata parte, negarea e mpedca
sa vada gravtatea probeme sa ceara a|utor.
Crede[-ma pe cuvnt cnd spun ca stua[a dumneavoastra
este ma grava dect vre[ sa crede[ ca boaa progreseaza.
n[eege[ ca ave[ nevoe de tratament corespunzator ca
sngure nu pute[ face nmc.
Ce mpca a|utoru
Una dn cee ma temute mpca[ este ca s-ar putea nchea
rea[a, daca exsta. Sgur ca este adevarat, de, daca urma[
cee zece etape, pot garanta ca rea[a se va mbunata[ sau se
va sfr. Nc ea, nc dumneavoastra nu ve[ ma f a fe.
I 163
O ata mpca[e de temut este ca secretu va f cunoscut de
toata umea. O data ce femea a cautat sncer a|utoru, nu
regreta ca a facut-o, dar teama dnante de a o face este uraa.
Char daca probemee cu care se confrunta o femee sunt
nepacute, nconvenabe, grav vatamatoare sau fatae, ea
poate, sau nu, sa se hotarasca sa caute a|utor. Ceea ce
determna hotarrea e, ntr-un sens sau atu, este
magntudnea temer e uneor, mndra, dar ncodata
severtatea probemeor.
Pentru mute feme, a cere a|utor nu pare sa fe nc macar o
op[une; a proceda astfe seamana cu asumarea unu rsc fut
ntr-o stua[e orcum precara. ,N-am vrut sa-1 supar" este
raspunsu casc a feme batute a ntrebarea de ce n-a chemat
po[a. O teama adnc nradacnata de a nu nrauta[ ucrure,
pus, paradoxa, convngerea ca poate controa, n contnuare,
stua[a, o mpedca sa se adreseze autorta[or sau ceor care
-ar putea ofer a|utor. Lucru adevarat n cazure ma pu[n
dramatce. O so[e frustrata nu vrea sa catne barca, deoarece
ndferen[a rece a so[uu fa[a de ea ,nu este char att de
grava". Ea spune ca e este, de fapt, un barbat bun, fara
mute dn trasature ndezrabe pe care e vede a so[
preteneor sae, astfe se mpaca cu o va[a sexuaa
nexstenta, cu attudnea u descura|anta n fa[a entuzasmuu
e, sau cu nteresu u pentru sport n tmpu pu[neor momente
pe care e petrec mpreuna acasa. Asta nu este toeran[a dn
partea e. Este o psa de ncredere ca rea[a va suprave[u
refuzuu e de a contnua sa atepte rabdatoare sa se dea
aten[e - ceea ce e nu face ncodata - , char ma mut, este
psa convnger ca merta ma muta fercre dect prmete de
a e. Acesta e un concept-chee n procesu de recuperare.
Mer[ ma mut dect ce a n prezent? Ce et dspusa sa fac ca
sa mbunata[et stua[a pentru tne? ncepe cu nceputu
cauta a|utoru.
2. Recuperarea sa fe prortatea numaru 1 n va[a ta.
Ce nseamna
A consdera recuperarea prortatea numaru 1 nseamna sa e
decza ca, ndferent ce trebue sa fac, et dspusa sa urmez
cee zece metode care te pot a|uta. Daca asta v se pare
excesv, gnd[-va o cpa pna unde a[ merge ca sa-1
schmba[ pe e, ca sa-1 a|uta[ pe e sa se nsanatoeasca.
Formua magca ac este ca, de eforture stradane voastre
n-au reut sa-1 schmbe pe e, totu pute[, chetund aceea
energe, sa va schmba[ pe dumneavoastra. Aadar, foos[-va
puterea ct va ma poate a|uta - n foosu propre voastre ve[!
Ce necesta prioritatea nr. 1
Necesta un anga|ament tota fa[a de propra dumneavoastra
persoana. Aceasta e poate prma data n va[a cnd va
consdera[ cu adevarat mportanta, cu adevarat demna de
aten[a nteresu propr. Probab ca va vne greu sa face[
asta, dar daca depune[ efortu de a respecta programare, de a
partcpa a grupure de ntr-a|utorare etc, ve[ f
164 1
a|utate sa nva[a[ cum sa apreca[ sa promova[ propra
bunastare. Aadar, macar pentru o vreme, face[-va apar[a
se va decana procesu de vndecare. Nu dupa mut tmp va
ve[ sm[ att de ,ma bne" ca ve[ dor sngure sa contnua[.
Pentru a facta procesu, f[ dornca sa va nstru[ asupra
probeme pe care o ave[. Daca a[ crescut ntr-o fame de
acooc, de exempu, duce[-va a confern[ee reevante pentru
acest subect afa[ ce se cunoate n prezent despre efectee
pe care aceasta experen[a e va avea uteror asupra ve[. Va f
dezagreab poate char dureros uneor sa va expune[ aceste
experen[e, dar nu tot att de nepacut cum ar f sa contnua[
sa tra[ dupa aceea modee, fara sa n[eege[ cum sunte[
controate de trecut. O data cu n[eegerea vne oportuntatea
aeger, dec, cu ct ma profunda e n[eegerea, cu att mai mare e
libertatea de alegere.
La fe de necesara este dorn[a de a ,contnua" sa chetu[
tmp ban, poate, ca sa va nsanato[. Daca sunte[ mpotrva
,rosr" tmpuu banor pentru propra dumenavoastra
nsanatore, daca v se pare nut, evaua[ ct tmp ban a[
rost ncercnd sa evta[ sufern[a une rea[ sau a sfrtu e.
Bautura, drogure, buma, excurse facute ca sa va
ndeparta[ de tot de toate, nocurea ucruror (ae u sau ae
voastre) pe care e-a[ dstrus n accese de fure, absen[ee a
servcu, apeure teefonce ung coststoare ca sa vorb[ cu
e, sau cu cneva care spera[ sa va n[eeaga, cadoure
cumparate pentru a-1 mpaca, cadoure pentru dumneavoastra
ca sa va a|ute sa uta[, ze nop[ perdute pngnd dupa e,
neg|area sanata[ propr pna a punctu n care boaa a
devent extrem de grava - sta feuror n care v-a[ rost tmpu
ban ramnnd bonava este probab ndea|uns de unga ca
sa va sm[[ stngherta cnd o prv[ cu onesttate. Iar ca
nvest[e, va garantez ca ve[ prm n schmb nfnt ma mut.
Anga|area totaa n procesu de recuperare necesta de
asemenea reducerea drastca sau suspendarea competa a
foosr acoouu sau a ator drogur n tmpu procesuu
terapeutc. Foosrea substan[eor pshotrope n aceasta
peroada obstruc[oneaza trarea ntensa a emo[or pe care e
dezvau[; doar cunoscnd n ntregme aceste emo[ ve[
ob[ne vndecarea, ce vne o data cu eberarea or. Teama de
aceste sentmente dsconfortu provocat de ee va trezesc
dorn[a de a e estompa ntr-un fe sau atu (ncusv prn
foosrea amenteor ca drog), dar eu va sfatuesc sa n-o face[.
Cea ma mare parte a munc terapeutce are oc n ntervaee
cnd nu va afa[ a edn[e sau n grup. Experen[a mea arata
ca orce conexun s-ar face n tmpu edn[eor de terape sau
ntre ee, acestea dureaza doar daca starea mentaa nu e
aterata n tmp ce se proceseaza materau.
I 165
FEMEI CARE IUIiSC PKEA MULT
De ce e necesar sa fac dn vndecare prortatea nr. 1
Pentru ca, n caz contrar, nu ve avea ncodata tmp sa te fac
bne. Ve f prea ocupata cu tot feu de ate trebur, care [
ntre[n boaa.
Dupa cum nva[area une mb strane necesta expunerea
repetata a noe sunete structur care contrazc feu famar
de a vorb gnd, care nu pot f memorate daca expunerea
e sporadca de scurta durata, a fe se ntmpa cu
vndecarea. Un gest facut pentru tne nsa[, dar fara tragere de
nma ocazona, e nsufcent pentru a afecta sstemee
fortfcate de gndre, sm[re rea[onare. Numa numa prn
puterea obnun[e, ee se vor reafrma.
Pentru a te a|uta sa prvet n perspectva, gndete-te pna
unde a merge daca a avea cancer, cneva [-ar da speran[a
vndecar. F dornca sa fac tot att de mut ca sa te vndec de
aceasta boaa care runeaza catatea ve[ poate char va[a
nsa.
Ce mpca prortatea nr. 1
Programare a terapeut sau ntnre de grup sunt pe prmu
oc. Ee sunt mut ma mportante dect:
- o nvta[e a prnz sau a cna cu barbatu ve[ tae;
- o ntnre cu barbatu tau pentru a dscuta unee ucrur;
- evitarea criticii sau mniei lui;
- sa-1 fac pe e (sau pe orcne atcneva) ferct; sa ob[
aprobarea u (sau a atcuva);
- sa fac o excurse ca sa scap de tot de toate (doar ca sa
rev sa ndur totu dn nou).
3. Gasete un grup de persoane care sa te n[eeaga Ce
nseamna
Sa gaset un grup de tovara de sufern[a care sa te n[eeaga
necesta un efort. Daca a, sau a avut vreodata, o rea[e cu un
acooc sau consumator de drogur, du-te a A-Anon; daca et
copu unu acooc sau consumator de drogur, du-te a
ntnre A-Anon pentru adu[ proven[ dn acest tp de
fam; daca et vctma unu ncest, partcpa a ntrunre
Fceor Unte (ocu tau e acoo ndferent de cne a fost
agresoru - tata sau atcneva); daca et sau a fost vctma
voen[e, contacteaza servce socae de protec[e a femeor
dn zona n care ocuet aatura-te grupuror de spr|n. Daca
nu fac parte dn nc una dn aceste categor, sau grupu care s-
ar potrv nevoor tae nu exsta n carteru tau, gasete un
grup de spr|n n care femee dscuta despre dependen[a
emo[onaa de barba[ sau formeaza-[ propru grup.
Un grup de spr|n dn tovara de sufern[a, nu este o ntnre
haotca de feme care vorbesc despre tot ce e-au facut or
barba[, sau despre ghnoanee pe care e-au avut n va[a.
Grupu este un oc n care muncet pentru propra ta
nsanatore. Este mportant sa se dscute despre traumee
trecutuu, dar daca te trezet - tu sau atcneva - reatnd
povet fara sfrt, cu zec de ,e a zs... atunc eu am
spus...", te af pe o psta greta, sau char ntr-un grup
nepotrvt. Empata sngura nu va atrage dupa sne recuperarea.
Un grup de spr|n bun propune sa- a|ute pe to[ partcpan[
sa se nsanatoeasca, cuprnde c[va membr care s-au
nsanatot ntr-o oarecare masura care pot mparta nou-
ven[or prncpe pe care e-au urmat. Ncaer aceasta
structura nu e. ma bne modeata, dect a A-Anon. Indferent
daca acoosmu a fost sau nu prezent n va[a ta, ar f bne sa
partcp a una sau ma mute ntrunr, sa vez cum
func[oneaza prncpe procesuu de recuperare, n esen[a, ee
sunt aceea pentru to[, ndferent de crcumstan[ee trecutuu
sau prezentuu fecarua.
Ce necesta un grup de spr|n
| se va cere sa fac un anga|ament cu tne nsa[ cu grupu,
refertor a partcparea a ce pu[n ase ntrunr, nante de a
decde daca are ce sa-[ ofere. Acest ucru e necesar pentru ca
atta [ a sa te ntegrez grupuu, sa nve[ mba|u u, daca
exsta, sa ncep sa n[eeg n ce consta procesu de
recuperare. Daca te duc a A-Anon, care are cteva edn[e pe
saptamna, ncearca sa te duc n ze dferte. Fecare grup are
caracterstc dferte, de structura ee sunt dentce. Gasete
unu sau doua compatbe cu tne ram a ee, merg a ma
mute edn[e daca sm[ nevoa.
Va trebu sa partcp cu reguartate. De prezen[a ta e
mportanta pentru cea[, te af acoo pentru propru tau
benefcu. Pentru a prm ce-[ ofera grupu, prezen[a ta e
obgatore.
Ar f dea sa a o anumta doza de ncredere, dar char daca nu
et nca n stare de aa ceva, ,po[" ce pu[n sa f sncera.
Vorbete despre psa ta de ncredere n oamen n genera, n
grup, n procesu de recuperare; paradoxa, ve avea dn ce n ce
ma muta ncredere.
De ce e necesar un grup de sprijin
Pe masura ce partcpan[ mpartaesc necazure, te ve
dentfca cu e cu experen[ee or. E te vor a|uta sa-[
amntet tot ceea ce a bocat n subcontent - sentmente
evenmente. Legatura ta cu ee va f dn ce n ce ma drecta.
Pe masura ce te dentfc cu cea[ - accep[ n cuda
secreteor defecteor or, ve deven dn ce n ce ma deschsa
a aceea trasatur pe care e descoper a tne. Acesta e
nceputu procesuu de auto-acceptare, cern[a absout vtaa
pentru recuperare.
Cnd ve f pregatta, ve mparta ceora[ propre tae
experen[e astfe ve deven ma sncera, ar teama
secretomana se vor atenua.
I 167
FEMEI CARE IUBESC PRUMUir
Datorta acceptar de catre grup a ceea ce a fost pentru tne
nacceptab, tu nsa[ te ve accepta dn ce n ce ma mut.
Ve vedea ca metodee fooste de a[ n va[a dau rezutate
e ve ncerca tu. Ve vedea ca a a[ ee nu dau rezutate,
astfe po[ nva[a dn greee or.
Aatur de empata mpartarea experen[eor pe care e
asgura grupu, exsta un eement umorstc, de asemenea
vta pentru procesu de recuperare. Zmbetee pne de
n[eegere a seszarea une ate ncercar de a manpua pe
cneva, bucura ceora[ cnd unu dntre e a depat un
obstaco mportant, hohotu de rs spontan a obsese comune
- toate sunt cu adevarat tamadutoare.
Ve ncepe sa sm[ ca ocu tau e prntre e. Acest ucru este
extrem de mportant pentru ce care provn dn fam
dsfunc[onae, ntruct experen[ee dn trecut genereaza un
puternc sentment de zoare. Fnd mpreuna cu a[, care-[
n[eeg experen[a de va[a o mpartaesc, ve avea un
sentment de sguran[a o stare de bne de care a mare
nevoe.
Ce mpca gasrea ntegrarea ntr-un grup de spr|n
Nu ma exsta secrete. E adevarat, secretu tau nu-1 va t toata
umea, c doar cteva persoane. Te aatur grupuu de a A-
Anon putete n aer presupunerea ca undeva, cndva, a fost
afectata de acoosm. [ fac apar[a a Fcee Unte asta e o
ndca[e ca a fost cumva vctma unor avansur sexuae
nedorte dn partea cuva n care a avut ncredere... aa ma
departe.
Teama ca se va afa secretu mpedca pe mu[ sa ceara
a|utoru care e-ar sava va[a rea[a. |ne mnte, n orce grup
de spr|n norma, prezen[a ta ceea ce se dscuta este o
nforma[e care nu trece dncoo de grup. Caracteru persona e
respectat prote|at. Daca nu, trebue sa gaset un grup n care
este.
Pe de ata parte, daca te duc doar o data, cea[ vor t ca a o
probema. Sper ca ctnd pna ac, a n[ees ca, a asa pe
cea[ sa afe, n speca cnd ,cea[" au aceea probema,
este sou[a pentru dureroasa ta zoare.
4. Sporete-[ atura sprtuaa prn exerc[ znce
Ce nseamna
E bne, nseamna ucrur dferte pentru persoane dferte.
Unora dn vo, deea e repugna va ntreba[ probab daca nu
cumva pute[ sar peste aceasta etapa. Nu e pentru vo chesta
cu Dumnezeu. Pentru vo, convngere de genu acesta sunt
mature nave, vo sunte[ prea sofstcate pentru a le lua n serios.
Ate feme s-ar putea sa se roage de|a, pne de credn[a, unu
Dumnezeu care pare sa nu e auda. I-a[ spus Domnuu ce
necazur ave[, ce trebue remedat, degeaba, va sm[[ a fe
de mzerab. Sau
poate v-a[ rugat dn sufet, ndeung, fara nc un rezutat, aa
ca v-a[ nfurat, a[ renun[at, sau v-a[ sm[t tradate va
ntreba[ cu ce a[ pacatut de sunte[ aa de crunt pedepste.
Fe ca ave[ sau nu credn[a n Dumnezeu, daca ave[, fe ca
va ruga[ Lu sau nu, tot trebue sa trece[ prn aceasta etapa.
Dezvotarea sprtuaa poate nsemna mut pentru caea pe care
fecare o aege. Char daca et suta a suta atee, poate gaset
pacere consoare ntr-o pmbare n snguratate, sau n
contemparea unu apus de soare sau a vreunu co[ de natura.
Orce te poarta dncoo de nee tau, catre vzunea ma arga
asupra ucruror, repreznta ntocma cern[a aceste etape. Afa
ce-[ aduce pace sennatate n sufet aoca ceva dn tmpu
tau, o |umatate de ora ce pu[n, acestu exerc[u. N-are
mportan[a ct de dsperata e stua[a, exerc[u [ aduce
anare, poate char nte.
Daca te ndoet ca exsta o putere superoara n unvers, poate
ar f bne sa ncerc sa ac[onez ca cum a crede, char daca
nu crez, ncredn[area ucruror pe care nu e po[ rezova une
puter superoare, [ poate aduce o mensa anare. Sau daca
asta [ se pare o constrngere - sa fac ceva mpotrva von[e
tae - ce a zce sa fooset grupu de spr|n ca for[a superoara?
Grupu are cu sguran[a ma muta for[a, dect toata for[a ta
adunata a un oc. Smte-te bera sa fooset grupu ca enttate
pentru for[a spr|n, sau aran|eaza sa e egatura cu un
membru a grupuu care sa te a|ute sa trec ma uor prn
stua[e gree, cnd vor aparea. F contenta ca nu ma et
sngura.
Daca et o credncoasa ferventa merg reguat a bserca
te rog, dezvotarea sprtuaa nseamna sa a credn[a ca tot ce
[ se ntmpa are un scop o rezovare ca Dumnezeu are
gr|a de parteneru tau, nu tu. Aeaza-te undeva n nte
medteaza, roaga-te, cere- Domnuu sa te ndrume cum sa-[
traet va[a asa- pe ce dn |uru tau sa- traasca propra
va[a.
Dezvotarea sprtuaa, ndferent de convngere regoase pe
care e a, nseamna n esen[a, renun[area a propra
ndaratnce, a hotarrea nestramutata de a face ca ucrure sa
a ntorsatura pe care o vre tu. n oc de asta, trebue sa accep[
faptu ca nu t ce e ma bne ntr-o stua[e anume, nc pentru
tne, nc pentru atcneva. S-ar putea sa exste sou[
rezutate a care nu te-a gndt ncodata, sau poate cee de
care te-a temut ce ma mut te-a stradut dn rasputer sa e
antcpez sa f fost exact ce trebua ca ucrure sa se
mbunata[easca. ndaratnca nseamna sa crez ca tu numa
tu de[ toate raspunsure. Renun[area a ndaratnce nseamna
dsponbtatea de a sta ntt, de a f deschs de a atepta sa
f ndrumata. nseamna sa nve[ sa aung teama (toate acee
, daca") dsperarea ( toate acee ,daca nu...")
nocuete-e cu gndur afrma[ poztve despre va[a ta.
, 169
Ce necesta dezvotarea sprtuaa
Necesta dsponbtate, nu credn[a. Adeseor, o data cu
dsponbtatea apare credn[a. Daca n-a nevoe de credn[a,
probab ca n-o s-o ob[ nccnd, dar ve gas cu sguran[a ma
muta sennatate, dect a avut vreodata nante.
Dezvoltarea spirtuaa cere, de asemenea, sa-[ fooset afrma[e
pentru a depa veche tpare de gndre sm[re, sa
nocuet veche convnger. Fe ca mpartaet credn[a ntr-o
for[a superoara, fe ca nu, afrma[e [ pot schmba va[a.
Foosete-e pe cee dn Anexa 2 sau ma bne, acatuete-[-
e sngura. Fa-e sa sune poztv repeta-e n gnd, sau cu gas
tare daca e posb, de cte or a ocaza. Pentru nceput, ata un
exempu: ,Nu ma sufar, va[a mea e pna de bucure,
prospertate mpnr".
De ce e necesara dezvotarea sprtuaa
Fara dezvotare sprtuaa, e aproape mposb sa renun[ a
vechu obce de a manpua controa, sa crez ca totu se
va rezova dupa cum e ment. Exerc[u sprtua te cameaza
te a|uta sa-[ schmb vzunea: nu te ma consder vctma, c
fn[a superoara.
Este o sursa de putere n momente de crza. Cnd te copeesc
sentmentee sau evenmentee, a nevoe de o resursa
superoara [e, catre care sa te ndrep[.
Fara dezvotare sprtuaa, e aproape mposb sa renun[ a
ndaratnce, ar fara sa fac asta, nu po[ sa fac urmatoru pas.
Nu ve f n stare sa ncetez manpuarea controu barbatuu
dn va[a ta, pentru ca ve f convnsa ca asta e datora ta. Nu
ve f n stare sa cedez controu ve[ u une fn[e superoare
[e.
Ce mpca dezvotarea sprtuaa
Te eberez de responsabtatea copetoare de a remeda
totu, de a-1 controa pe barbatu dn va[a ta de a preven
dezastree.
A a dspoz[e m|oacee necesare ob[ner camuu, m|oace
care nu au nmc de-a face cu manpuarea ate persoane, ca sa
faca sau sa fe cum vre tu. Nmen nu e obgat sa se schmbe
pentru ca tu sa te sm[ bne. Pentru ca drumu cutvar
sprtuae [-e deschs, a|ung sa a ma mut contro asupra ve[
fercr tae, care devn astfe ma pu[n vunerabe a
ac[une ceora[.
5. nceteaza sa-1 ma manpuez controez
Ce nseamna
A nceta sa ma manpuez sa-[ controez parteneru
nseamna sa nu-1 ma a|u[, sa numa da sfatur. Gndete-te,
te rog, ca acest adut pe care a|u[ -1 sfatuet este tot att
de capab ca tne sa- gaseasca
170
sngur o su|ba, un apartament, un terapeut, o edn[a A.A., sau
orce are nevoe. Poate ca nu este a fe de motvat sa- caute
sngur sau sa- rezove probemee. Dar cnd tu [ asum
responsabtatea de a- rezova probemee, eberez de orce
ndatorre egata de va[a u. Atunc, bunastarea u e n mne
tae, ar cnd eforture tae n ceea ce-1 prvete nu sunt
ncununate de succes, pe tne va da vna.
Sa-[ dau un exempu ca sa vez cum stau ucrure. Prmesc
deseor teefoane de a so[ sau pretene care vor sa faca o
programare pentru partener or. Insst ntotdeauna sa- ase pe
e sa- fxeze edn[ee cu mne. Daca persoana care urmeaza
sa fe centu meu nu e destu de motvata ca sa aeaga
terapeutu sa se programeze sngura, cum sa fe motvata sa
urmeze programu terapeutc, sa depuna efortur pentru
propra sa recuperare? La nceputu carere mee, acceptam
aceste programar, doar ca sa prmesc uteror un at teefon de
a so[e sau pretena, ca sa-m spuna ca e s-a razgndt, sau ca
nu vrea sa consute o femee terapeut, sau ca vrea sa consute
un at specast. Femee ma rugau apo sa e recomand pe
atcneva unde ar putea face o programare pentru parteneru
or. Am nva[at sa nu accept programar facute de cneva pentru
atcneva sa e cer, n schmb, acestor so[ pretene sa vna
sa ma consute pentru ee, nu pentru e.
Sa nu-1 ma manpuez controez nseamna, de asemenea,
sa a deoparte rou de a-1 ncura|a auda mereu. Sunt anse
ca tu sa f apcat de|a aceste metode pentru a-1 determna sa
faca ce voa tu, ar asta nseamna ca n tmp ee au devent
nstrumente de manpuare. Eogu ncura|area nu sunt
departe de mpunere, ar cnd fac asta ncerc, de fapt, sa
pree controu asupra ve[ u. ntreaba-te de ce auz ucru
facut de e. Pentru a- rdca respectu de sne? Asta e
manpuare. Pentru a-1 determna sa se comporte n contnuare
n acea fe? Asta e manpuare. Pentru a- arata ct de mndra
et de e? Asta s-ar putea sa fe o povara prea grea pentru
umer u. Lasa-1 sa- dezvote sngur mndra pentru
reazare sae. Atfe te aprop percuos de mut de rou de
mama fa[a de e. E nu are nevoe de nca o mama (nu conteaza
ct de rea a fost mama u) nca ma mportant, a amnte:
e nu e copu tau.
nseamna sa nu-1 ma veghez. Acorda ma pu[na aten[e a
ceea ce face e ma muta propre tae ve[. Uneor, dupa ce
-a asat sa se descurce sngur, parteneru te trage de mneca,
ca sa zcem aa, ca sa te [na n aerta ca sa te traga a
raspundere pentru rezutat. Lucrure se pot nrauta[ n ceea ce-
1 prvete. ce daca? Necazure sunt ae u, nu ae tae, asa-1
sa e rezove sngur. Lasa-1 sa asume ntreaga
responsabtate pentru probemee sae tot mertu pentru
sou[e gaste. Sta deoparte. (Daca ve f preocupata de va[a
ta ve exersa ca sa-[ mbunata[et starea sprtuaa, ve reu
ma uor sa-[ e prvrea de a e.)
FTMEI CARE IUBESC PREA MULT
nseamna detaare. Detaarea cere desprnderea euu tau dn
pasa n care te-au prns sentmentee u ma aes ac[une u
rezutatee or. Aceasta [ cere sa-1 a sa se ocupe sngur de
consecn[ee comportamentuu sau, sa nu- scutet de
sufern[a. Contnua sa [ a e, dar nu sa a gr|a de e. Lasa-1 sa-
gaseasca sngur drumu, a fe cum te straduet tu sa-1
gaset pe a tau.
Ce necesta ncetarea manpuar controuu
E necesar sa spu nu sa nu fac nmc. E una dn cee ma
dfce sarcn cu care te confrun[ n procesu de recuperare.
Cnd va[a u devne greu manevraba, toata fn[a ta vrea sa
prea conducerea, sa-1 sfatuasca sa-1 ncura|eze, sa
manpueze stua[a n orce fe posb, trebue sa nve[ sa sta
deoparte, sa respec[ acest ndvd ndea|uns ca sa- a
bertatea de a lupta; lupta e a lui, nu e a ta.
E necesar sa-[ nfrun[ temere egate de ce s-ar putea
ntmpa u, sau rea[e voastre, daca renun[ sa ma
manpuez totu - apo sa depu efortur pentru a scapa de
temer nu pentru a contnua sa-1 manpulezi.
Trebue, de asemenea, sa fooset exerc[u sprtua ca spr|n
n momentee cnd [ se face teama. Dezvotarea sprtuaa e cu
att ma mportanta atunc cnd nve[ sa renun[ a sentmentu
ca trebue sa conduc totu. Cnd ncep sa te dezobnuet sa-
ma controez pe ce dn |uru tau, ve avea senza[a - aproape
fzca - a une rostogor n prapaste. Senza[a ca-[ perz
controu asupra ta cnd eberez pe cea[ de sub controu
tau e aarmanta. Ac poate nterven exerc[u sprtua, pentru
ca n oc sa- da drumu n go, po[ asa controu (pe care
exerc[ asupra ceor drag) une for[e superoare.
De asemenea, va trebu sa examnez atent ucrure, aa cum
sunt nu aa cum sper sa fe. O data ce renun[ a manpuare
contro, trebue sa abandonez deea cnd e se va schmba,
vo f eu fercta. Poate ca e nu se va schmba ncodata.
Trebue sa te opret sa ma ncerc. trebue sa nve[ sa f
fercta orcum.
De ce e necesar sa numa manpuez controez
Atta tmp ct aten[a [-e ndreptata spre schmbarea cuva
asupra carua nu a nc o putere (n-are nmen puterea sa
schmbe pe atcneva, dect pe e nsu), nu-[ po[ canaza
energa spre a te a|uta pe tne nsa[. Dn nefercre, sa-1
schmbam pe atu ne atrage mut ma mut, dect munca cu no
nne, dec, pna cnd nu renun[am a prma, nu vom reu
ncodata s-o ndepnm pe a doua.
Cea ma mare parte a dsperar tuburar (mentae) prn care
trec, se datoreaza nem|oct ncercar de a manpua a
controa ceea nu sta n puterea ta. Adu-[ amnte toate
ncercare pe care e-a facut: convorbre nesfrte,
mporare, amenn[are, mturea, poate char
172
voen[a, toate cae pe care a mers care nu au dat rezutate.
amntete-[ cum te-a sm[t dupa fecare eec. Respectu de
sne a ma scazut cu o treapta, ar tu a devent ma
tematoare, ma nea|utorata, ma furoasa. Sngura ere dn
mpas este sa abandonez ncercarea de a controa ceea ce nu
po[ - pe e va[a u.
n fne, trebue sa te opret pentru ca e nu se va schmba
ncodata dn cauza presun a care supu. Ceea ce ar trebu
sa fe probema u, ncepe sa devna a ta, sfret prn a f
prnsa n mre|ee e pna cnd nu te eberez. Char daca e
ncearca sa te mpace cu promsunea ca se va schmba, va
reven ce ma probab a vechu sau comportament, de cee
ma mute or, pn de resentmente mpotrva ta, cnd se va
ntmpa asta. |ne mnte: daca tu et motvu pentru care
renun[a a un obce, tot tu ve f motvu pentru reuarea u.
Exempu: do tner se afa n brou meu. Trms de of[eru
supraveghetor dn cauza abuzuu de acoo sau drogur, e se
afa ac pentru ca are probeme cu egea. Ea este ac pentru ca
nso[ete peste tot. Ea consdera ca e de datora e sa-1
men[na pe drumu drept. Cum se ntmpa adesea n asemenea
cazur, amndo provn dn fam cu ce pu[n un parnte
acooc. Cum stau aa, n fa[a mea, [nndu-se de mna, m
spun ca au de gnd sa se casatoreasca.
- Cred ca va a|uta casatora, spune tnara, uneor cu tmda
compasune, ateor cu fermtate.
- Da..., da dn cap e, supus. Are gr|a sa nu-m perd busoa. m
e de mare a|utor, contnua tot e.
Razbate o nota de uurare dn vocea u, ar tnara radaza de
bucure dn cauza ncreder pe care e o are n ea, dn cauza
responsabta[ pentru va[a u, care -a fost data.
Iar eu ncerc - cu muta bnde[e n fa[a speran[e dragoste
or - sa e expc ca daca e are probeme cu acoou sau
drogure, ar ea e motvu pentru care e va reduce consumu
sau va renun[a a bautura sau drogur acum, tot ea va f motvu
pentru care e va reua sau va acceera consumu de acoo sau
drogur uteror. avertzez ca ntr-o z, n tou unu scanda, e
va spune:
- M-am asat de dragu tau care e rezutatu? Tu tot nu et
fercta. De ce a contnua?
n curnd, aceea for[e care par sa- ege acum, vor despar[.
Care sunt mpca[e renun[ar a manpuare contro
E va deven furos te va acuza ca nu ma [ a e. Fura se
nate dn panca ce-1 cuprnde a gndu ca va f nevot sa
devna responsab pentru va[a u. Atta tmp ct e se upta cu
tne, [ face promsun sau ncearca sa te rectge de partea
u, upta u se duce dn afara, cu tne, nu n nteror cu e nsu.
(V se pare cunoscut? E vaab pentru tne atta tmp ct up[
cu e.)
Ve descoper ca nu ma ramn mute de spus dupa ce toate
ngure, certure, amenn[are, voen[a mpacare vor
nceta. E foarte bne. Repeta-[ n gnd afrma[e, undeva n
nte.
E foarte probab ca, o data cu renun[area totaa a manpuarea
controarea u, sa se ebereze o mare parte dn energa ta,
pe care o po[ foos pentru a te expora, dezvota perfec[ona
pe tne nsa[. E bne sa t totu, ca tenta[a de a prv n afara
ta pentru un rason d'etre nu va mur. |ne-[ n fru aceasta
ncna[e concentreaza-te doar asupra ta.
E de datora mea sa men[onez ca, pe masura ce renun[ a rou
de a netez drumu u n va[a, ucrure pot evoua haotc, ar tu
ve f crtcata de ce care nu n[eeg ce fac (sau ce nu fac).
ncearca sa nu trec n defensva nu te obos sa e da
expca[ detaate. Daca vre, recomanda-e sa cteasca aceasta
carte pune capat dscu[e. Daca sunt nssten[, evta sa- ma
vez o vreme.
De obce, acest gen de crtca este ma pu[n frecvent acerb
dect ne ateptam ne temem ca ar putea f. Suntem propr
notr crtc - ce ma nveruna[ - proectam propre noastre
speran[e de a f crtcate, asupra ceor dn |uru nostru. vedem
auzm crtc pretutnden. F de partea ta de data asta
umea va deven, ca prn farmec, un oc a acceptar.
Una dn mpca[e renun[ar a manpuarea controarea
ceora[ este ca trebue sa abandonez denttatea u ,a f de
foos" numa ca, paradoxa, ac[unea de a renun[a n sne este
ce ma adesea snguru ce ma ,de foos" ucru pe care po[
face pentru ce pe care ubet. Identtatea u ,a f de foos"
este o greeaa a euu. Daca vre sa f cu adevarat de foos,
asa probemee u a|uta-te pe tne.
6. nva[a sa nu te a prnsa n |oc
Ce nseamna
Conceptu de |oc, apcat daoguu dntre doua persoane, are
orgnea n tpu de pshoterape cunoscut sub numee de
anaza tranzac[onaa. |ocure sunt modata[ structurate de
nterac[une, fooste pentru a evta ntmtatea. To[ apeam
uneor a |ocur n nterac[une noastre, dar n rea[e
bonavcoase, |ocure abunda. Ee sunt modata[ stereotpe de
raspuns care au drept scop denaturarea orcaru schmb corect
de nforma[ sentmente, permt partcpan[or sa treaca
responsabtatea pentru starea or de bne sau de trste[e pe
umer ceuat. Tpc, roure |ucate de femee care ubesc prea
mut de partener or sunt vara[ ae func[e de savator,
persecutor vctma. Toate cupure |oaca fecare dn aceste
rour de nenumarate or, ntr-o aternan[a tpca. Notam rou de
savator cu (S) -1 defnm ca ,acea care cauta sa a|ute"; rou
de persecutor cu (P), defnt ca ,acea care cauta sa
nvnova[easca"; rou de vctma cu (V), deIinit ca ,acela care
174
e nevnovat nea|utorat". Urmatoru scenaru va demonstra
cum func[oneaza acest |oc:
Tom, care a|unge deseor trzu acasa, tocma a ntrat n
dormtor. Este 23:30; Mary, so[a u, ncepe:
Mary (cu ochii n lacrimi): (V)
- Unde a fost? M-am facut o mu[me de gr|. N-am putut
dorm, ma tot gndeam ca a f putut avea un accdent. Doar t
ct ma framnt. Cum a putut sa ma a sa atept sa nu-m
da macar un teefon, sa tu ca et n va[a?
Tom (mpacutor): (S)
- Draga mea, m pare rau. Ma gndeam ca dorm nu voam sa
te trezesc. Nu f suparata. Sunt acasa acum, data vtoare o sa
te sun, promt. Imedat sunt gata de cucare -[ fac un masa|,
a sa te sm[ ma bne.
Mary (nIuriindu-se): (P)
- Sa nu ma atng! Spu c-o sa ma sun data vtoare! Gumet.
La fe m-a spus data trecuta cnd s-a ntmpat, ca ata data
o sa ma sun, -a sunat? Nu! Nu-[ pasa ca stau ma framnt,
gndndu-ma ca zac undeva mort pe osea. Nu te gndet
ncodata a atu, ca sa t ce nseamna sa-[ fac gr| pentru ce
pe care ubet.
Tom (cu o nuan[a de neputn[a n gas): (V)
- Draga mea, nu- adevarat. Tocma, ca m-am gndt a tne. N-
am vrut sa te trezesc. N-am tut ca o sa te super aa de tare.
Am ncercat doar sa fu dragu[ cu tne. Dar orce fac, e gret.
Ce-a f zs daca te-a f sunat tu dormea? Atunc a f fost un
tcaos ca te-am sunat. Ma dau batut.
Mary (nduoata): (S)
- Da' nu- adevarat. Doar ca [n a tne att de mut; vreau sa
tu ca et bne, nu cacat de vreo mana cne te pe unde. Nu
ncerc sa te nvnova[esc; vreau doar sa n[eeg ca ma framnt
pentru ca te ubesc att de mut. m pare rau ca m-am nfurat.
Tom (sesznd mcarea): (P)
- Atunc, daca et aa de ngr|orata, de ce nu te bucur cnd vn
acasa? De ce ma ntmpn cu toata tnguaa asta, ma tot
ntreb unde am fost? N-a ncredere n mne? Am obost sa-[ tot
expc ce fac unde sunt. Daca a avea ncredere n mne, te-a
cuca ntta, ar cnd a ven acasa, te-a bucura, n oc sa sar
a mne. Uneor cred ca [ pace sa te cer[ cu mne!
Mary (ridicnd glasul): (P)
- Sa ma bucur ca te vad! Dupa ce te-am ateptat doua ore
framntndu-ma gndndu-ma pe unde o f? N-am ncredere
n tne pentru ca nu fac nmc, nu ma a|u[ sa-m formez
ncrederea n tne. Nu sun, da vna pe mne ca ma supar, ma
ma acuz ca nu sunt bucuroasa cnd, n fne, catadcset sa
v acasa! Ma bne [-a ua tapa[a te-a ntoarce de unde a
vent, acoo unde [-a petrecut toata seara.
I 175
Tom (cu voce bnda): (S)
- Ute, n[eeg ca et suparata, dar eu am mne o z grea. Ce-ar
f sa-[ fac un cea? E exact ce-[ trebue. Apo fac un du vn la
culcare. Bine?
Mary (plngnd): (V)
- Nu n[eeg cum e sa stau sa atept sa ma framnt, tnd
ca a putea sa sun, dar ca n-o fac pentru ca nu sunt att de
mportanta pentru tne...
Ne oprm ac? Dupa cum v-a[ dat seama, ce do ar putea
contnua aa, schmbnd ocure pe trunghu ceor tre poz[ -
savator, persecutor, vctma - ore n r, ze n r sau char an.
Daca te trezet raspunznd afrma[or sau ac[unor ate
persoane dn una dn aceste tre poz[, f atenta! Et prnsa n
cercu vcos a |ocuu ,nmen nu ctga", |oc de acuza[,
rposte, nvnova[r dezvnova[r fara sens, fute
degradante. Oprete-te. Renun[a a ncercarea de a face
ucrure sa a ntorsatura pe care o vre tu, renun[a sa ma f
cnd dragu[a, cnd furoasa, cnd nea|utorata. Schmba ce sta
n puterea ta, adca schmba-te pe tne nsa[! Pune capat nevo
de a ctga. Termna cu nevoa de a upta, de a-1 face pe
parteneru tau sa-[ ofere motve scuze pentru
comportamentu u, sau pentru ndferen[a u. Termna cu
nevoa de a-1 face sa regrete.
Ce necesta nepartcparea a |oc
Sa nu te a prnsa, nseamna sa nu reac[onez, char daca te
sm[ tentata sa raspunz ntr-unu dn feure care [n |ocu n
mcare. Raspunde n aa fe nct sa pu capat |ocuu. Va f
pu[n cam compcat a nceput dar, cu exerc[u, ve reu sa-1
stapnet (daca [ stapnet n prmu rnd nevoa de a |uca
|ocu care e o componenta a etape anteroare - renun[area a a
manpua controa).
Sa ma prvm o data scena de ma sus sa vedem cum ar
putea Mary sa ramna n afara aceu trungh fata. n acest
moment, Mary -a mbunata[t starea sprtuaa, e contenta
ca nu e treaba e sa-1 manpueze sa-1 controeze pe Tom.
Pentru ca a nva[at cum sa se preocupe de ea nsa, n seara
respectva cnd s-a facut trzu Tom n-a aparut, n oc sa se
enerveze sa- magneze tot feu de ucrur, a teefonat une
pretene dn grupu e de spr|n. Au vorbt despre teama care
crete vertgnos n sufetu e, asta a camat-o. Mary avea
nevoe de cneva care s-o ascute vorbnd despre sentmentee
e, ar pretena a ascutat-o cu n[eegere, fara sa- dea sfatur.
Dupa ce a nchs, a exersat una dn afrma[e e favorte: ,Va[a
mea e n mne dvnta[, ar eu traesc n pace, sguran[a
sennatate fecare z, fecare ora", ntruct nmen nu se poate
gnd a doua ucrur deodata, Mary a a descopert ca, daca
renun[a a gndure e n favoarea afrma[or nttoare,
devne cama reaxata. Cnd Tom a a|uns acasa Ia oree
176 I
23:30, Mary dormea. S-a trezt cnd e a pat n camera a
sm[t medat cum revne nervoztatea fura, aa ca -a
repetat de cteva or afrma[a, apo a spus: ,Buna, Tom. Ma
bucur ca a vent". Tom, obnut pna acum cu un scanda n
acest caz, a ramas pu[n perpex dn cauza formata[ sautuu
e. ,Aveam de gnd sa te sun, dar...", a nceput e sa se scuze,
aparndu-se. Mary ateapta pna termna fraza zce: ,Putem
vorb mne dmnea[a daca vre. M-e somn acum. Noapte
buna." Daca Tom se sm[ea vnovat ca a ntrzat, cearta cu
Mary -ar f mcorat sentmentu de vnova[e. -ar f spus ca
Mary e o scorpe ccatoare, vna ar f fost a e ca-1 ccaea,
nu a u ca ntrza. Dar aa, e ramne cu vna u, ar ea nu
sufera dn cauza ac[unor u. Aa ar trebu sa se desfaoare
ucrure.
|ocu seamana ntructva cu png-pong-u, amndo |ucator
fnd, pe rnd, savator-persecutor-vctma. Cnd mngea e a
tne, o trm[ napo a adversar. Ca sa nu te a prnsa n |oc,
trebue sa nve[ sa a mngea sa treaca pe nga tne, dncoo
de masa. Una dn cee ma bune metode n acest caz este
foosrea cuvntuu ,Ah". De exempu, ca raspuns a scuza u
Tom, Mary spune doar ,Ah" se cuca a oc. Reuta de a nu te
asa prnsa n upta mpcta a schmbuu de rour savator-
persecutor-vctma [ da putere. Te sm[ mnunat cnd nu te a
prnsa, cnd [ men[ echbru demntatea. este un pas
nante n procesu de vndecare.
De ce e necesar sa nu te a prnsa n |oc
Pentru nceput, n[eege ca roure pe care e |ucam nu se
mteaza doar a schmbur de repc. Ee se extnd a feu n
care facem pe actor n va[a, fecare dn no avnd un anumt
ro a care [ne mut.
A tau e, poate, rou de savator. Pentru femee care ubesc
prea mut, e ceva obnut nttor sa smta ca au gr|a
(manpund contrond) de o ata persoana. Dn va[a or
haotca /sau caren[aa, ee au aes aceasta cae ca modatate
de a se sm[ n sguran[a, de a ctga o oarecare acceptare
de sne. Ee procedeaza astfe cu preten, cu membr fame
adesea, n carera.
Sau poate joci rolul de persecutor, Iemea ncnata sa gaseasca cupa,
sa arate cu degetu sa ndrepte ucrure. Iar ar, aceasta
femee recreeaza upta cu for[ee ntunecate care au nvns-o n
copare, spernd sa nvnga n upta acum, a maturtate.
Suparata dn copare cautnd sa se razbune n prezent
pentru trecut, ea e uptatoarea, razbonca, oratoarea, scorpa.
Ea smte nevoa sa pedepseasca. Ea cere scuze, recompense.
, n sfrt, po[ f vctma, cea ma nea|utorata dn cee tre
rour, negasnd nc o op[une, dect sa f a cheremu
comportamentuu ceora[. Poate ca, ntr-adevar, n-a avut ce
face n copare a fost o vctma nevnovata a ntmparor,
dar acum rou este att de bnecunoscut, ca [ po[ trage for[a
dn e. Exsta o doza de trane n sabcune; moneda e este
vnova[a - vauta forte'n rea[e vctme.
I 177
Interpretarea unua dn aceste rour, fe ntr-o conversa[e, fe n
va[a, [ ndeparteaza aten[a de a propra persoana te [ne
captva n tparu copare - caracterzat de teama, fure
neputn[a. Nu-[ po[ dezvota adevaratu poten[a de fn[a
umana evouata, de adut stapn pe va[a u, daca nu renun[ a
aceste rour restrctve, a obsese fa[a de ce dn |ur. Atta
tmp ct et captva acestor rour |ocur, [ se va parea ca o
ata persoana te [ne departe de deau tau de fercre. O data
ce a parast |ocu, [ revne ntreaga responsabtate a
comportamentuu tau, a aegeror pe care e fac, a ve[ tae.
De fapt, cnd se oprete |ocu, hotarre tae (cee pe care e-a
uat de|a cee care sunt acum doar op[un) devn ma care,
ma nevtabe.
Ce mpca sa nu te a prnsa n |oc
Acum e necesar sa dezvo[ no ca de comuncare cu tne nsa[
cu a[, care sa demonstreze dsponbtatea ta de a-[ asuma
responsabtatea propre ve[. Sa spu ct ma rar ,De n-ar
f...", ct ma des ,n acest moment aeg sa..."
Ve avea nevoe de toata energa eberata prn renun[area a
manpuare contro o data ce ncep sa exersez acest pas, ca
sa ev[ ntegrarea n |oc (char anun[u ,Nu ma |oc..." este tot
|oc.) Etapa devne ma uor de parcurs prn exerc[u, ar dupa o
vreme exerc[u nsu [ da puterea de a merge ma departe.
Va trebui sa nve[ sa traet fara emo[e cauzate de certure
nferbntate, fara dramee care-[ mannca tmpu energa, n
care et protagonsta. Nu e uor de ndepnt. Numeroase
feme care ubesc prea mut -au ngropat sentmentee att de
adnc, ca au nevoe de senza[e provocate de certur,
despar[r mpacar, ca sa smta ca traesc. F atenta! Fara
nmc atceva, dect va[a ta nteroara asupra carea sa te
concentrez, s-ar putea sa te cuprnda pctseaa a nceput. Dar
daca po[ accepta pctseaa, curnd ea se va metamorfoza n
auto-descoperre ve f pregatta astfe pentru urmatoarea
etapa.
7. nfrunta cu cura| propre tae probeme defecte Ce
nseamna
A-[ nfrunta probemee nseamna ca, dupa ce te-a desprns de
manpuar, contro |oc, sa nu ram cu nmc care sa-[
dstraga aten[a de a propra-[ va[a, probeme sufern[a.
Acum e tmpu sa ncep sa prvet n strafundure sneu tau
cu a|utoru programuu sprtua, a grupuu de spr|n a
terapeutuu, daca a unu. Nu e ntotdeauna necesar sa a un
terapeut pentru aceasta etapa. n programee Anonmor, de
exempu, ce care au strabatut cea ma mare parte dn caea
nsanator, pot deven sponsor a nou-ven[or, pot a|uta,
n aceasta catate, sa parcurga procesu cautar descoperr
de sne. 178 I
nseamna, de asemenea, sa-[ scrutez va[a - aa cum e ea n
prezent - att ce e bun ct ce te face sa te sm[ nentta
sau nefercta. Trece-e pe o sta. Arunca o prvre n trecut.
Examneaza toate amntre - bune, ree - reazare, eecure,
momentee cnd a fost ranta cnd a rant tu pe a[...
Anazeaza totu scre o ata sta. Concentreaza-te asupra
aspecteor ma dfce. Daca sexu este unu dn ee, aterne pe
hrte ntreaga ta ,store" sexuaa. Daca barba[ au fost
ntotdeauna o probema pentru tne, ncepe cu prmee tae
rea[ merg apo cu reatarea pna n prezent. Parn[?
Foosete aceea metoda pentru e. ncepe cu nceputu
scre. A de scrs, recunosc, dar acesta este un nstrument
extrem de vaoros care te a|uta sa pu ordne n trecut' sa
ncep sa recunot modeee temee redundante n upta cu
tne nsa[ cu a[.
Cnd ncep aceasta ac[une, fa-o ct po[ de exhaustv nante
de a pune punct. Este o metoda pe care ve dor sa o ree
uteror, cnd probemee se vor nmu[. Poate te concentrez a
nceput asupra rea[or. Ma tzu ve dor, poate, sa scr
despre su|bee pe care e-a avut, ce a sm[t nante sa te
anga|ez n ata parte, n tmpu actvta[ tae acoo, sau dupa
ce a pecat de acoo. Lasa-[ amntre, gndure, sentmentee
sa curga. Nu cauta tparee n tmp ce scr; asa asta pentru ma
trzu.
Ce necesta nfruntarea probemeor defecteor tae
Ve f nevota sa scr foarte mut, dedcndu-[ tmpu energa
reazar aceste actvta[. Scrsu nu va f, poate, pentru tne,
un m|oc de exprmare uor sau confortab. Dar este, totu,
cea ma buna metoda pentru acest tp de exerc[u. Nu-[ face
gr| ca n-o sa te exprm perfect. Scre orcum, numa sa aba
sens pentru tne.
Va trebu sa f ct se poate de sncera contncoasa n tot ce
ve scre despre tne.
O data ce a ncheat proectu, ct a putut de bne,
mpartaete-1 cuva care [ne a tne n care a ncredere.
Aege pe cneva care n[eege ce efort depu pentru a te
nsanato care poate ascuta, pur smpu, ce a scrs despre
evou[a ta sexuaa, rea[e cu barba[, cu parn[, despre
sentmentee egate de propra ta persoana despre
evenmentee dn va[a ta, bune sau ree. Persoana pe care a
aes-o trebue sa aba muta n[eegere compasune. Nu e
nevoe sa comenteze, asta trebue stabt de a bun nceput.
Nc sa-[ dea sfatur, nc sa te ncura|eze. Doar sa te ascute.
n aceasta etapa a procesuu de vndecare, sa nu- aeg pe
parteneru tau drept persoana care te ascuta. Mut, mut ma
trzu, a voe sa hotarat daca ve mparta ceea ce a scrs
sau nu. Dar nu este oportun sa fac asta acum. La pe cneva
sa te ascute ca sa n[eeg ce nseamna sa-[ spu povestea sa
vez ca este acceptata. Nu este o metoda de netezre a
probemeor care au aparut n rea[a voastra. Scopu acestu
ucru este auto-cunoaterea. Car.
I 179
De ce e necesar sa-[ nfrun[ probemee defectee
Ma|ortatea femeor care ubesc prea mut sunt ndnate sa-
nvnova[easca pe cea[ pentru nefercrea dn va[a or, n
tmp ce reneaga propre or defecte aeger. Este o
perspectva grava asupra ve[, care trebue smusa dn
radacna emnata, ar caea prn care putem face asta este
sa ne examnam cu sncertate seroztate. Doar consdernd
ca probemee defectee tae (ca cata[e reazare) [
apar[n nu au nc o egatura cu e, ve putea sa urmez aceste
zece etape sa schmb ce e de schmbat.
Ce mpca nfruntarea probemeor defecteor
n prmu rnd, ve f n stare sa te desprnz de sentmentu de
cupabtate, egat de numeroasee evenmente sentmente
dn trecut tanut pna acum, ucru ce va asa drum ber
bucure attudnor sanatoase manfestabe de acum nante
n va[a ta.
Apo, pentru ca [-a ascutat cneva cee ma grave secrete n-
a murt dn prcna asta, ve ncepe sa te sm[ n sguran[a.
Cnd ncetez sa- ma bamez pe a[ [ asum
responsabtatea aegeror, dev bera sa mbra[ez toate
op[une care-[ erau nterzse cnd te consdera vctma
ceora[. Asta te pregatete n vederea schmbar aceor ucrur
dn va[a ta care nu-[ sunt foostoare, care nu te mu[umesc,
sau pe care nu e po[ reaza.
8. Cutva tot ce crez ca merta dezvotat n foru tau nteror Ce
nseamna
Cultivarea a ceea ce merta sa fe dezvotat n foru tau nteror
nseamna sa nu atep[ sa se schmbe e nante de a reu tu n
va[a, nseamna, de asemenea, sa nu atep[ spr|nu u -
fnancar, afectv, practc - ca sa-[ ncep o carera, s-o schmb,
sa-[ ree coaa, sau orce atceva a vrea sa fac. n oc sa-[
construet panure pe baza cooperar u, fa-e ca cum n-a
avea pe nmen pe care sa te bazez, dect pe tne. Acopera
toate chetuee neprevazute egate de cop, stua[ fnancare,
transport etc, fara sa te fooset de e ca resursa (sau scuza!).
Daca ncep sa protestez ctnd aceste rndur ca, n psa
cooperar u, panure tae se naruesc, gndete-te sngura
sau dscuta cu o pretena: ce a face daca nc macar nu -a
cunoate? Ve constata ca e foarte posb sa-[ vez de va[a ta
cnd ncetez sa ma depnz de e sa fooset toate
oportunta[e.
Czearea personata[ tae nseamna sa-[ urmaret nteresee.
Daca e te-a preocupat atta tmp nu a deoc o va[a a ta,
ncepe prn a urma ma mute pste ca sa vez ce te ntereseaza.
Nu e un ucru uor, pentru mute dn femee care ubesc prea
mut. Pentru ca atta tmp e a fost sngura ta preocupare, [ se
pare ncomod sa-[ ndrep[ aten[a spre tne
sa exporez ce e foostor dezvotar tae. F dornca sa
ncerc ce pu[n o actvtate nedta pe saptamna. Prvete
va[a ca pe un hors d'oeuvre apetsant servete-te sngura cu
dverse experen[e pna descoper ce te ntereseaza ma mut.
Czearea propre persoane nseamna sa-[ asum rscur: sa fac
cunotn[a cu ate persoane, sa ntr ntr-o saa de curs dupa an
de ze, sa merg sngura ntr-o excurse, sa cau[ o su|ba... orce
crez ca ar trebu sa fac, dar n-a reut sa-[ e nma n dn[
pna acum. Acum e momentu sa te arunc cu capu nante. Nu
exsta gree n va[a, exsta doar nva[amnte, aa ca e n
ume nva[a ceva dn ce vrea va[a sa te nve[e. Foosete
grupu de spr|n ca sursa de ncura|ar reac[. (Nu apea
pentru ncura|ar a parteneru tau sau a fama dezorganzata
n care a crescut. E vor ca tu sa ram neschmbata, ca sa nu
se schmbe nc e. Nu te sabota sngura, spr|nndu-te dn nou
pe e.)
Ce necesta czearea propre personata[
Pentru nceput, trebue sa ncerc sa te concentrez n fecare z
asupra a doua ucrur pe care nu vre sa e fac, ca sa-[ ntnz
arpe sa-[ arget concep[a despre cne et ce et n
stare sa fac. Spune-[ punctu de vedere char daca ncn sa
crez ca n-are mportan[a, sau napoaza un obect care nu-[
pace, char daca a prefera sa-1 arunc a co. Da ace teefon
pe care -a tot amnat. nva[a cum sa a ma muta gr|a de tne
ma pu[na de ce dn |uru tau. Spune nu daca [ face pacere,
n oc de da ca sa fac pacere atora. Socta ceea ce vre, char
cu rscu de a f refuzata.
Apo, nva[a sa ofer, nu atora, c [e. Ofera-[ tmp, aten[e,
obecte materae. Adeseor, hotarrea de a-[ cumpara ceva n
fecare z poate f o ec[e foarte buna pentru ubrea de sne.
Darure pot f eftne, dar, crede-ma pe cuvnt, cu ct sunt ma
pu[n ute ma frvoe, cu att e ma bne. Acesta e un
exerc[u de ngadun[a fa[a de sne. Trebue sa nva[am ca
putem f no nne sursa ucruror bune dn va[a noastra, ar
acesta e un bun nceput. Dar, daca n-a probeme cu ban, daca
n reatate fac cumparatur chetuet compusv ca sa-[
adorm fura sau depresa, atunc aceasta ec[e despre cum sa
f generoasa cu tne trebue redrec[onata. Ofera-[ experen[e
no n oc sa acumuez obecte materae ( dator). Fa o
pmbare n parc sau o excurse a munte, sau vzteaza gradna
zooogca. Oprete-te prvete apusu de soare. Ideea este sa
te gndet a tne a ce [-ar pacea sa fe cadou tau dn zua
respectva, sa te a n voa sentmentuu de darure
prmre de darur. n genera, ne prcepem foarte bne sa facem
darur, dar nu ne prcepem deoc sa ne oferm sngur un dar.
Aa ca, exerseaza!
n cursu acestor etape, va f nevoe, dn cnd n cnd, sa fac
ceva extrem de dfc. Te ve confrunta cu gou afectv
ngroztor care ese a veaa cnd ncetez sa te ma concentrez
asupra atora. Uneor gou
181
este att de adnc, ca ve sm[ cum uera vntu prn ocu
unde ar trebu sa fe nma. Nu te mpotrv, asa-1 sa uere cu
toata puterea (atfe, ve cauta un at mod bonavcos de a-|
dstrage aten[a). Strnge gou a pept f sgura ca nu te ve
sm[ astfe mut tmp ca, stnd ntta contentzndu-1,
ve ncepe curnd sa-1 ump cu sentmentu mngetor a
acceptar de sne. Lasa grupu de spr|n sa te a|ute n aceasta
ncercare. Acceptarea venta dn partea or umpe, de asemenea
gou, a fe cum umpu propre tae proecte actvta[.
Sentmentu de sne se nate dn ceea ce facem pentru no
nne, dn feu n care ne dezvotam propre capacta[. Daca
toate eforture tae s-au ndreptat spre schmbarea ceora[, e
norma sa te sm[ secatuta. Drec[oneaza-e catre tne, acum.
De ce e necesara czearea
Daca nu-[ perfec[onez apttudne, te ve sm[ ntotdeauna
frustrata. Iar vna pentru frustrarea ta va cadea asupra u, cnd
de fapt, acest sentment provne doar dn ncapactatea ta de a
te n[eege bne cu propra va[a. Dezvotarea poten[auu tau
a reaa capactate a vna de pe umer u paseaza
responsabtatea pentru va[a ta exact acoo unde e ocu - a
tne.
Proiectee actvta[e pe care te hotarat sa e reazez te vor
preocupa att de mut, ca nu ve ma avea tmp sa te
concentrez asupra a ceea ce face sau nu face e. Daca nu a o
rea[e n aceasta peroada, ve avea, n schmb, aternatva
sanatoasa de a tn| dupa utma dragoste sau de a atepta o
ubre noua.
Ce mpca
O prma mpca[e ar f ca nu ve ma avea nevoe de un
partener tota opus [e ca sa aduc echbru n va[a ta. Sa ma
expc: ca ma|ortatea femeor care ubesc prea mut, et,
probab, ma mut dect seroasa responsaba. Daca nu-[ ve
cutva cu tenactate atura |ovaa a caracteruu tau, ve f
atrasa de barba[ a care prmeaza aceasta caren[a a ta. Un
barbat nepasator, responsab, este o cunotn[a fermecatoare,
dar o saba perspectva pentru o rea[e satsfacatoare. , cu
toate astea, pna nu-[ ve acorda permsunea de a te sm[ ma
bera ma pu[n ncorsetata, ve avea nevoe de e sa aduca
zmbetu dstrac[a n va[a ta.
Un alt aspect ar Ii acela ca perfec[onarea personata[ tae te a|uta
sa te maturzez. Pe masura ce dev tot ma capaba sa f
astfe, [ asum responsabtatea deczor, aegeror -
responsabtatea ve[ tae - astfe atng maturtatea. Pna
cnd nu ne asumam responsabtatea ntegraa a ve[
fercr noastre, nu suntem compet mature; ramnem, ma
degraba cop nspamnta[ dependen[, n trupur de adu[.
n fne, perfec[onarea fn[e tae face dn tne un partener ma
bun, cac et o femee capaba sa se exprme pe sne, cu
magna[e, nu o
m i
persoana ncompeta ( dec nfrcoata) n absen[a unu
barbat. Paradoxa, cu ct a ma pu[na nevoe de un partener,
cu att dev o partenera ma buna - cu att ma mut ve
atrage ( ve f atrasa de) un partener compet.
9. F egosta Ce nseamna
Cuvntu egost necesta o expca[e atenta. E evoca, probab,
magnea a tot ceea nu vre sa f: ndferenta, brutaa, neatenta
fa[a de cea[, egocentrsta. Pentru ma|ortatea oamenor,
egosmu asta' nseamna, dar, [ne mnte, tu et o femee care
ubete prea mut. Pentru tne, a deven egost este un exerc[u
necesar n procesu de abandonare a martra|uu. Sa anazam
ce nseamna egosmul normal pentru Iemeile care iubesc prea mult.
Trebue sa pu bunastarea ta, dorn[ee, munca, dstrac[a,
panure, actvta[e tae pe prmu oc, nu pe utmu - ee
trebue sa te preocupe n prmu rnd, nu dupa ce au fost
satsfacute nevoe ceora[. Char daca a cop mc, trebue sa
ncuz n programu tau znc o actvtate pentru sufetu tau.
Trebue sa te-atep[ sa prmet ceva bun, char sa soc[
rea[or tae stua[or care decurg dn ee, sa fe pacute
pentru tne. Nu cauta sa te adaptez tu unor rea[ sau stua[
nepacute.
Trebue sa crez ca dorn[ee trebun[ee tae sunt foarte
mportante ca [e [ revne datora de a e mpn. n acea
tmp, da-e ceora[ dreptu de a f responsab pentru
ndepnrea dorn[eor trebun[eor or.
Ce necesta
Pe masura ce te pu pe tne nsa[ pe prmu oc, trebue sa nve[
sa toerez dezaprobarea mna ceora[. Sunt reac[e
nevtabe ae ceor care au fost pna acum pe prmu oc n
va[a ta. Nu argumenta, nu te scuza, nc nu ncerca sa te
|ustfc. Pastreaza-[ camu, f ct de |ovaa po[, vez-[ ma
departe de actvta[e tae. Schmbare pe care e aduc n va[a
ta necesta schmbarea ceor dn |uru tau, a care, n mod fresc,
vor opune rezsten[a. Dar, daca nu da mportan[a ndgnar or,
ea va f de scurta durata. E doar o ncercare de a te convnge sa
te ntorc a vechu tau comportament atrust, de a face pentru
e tot ceea ce ar putea ar trebu sa faca sngur.
Ascuta ce-[ spune vocea nteroara despre ce e bne ce e rau
pentru tne a-te dupa ea. Doar aa, ascutnd gasu nm, [
ve dezvota nteresu norma fa[a de propra persoana. Pna
acum a fost ca un medum care se ua dupa ndca[e ceor
care spuneau cum sa se poarte. Nu da aten[e acestor
ndca[, sau te ve scufunda o data cu ee.
A deven egost presupune, n fne, sa recunot ca vaoarea ta e
mare, ca apttudne tae sunt demne de a f exprmate, ca
mpnrea fn[e tae este
I 113
tot att de mportanta ca a orcare ate persoane, ca tot ce a
ma bun este ce ma grozav dar pe care-1 po[ ofer um , ma
aes, ceor drag.
De ce e necesar sa dev egosta
In absen[a unu anga|ament ferm cu tne nsa[, ve avea
tendn[a de a deven pasva, de a te perfec[ona nu pentru tne
nsa[, c pentru benefcu atcuva. De, dupa ce ve deven
egosta (ceea ce ma nseamna, de fapt, a deven sncera), ve
f o partenera ma buna, nu acesta trebue sa fe scopu tau
fundamenta. Scopu tau trebue sa fe perfec[onarea fn[e
tae.
Nu e de a|uns sa te rdc deasupra tuturor dfcuta[or care [-
au et n cae. A nca o va[a de trat - a ta, un poten[a de
exporat - a tau. Este snguru pas fresc pe care trebue sa-1
fac dupa ce [-a ctgat respectu de sne a nceput sa-[
tratez cu respect propre dorn[e necesta[.
Asumarea responsabta[ pentru propra ta va[a fercre
ebereaza cop de vna responsabtatea pentru nefercrea
ta (cac e se smt ntotdeauna vnova[ responsab). Copu
nu poate spera sa echbreze vreodata baan[a, sau sa
recompenseze cumva parntee care -a sacrfcat va[a,
fercrea, mpnrea, pentru e| sau pentru fame. Cnd copu
vede ca parntee traete cu bucure va[a, e ca cum ar
prm permsunea de a face a fe, dupa cum sufern[a parnteu
reeva copuu, ca va[a nu nseamna dect sufern[a.
Ce mpca[ are faptu de a deven egosta
Rea[e tae devn, automat, ma sanatoase. Nmen nu-[
datoreaza nmc, pentru ca et atfe dect e, pentru ca nu ma
et atfe pentru e.
Le da bertatea ceora[ sa se preocupe de propra or va[a,
fara sa- ma faca gr| pentru tne. (E foarte probab ca, de
exempu, cop ta sa se f sm[t responsab pentru sufern[a
frustrarea ta. ntruct [ ndepnet ma bne datora de a avea
gr|a de tne nsa[, e sunt ber sa- poarte de gr|a ma bne).
Acum po[ spune ,da" sau ,nu" de cte ori vrei.
Pe masura ce ntreprnz aceasta schmbare drastca de rour -
de a responsabtatea fa[a de a[ a responsabtatea fa[a de
tne nsa[ -comportamentu tau va f echbrat, cu sguran[a, de
schmbare de rour ae ceor dn antura|u tau. Daca aceste
schmbar sunt prea greu de suportat de barbatu dn va[a ta, s-
ar putea sa te paraseasca sa caute pe atcneva care sa fe
cum era tu odata - s-ar putea, dec, sa nu ram pna a
sfrtu acestor etape cu barbatu cu care era a nceputul lor.
Pe de ata parte, rona sor[ face ca, pe masura ce dev tot ma
capaba sa [ a tne, sa [ da seama ca a atras pe cneva care
e capab sa [na a tne. Cu ct devenm ma sanatoase ma
echbrate, cu att atragem partener ma sanato echbra[.
Cu ct devenm ma pu[n dependente, cu att se reazeaza
ma mute dn nevoe noastre. Pe masura ce renun[am a rou
de femee super-responsaba, asam ocu ber cuva care sa ne
ndrageasca.
184
10. mpartaete atora experen[a nva[amntee tae
Ce nseamna
A-[ mparta experen[a nva[amntee nseamna sa-[
amntet ca acesta e utmu pas pe caea nsanator,
ncdecum prmu. Dsponbtatea de a- a|uta pe cea[
concentrarea asupra nevoor ceora[ fac parte dn boaa de
care suferm; a rabdare, dec, pna cnd eforture tae n
vederea restabr dau rezutate numa dupa aceea
abordeaza aceasta etapa.
n grupu de spr|n, nseamna sa mpar[ cu nou-ven[
experen[a ta trecuta prezenta. Ceea ce nu nseamna ca
trebue sa da sfatur, c doar sa expc ce a dat rezutate n
cazu tau. Nu nseamna nc sa da nume, sau sa arunc vna pe
a[. Cnd atng acest stadu a nsanator, ar trebu sa f de|a
contenta ca a nvnova[ pe a[ nu-[ e de nc un foos.
A-[ mparta experen[a nva[amntee nseamna, de
asemenea, sa vre sa vorbet despre nsanatorea ta cu ce
care au avut o copare asemanatoare cu a ta, sau afa[ ntr-o
stua[e asemanatoare cu cea n care a fost tu, fara nsa a for[a
persoana respectva sa faca ce a facut tu ca sa te
nsanatoet. Nu e nc ocu potrvt, nc cazu sa controez
sa manpuez ac, dupa cum nu era nc n rea[a ta.
A-[ mparta experen[a ma poate nsemna sa dedc cteva
ore dn tmpu tau ator feme, ucrnd poate a o ne teefonca
ca vountar sau ntnndu-te cu o femee care a ntns mna
dupa a|utor.
n fne, poate nsemna a|utoru dat personauu medca
consutant refertor a ce ma potrvt tratament apcab [e
ator feme ca tne.
Ce necesta mpartarea experen[e
Trebue sa a ber sentmentu de grattudne pentru ca a
a|uns n acest punct, pentru a|utoru prmt, pe parcursu
acestu drum, de a ce care [-au mpartat experen[a or.
A nevoe de sncertate de dorn[a de a-[ dezvau secretee,
de a renun[a a nevoa de ,a f buna".
n sfrt, trebue sa dovedet capactatea de a daru fara sa
cer nmc n schmb. Cea ma mare parte a ,atrusmuu" nostru
dn peroada cnd ubeam n exces, era, de fapt, manpuare.
Acum suntem ndea|uns de bere sa darum fara sa manpuam.
Nevoe noastre se mpnesc suntem pne de ubre. Ce ma
norma ucru pe care-1 putem face acum este sa darum
aceasta ubre fara sa ateptam sa fm recompensate.
De ce e necesara mpartarea experen[e
Daca et convnsa ca sufer de o boaa, trebue sa n[eeg ca,
ntocma unu acooc care e treaz, a putea auneca cadea.
Fara sa te supraveghez permanent, [-a putea reua vechu fe
de a gnd, sm[ stab o rea[e. Lucru cu nou-ven[ n grup
te a|uta sa nu u[ ct a fost odata de bonava ct de departe
a a|uns cu recuperarea. Te mpedca
18S
sa neg ct a fost de rau, cac povestea persoane nou-vente va
f, ma mut sau ma pu[n, asemanatoare cu a ta, ar tu [ ve
amnt cu compasune, fa[a de tne fa[a de ea, cum a fost.
Vorbnd despre experen[a ta, trezet speran[a n sufetu
ceora[ confrm marasmu prn care a trecut n upta pentru
nsanatore. Ctg ncredere n cura|u tau n va[a ta.
Ce mpca mpartarea experen[e
ve a|uta pe a[ sa se nsanatoeasca [ ve men[ne gradu
de vndecare ctgat.
Aceasta mpartare a experen[e este, n utma nstan[a, un act
de egosm sanatos prn care promovez propra ta stare de bne,
ntruct et n contact cu prncpe procesuu de nsanatore
care [ vor f de foos toata va[a.
187
11. nsanatore ntmtate: nchderea prapaste
,Pentru no mara|u este o caatore cu destna[e
necunoscuta... descoperrea ca oamen trebue sa-
mpartaeasca nu numa ce nu tu unu despre atu, dar ce
nu tu despre e n."
MlCHAEL VENTURA
,Dans de umbre n zona casatore"
- Ce vreau sa tu este unde au dsparut toate emo[e mee
sexuae? Trud nu s-a aezat nca, e n drum spre canapeaua dn
cabnetu
meu. Arunca ntrebarea peste umar, n |oaca parca, dar seszez
o carre acuzatoare n prvrea e n tmp ce trece n vteza pe
nga mne. Pe mna stnga, un ne de ogodna cu damant
arunca carr smare, n tmp ce eu am o banuaa despre
motvu vzte e. Sunt opt un de cnd am vazut-o utma data,
ar az arata ma bne dect orcnd, cu och capru, bnz,
strauctor paru frumos, pu[n onduat, castanu-rocat, ma
ung ma bogat dect a utma noastra ntnre. Chpu are
aceea mna duce, de pscu[a, ar cee doua mat pe care e
aterna odata contnuu - de mcu[a orfana trsta de femee
sofstcata decata - au fost nocute de o ncredere pna de
cadura femntate. A parcurs un drum ung n ce tre an care
trecusera de a ncercarea de snucdere, cnd se sfrse rea[a
e cu |m, po[stu casatort.
Ma bucur sa vad ca procesu de recuperare evoueaza bne. Ea
nu te nca, dar char probemee sexuae cu care se
confrunta acum fac parte dn procesu nevtab de nsanatore.
- Vorbete-m despre asta, Trud, o ndemn, ar ea rea ocu
pe canapea.
- E bne, exsta un barbat mnunat n va[a mea. |-1 amntet
pe Ha? Ma ntneam cu e cnd ne-am vazut utma oara.
m amnteam bne numee. Era unu dn ce c[va tner cu care
se ntnea Trud a ncheerea programuu terapeutc.
- E dragu[, dar cam pctcos, spusese ea despre e atunc.
Dscutam mut m se pare seros demn de ncredere. Arata
bne, dar psesc focure de artfc, nu cred ca e e aesu.
Fusese de acord atunc cu ceea ce spusesem - ca trebue sa
exerseze ma mut - sa fe n compana acestu tp de barbat
atent de treaba ma mut tmp, ar ea s-a hotart sa se ma
vada cu e o vreme ,doar pentru antrenament".
Acum Trud contnua cu mndre n gas:
- E att de dfert de barba[ cu care obnuam sa am o rea[e;
mu[umesc u Dumnezeu, ne-am ogodt o sa ne casatorm n
septembre; dar... avem, cum sa spun, o probema. Nu no, de
fapt; eu. Probema mea e ca nu ma ma exct; vreau sa tu de
ce, ca n-am avut o asemenea probema nante. Tu t cum
eram. ceream, practc, fecarua dn barba[ acea care nu m-
au ubt deoc, sa faca sex cu mne, ar acum, ca nu ma ma
arunc n bra[ee nmanu, ma port ca o fata batrna pudca,
nhbata. Ha e pacut, responsab, demn de ncredere foarte
ndragostt de mne. Iar eu stau ntnsa acoo n pat nga e,
ma smt ca o bucata de emn.
Am ncuvn[at dn cap; tam ca Trud se confrunta cu un
obstaco pe care ma|ortatea femeor care ubesc prea mut
trebue sa-1 depaeasca cnd se nsanatoesc. Pentru ca au
foost sexu ca nstrument de manpuare a unu barbat dfc
sau mposb, ca sa e ubeasca, o data ce aceasta provocare
este naturata, nu ma tu sa faca sex cu un partener tandru,
generos.
Nentea u Trud este evdenta. ovete genunchu uor, cu
pumnu, dupa fecare cuvnt.
- De ce nu ma exct?
Se oprete dn ovt ma prvete cu teama n och.
- E oare, pentru ca nu-1 ubesc? Asta sa fe probema dntre no?
- Tu ce crez? ubet? ntreb.
- Cred ca da, dar nu sunt sgura, totu e att de dfert de cum
sm[eam nante. m pace sa fm mpreuna. Vorbm despre
cte-n una n stee, m te povestea, dec nu avem secrete
unu fa[a de ceaat. Nu ma prefac cnd suntem mpreuna. Sunt
eu nsam, adca sunt mut ma reaxata cnd sunt cu e, dect
eram nante cu a[ barba[.
Ne pac amndurora cam aceea ucrur: sa ne pmbam cu
barca, sa mergem pe bcceta sau sa facem apnsm. Aprecem
aceea vaor, ar cnd ne certam, upta cnstt. De fapt, a te
certa cu Ha e aproape o pacere. Dar a nceput ma sperau
char dscu[e sncere, deschse, despre dezacordure
noastre. Nu eram obnuta sa fe cneva att de onest
deschs n egatura cu sentmentee u sa ceara de a mne sa
fu a fe. Ha m-a a|utat enorm sa nu-m ma fe frca sa spun ce
gndesc, sau sa cer de a e ce vreau, pentru ca ncodata nu m-
a pedepst ca am fost sncera. Sfrm ntotdeauna prn a
rezova chestunea ne sm[m ma apropa[ dupa aceea. E
ce ma bun preten pe care -am avut vreodata sunt mndra
sa es cu e. Aa ca, da, cred ca-1 ubesc, dar daca-1 ubesc, de
ce nu smt nmc cnd ma cuc cu e? Nu- nmc rau n feu u
de a face dragoste. Este foarte atent, dorete sa-m faca
pacere. Asta e ceva nou pentru mne. Nu e agresv cum era |m,
dar nu cred sa fe asta probema. tu ca ma crede mnunata, se
excta, ar eu... stana de patra. Sunt ma mereu rece
stn|enta. Daca ma gndesc cum eram nante, n-are nc un
sens, nu- aa?
188
Ma bucur ca o pot nt.
- n reatate, are foarte mut sens, Trud. Tu trec acum prn ce
au trecut mute ate feme care au avut aceea probema cu a
ta - feme care au reut sa se faca bne - a nceputu une rea[
cu barbatu potrvt. Emo[a, provocarea, gou dn stomac
psesc, , pentru ca astea erau semnee ,ubr" nante, se
tem ca acum psete ceva mportant. Lpsesc, de fapt, nebuna,
sufern[a, teama, ateptarea speran[a.
Acum, pentru prma data, a un barbat dragu[, echbrat, de
nade|de, care te adora, ar tu nu ma a de ce sa depu efortur
sa-1 schmb. E are cata[e pe care e voa a un barbat [-e
oa. Probema este ca pna acum n-a tut ce nseamna sa a
ce [-a dort. t doar cum e sa nu a, sa up[ nebunete sa
cape[ ace ucru. Et obnuta cu |ndu suspansu care
creeaza emo[a aceea, cnd ne sare nma dn pept. Va face
asta sau n-o va face? Ma ubete, nu ma ubete? t ce vreau
sa spun.
Trud zmbete.
- Eu sa nu tu? Dar cum se eaga asta de sexuatatea mea?
- Se eaga,pentru ca e ma stmuatv sa nu a ce-[ doret,
dect sa a. Un barbat bun, ubtor, devotat nu te va face
ncodata sa-[ sm[ adrenana zbucnnd n vaur, aa cum
facea |m, de exemplu.
- Char aa! Pun sub semnu ntrebar rea[a mea cu Ha pentru
ca nu sunt obsedata de e. Ma ntreb daca n-am prea muta
ncredere n e.
Trud nu ma e suparata. E curoasa acum, ca un detectv care
descurca [ee ncurcate ae une tane mportante, i spun:
- Probab ca a, ntr-adevar, prea muta ncredere n e. Et
sgura ca va f nga tne a nevoe. Nu te va paras. E nut,
dec, sa f obsedata de e. Obsesa nu nseamna ubre, Trud. E
doar obsese, nmc ma mut.
ncuvn[eaza dn cap. -tu, tu!
- Iar uneor, contnu eu, sexu func[oneaza foarte bne cnd
suntem obsedate. Toate acee sentmente puternce de
ngr|orare antcpare nentta, de groaza char, contrbue a
un amagam puternc, care a prmt numee de ubre. De fapt, e
orce atceva n afara de ubre. totu, este ceea ce ne spun
cntecee ca este ubrea. t, genu ,nu pot tra fara tne,
ubto". Nmen nu scre cntece despre ct de uoara
reconfortanta este o rea[e de dragoste normaa. Toate
cntecee descru teama, sufern[a, perderea doru dn sufet.
Aa ca, asta numm dragoste nu tm ce sa facem cnd apare
ceva care nu e aa. Ne reaxam ncepem sa credem ca asta
nu e ubre, pentru ca ne psete obsesa.
Trud ncuvn[eaza.
- Aa e. Exact asta s-a ntmpat. N-am numt-o ubre pentru ca
era prea ntta, ar eu nu eram deoc obnuta sa fu ntta,
t doar. Zmbete amar contnua.
- M-a cucert compet n une n care ne-am vazut. Sm[eam ca
ma pot reaxa, ca pot f eu nsam e n-o sa ma paraseasca.
Numa asta, tot era ceva ncredb. N-am avut ncodata pe
cneva care sa nu ma paraseasca, ma devreme sau ma trzu.
Am ateptat mut nante sa avem rea[ sexuae, am vrut sa
ne cunoatem ma nt foarte bne. L-am pacut dn ce n ce ma
mut m-era att de bne, eram aa fercta cnd eram
mpreuna. Cnd, n sfrt, m-am cucat cu e, a fost foarte
tandru, ar eu m-am sm[t att de vuneraba. Am pns tot
tmpu. Ma png acum, uneor, dar nu pare sa se supere dn
cauza asta. Ar dor sa ne sm[m amndo bne, dar nu se
pnge. Eu, n schmb, ma png, pentru ca tu cum ar trebu sa
fe.
- Bne, raspund, spune-m cum este acum.
- E ndragostt de mne. Spun asta dupa feu cum ma
trateaza.De cte or fac cunotn[a cu vreun preten de-a u,
tu, dupa cum ma sauta, ca Ha -a vorbt de|a foarte frumos
despre mne. Iar cnd suntem doar no do, e aa afectuos, att
de dornc sa ma faca fercta. Numa ca eu sunt ncordata, rece,
a spune char rgda. Nu reuesc sa ma aprnd deoc. Nu tu ce
ma mpedca...
- Ce sm[ cnd face[ dragoste?
Ramne tacuta cteva cpe, medtnd. Apo rdca capu
ma prvete.
- nfrcoata, poate? Apo, ca o confrmare pentru sne: Da, asta
e. M-e frca, foarte frca!
- ? O ndemn eu.
Tace se gndete. Apo, ntr-un trzu, contnua:
- Nu tu sgur. Sa te a cunoscuta, cumva. Ah, asta suna a
ctat bbc. t cum se spune n Bbe: ,Apo e a cunoscut-o".
Cam aa ceva. Dar eu am senza[a ca daca -a asa, Ha ar
reu sa ma cunoasca pe de-a ntregu, nu doar sexua, c n
ate feur. M se pare ca nu ma predau u n ntregme. M-e
prea frca.
Pun o ntrebare care sare n ochi.
- ce s-ar ntmpa daca a face-o?
- O, Doamne, nu tu! Trud ncepe sa se foasca n scaun.
- Ma smt vuneraba, ca cum a f dezbracata, cnd ma
gndesc a asta. Ma smt prost vorbnd acum despre aa ceva,
dupa toate sprave mee dn trecut. Dar acum e atfe, sa t.
Nu e smpu sa a rea[ ntme cu cneva care dorete sa fe ct
se poate de apropat de tne dn toate punctee de vedere. Ma
nchd n mne ca o scoca, de fac dragoste, dar e ceva care
ma re[ne. Ma comport ca o vrgna tmda...
- Trud, ncerc s-o ntesc, cnd atng gradu de ntmtate a
care a a|uns tu cu Ha, ucrure pe care e pute[ avea
mpreuna n vtor, char et vrgna. Totu e nou, ar tu nu a
deoc experen[a n acest tp de rea[e cu un barbat, nc cu ate
persoane, de fapt. Sgur ca et sperata.
- Da, exact aa ma smt - auto-protectoare, ca cum a perde
ceva foarte mportant, ncuvn[eaza ea.
- Da, te tem sa nu-[ perz armura, pavaza ta mpotrva
sufern[e. Char daca nante te arunca asupra barba[or, n-a
rscat ncodata sa te aprop de vreunu dn e. N-a avut de-a
face cu aceasta apropere, pentru ca nc unu nu era n stare sa
fe att de apropat. Acum cnd et cu Ha, care nu vrea dect
sa fe ct se poate de apropat de tne, te cuprnde panca. Te
sm[ bne cnd vorb[ va bucura[ sa f[ mpreuna, dar, n
ceea ce prvete sexu, cnd cad toate bareree dntre vo, e
atceva. n cazu fotor ta partener, nc macar sexu nu facea
sa cada bareree, n reatate, [nea a o anumta dstan[a
pentru ca tu foosea sexu ca sa ev[ sa comunc cu e, sa e
spu cne et ce sm[ de fapt. Aa ca,, ndferent de ct de
mut sex facea, nu a|ungea sa te aprop de nc unu dn e.
Pentru ca te-a foost o data de sex ca sa controez rea[e,
banuesc ca [-e foarte greu acum sa renun[ a acest contro
sa a un comportament sexua norma, n oc sa fooset sexu
ca nstrument.
m pace expresa ta, Trud - ,sa te a cunoscuta" - pentru ca
asta repreznta acum contoprea voastra sexuaa. Tu Ha v-a[
mpartat attea despre vo, ca sexu a devent o cae ma
profunda de a va cunoate unu pe atu nu un obstaco.
Lacrme straucesc n och u Trud.
- De ce trebue sa fe aa? De ce nu ma pot nt? tu ca omu
acesta nu ma va ran deberat. Ce pu[n, nu cred ca este...
Cnd reazeaza ndoaa dn gas, schmba repede attudnea.
- E bne, m spu ca tu doar sa fu sexy cu cneva care nu ma
dorete - sau nu dorete tot ce nsemn eu - ca nu pot f sexy
cu cneva ca Ha care e bun ma consdera mnunata, pentru
ca m-e teama de ntmtate. Ce e de facut?
- ntrebarea este cum. Ma nt, renun[a a deea de ,a f sexy"
asa-te n voa sexuata[. A f sexy e o attudne. Dorn[a
sexuaa este stabrea une rea[ ntme a nve fzc. Trebue sa
vorbet cu Ha despre ceea ce [ se ntmpa, aa cum se
ntmpa - sa- spu totu despre sentmentee tae, ndferent de
ct de ra[onae sunt. Spune- cnd [-e teama, cnd sm[
nevoa sa te retrag, cnd te sm[ pregatta pentru ntmtate.
Daca crez ca e bne, ncearca sa a ma mut contro cnd face[
dragoste sa merg doar pna acoo unde [ se pare
confortab. Ha va n[eege daca cer sa te a|ute n prvn[a
temeror tae. nu cauta sa |udec ce [ se ntmpa. Cu
dragostea ncrederea nu prea a avut de-a face pna acum.
Nu te grab construete-[ cu rabdare captuarea. t, Trud,
n feu n care facea sex nante era foarte pu[na captuare
muta, foarte muta manpuare controare a atcuva prn sex,
mpunerea propre tae von[e. |uca teatru, spernd sa te
auz rdcata n sav pentru asta. Compara ce facea nante
ce fac acum cu dferen[a dntre nterpretarea rouu une mar
ndragostte permsunea pe care [-o ofer acum de a f ubta.
Acceptarea (de a f ubta) este mut ma dfca pentru ca ea
trebue sa vna dntr-un oc foarte ntm, ocu unde saauete
ubrea de sne. Daca exsta de|a
I 191
FIMEI CARE IUBESC PREA MULT
muta dragoste acoo, e ma uor sa accep[ ca mer[ ubrea
atcuva. Daca nu exsta dragoste de sne acoo, e mut ma greu
sa a dragostea sa patrunda acoo dn afara. A parcurs un
drum ung n ceea ce prvete dragostea de sne. Ma a nca un
pas: sa a atta ncredere n tne nct sa-1 a pe Ha sa te
ubeasca. Trud refecteaza.
- Toata acea abandonare pe care o practcam nante era, de
fapt, foarte bne cacuata. Aba acum n[eeg asta. De fapt, nu
renun[am a contro deoc, de m facea pacere sa |oc ace ro.
Aadar, acum nu ma trebue sa nterpretez nc un ro, doar sa
fu eu nsam. Cudat, asta m se pare ma greu. Sa f ubta...
Trud ramne pe gndur.
- tu ca ma am mute de facut n aceasta prvn[a. Uneor ma
ut a Ha ma ntreb cum poate f att de ferct cu mne. Nu
cred ca sunt fermecatoare cnd nu nterpretez maree meu ro.
Och e se maresc.
- De-asta m-e att de greu, nu- aa? Ca nu ma trebue sa-m
|oc rou. Ca nu ma trebue sa fac nmc anume. Nu ma trebue
sa ncerc. M-a fost teama sa- arat u Ha ca ubesc pentru ca
eram sgura ca nu tu cum. Credeam ca daca nu-m foosesc
toata arta de seduc[e, orce a face va f nsufcent Ha se va
pcts. Nu puteam sa o foosesc pentru ca fusesem att de bun
preten nante de a deven ub[ ca m se parea tota nepotrvt
sa ncep sa gem sa ma arunc asupra u. n pus, nu era
nevoe. Ha ma ubete fara asta.
E la Iel cu toate ceeate ucrur pe care n e mpartam. Totu e
mut ma smpu dect m-am magnat eu ca este dragostea. E
de a|uns sa fu eu nsam! Trud se oprete, apo ma prvete cu
sfaa.
- Crez ca asta se ntmpa ator feme? ntreaba ea.
- Nu att de des pe ct a vrea eu, raspund. Tu te up[ acum cu o
probema pe care o au doar femee care s-au vndecat de
ubrea or excesva... dar cee ma mute nu se vndeca.
rosesc tmpu, energa, va[a, foosndu- sexuatatea ca
nstrument, ncercnd sa schmbe barbatu ncapab sa e
ubeasca ntr-o persoana capaba de ubre. Metoda nu da
rezutate ncodata, dar e ma sgura pentru ca atta tmp ct
sunt prote|ate de aceasta upta nu sunt nevote sa stabeasca o
rea[e de totaa ntmtate, sa-1 ase pe ceaat sa e cunoasca
n sensu ce ma profund a cuvntuu. Ma|ortatea oamenor
se tem de asta. Astfe ca, n tmp ce snguratatea mpnge
spre o rea[e, teama face sa aeaga partener cu care nu se
vor n[eege ncodata.
Trudi ntreaba:
- Aa a facut Ha cu mne? A aes pe cneva cu care nu poate
f foarte apropat?
- Poate, raspund.
- Dec eu sunt acum a capatu opus - sunt cea care se opune
ntmta[. Asta- reversu medae.
132 ,
- Se ntmpa des. Toate avem capactatea de a |uca ambee
rour. Urmartoru, ro pe care -a |ucat nante, retcentu, ro
|ucat de partener ta anteror. Acum, ntr-un anumt grad, tu
et retcentu, ce care fuge de ntmtatea reaa, ar Ha este
urmartoru. Ar f nteresant sa vez ce se ntmpa daca te-a
opr dn fuga. Vez, ucru care va ramne neschmbat n
decursu aceste povet este prapasta dntre tne parteneru
tau. Po[ schmba roure, prapasta va exsta ntotdeauna.
- Deci indiIerent cne e retcentu cne urmartoru, nc unu nu
va f preocupat de aproperea totaa, spune Trud. Apo, optt,
preventoare:
- Nu e sexu, nu- aa? Intmtatea e att de nfrcoatoare. Dar
cred ca m doresc sa ramn pe oc sa-1 as pe Ha sa ma
prnda. Ma spere m se pare amenn[ator, dar vreau sa nchd
prapasta.
Trud vorbete acum de dorn[a de a reaza ntmtatea totaa cu
o ata persoana, a care a|ung foarte pu[n. Nevoa de a o evta
se afa n spatee upte n care se anga|eaza femee care ubesc
prea mut barba[ care ubesc prea pu[n. Roure de
urmartor retcent sunt nteran|abe, dar, ca sa e emne
compet, ce do partener au nevoe de foarte mut cura|. Le dau
snguree ndca[ de care sunt n stare, pentru caatora or.
- E bne, [ sugerez sa dscu[ cu Ha despre toate aceste
ucrur. nu evta dscu[a cnd sunte[ n pat. Lasa-1 sa te
prn ce trec. E o forma foarte mportanta de ntmtate, sa t.
F foarte sncera asa restu n gr|a ,restului".
Trud arata ca cum s-ar f uat o patra de pe nma.
- E bne sa n[eeg ce se petrece. tu ca a dreptate, ca totu e
nou pentru mne nu tu cum sa ma port norma nca. M-am
gndt ca poate ar trebu sa fu pasonaa cum eram odata dar
nc asta n-ar a|uta. De fapt, asta a produs ma mute
probeme. Dar de|a nma sentmentee mee au ncredere n
Ha. Ma ramne ca trupu rneu sa aba ncredere n e.
Zmbete - scutura paru.
- Nmc nu e uor, aa-? E car ca trebue sa se ntmpe astfe.
O sa-[ povestesc cum merg ucrure... m de mu[umr.
- Cu muta pacere, Trud, raspund, dorndu- dn tot sufetu sa-
fe bne, ne mbra[am nante de a peca.
Ca sa vedem ct de departe a a|uns Trud n procesu de
recuperare, sa comparam convngere e despre sne stu e
de a stab o rea[e ntma, cu caracterstce une feme care s-
a vndecat de ubrea excesva. Nu uta[ ca recuperarea este un
proces ndeungat un scop pe care ne stradum sa-1 atngem
nu ceva ce reazez medat pentru totdeauna.
Iata caracterstce une feme care s-a vndecat de ubrea
excesva:
1. Se accepta pe sne n totatate, char daca ma vrea sa
schmbe ceva a personatatea e. Exsta o ubre de sne un
respect de sne pe care e nutrete sncer e sporete
deberat.
2. accepta pe cea[ aa cum sunt nu ncearca sa-
schmbe ca sa- satsfaca dorn[ee.
193
u M I
4.
3. anazeaza sentmentee attudne fa[a de orce aspect
a ve[ e, ncusv sexuatatea.
Aprecaza orce aspect a sneu sau: personatatea, nfa[area,
convngere vaore, trupu, nteresee reazare. Se auto-
vadeaza nu ma cauta o rea[e care sa- dea sentmentu
propre vaor.
5. Respectu e de sne a atns cota a care se bucura de
compana atora, n speca a barba[or care sunt bun aa cum
sunt. Nu are nevoe sa se smta soctata ca sa aba sentmentul
propriei valori.
6. Este deschsa ncrezatoare n persoanee ,potrvte". Nu-
este teama sa se ase cunoscuta a nve persona profund, dar
nu se expune expoatar ceor care nu sunt nteresa[ de starea
e de bne.
7. pune ntrebar: ,Este aceasta rea[e potrvta pentru
mne? m da posbtatea sa dau a veaa tot ce e ma bun n
mne?"
8. Cnd o rea[e e dstructva, femea are puterea sa renun[e
a ea fara sa cunoasca depresa handcapanta. Are un cerc de
preten care o sus|n preocupar sanatoase care o a|uta sa
depaeasca momentee de crza.
9. Da mportan[a, ma presus de toate, propruu e sentment
de sennatate. Toate uptee, drama, haosu dn trecut -au
perdut puterea de atrac[e. Se auto-prote|eaza, are gr|a de
sanatatea starea e de bne.
10. Ea te ca o rea[e, pentru a merge bne, trebue stabta
ntre partener care mpartaesc vaor, nterese deaur
asemanatoare care aprecaza, fecare n parte, ntmtatea. Ea
te, de asemenea, ca e demna de tot ce- poate ofer va[a ma
bun.
Exsta ma mute faze n vndecarea de ubrea excesva. Prma
faza ncepe cnd n[eegem ce facem vrem sa ne oprm.
Urmeaza dorn[a de a prm a|utor pentru no nne apo
prma ncercare reaa pe care o facem pentru a ne asgura
a|utoru. Dupa aceea, ntram n faza care necesta anga|amentu
nostru fa[a de vndecare dsponbtatea de a contnua
programu de recuperare. n tmpu aceste faze ncepem sa ne
schmbam modu de a ac[ona, gnd sm[. Ce parea odata
norma famar devne ncomod anorma. Intram n
urmatoarea faza n momentu n care ncepem sa facem aeger
care nu ma urmeaza veche tpare, c ne sporesc va[a
promoveaza propra noastra stare de bne. Iubrea de sne se
ntensfca de-a ungu aceste etape ncet, dar sgur. Ma nt,
ncetam sa ne ma urm, apo devenm ma toerante fa[a de no
nne. Urmeaza nmugurrea aprecer propror noastre
cata[, dupa care se dezvota acceptarea de sne. n sfrt,
apare ubrea de sine.
Daca nu exsta acceptare dragoste de sne nu putem toera sa
fm ,cunoscute", dupa cum foarte bne s-a exprmat Trud,
pentru ca, n absen[a acestor sentmente, nu putem crede ca
suntem demne de ubre aa cum
194 ,
suntem. n schmb, ncercam sa ctgam dragostea darundu-
ne ubrea cuva, fnd pne de soctudne, rabdatoare, sufernd
sacrfcndu-ne, darund arta noastra de a face sex sau de a
gat mnunat sau ma tu eu ce.
Odata ce ncep sa se dezvote sa se stabzeze acceptarea
dragostea de sne, suntem gata sa fm no nne content, fara
sa ma ncercam sa mu[umm pe cneva, fara sa ma
nterpretam deberat cacuat anumte rour pentru a ctga
aprobarea ubrea atcuva. Dar ncetarea spectacouu
renun[area a roure nterpretate, de nttoare, pot f
nspamntatoare. Ne copeesc stngaca sentmentu acut a
vunerabta[ cnd suntem no nne, pur smpu, nu
nterpretam. Pe masura ce ne stradum sa ne convngem ca
suntem demne, aa cum suntem de ubrea une persoane
mportante pentru no, vom sm[ tenta[a sa nterpretam macar
pu[n unu dn roure noastre pentru acea persoana; cu toate
acestea, daca procesu recuperar a progresat, vom resm[
ntotdeauna o aversune fa[a de revenrea a veche
comportamente manpuar. Aceasta este rascrucea a care se
afa Trud acum: ncapaba de a- ma foos vechu fe de a
stab o rea[e sexuaa dar nspamntata de a nanta pe caea
une experen[e sexuae nefasfcate, ma pu[n controate (tot
ace abandon zgomotos fnd, de fapt, un spectaco bne
controat). ncetarea nterpretar rouror [ da aceea
senza[e, a nceput, ca rgdtatea trupuu nghe[at. Cnd
renun[am a dorn[a de a ne cacua orce mcare ca sa ob[nem
efectu dort, exsta o peroada n cursu carea suferm pentru
ca nu tm ce sa facem pna cnd mpusure de ubre
,sncera" gasesc ansa de a se face auzte sm[te de a se
reafrma.
Renun[area a veche stratageme nu nseamna sa nu ne ma
apropem, ndragm, anam, stmuam sau sa nu ne ma
seducem parteneru. Dar o data cu recuperarea, stabm o
rea[e cu cneva ca sa ne exprmam propra noastra
personatate nu pentru ca ncercam sa producem un raspuns,
sau sa cream un efect, sau sa schmbam persoana respectva.
Ce avem de ofert este ceea ce suntem sncer, cnd nu ne
ascundem sau facem cacue, cnd nu purtam mat nu ne
ma deghzam.
Ma nt trebue sa nvngem teama de a f respnse daca
permtem cuva sa ne vada, sa ne cunoasca aa acum suntem
n reatate. Apo trebue sa nva[am sa nu ne pancam atunc
cnd fronteree noastre emo[onae numa gasesc ocu tut
nu ne ma ncon|oara spre a ne prote|a. Pe tarm sexua,
aceasta noua catate a rea[onar noastre presupune nu doar
gocunea dec vunerabtatea fzca, c ma aes gocunea
dec vunerabtatea emo[onaa sprtuaa.
Nu trebue sa ne mre ca acest tp de comunune dntre doua
persoane este att de rar. Ne ngrozm a gndu ca fara acee
frontere emo[onae vom per.
Ce confera vaoare rscuu? Doar cnd ne dezvaum n
ntregme sncer, putem f ubte sncer. Cnd ne raportam a
a[ aa cum suntem, dn adncu sufetuu nostru, atunc ceea
ce este iubit la noi este tocmai
I 195
li!.
aceasta adncme. Nmc nu ntarete ma mut, a nve
persona, nmc nu ebereaza ma mut o rea[e. Trebue sa
remarcam, totu, ca acest tp de comportament dn partea
noastra devne posb doar ntr-un cmat pst de teama;
trebue dec nu numa sa nvngem propre noastre temer de a
f sncere, c sa evtam persoanee ae caror attudn sau
purtar fa[a de no produc teama. Indferent de ct de mare
devne dorn[a de a f sncera pe masura ce te vndec, ve
ntn persoane a caror mne, osttate agresvtate vor
nhba onesttatea ta. Sa f vuneraba n fa[a or nseamna sa
f masochsta. Aadar, trebue sa asam garda |os sa
ndepartam bareree doar fa[a de acee persoane - preten,
rude sau ub[ - cu care avem o rea[e bazata pe ncredere,
dragoste, respect stma profunda pentru umantatea noastra
ubtoare pe care o mpartam ceora[.
Se ntmpa frecvent ca, o data cu recuperarea, pe masura ce
se schmba tparee de a ne rea[ona, se schmba cercure de
preten, ca rea[e cee ma ntme. Ne schmbam feu n
care ne raportam a parn[ cop notr. Fa[a de parn[
devenm ma pu[n nea|utorate ma pu[n furoase, adeseor
ma pu[n preventoare. Devenm mut ma oneste, adeseor,
mut ma toerante, ar ubrea noastra e ma sncera. Cu cop
devenm ma pu[n autortare, ma pu[n ngr|orate ma pu[n
vnovate. Ne reaxam ne bucuram de e ma mut pentru ca
suntem capabe sa ne reaxam sa ne bucuram de no nne
ma mut. Ne sm[m ma bere sa ne urmarm propre nterese
dorn[e, ar asta e da or bertatea de a face a fe.
Pretenee care ne-au pns odata pe umar fara ncetare ne pot
parea acum obsedate de o dee sau bonave daca ne oferm
sa e mpartam ceea ce ne-a fost noua de foos, nu ma avem
voe sa purtam povara necazuror or. Recproctatea sufern[e -
pna acum crteru de pretene - este nocuta cu nterese
recproc avantajoase.
Pe scurt, vndecarea [ va schmba va[a n mut ma mute feur
dect pot eu sa nr n aceastaarte, schmbarea fnd, uneor,
nepacuta. Nu te opr dn drum. Ceea ce ne mpedca sa
devenm o persoana ma sanatoasa, care se ubete ma mut
ma sncer pe sne este teama de schmbare, de abandonare a
ceea ce am fost, am tut sa facem am facut toata va[a. Nu
sufern[a ne re[ne. O vom ndura n contnuare, va atnge cote
aarmante, fara speran[a de a nceta vreodata daca refuzam sa
ne schmbam. Ceea ce ne re[ne este teama, teama de
necunoscut. Ce ma bun mod de a nfrunta upta mpotrva
acestu sentment este sa-[ unet for[ee cu un grup de caator
pe acea drum. Gasete un grup de spr|n acatut dn
persoane care au fost n stua[a n care et tu acum care se
ndreapta sau au a|uns de|a a destna[a a care vre tu sa
a|ung. Aatura-te or pe drumu catre un nou mod de va[a.
196
197
Anexa 1
Cum sa acatuet propru tau grup de spr|n
Ma nt, afa ce resurse exsta n carteru tau. Sunt mute
cataoage care con[n ste de agen[ surse de a|utor. Daca nu
t de exsten[a unu asemenea cataog sau cum sa fac rost de
e, suna a bboteca sau a teefoanee pentru cazur de
urgen[a. Char daca nu exsta o asemenea pubca[e n zona n
care ocuet, ne teefonce pentru cazure de urgen[a [ pot
da numee unor agen[ de consere sau ae , ator grupur de
spr|n care se pot doved potrvte cazuu tau. n pus, toate
car[e de teefon cuprnd acum o sta de ,servc umane" pe
care o po[ examna.
Nu spera, totu, ca un sngur ape teefonc a o agen[e sau
specast [ va furnza toate nforma[e de care a nevoe. Este
greu pentru un specast dntr-o comuntate mare sa se
documenteze refertor a toate resursee pe care e ofera zona,
ar dn pacate, sunt mu[ specat care nu sunt a curent cu
ceea ce e dsponb.
Fa-[ sngura tema. Da toate teefoanee pe care e crez
necesare, nu-[ spune numee, daca nu vre. Vez daca grupu de
care a nevoe exsta de|a. N-are sens sa renventez roata sau
sa ntr n compet[e cu un grup care func[oneaza de|a care
ar putea foos experen[a ta. Daca et canddata a Fcee
Unte sau Obez Anonm sau A-Anon sau a asoca[e de
adapostre a femeor matratate sau a grupure pentru
suprave[utoaree vouror, f gata sa sacrfc ceva tmp
efortur, poate char sa caatoret a dstan[a, pentru a partcpa
a ntnre or. Ve vedea ca merta.
Daca, dupa cercetar mnu[oase, a certtudnea ca grupu de
care a nevoe nu exsta, acatuete tu unu.
Poate ca modu ce ma bun de a demara este sa nserez un
anun[ Ia rubrca Personae dn zaru oca. Anun[u ar putea
suna aa:
,FEMEI: Faptu ca sunte[ ndragostte v-a facut sa sufer[
afectv, ma devreme sau ma trzu? Se formeaza acum un
grup de spr|n pentru femee ae caror rea[ cu barba[ au
fost, pna cum, dezastruoase. Daca dor[ sa depa[ aceasta
probema, suna[ (prenumee tau numaru de teefon) pentru
nforma[ adresa unde are oc a ntnrea."
E sufcent sa pubc de cteva or anun[u pentru a-[ forma
grupu. Idea ar f ca grupu sa cuprnda pna a 12 membre, dar
ncepe cu ma pu[ne daca e necesar.
Nu uita: la acea prma ntnre, femee care au vent se afa acoo
pentru ca au o probema foarte grava pentru ca au nevoe de
a|utor.
Nu ros tmpu vorbnd despre organzarea vtoareor edn[e,
char daca asta e mportant. Ce ma bun mod de a ncepe
este sa va mparta[ probemee, pentru ca aa se va suda
numadect egatura ntre vo sentmentu apartenen[e a
grup. Femee care ubesc prea mut sunt ma mut
asemanatoare, dect dferte, asta o ve[ resm[ cu toatee.
Aadar, prma prortate sa fe mpartarea probemeor voastre.
ncearca aceasta ordne de z pentru prma edn[a, care nu
trebue sa dureze ma mut de o ora:
1. ncepe a ora fxata. Astfe toata umea va t ca trebue sa
fe punctuaa a urmatoarele ntruniri.
2. Preznta-te spune ca et persoana care a dat anun[u
men[oneaza faptu ca vre ca grupu sa devna o sursa de
spr|n pentru tne pentru to[ ce prezen[.
3. Subnaza faptu ca tot ce se va dscuta n tmpu edn[e va
ramne acoo, ca nmen dn ce prezen[ nmc dn ce se
dscuta nu trebue sa fe cunoscut n ata parte. Propune ceor
prezen[ sa- spuna doar prenumee cnd se preznta.
4. Expca faptu ca e de foos pentru to[ ce prezen[ sa
ascute motvee care -au ndemnat sa vna , de asemenea, ca
fecare persoana poate vorb nu ma mut de cnc mnute,
aratnd ce a facut-o sa vna. Men[oneaza ca nu e obgatoru
pentru nmen sa vorbeasca cnc mnute, dar ca aceasta e
mta maxma pentru fecare vorbtor. F tu cea care ncepe,
spune-[ prenumee expune cazu tau pe scurt.
5. Dupa ce to[ care au vrut sa a cuvntu -au expus cazu,
ntoarce-te a persoana care nu a vorbt ntreab-o cu bnde[e
daca vrea sa o faca acum. Nu presa pe nmen sa vorbeasca. Fa-
sa n[eeaga ca to[ sunt bneven[, fe ca sunt sau nu pregat[
sa- spuna povestea n ace moment.
6. Vorbete apo despre prncpe pe care grupu trebue sa e
respecte. Iata cteva recomandar. Ee trebue copate
dstrbute fecaru partcpant.
A nu se da sfatur. Fecare e bera sa- mpartaeasca
experen[ee aspectee de va[a care au a|utat-o sa se smta
ma bne, dar nmen nu trebue sa sfatuasca pe atcneva ce sa
faca. Daca vreo partcpanta da sfatur, trebue sa se atraga
aten[a cu bnde[e.
Conducerea grupuu trebue sa revna, saptamna, prn
rota[e, fecaru membru; fecare edn[a trebue sa aba at
conducator. Conducatoru are responsabtatea de a ncepe
edn[a a tmp, de a aege subectu care va f abordat, de a
rezerva cteva mnute a sfrtu edn[e pentru probemee
admnstratve de a aege un at conducator pentru edn[a
urmatoare.
edn[a trebue sa dureze o anumta peroada de tmp. Eu
recomand o ora. Nmen nu- va rezova probemee ntr-o
sngura
198
edn[a e mportant sa nc nu ncerce. edn[ee trebue sa
nceapa sa se nchee a oree fxate. (E ma bne ca ntrunre
sa fe ma scurte, dect sa se ungeasca. Partcpan[ pot hotar,
uteror, daca edn[a trebue sa dureze ma mut.) edn[ee
trebue [nute n at oc, dect acasa a cneva, daca e posb. n
casa sunt tot feu de ucrur care dstrag aten[a: cop,
teefoanee, psa ntmta[ pentru membr grupuu ma aes
pentru gazda. n pus, trebue evtat rou de gazda. edn[ee nu
sunt ntnr mondene; vo ucra[ mpreuna ca tovarae de
sufern[a n vederea vndecar voastre. Sunt mute banc, ofc
de econom sau mprumutur, compan sau bserc care pun a
dspoz[e, gratut, ncaper pentru edn[e de grup. A nu se
mnca, fuma sau bea n tmpu edn[e; toate acestea dstrag
aten[a. Asemenea ucrur se pot face nante sau dupa edn[a
daca grupu decde ca e mportant. Nu serv[, sub nc o
cond[e, acoo. Acoou denatureaza sentmentee reac[e
obstruc[oneaza actvtatea edn[e.
Evta[ sa vorb[ despre e. Asta e deosebt de mportant.
Membree grupuu trebue sa- centreze aten[a asupra orne
asupra gnduror, sentmenteor, comportamentuu or nu
asupra barbatuu care consttue obsesa or. Inevtab, a
nceput, se va vorb despre ,e", dar e bne ca fecare vorbtoare
sa se mteze, n acest sens, a mnmum posb. Nmen nu
trebue crtcat pentru ce face sau ce nu face, fe ca e prezent,
fe ca nu. De membr grupuu sunt ber sa socte expca[
ceora[, nmen nu e obgat sa raspunda. La fe ca sfature,
crtca nu are ce cauta ntr-un grup de spr|n. Trata[ doar
subectu pe care -a[ propus. Practc, orce subect propus de
conducatoru grupuu este bnevent, cu excep[a ceor
refertoare a rege, potca sau evenmente externe ca
personata[ ceebre, cauze, programe de tratament sau
modata[ terapeutce. ntr-un grup de spr|n nu e oc pentru
dezbater sau nven[. [ne mnte: nu va ntn[ ca sa va
amenta[ despre barba[. Scopu vostru este recuperarea
evou[a propre persoane, gasrea, n comun, a no nstrumente
de rezovare a vechor probeme. Sunt men[onate ma |os
cteva propuner de subecte:
De ce am nevoie de acest grup
Vnova[e resentmente
De ce ma tem ce ma mut
Ce m pace ce nu m pace a mne
Cum am gr|a de mne cum m satsfac dorn[ee
Snguratatea
Cum tratez starea depresva
, 199
*u'':
201
Attudnea sexuaa: ce este de unde vne
Mne: cum o tratez pe a mea pe a ceora[
Cum ma raportez a barba[
Ce cred ca gndete umea despre mne
Analiza idealurilor
Responsabta[ fa[a de mne; responsabta[ fa[a de a[
Starea mea sprtuaa (nu e o dscu[e despre convngere
regoase, c despre trarea dmensun sprtuae a fecaru
membru al grupului)
Abandonarea cupabzar ceora[, ncusv auto-cupabzar
Tparee dn va[a mea
Se recomanda membror grupuu sa cteasca ,Feme care
ubesc prea mut", dar nuc o cern[a, doar o sugeste.
Grupu poate hotar preungrea edn[e cu 15 mnute o data pe
una pentru dscutarea probemeor admnstratve sau
schmbaror de structura sau a prncpor, daca e cazu, sau
despre orce ata probema.
Sa revenm acum a propunere pentru prma ntnre:
7. Dscuta[ sta prncpor mpreuna, ca grup.
8. ntreaba daca vrea cneva sa conduca urmatoarea edn[a.
9. Men[ona[ adresa unde se va [ne edn[a hotar[ ce
daca apertvee bauture racortoare se servesc nante sau
dupa ntrunre.
10. Dscuta[ daca sa fe nvtate ma mute feme a ntrunre,
daca sa ma pubca[ anun[u nca o saptamna, daca
partcpantee prezente pot aduce ate persoane.
11. nchea[ edn[a stnd n pcoare, n cerc [nndu-va de
mna, cu och nch, cteva cpe.
Un utm cuvnt despre prncpe grupuu: prncpe confden-
[ata[, conducer grupuu prn rota[e, evtar crtc, sfatur,
dezbater subecteor controversate sau externe etc. sunt toate
foarte mportante pentru armona coezunea grupuu. Nu
ncaca[ aceste prncp n nteresu unu sngur partcpant.
Interesee grupuu ca enttate trebue sa prmeze ntotdeauna.
Acestea fnd zse, dspune[ de nstrumentee de baza pentru
constturea unu grup de spr|n pentru femee care ubesc prea
mut. Nu subestma[ for[a de vndecare pe care o va avea n
va[a voastra aceasta smpa ntnre de o ora n care va
mparta[ experen[a personaa. mpreuna va ofer[ una atea
posbtatea de a va vndeca.
Succes!
Anexa 2
Afrma[
Vo ncepe cu o afrma[e care este extrem de mportanta, dar
foarte greu de rostt de femee care ubesc prea mut. De doua
or pe z, tmp de tre mnute, uta[-va n ognda rost[ cu
gas tare: ,(numee), te ubesc te accept aa cum et".
Este o afrma[e exceenta care poate f repetata cu gas tare n
tmp ce ofa[, sngura n mana, sau n gnd, or de cte or
ave[ tendn[a de a va crtca. Nmen nu se poate gnd a doua
ucrur n acea tmp; nocu[, dec, gndure negatve despre
vo, de exempu: ,Cum pot sa fu aa de proasta?" sau ,N-o s-o
scot ncodata a capat cu asta" cu gndur poztve. Repetate
contncos, afrma[e poztve au puterea reaa de a anha
gndure sentmentee dstructve, char daca a[ fost
negatvste an n r. Iata ate cteva afrma[ ma scurte uor
de memorat care pot f fooste cnd ofa[, face[ gmnastca,
atepta[ sau pur smpu, sta[ ntta.
Au dsparut sufern[a, teama, mna. Traesc o stare de bne
de pace perfecta.
Ma ndrept spre cea ma mare fercre mpnre n tot ceea ce
nseamna va[a mea.
Iata apare cea ma buna sou[e pentru fecare probema a mea.
Ma smt bera nundata de umna.
Daca crede[ n Dumnezeu sau ntr-o for[a superoara, ncude[
credn[a dumneavoastra n acest tp de afrma[.
Dumnezeu ma ubete. Dumnezeu ma bnecuvnteaza.
Lucrarea Domnuu se vede n va[a mea.
Rugacunea de pace sufeteasca e una dn cee ma desavrte
afrma[ posbe cnd e rostta aa:
Dumnezeu m da ntea
De a accepta ceea ce nu sta n puterea mea sa schmb,
Curajul de a schimba ceea ce pot schimba
n[eepcunea de a n[eege dferen[a.
(Nu uta: nu po[ schmba pe nmen; te po[ schmba pe tne.)
200
Daca nu crez n Dumnezeu, poate [ se pare ma potrvta o
afrma[
ca aceasta:
ie
Totul e posibil prin iubire
Iubrea ucreaza n mne spre vndecarea ntarrea mea,
Spre ntea pacea sufetuu meu.
E a fe de mportant sa-[ formuez sngura afrma[e. Cee
care [ se par cee ma potrvte pentru tne vor da cee ma
bune rezutate; practca, dec, unee dn afrma[e men[onate
ma sus pna ve f n stare sa concep acee afrma[ 100%
poztve, ndubtatve, vadante, potrvte [e ca o mnua,
gndte de tne pentru tne. Nu concepe afrma[ de genu ,Totu
merge perfect ntre mne Tom ne vom casator". Partea cu
, ne vom casator" poate nu e cea ma buna sou[e pentru
ceea ce se petrece ntre tne Tom. Pastreaza doar ,totu
merge perfect" adauga, daca vre, ,spre bnee meu". Nu cere
anumte rezutate. Fa o afrma[e despre tne, despre va[a,
vaoarea ta despre vtoru mnunat care te ateapta. Cnd
fac o astfe de afrma[e, [ programez subcontentu sa
abandoneze veche tpare sa adopte un nou mod de va[a
sanatos, |ova prosper. Afrma[a urmatoare nu e rea deoc, a
urma urme:
,Ma eberez de toata sufern[a trecutuu es n ntmpnarea
sanata[, bucure succesuu pe care am dreptu sa e cer."
Vez cum se face? E bne, ma e oc pentru propre tae
crea[.
http://BOOKS.ANET.RO
O
ORICE CARTE CV UN SIMPLU CLICK !
Lbrara vrtuaa ANET.BO [ ofera ma
m ut dect orce ata brare !
Cau[ o carte pe care nu o gaset ?
Nu a tmp sa vztez o brare ?
Nu t ce nouta[ au aparut ?
Nu ai n apropere nc o brare bne
aprovzonata ?
PESTE 10.000 DE TITLURI !
Cu un smpu cck benefca[ de:
ClasiIicare pe domenii
Cautare dupa ttu
Cautare dupa autor
Prezentar ae car[or
Comanda se Iace on-line !
Plata se Iace ramburs la primirea coletului.
Termenul de livrare este de 7 zile.
SPECIAL: Prntr-un smpu cck pute[ B perodc nformat de
nouta[e dn domene de nteres pentru dv. !
Ven[ cu no n umea wwwrtuaa! www.amaltea.ro
Afa ce e nou a no. Po[ face precomenz po[ benefca de
reducer pentru comenze prn pota. Po[ face downoad pentru
textee car[or epuzate. Po[ face o mu[me de ate ucrur.
Daca vre sa t cum va arata vtoru, no putem doar sa
deschdem o ua. Ma departe, depnde numa de tne.
amaltea.ro este un e-business realizat de anet.ro
i
I
1
I
202
http://BOOKS.ANET.RO
http://WWW.ANET.RO
5
s
o
CC UJ
z
Cum a vrea sa fe un ste gndt pentru tne ?
Sa se ncarce rapd; Sa con[na ceva ce-m trebue;
Sa fe nteractv;
Sa aba nforma[e noua;
Sa-m paca desgnu u;
Sa am motv sa- vztez mne.
Cum [ s-ar parea un ste care-[ ofera:
Free mail;
Starea vrem n orce ocatate dn [ara; Downoad a cerere cu
nscrp[onare pe CD;
Chat; Artcoe comentar;
Premii;
Link-uri catre ce vre ce nu vre; Magazne & oferte specae;
ma aes... Posbtatea sa-[ spu parerea sa f auzt!
LOADING..........ANET.RO
http://WWW.ANET.RO
NOI APARI|II LA EDITURA AMALTEA
|OCURI PENTRU ADUL|I Dr. Erc Berne
Ce-ar f daca cneva ar ven v-ar spune ca toata va[a a[ fost
un actor fara voe, ntr-o pesa cu scenaru fx? |ocur pentru
adu[ descompune nterac[unea umana - exporeaza sursee,
motvee mpca[e. Autoru, un bnecunoscut pshatru n
acea tmp n[atoru anaze tranzac[onae, expune n
aceasta carte teora |ocuror socae: rea[e umane vazute ca
tot attea pese de teatru, cu scenar, decorur repc ce pot
f descompuse pentru a afa sensu ascuns sub fecare repca,
gndure dn spatele cuvintelor.
|ocur pentru adu[ este o carte despre cum sa af gndure
nerostte de sub cuvnte, despre n[eegerea sensuror dn
repce persona|eor de pe marea scena a um. Erc Berne este
un nume de marca n pshooge, ar modeu sau soca, anaza
tranzac[onaa, este ment sa ntegreze toate aceste |ocur pe
care adu[, cop, femee, barba[, batrn tner e |oaca
fara sa- dea seama o va[a ntreaga. Contentzarea acestor
|ocur reduce dn vunerabtate, ar pshoterapa se mpetete
strns cu anaza socoogca. O carte pentru to[ acea care vor
sa- n[eeaga pe cea[, sa se n[eeaga pe sne sa devna
stapn pe propra scena. Dar ma aes o carte pentru ce
nteresa[ de pshooge, pshatre sau comportament uman.
FACTORUL EINSTE1N : Expoateaza posbta[e mn[ tae Dr.
Wn Wenger, Rchard Poe
Bodybudng? Exerc[ fzce. Branbudng? Exerc[ mentae.
Iata n sfrt o carte care nu ma trateaza atotputerncu IO
(Integence Ouotent, coefcent de ntegen[a) ca pe un tabu,
o caracterstca motenta genetc, c anazeaza, a|ungnd a
conuza nevtaba: IO-u POATE f mbunata[t. asta nu e
totu. Autor nu doar expca mecansmee compcate ae mn[,
c propun cteva modee de exerc[ "de deteptare".
Probeme dfce de matematca? Puzze-ur ntrcate? Nc gnd.
n oc de toate acestea, exerc[e se concentreaza asupra
adevarate puter a creeruu uman: magna[a, adca abtatea
de a crea magn. Exerc[e propuse de autor constau n
redarea verbaa a magnor care ne vn n mnte. Att. Prea
smpu? Ok, nchde[ och, apo ncerca[ sa- povest[
persoane de aatur ce vede[ n gnd... Iar, pe nga toate
acestea, sunt propuse o sere de "che" pentru descfrarea
sensuror acestor magn: de ce cnd nchd och, m apare o
anume magne nu ata? Ce poate nsemna? Ce dorete
subcontentu sa-m comunce? Cum m pot controa mntea?
Iata tot attea ntrebar a care Factoru Ensten va raspunde.
COMANDA|I ACUM !
r:iV#!`,l,,,I
SECRETELE FERICIRII I SUCCESULUI Og Mandno
Daca vsure par prea ndepartate, daca to[ va spun ca nu se
poate, daca totu t[ ca sunte[ atfe... aceasta carte este
pentru dvs. Autoru, scrtor foarte aprecat n Statee Unte,
descre caea spre succes, cu urcuure coborure e, cu
reazar nereute. A dort sa aba succes a uptat pentru
asta. Dar, de mute or, upta pentru suces nu este deoc
goroasa pna de evenmente, c este tocma upta cu
ntmpare: a face ucrure sa se ntmpe, a Ie mpusona, a
t sa atep[ momentee favorabe, ata un drum anevoos
pentru tnaru care dorete succesu ACUM AICI... Og Mandno
-a dort sa traasca dn scrs, a reut acest ucru. Nu de a
nceput. Nu foarte repede. Dar a reut. nu a trebut sa-
sacrfce nc va[a personaa, nc fama, nc bucure de
fecare z. O carte scrsa ca un |urna, adresata ma degraba
sufetuu, despre va[a unu scrtor care a reut n va[a. Ca
scrtor. a ramas ferct.
FEMEI CARE IUBESC PREA MULT Robin Norwood
ubet. Nu e perfect, dar cne este? E ma cudat, ma retras,
cam tmd parca totu n e [ cere a|utoru. Iar tu et mereu
acoo, cnd bea prea mut, cnd ramne omer cu une, cnd
se poarta cum se poarta... Pentru ca TII ca are nevoe de tne.
Toata va[a ta se-nvrte n |uru u. Poate-poate, cne te, ntr-o
z o sa se schmbe de-adevarateea, precum broasca dn
povestea fermecata. Numa ca an trec, tu da tot ma mut, ar
e nu se schmba. Te ntreb de ce, apo trec peste asta, va[a
trebue trata, n-a tmp sa te opret dn drum. E bne, Robn
Norwood spune stop: oprete-te, e prea mut. Nu EL e ce care
trebue sa se schmbe, c TU. Tu et cea care ubete prea mut,
, ca bautura, mncarea sau orce ata actvtate excesva,
ubrea care a trecut de a "mut" a "prea mut" nu ma este
ubre, e obsese. Nu- uor de acceptat, nc de trat cu deea ca
nu e, c tu greet.
Dar autoarea, care a trecut ea nsa prntr-o astfe de rea[e
epuzanta, propune c[va pa catre autocunoatere
contentzare: de ce te-ndragostet numa de barba[ dstan[,
sau care nu-[ pot ofer ceea ce [ doret n va[a? De ce nu
reuet sa-1 schmb? Pentru ca e corespund unu tpar ascuns
n pshcu tau. O data ce-1 ve schmba, ve deven ata ve
atrage un at gen de barba[. Stabete-[ prorta[e: TU et
cea ma mportanta persoana dn va[a ta. Doar de-asta este a
TA, nu?
SUPA DE PUI PENTRU SUFLETE TINERE
Povet, stor de va[a pentru adoescen[, cu despre
probemee or. Despre dragoste, pretene, prma ntnre cu EL
sau cu EA, despre parn[ dramee dn fame, dar despre
fercre experen[e de [nut mnte. Scrsa n mare parte char
de adoescen[, cartea are avanta|u de a NU f un manua sec,
cu pove[e ndrumar de drgnte obost. O care conceputa cu
respect fa[a de adoescen[, fa[a de probemee bucure or, o
carte ce da speran[a. Dncoo de durerea trecer ntr-o ata
vrsta, adoescen[ dn zua de az se confrunta nu doar cu o
gramada de probeme specfce, dar se vad pu n fa[a unor
decz adesea mut prea dfce. Voumu acesta de Supa de Pu
con[ne povet ne cure fecare adoescent e n[eege e smte
ca fnd ae sae. Dar ma aes, este o carte fara moraa: nmen
nu e profesor, cu to[ suntem eev pe scena ve[.
SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DE FEMEIE
Cne poate cunoate n[eege sufetu feme? Poate doar o
ata femee. Edtata de |ack Canfed Mark Vctor Hansesn, dar
scrsa n ma|ortate de feme, aceasta Supa de Pu ne atnge
sufetee cu bagheta magca a n[eeger: nu asta doresc ce
ma mut femee, sa fe n[eese? Dragostea, pretena,
probemee de z cu z pe care doar femea e te, schmbare
aduse de un cop, trecerea anor... cum sa facem fa[a
acestora? Prn povete sae de va[a, cartea aduce o anare
o bucure n sufetu orcare feme, ea aduce acrm n co[u
ochor, dar mndre pentru statutu sau unc pe acest
pamnt. Scrsa cu dragoste n[eegere, e una dn acee car[ a
care o femee se ntoarce mereu, ca a un [arm nsort.
SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DE MAMA
De acord, uneor devenm prea sentmenta cnd e vorba de
mame. Dar n rtmu ame[tor a dezntegrar famor, a
cnsmuu care atnge cote nebanute usuca ve[e attor
oamen, povete acestea despre dragostea materna, despre
cura|, fdetate trumf pot f ncntatoare ne pot nspra o
ata vzune asupra ve[ nse. Povet scrse de mame
obnute, desre cum este sa a cop, despre mracoe de z cu
z, care ne ateapta a fecare co[ de strada, despre bucura de
a vedea cum crete un cop. Despre bucure durere
nater, dar ma aes despre daru unc excusvst a femeor:
acea a nater. Era o vreme cnd eram mc raceam, ar
mama ne dadea o supa cada. Aceasta este o supa pentru orce
sufet nsetat de frumuse[e, de dragoste.
SUPA DE PUI PENTRU SUFLETUL NDRAGOSTI|ILOR
Supa de Pu cu arome dferte este ac! Povestre de o pagna
sau doua ncazesc nma a|ung exact n cotonu acea a
sufetuu care se cere umnat anat. ntr-un cupu, dragostea
nu sta acoo, ca o patra, ea trebue mereu refacuta, recadta,
remodeata, ca o pne mereu noua. Cum s-ofac sa ramna
sa fe mereu ca-n prma z? Cum s-o pastrez ntacta dar sa o
nnoet totu mereu? Nu exsta ec[ pentru aa ceva, dar
exempee povete dn aceasta carte va vor da o dee.
Povestr despre dragoste adevarata, fdetate, deparea
pedcor pastrarea une rea[ frumoase nvoratoare de-a
ungu anor. Fe ca suntem sngur, despar[[ sau casator[,
fecare dntre no dorete acest ucru numt "dragoste". Cum
au descopert a[ dragostea parteneru dea? Cum se poate
gas fercrea? Iata ce ve[ afa ntre coper[e aceste car[.
Incuznd captoe despre regasr, ntmtate, fdetate, rea[
ma no sau ma vech, aceasta Supa de Pu merta ntr-adevar
devorata pna a utma pcatura.
COMANDA|I ACUM !
COMANDA|I ACUM

ROBIN NORWOOD Femei Care Iubesc Prea Mult

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROBIN NORWOOD Femei Care Iubesc Prea Mult

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,Cum sa deosebet ubrea nechbzuta de ubrea normaa

-asta ne nva[a Norwood... Orce femee, orct de normaa ar f

FEMEI CARE IUBESC PREA MULT

S-ar putea să vă placă și