CREDITAREA BANCARA Functiile creditului bancar: 1.

De redistribuire - creditul joaca rolul de macroregulator economic asigurind astfel satisfacerea nevoilor dinamice de resurse financiare suplimentare, insa in unele cazuri realizarea practica a functiei date poate facilita adincirea disproportiilor in structira pietei unde transferul capitalurilor din sfera de productie in sfera de circulatiei resurselor a capatat un caracter destul de periculos inclusiv cu ajutorul organizatiilor de credit, anume din aceste considerente unul din principalele obiesctive ale reglarii sistemului creditar de catre stat e definirea rationala a prioritatilor economice si stimularea atragerii resurselor creditare in acele ramuri sau regiuni dezvoltarea accelerata a carora e obiectiv de necesara de pe pozitia intereselor nationale dar nu si exclusiv pentru interesul agentilor economici individuali 2. Economia cheltuielior din procesul de circulatie: realizarea practica a acestei functii decurge din esenta economica a creditului sursa caruia(resursele financiare), temporar se elibereaza in procesul circulatiei capitalului.Intreruperea temporara dintre incasarea si consumul mij. ban. Poate duca la pierderi, acesta ar fi unul din motive pentru a utiliza creditul pentru acoperirea deficitului de mijloace circulante proprii, asigurind accelerarea subiectiva a c irculatiei capitalului, respectiv si a economiei cheltuielior totale din circulatie. .Accelerarea concentrarii capitalului: procesul concentrarii capitalului reprezinta conditia necesara a dezvoltarii economice stabile si obiectivul prioritar al oricarui agent economic.un ajutor in rezolvarea aceste probleme este utilizarea resurselor imprumutate care permit largirea volumului productiei si obtinerea suplimentara de profit. !.Deser"irea circulatiei operatiilor comerciale :creditul influenateaza nu numai circulatia marfurilor ci si circulatia mijloacelor banesti sustragind in mare parte mijloace lichide, introducind in circulatia monetara asa instrumente ca cambia, cecul, cartea de credit s.a. reditul asigura substituirea operatiilor cu numerar cu cele fara numerar, ceea ce faciliteaza si accelereaza mecanismul relatiilor economice. #.Accelerarea tehnico$stiinti%ic. &Restrictii si limite aplicate in domeniul actiunii de creditare. In scopul minimizarii riscului de credit !"# reglementeaza: 1. redite de consortiu 2. redite mari . redite acordate persoanelor afiliate bancii comerciale !. redite acordate functionarilor bancari Creditul de consortiu. onsortiul bancar reprezinta asocierea mai multor banci in vederea acordarii unui credit de mare anvergura unui creditor in scopuri organizationale. onsortiul are ca scop mentinerea lichiditatii bancilor, reducerea riscului posibil si a pierderilor in cazul insolvabilitatii imprumutantilor,reducerea cheltuielilor aferente creditului sa. Imprumutantul va alege banca care isi va asuma responsabilitatea pentru organizarea consortiului bancar si aceasta banca se va numi banca coordonatoare. reditul de consortiu se perfecteaza printr-un acord de credit intre banca coordonatoare si bancile participante la creditul de consortiu si prein contracte de ccredit intre debitor si fiecare banca participanta la creditul de consortiu. Acordarea creditelor mari:constituie datoria neta a unei persoane sau a unui grup de persoane actionind in comun alcatuind $%& sau mai mult din capitalul normativ total al bancii. Datoria neta la credite a unei persoane sau a unui grup include datoria totala la credite-: $ credite asigurate cu valori mobiliare emise de #in. 'in., creditele asigurate de garantia (uvernului )# sau de guvernul unei tari membre a organizatiei de colaborare economica si dezvoltare.* +atoriile la credite asigurate complet cu gaj sub forma de depozite banesti. )estrictiile inaintate de !"# bancilor comerciale privind mentinerea unor limiter maxime la acordarea creditelor mari sunt urmatoarele: $.+atoria neta la creditele acordate de banca unei persoane sau grup nu trebuie sa depaseasca *,& din "- al bancii. *. .uma datoriilor nete la creditele acordate la $% persoane care au cele ami mari datorii nu trebuie sa depaseasca ,%& din portofoliul total al creditelor bancii. /.0aloarea tuturor creditelor mari nu tre sa depaseasca mai mult de , ori "-. +e obicei cererea pt creditele mari tre sa fie aprobata de onsiliu bancii. Creditele acordate persoanelor a%iliate ale bancii: 1dministratia bancii, rudele de gradul I si II ale administratiei bancii, precum si a proprietarilor bancii, orice persoana care exercita control asupra bancii, actionarii bancii care detin cel putin $%& din actiunile bancii. !anca poate acorda persoanelor afiliate credite numai pe aceleasi termene si in aceleasi conditii ca si altor imprumutanti, deasemenea persoanele afiliate sunt obligate sa garanteze creditelesi sa asigure rambursarea si achitarea creditului si sa prezinte toate informatiile solicitate de banca in corespundere cu contractul de credit.!"# innainteaza urmatoarele restrictii privind mentinerea limitelor maxime la acordarea de credite: $. +atoria totala a creditelor acordate unei persoane afiliate sau unui grup de persoane care actioneaza impreuna cu persoana afiliata nu trebuie sa depaseasca *%& din "-. *. 0aloarea totala a datoriilor aferenta creditelor acordate persoanelor afiliate ale bancii nu tre sa depaseasca marimea capitalului de (r. I al acestei banci. 1cordarea de credite functionarilor bancii: la categoria functionari bancari se refera toti lucratorii bancii si tot personalul din administratia bancii.creditele acordate functionarilor sunt de * tipuri: $. redite pt necesitati primordiale:credite oferite pentru procurarea bunurilor de consum in valoarea maxima de $% salarii tarifare si pe o perioada pina la * ani. *. Pt. procurarea de imobil pe o perioada pina la *% de ani in valoare maxima de pina la $%% salarii tarifare. 2a acordarea creditelor functionarilor bancii se ia in consideratie: 1. 0echimea in munca in sistemul bancar inclusiv vechimea in banca data 2. Importanta subdiviziunii in care lucreaza functionarul /. 1portul lui la realizarea obiectivelor bancii 'untionarii prezinta setul necesar de documente, si la solicitarea bancii garantiile rambursarii creditului, ca si de la orice ald debitor al bancii.

TE'A 2: ()*ITICA DE CREDITARE A BANCII C)'ERCIA*E 1.Esenta politicii creditare 2.Functiile politicii de creditare .Rolul politicii de creditare in acti"itatea bancii comerciale !.E+perienta mondiala in ,estiunea politicii creditare. 1.Esenta politicii creditare (olitica de creditare esta estrategia si tactica bancii in domeniul operatiunilor creditare.Politica creditara este stabilita de catre banca in baza legislatiei in domeniu.Politica creditara a bancii trebuie: $. .a stabileasca cum va fi organizat serviviul de creditare *. .a stabileasca diferite niveluir de delegari functii si responsabilitati /. .a stabileasca comitetulde creditare si functiile lui. 3. .a descrie procesul de aprobare a creditului Politica de credit trebuie sa indice clar structura departamentului de creditare care poate fi format dintr-o sectie sau mai multe.Politica de creditare trebuia sa stabileasca cine in banca va poseda dreptul de a aproba fiecare tip de credit si va stabili cerintele bancii fata de gaj si alte forme de asigurare a creditelor.!anca va specifica tipurile de gaj acceptate pentru fiecare tip de credit luinduse in consideratie lichiditatea gajului. +easemenea prin intermediul politicii de creditare banca va stabili o metoda de determinare a valorii corecte a gajului si apreciera valorii lui in timp.Politica de creditare va stabili coeficientul minim pentru gaj, fiind necesar de a asigura ca valoarea gajului sa fie suficienta pentru a acoperi suma datorata bancii.( nu mai putin de $*%&, de obicei). Politica creditara trebuie sa prevada mentinerea documentatiei si evidenta suficienta de catre departamentul de creditare a gajurilor. Pol creditare mai are si functia de a dirija cu riscul in procesul plasarii resurselor creditare. 4 mare atentie e necesar sa se acorde caracterului relatiilor cu clientii.1ctivitatea de optimizare a politicii de credit si corespunzator de minimizare a riscurilor are urmatoarele prioritati: $.(estiunea creditelor calitative *.(estiunea relatiilor profitabile /.(estiunea rezonabila a portofoliului de credite - reditele calitative sunt creditele care pot fi rambursate la termen si care nu creaza probleme clientului.In acest context creditele trebuie sa fie nu doar asigurate dar si stabile, adica banca trebuie sa urmareasca mersul afacerilor si evaluarea suficientei capitalului clientului. lientul la rindul sau punind la dispozitia bancii toate informatiile solicitate. - (estiunea relatiilor profitabile-costul creditului trebuie sa corespunda cu nivelul riscului preconizat. +easemenea costul creditului trebuie sa reflecte si cresterea in timp a riscului de credit.Politica bancii are ca directive, crearea pe parcursul timpului a unor relatii sigure si profitabile cu clientii. - reasterea portofoliului de credite.scopul bancii este cresterea in timp a nivelului profitabilitatii din activitatea sa. 1ceasta crestere nu poate fi asigurata: a. fara asigurarea unei calitati inalte a activelor b. fara corelarea eficienta dintre profitabilitate si risc. !anca isi poate majora portofoliul de credite in limite rezonabile cu respectarea urmatoarelor criterii: -cerintele !" -scopurile bancii -cultura creditara a bancii -participarea numai la activitati legale si riscuri rezonabile -politica de credit trebuie sa corespunda conceptelor bancare in gestiunea riscurilor. Funtiile politicii creditare: Pol creditara indeplineste * grupuri de functii: I.Functii comune: -F. Comerciala: presupune obtinerea venitului de catre banca -F. De stimulare:manifestinduse prin faptul ca politica creditara reflectind necesitatile obiective ale statului bancilor, clientilor, stimuleaza acumularea resurselor banesti temporar libere in banci si utilizarea rationala a lor. Pentru banca aceasta functie se manifesta prin faptul ca bancile se straduie sa atraga resurse cit mai ieftine pe un timp indelungat si sa le plaseze cu maximum de beneficiu. -F. De control: se manifesta prin faptul ca Pol creditara permite de a controla procesul atragerii si utilizarii resuselor creditare de catre banci si clientii lor, tinind cont de prioritatile determinate in politica de creditare a bancii. II. Functii speci%ice: $'. +e optimizare a procesului creditar. (rincipiile pol creditare -principiul prudentialitatii -Principiul crediblitatii -principiul garantarii creditelor

.Rolul politicii de creditare in acti"itatea bancii comerciale Examinind pol creditara ca element al politicii bancare putem concretiza ca politica creditara se afla in legatura cu scopurile strategice ale bancii- obtinerea profitului de la plasarea resurselor banesti a depunatorilor, precum si dezvoltarea dinamica a bancii in vederea cresterii volumului si gamei de servicii ceea ce garanteaza stabilitatea si profitabilitatea bancii. .i deci scopul politicii creditare este: - rearea conditilior pentru plasarea efectiva a resurselor atrase -1sigurarea unei cresteri stabile a bancii 2a nivelul bancii comerciale politica se manifesta va sub forma unei strategii si practici. 2a baza elaborari strategiei aflinduse urmatoarele aspecte: $. lientul- pentru banca el e cel mai important *. heltuielile 5 o directie strategica pentru banca este reducerea cheltuielor /. apitalul 3. aracterul-aptitudinea conducerii bancii de a gestiona activitatea acesteia. oncluzionind putem spune ca obiecti"ele de ba-a a politicii creditare a bancii comerciale va include: a.1naliza pietei creditare b..tabilirea segmentelor de piata prioritare cu scopul minimizarii riscului de credit c.#aximizarea profitului in procesul creditarii si atragerii depozitelor d.4ptimizarea gestiunii portofoliului creditar si depozitar al bancii e.#icsorarea ponderii creditelor problematice f.#entinerea lichiditatii bancii de pe pozitiile gestiunii portofoliului de credite. Indiferent de tipul sau politica creditara are o strucutra interna stabila, elementele sale fiind: 1. .trategia bancii in elaborarea directiilor de baza aprocesului de creditare 2. -actica bancii in domeniul organizarii creditarii . ontrolul realizarii politicii creditare Politica creditara nu poate fi examinata separat de politica procentuala care poate fi definita ca: Strategia si tactica bancii in domeniul reglementarii ratelor procentuale indreptate la asigurarea lichiditatii, profitabilitatii si dezvoltarii operatiunilor bancii. TE'A : (R)CED.RA DE CREDITARE $. aracteristica etapelor procesului de creditare. *.tipuride credite si structira portofoliului de credite /.Practici internationale in eficientizarea creditarii bancare(self stud6). 1.Caracteristica etapelor procesului de creditare. Procesul de creditare poate fi divi6at in urmatoarele etape: a.7xaminarea cererii de creditare si interviul cu solicitantul b.7valuarea credibilitatii clientului si apreciera riscului aferent operatiuniin date c.Prergatirea in incheierea contractului de credit d.1cordarea creditului e. ontrolul privind respecatrea conditiilor contractului si a rambursarii creditului f.2ucrul cu creditele problematice Initial relatiile dintre banca si client sa stabilesc la prezentarea cererii de acordare a creditului care poate avea forma specifica de la o banca al alta, continutul insa corespun6ind. ererea poate fi: standart sau %orma libera. ererea de regula contine urmatoare informatie: $-denumirea clientului , forma de proprietate si metoda de formare a capitalului *-adresele clientului /-denumirile fondatorilor, adresele lor juridice, rechizite bancare si cota lor in patrimoniu 3-principalele activitati desfasurate ,-marimea capitalului propriu si imprumutat 8-scopul si suma creditului 9-garantia propusa de client :-rechizitele bancare ale solicitantului si codul fiscal ;-informatii despre conducator si contabilul sef si altele Pina la analiza cererii ofiterul de credite are o convorbire prealabila cu clientul care poarta un caracter informativ-documentarbazata de obicei pe activitatile prevazute in statut.2a sfirsitul acaestor etape se completeaza un document iar ofiterul de credite a) isi formeaza o ideie generala privind solicitantul b) necesitatile reale de resurse c)dorinta lui de a rambursa creditul +upa convorbire ofiterul de credite ia decizia: - de a continua lucrul cu cererea de crediatre - de a refuza clientul In cazul raspunsului pozitiv in continuare se va evalua credibilitatea clientului..copul si obictivele analizei credibilitatii clientului constau in determinarea capacitatii debitorului de a-si achita total si la timp datoria de credit , nivelul riscului pe care si-l poate asuma banca, marimea creditului ce va fi acordata si conditiile rambursarii. #etoda evaluarii credibiliattii difera de la banca la banca continid un anumit sistem de coeficinti financiari: -coeficientii lichiditatii -coeficientii solvabilitatii

-coeficintii stabilitatii financiare -coeficintii rentabilitatii 2a evaluarea credibilitatii solicitantului pe linga analiza financiara mai efectueaza o analiza nefinanciara care urmareste credibilitatea clientului ca element psihologic esential cu privire la formarea de catre banca a convingerilor referitoare la calitatile morale si profesionale ale conducatorilor agentilor economici solicitanti de credite, reputatie fermei privind calitatea produselor, relatiile cu partenerii de afaceri si altele. 1naliza nefinanciara contribuie la evaluarea cit mai reala a riscului de credit si presupune luarea in consideratia a * categorii de factori nefinanciari: '. interni ( activitatea intreprinderii, strategiile pe viitor, menegementul firmei). '. externi ( doemniiul de activitate, impactul legislatiei, dependenta fata de sursele de aprovizionare ai altele). !anca comerciala pentru a analiza credibilitatea clientului utilizeaza scoringul creditar, esenta caruia consta in faptul de a atribui un anumit numar de puncte clientului in dependenta de: -nivelul credibilitatii -garantiilor de rambursare a creditului In baza rezultatelor evaluarii credibilitatii clientului, comitetul de creditare< comintetul de conducere ia decizia definitiva de a acorda sau nu creditul. Inbaza acordarii banca incepe procedura de incheiere a contractului de credit care consta din urmatoarele etape: $-formarea continutului contractului de credit de catre o parte *-examinarea lui de cealalta parte cu propuneri de modificari /-discutia modificarilor propuse de catre debitor si creditor 3-analiza contractului de credit din (.) juridic ,-semnarea contractului 8-etapa de incheiere a contractului si structurizare a creditului. 2a aceasta etapa se negociaza cu clientul: a)tipul creditului b)suma creditului c)termeul d)tipul garantiei e)dobinda si alte conditii 1cordarea creditului se efectuieaza in stricta concordanta cu contractul de credit 'iecare banca foloseste o metoda proprie de a tine in evidenta dosarele de credit ele fiind grupate: -documentele ce se refera la imprumut(copia contractului de credit, scrisori de garantie, adeverinta ce confera dreptul de semnatura si altele) -documentele privind documentatia economica si financiara( bil con., rap. 'in., bizness plan, declaratiile fisc) -dari de seama privind credibilitatea si solvabilitatea - informatii privind garantarea imprumutului -corespondenta debitorului c privire la credit =rmarirea modului de derulare a creditului incepe odata cu aprobarea ai acordarea lor si dureaza pina la rambursarea intergrala a creditului si plata dobinzii aferente. 1cesta urmarire poarta denumire de : activitate de monitarizare a creditului, scopul careia este de a mentine pe tot parcursul perioadei de creditare, conditiile contractuale initiale pentru a preveni transformareacreditului in unul neperformant. 2.tipuride credite si structira porto%oliului de credite -ipuri de credite: In funtie de perioada da caordare - la vedere -la atermen In funtie de beneficiarul creditului -credite acordate populatiei( pentru procurarea bunurilor de consum,) -credite acordate agentilor economici( pt cheltuieli curente, pentru stocuri si chelt. .ezoniere, pentru imoprinvestitionale) -bancilor si institutiilor financiare( interbancare, intrabancare, de la banca centrala, etc) -credite acordate statului In functie de destinatie: - +e consum -productive +upa modul de acordare si rambursare: -ordinare -overdraftul -avansuri in cont curent - linia de credit -creditul de scont -factoring In functie de modul de asigurare -asigurate -neasigurate

export,

In scopul minimizarii riscului de credit, !"# reglementeaza unele tipuri specifice de credit, ca: -creditele de consortiu -creditele mari -creditele persoanelor afiliate bancii. - credite acordate functionarilor Pentru portofoliul de credite banca formeaza un fond de risc in corespundere curegulamentul cu privire la clasificare activelor si angajamentelor conditionale si formarea recuderilor pentru pierderi la active si provizioanelor pentru pirderi la angajamente conditionale.In regulamentul sus numit se propune clasificarea si rezeravrea mijloacelor in contul reduceri<provizionae pentru pirderi la activele bilanatiere< angajamentelor conditionale ale bancii supuse riscului de credit si anume: I.2a urmatoarele active: - ontul "4.-)4 in banci -Plasari in banci ->0 investitionale - ote de participare - redite -+ebitori pe investitii capitale -+econtari documentare -+econtari persoanefizice<juridice II. 1ngajamente conditionale ale bancii de acordare si investire a mijloacelor banesti pe viitor: -4bligatiuni de procurare a valorilor mobiliare-cote de participare -1creditive si garantii emise -4bligatiuni de acordare a creditelor pe viitor --rate acceptate - ambii realizate cu andosamentul bancii +upa evaluarea activelor si angajamentelor conditionale ale bancii, valoare lor se diminueaza cu: a.>0 de stat emise de ministerul 'inantelor sau !"# sau >0 emise de (uvernul unei tari membre a 4 7+( 4rga. +e colab econ si dezvoltare) b.(arantii ale (uvernului )#, sau ale (uvernului unai tari 4 7+ c. (aj in forma de depozite banesti consemnate la banca !anca include dupa, aceste proceduri, activele in urma din urmatoarele categorii $. .tandart( activul se va considera standard daca: - este la termen,-sunt respectate toate conditiile contractului,-nu este nici un motiv de a considera ca banca va fi supusa riscului pirderii. *. .upravegheate(activele cu probleme potentiale legate de starea financiara a contrapartii iar incazul creditului si de asigurarea acestuia) /..ubstandard(exista riscul pirderilor mai inalte decit cel obisnuit provocat de unul din urmatorii factori:-situatia financiara nefavorabila sau se inrautateste,-asigurarea e insuficienta sau se inrautateste,-alti factori nefavorabili care trezesc ingrjorarea care privesc posibilitatea contrapartii de a satisface pretentiile bancii in conformitate cu conditiile existente. 3.dubioase(indoielnice)-exista probleme care pun la indoiala si scad probabilitatea satisfacerii pretentiilor actuale sau viitoare ale bancii aferente activului in volum deplin in baza circumstantelor conditiilor create precum si a valorii de piata a asigurarii in cazul cind activul este asigurat. ,. ompromis(pirderi)-la momentul clasificarii activului nu pot fi satisafcute pretentiile actuale sau viitore ale bancii aferente activului dat. )ezervarea in conturile reduceri<provizioane pentru pirderi se formeaza in urmatoarele marimi de la suma activelor date. .tandart-*& .upravegheate-,& .ubstandart-/%& +ubioase-8%&? ompromise-$%%& TE'A !: ')NIT)RIN/.* CREDITE*)R BANCARE. $7senta si continutul *.monitoringur creditar-metode si experiente /.)iscuri in acordarea creditelor per soanelor fizice<juridice 1.Esenta si continutul monitorin,ului 'unctia de baza a unei banci in economie este creditarea, functie care le confera bancilor responsabilitati majore privind promovarea unei economii bazate pe criteriul rentabilitatii si eficientei. (estiunea creditelor constituie o componenta esentiala a managementului bancar, aprecierea corectitudinii acestora presupunind urmarirea urmatoarelor obiective. $..electarea unor credite sigure cu probabilitate mare de rambursare *.asigurarea unor plasamente cu randament ridicat pentru fondurile de care dispune banca /.1daptarea ofertei de credite la nevoile specifice ale pietei ontinutul #g. reditelor are / elemente $.7laboararea strategiei activitatii de creditare

*.estimarea pretulrilor si profitabilitatii /.)ealizarea gestiunii imprumuturilor Pentru a limita riscul de credit banca urmareste si verifica pe intreaga perioada de derulare acredditului urmatoarele obiective prioritare. $.=rmarirea modului de desfasurare a activitatii creditate comparativ cu parametrii prevazuti la aprobarea creditului di evaluaarea consecintelor in cazul abaterilor de la paramentrii initiali *.=rmarirea respectarii de catre clinti a conditiilor impuse prin contractul de credit. /.)espectaera derularii contractelor comerciale in conditiiles si termenele prevazute la incheierea contractului de credit. 3.0erificarea pentru creditele de investitii a nivelului realizarii obiectivelor conform graficelor de executare si punere in functiune. ,.1naliza evolutiei situatiei oconomico-fianaciare a clientului si a tuturor modificarilor survenite in situatia juridica a firmei. 8.=rmarirea in permanenta a respectarii termenelor si ratelor de rambursare. In rezultatul urmaririi si controlului pot aparea semnale din care poate rezulta ca unele credite curente au au sansa de a se trece in categoria celor neperformante.2a aceste semnale se refera: $.7volutia nefavorabila a rezultatelor eco-fin. *.Pierderea unor segmente de piata sau aunor piete. /.0inzarea unor active importante care afecteaza continuitatea procesului de productie. 3.1bateri de la disciplina contractuala s.a. 1citivatea de monitorizare are urmatoarele aspecte: a.respectarea destinatiei creditului b.plata ratelor scadente si a dobinzilor aferente la timp c.reflectarea corecta si la zi in evidenta contabila a beneficiarilor de credit a operatiunilor legate de utilizarea si rambursarea creditelor, achitarea dobinzilor si comisioanelor. d.mentinerea si consolidarea capacitatii de plata a imprumutantului pe tot parcursul procesului de creditare. e. mentinerea uni grad acceptabil de rentabilitate care sa permita acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate inclusiv pentru achitarea nu numai ratelor de credit ci si a dobinzilor si comisioanelor aferete. =n element esential in activitatea de urmarire si control a creditelor este ferificarea pastrarii calitatii garantiilor pe intrega perioada de creditare.0erificarea se efectueaza: $-verificarea faptica care presupune cel putin odata pe trimestru se va inspecta in fata locului integritatea si conditiile de pastrare a bunurilor gajate,-respectarea obligatiilor de reinnoire a contractelor de asigurare a acestora *.0erificarea scriptica a garantiei care se efectueaza trimestrial odata cu analiza efectuata asupra situatiei contabile periodice prezentate bancii de catre client. Pina la momentul rambursarii creditele parcurg urmatoarele perioade: $-Perioada de tragere *-Perioada de utilizare /-Perioada de gratie 3-Perioada rambursarii ,-Perioada de intirziere care cuprinde intervalul de timp de la scadenta pina la rambursarea efectiva. #onitoringul creditar incepe in momentul acreditarii creditului si se incheie in momentul rambursarii integrale a creditului si a dobinzii aferente.#onitoringul creditar se face atit pe tot portofoliul de credite cit si in baza fiecarui dosar separat.!ancile utilizeaza niste controale specifice generale grupate in: - Periodice(a tuturor tipurilor de credit acordate) -prelucrarea amanuntita a etapelor de control a creditelor penrtu a satisface controlul tuturor conditiilor inclusiv:-graficul real de rambursare si corespunderea lui cu graficul planificat, - calitatea si starea bunului gajat, - corespunderea documentatiei bunului gajat cu bunul, corespunderea creditului acordat cu politica de creditare a bancii. - 0erificarea creditelor mari - 0erificarea minutioasa a creditelor problematice - 0erificarea minutioasa a celor credite in conditiile cind sectorul la care el se adreseaza se afla in declin #onitorizarea creditelor ajuta managerii: a).a depisteze cit mai rapid creditele problematice b)Permanent sa verifice corespunderea activitatii ofiterilor de credit cu politica de credit a bancii

2.'onitorin,ur creditar$metode si e+periente #onitoringul presupune urmatoarele activitati: A:#onitorizarea starii eco-fin a debitorului-banca va evolua trimestrial in baza bilantului contabil raportului privind rezultatele financiare si raportului privind fluxul de numerar performanta financiara a debitorului, cu includerea acestei analize in dosarul de credit. B:#onitorizarea activitatii debitorului-prevere discutii sistematice cu debitorii cu scopul depistarii preventive a tendintelor negative in dezvoltarea lui.1stfel se vor analiza punctele tari ale companiei(!aza succesului ei care poate avea o conducere puternica, abila si eficienta, avind calitati morale deosebite dominind piata produselor), se vor lua in consideratie punctele slabe ale firmei( lipsa tehnologiilor moderne, inlocuirea personalului necalificat cu personal calificat),se vor analiza factorii externi conjucturali (reduceri la impozite, subventii) se vor analiza evenimentele care pot sau nu pot afecta firma debitoare.

In final toate aceste informatii vor fi grupate in componentele analizate:-Puncte tari, puncte slabe,posibilitati,si amenintari. C:#onitorizarea in cazul modificarii unor conditii contractuale. -prolongarea creditelor( procedura de prolongare e similara cu cea de acordare a creditelor, bnaca cceptind prelungirea termenului contractului de credit din cauza imposibilitatii rambursarii de catre debitor la scadenta a unei parti, a sumei integrale a creditului sau alte motive.In ccazut cind banca accepta prolongarea acceptului se semneaza acordul aditional la contractul de credit care prevede prelungirea termenului creditului.4fiterul de credit transmite un exemplar al acordului semnat de ambele parti in contabilitate, iar alt acord se include in dosarul de credit.Prelungirea termenului contractului de credit intra in vigoare numai dupa achitarea comisionului catre banca. -modificarea ratei dobinzii.!anca poate modifica rata dobinzii in depenenta de rezultatele financiare ale bancii cit si dobinzile practicate practicate pe piata creditara nationala.#ajorarea dobinzii(in cazul cind contractul prevede aceasta posibilitate) presupune ca: -banca informraza imprumutantul despre majorarea )d.,-banca pregateste un acord aditional al contract. In cazul cind debitorul nu este de acord, banca este in drept sa rezilieze contractul de credit.+aca dobinda se micsoreaza sau daca in contract este stipulat ca banca modifica dobinda la discretia sa, nu este nevoie de un contract aditional. -majorarea cuantumului creditului.Procedura de majorarea a sumei creditului se initiaza din initiativa si conform cererii debitorului care va actualiza:-toate documentele juridice,-va demonstra solvabilitatea,- va efectua moddificarile necesare pentru a asigura suficienta gajului.+upa aprobarea organului corespunzator al bancii, se va perfecta acordul aditional care deasemenea se va transmite contabilitatii, debitorului si in dosarul de credit. -modificarea periodicitatii rambursarii creditelor, sau dobinzilor aferente.1ceste modificari se efectueaza la discretia subdiviziunilor bancii confoerm cererii imprumutantului.Perfectinduse acordul de modificare a contractului de credit. D:#onitorizarea utilizarii privind destinatia creditului si a indeplinirii de catre debitor a obligatiilor asumate prin contract.+upa efectuarea platii creditului in obligatiunile bancii intra asigurarea rambursarii sumai integrale a crediitului si dobinzii aferente in termeni si conditii stipulate in contract, deasemenea si achitarea tuturor comisioanelor.Procedura de monitorizare a utilizarii la destinatie a creditului consta din * etape: $.-ransformarea mijloacelor creditare obtinute de catre debitor in marfuri si servicii achitate din contul creditului . *.0erificarea naturala si documentara a corespunderii marfii.2a etapa tranformarii mijloacelor creditare, banca controleaza platile efectuate de catre debitor din contul creditului fiecare plata urmind a fi autorzata de ofiterul de credit care la rindul sau va verifica coincidenta, iar la etapa primirii de catre debitor a marfii, ofiterul de credit va verifica in forma naturala si documentara corespunderea marfii si serviciilor conform contractului.In momentul rambursarii creditului si dobinda aferenta, el va indica in dispozitia de plata@rambursarea datoriei conform contractului de credit@.4fiterul de credit se ocupa de evidenta creditelor in cartele specifice in care se indica conditiile de acordare, calculu dobinzilor,si calculul penalitatilor daca ele exista.Pentru intreg portofoliul de credit se intocmeste registrul rambursarii creditelor. E:#onitorizarea garantiilor.in conformitate cu prevederile contractului de credit si de gaj, banca are dreptul sa verifice la fata locului, executarea de catre debitor, a prevederilor contractului de gaj cu privire laA $.pastrarea bunurilor gajate. *.reevaluarea gajului /.periodicitatea verificcarilor in functie de termenele de creditare si tipul bunului gajat.Pentru imobil, cel putin odata in trimestru, pentru fonduri fixe, trimestrial, pentru marfuri in stocuri-lunar sau trimestrial. In cazul cind debitorul nu respecta conditiile contractului de gaj, banca are dreptul sa ceara, asigurare suplimentara, gaj suplimentar, rambursarea inainte de termen a creditului, sau sa innainteze organelor judiciare o cerere privind tragerea persoanelor vinovate la raspundere. /:#onitorizarea calitatii portofolului de credit-consta in analiza structurala a portofoliului conform urmatoarelor criterii. $- lasificarea creditelor *-0aluta creditului /-termenul final de rambursare 3--ipul creditului ,-.oldul creditului 8-Pretul de piata a gajului 9--ipul contractului de credit :-.tarea financiara a debitorului onform regulamentului privind calsificarea creditului si formarea reducerilor pentru pierderi la credite, ofiterul de credit este obligat la etapa inregistrarii creditului si pe parcursul gestionarii lui sa stbileasca gradul de risc al creditului.#arimea fondului de risc este functie, de soldul creditelor inregistrate in conturile de bilant si gradul de risc atribuit fiecarui credit si se modifica al modificarea unuia sau ambilor factori. .Riscuri in acordarea creditelor per soanelor %i-ice01uridice 2+ero+& TE'A #: /A3.*$,arantia ca metoda de asi,urare $.caracteristica generala agarantiilor bancare *.garantiile personale /.garantiile reale 3.colaborarea bancilor cu companille de asigurare in vederea micsorarii riscului de credit. 1.Caracteristica ,enerala a ,arantiilor bancare onforma articolului 8/3 si 8/, al odului ivil al )# garantia debitorului consta in obligatiunea lui la o prestatie neconditionata sau la o prestatie depasind obiectul propriu zis al contractului.+in punct de vedere juridic, garantia reprezinta un mijloc de garantare a executarii obligatiunii.1ici trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: $.+reptul de proprietate asupra garantiei *.Perfectarea contractului de garantie

/.0aloarea garantiei In practica se disting * grupuri de garantii: -Personale -)eale 2a general garantia este denumirea generica utilizata pentru a desemna orice metoda instrument sau angajament accesoriu contractului de imprumut pus la dispozitia sau emis in favoarea bancii, in virtutea contractului incheiat in masura sa asigure banca de realizarea certa a drepturilor garantate, respectiv recuperarea sumelor imprumutate inclusiv a dobinzilor in cazul nerambursarii acestora de catre debitor.Indiferent de tipul garantiei, aceasta trebuie sa corespunda anumitor cerinte de baza: -existenta unui patrimoniu independent ed relatia contractuala suficient de mare si cert in timp pentru a acoperi obligatia garantata -garantia sa fie astfel conceputa incit sa asigure bancii dreptul de a o executa fara ca debitorul sa se poata opune acestei executari: -banca in calitate de beneficiar al garantiei sa aiba asigurata posibilitatea de a transforma garantia in bani rapid si fara pierderi. 1tunci cind se solicita o garantie de regula se disting / parti implicate: $-4rdonatorul garntiei care este debitorul principal, adica cel caruia partenerul de contract ii solicita o grantie.Inconsecinta ordonatorul fie ofera o garantie, din propriul sau patrimoniu, fie solicita un tert garant sa ofere o garantir in locul lui. *-!eneficiarul garantiei 5 cel in favoarea caruia sa constituit garantia.!eneficiarul executa garantia respectiv, incaseaza banii care rezulta din vinzarea bunului daca debitorul principal nu sia indeplinit obligatia asumata de a rambursa imprumutul. /-(arantul-este debitorul secundar care in anumite cazuri poate fi insasi debitorul principal cind garanteaza cu bunurile sale sau poate fi un tert care garanteaza ca in cazul neideplinirii obliagtiilor debitorlui principal va indeplini obligatia de plata sau de ramburasare a sumei Inainte de a accepta o garantie banca trebuie sa ia in consideratie / aspecte principale $.+reptul de proprietate *.perfectarea contractului de garantie /.0aloarea garantiei Perfectarea contractului de garantie reprezinta un termen genric pentru a desemna 1nsambll activitatilor si cerintelor impuse de lege si caror respectare asigura bancii drepturile asupra garantiei constituite..e disting mai multe aspecte ale perfectarii unei garantii: $-cunoasterea cadrului legal de folosire a garantiilor atin in sensul respectarii legilor specifice cit si a normelor bancare. *-indeplinirea tuturor formalitatilor legale pentru ca banca in calitate de beneficiar la garantiei sa aiba asigurata posibilitatea utilizarii rezultatelor executarii garantiei in cazul ca banii trebuie recuperati /-documentele privitoare la garantie trebuie sa fie concepute astfel incit sa asigure bancii dreptul si posibilitatea de a oo executa fara ca debitorul sa se opuna. 3-constituirea sau emiterea garantiei presupune anumite costuri, banca urmind sa le evolueze si sa stabileasca cine le suporta. In practica bancile calculeaza nivelul de acoperire asigurat de garantie in raport cu valorea obligatiei garantate. !unurile oferite drept garantie vor fi evaluate de specialistii bancii sau a unor institutii specializate. +in valoarea bunurilor astfel calculate, bancile calculeaza un anumit procent care si constituie valoarea garantiei. In stabilirea nivellului de acoperire banca trebuia sa aiba in vedere ca in cazul cind bunul trebuie vindut poate ca nu va exista cerere pentru astfel de produs sau pentru v inzarea unui stoc mare de marfa pretul se poate reduce fapt ce va influenta negativ ce poate fi obtinuta.in cazul executarii unei garantii banca nu trebuie sa se bazeze pe posibilitatea obtinerii valorii ingrele a garantiei cu exceptia numerarului din depozitul bancar."umeroase garantii au valori variabile, elemnetele garantiei ale caror pret variaza frecvent impun bancii necesitatea reevaluarii periodice a garantiilor daca riscul o justifica. +easemenea ca problema poate aparea evaluarea garantiei.-ipurile de garantii solicitate da bancile comerciale din )# independenta de gradul de acoperire a xpunerii la riscul de creditare Tipul ,arantiei -garantii neconditionate de la (uvernul )# -garantii neconditionate de la !"# -garantii necoonditionate de la alte banci din )# -depozite gajate plasate la banca creditoare -ipoteci de rangul $ constind in .edii administrative situate in intravilanul municipiilor ladiri care prezinta interes 2ocuite in orase -erenuri in intravilanul marilor orase +epozite de marfuri inmarile orase 1lte bunuri imobile si terenuri ipotecare -gajuri cu deposedare din care #etale pretioase, bijuterii, pitre pretioase, opere de arta si alte bunuri 1lte bunuri -(ajul fara deposedare: #arfuri care fac obiectul unor contracte de export #arfuri care fac obiectul unor contracte de desfacere pe piata interna 1lte bunuri - esiunea de creante: esionarea incasarilor in valuta care vor fi efectuate in conturi deschise la !anca rezultate din acreditive irevocabile deschise esionarea incasarilor in valuta care vor fi efectuate in conturi deschise (radul de expunere la risc $%%& $%%& $%%& $%%& :%& :%& :%& :%& :%& :%& :%& ,%& ,%& /%& *%&

$%%&

2a banca care accepta garantia, rezultate din derularea unor oper. +e exp. :%& esionarea incasarilor in lei care vor fi efectuate in conturi deschise la !anca rezultate din derularea unor contracte de desfacere interne ,%& alte cesiuni de creante *%& -1lte garantii A*%& *.garantiile personale 4 metoda de gestiune a riscurilor bancare cu care se confrunta bancile este asigurarea parimoniului bancii.aceasta directie este larg dezvoltata in toate tarile lumii, mai putin in )#.In practica internationala , bnacile au gasit in companiile de asigurare, parteneri de afaceri care propun metode de micsorare a pirderilor suportate de banci in cazul aparitiei riscului creditar.1cestea sunt: -asigurarea riscului nerambursarii creditului. -asigurarea responasibillatii imprumutantilor in cazul nerambursarii creditului. -asigurarea creditelor de export. $.1sigurarea riscului nerambursarii creditului-obiectul ce urmeaza a fia sigurat este responsabilitatea tuturor imprumutatilor sau imprumutatilor individuali fata de banca de a rambursa integral si la timp creditele si dobinzile aferente acestora la data indicata in contractul de asigurare.1siguratul trebuie sa decida: $-sa asigure marimea creditului acordat impreuna cu dobinzile aferente sau *-sa asigure doar marimea datoriei de baza. /-sa asigure responsabilitatea tuturor imprumutatilor, carora li sau acordat credite 3-sa asigure responsabilitatea fiecarui in parte ontractulde asigurare a riscului nerambursarii creditului este incheiat intre companiile de asigurare banci si alte institutii creditate.In baza acestui contract, asguratorul plateste asiguratului compensatia de asigurare inmarime de ,%-;%& din suma nerambursata de imprumutant. #arimea compensarii este stabilita peoportional cu marimea resposabilitatii asiguratorului stipulat in contractul de asigurare, in cazul asigurarii riscului nerambursarii creditelor, pentru toti imprumutatii, compensatia de asigurare este majorata cu valoarea creditelor acordate dupa incheierea contractului de asigurare, cu conditia efectuarii platii de catre asigurat a primelor aferente creditelor date..uma de asigurare este determinata reiesind din valoarea datoriei la o anumita data minus creditele expirate. Perioda asigurarii riscului nerambursarii creditului este stabilita independenta de termenul de rambursare a creditului.In cazul asigurarii tuturor creditelor, contractul de asigurare este incheiat pe termen de $ an.Prima(tariful) de asigurare depinde de: --ermenul asigurarii creditului -0aloare creditului si marimea dobinzii -"ivelul riscului --ipul asigurarii In cazul aparitiei cazului de asigurare , asiguratul e obligat in termen de / zile sa anunte asiguratorul despre cele intimplate prin depunerea cererii cu anexarea la ea a contractului de asigurare la care nu sa efectuat rambursarea, graficul rambursarii si alte documente referitoare la acest contract si sa ia toate masurile necesare de acoperire a datoriei expirate.#arimea compensatiei fiind determinata reiesind din valoare nerambursata si limita resposabilitatii asiguratorului. 7B: Imprumutatul la expirarea termenului de creditare nu a rambursat nici suma de asigurare nici dobinzile aferente pentru un credit de $% mln lei, pe / luni, :/& anual- responsabilitatea asiguratorului. :,&-rata dobinzii. PerdereaC($%mln.D:/&<3)E$%mlnC$*, %9,. +espagubirea: $*,%9,D:,&C$%,*8 mln. 1siguratorul est6e obligat sa plateasca compensatia intr-un termen de n zile dupa aparitia cazului de asigurare.+upa aceasta perioda banca cedeaza in favoarea asiguratorului, dreptul la compensarea pierderilor produse de imprumutat.+aca in cazula siguratului realizarea acestui drept nu va fi posibila atunci asiguratorul este elliberat de obliagtia de a plati compensatia de asigurare, iar in cazul primirii primei de asigurare, asiguratul o va restitui asiguratorului. -oate contradictiile rezultate din contractul de asigurare sunt analizate de judecata. !anca de economii*%%3-*%%9 raporatele finale de gasit. #obias !naca *%%3-*%%9 #etodologia de asigurare a creditelor(xerox)tema ,

TE'A 4:Costul creditelor bancare $.)olul dobinzii inactiunile de creditare *.-ehnici de gestionare a riscului de dobinda )egulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobinzii. +obinda reprezinta pretul capitalului cedat temporar cu obligatia de rambursare pret specific pietei de capital.In cadrul pietei financiare, factorul care influenteaza si determina marimea imprumuturilor este rata dobinzii.)d e costul creditului pe o anumita piata financiara.)iscul ratei dobinzii este riscul ca urmare u urmatorrilor factori: -inflatie -curs de schimb -politica monetara a statului -fiscalitate -factorul timp

)iscul de dobinda poate fi privit printro dubla perspectiva: $.#odificare ratelor de dobinda poate avea o influebta directa asupra costului finantarii externe a companiei * #odificarea )d ifluenteaza valoarea activelor si pasivelor care sunt evaluate in funtie de o rata de actualizare 7ste evident efectul pe care il are modificarea )d asupra costului finantarii. +aca nu uitam la a *-a abordare se poate constata ca valoare activului sau pasivului financiar variaza in sens contrar variatiei ratei dobinzii.2a nivelul activelor sunt afectate de riscul de dobinda(cresterea lor) in principal activele imobilizate si activele financiare si mai putin activele circulante.Pasivele unei companii sunt expuse risculuid e scadere a dobinzilor asa cum acest lucru antreneaza o depreciere a valorii actualizate a datoriilor.)eferindu-ne la sistemul bancar nu putem vorbi despre )d si riscul )d fara a face o corelare cu pasivele bancii.+irijarea activelor si pasivelor include: $-controlul riscului )d *- riscul termenului de scadenta /- riscul lichiditatii. +irijarea activelor si pasivelor este un proces de dirijare a structurii lor, scopul fiind: $. +e a obtine un venit net aferent dobinzii, stabil si de a optimiza profitul bancii in acelasi timp mentinind "-. *.de a controla nivelul )d si a riscului termenelor de scadenta la o banca. /.+e a mentine o lichiditate suficienta 1naliza diferentelor de scadenta este un sistem unic pentru evaluarea si dirijarea riscului ratei dobinzii.1naliza diferentelor de scadentaanaliza diferentelor minime de scadenta la care este supus venitul net aferent dobinzii ca rezultat al modificarii ratelor dobinzii.Pentru a stabili valoarea riscului la care e supus profitul bancii este necesar ca in fiecare perioada din activele sensibile la rata dobinzii, de scazut pasivele sensibile la rata dobinzii pentru a obtine diferenta de la stabilirea noilor preturi pentru acea perioada.1ceasta diferenta fiind inmultita la modificarea presupusa a ratei dobinzii ii va permite bancii sa-si calculeze aproximativ, venitul net aferent dobinzii.In cazul in care pasivele sunt mai mari ca activele se obtine o diferenta negativa, ceea ce inseamna ca ajorarea )d va micsora venitul net aferent dobinzii. ind activele depasesc pasivele, se obtine o diferenta pozitiva, ceea ce inseamna ca venitul net afeend dobinzii se poate diminua ca rezultat a micsosarii ratelor dobinzii pe piata. -ehnici contra actuale. .e referF la clauze contractuale financiare si nefinanciare pe care finan atorul le poate include Gn contractul de credit Gn scopul eliminFrii riscului de neplatF a datoriei i a tuturor comisionelor aferente. lauzele financiare cuprind un set credite care au Gn vedere cashfloHul companiei creditare veniturile realizate de ea, situa ia bilan ierF a companiei. 1ceste clauze financiare intrF Gn vigoare Gn momentul Gn care indicatorii financiari marja de siguran F i este clar cF pe termen scurt compania poate intra Gn incapacitatea de platF. i clauze nefinanciare este: 1. lauza potrivit cFreia debitorul este considerat Gn incapacitatea de platF Gn momentul Fn care nu i-a onorat obliga ia fa F de orice alt creditor astfel cF banca poate rezilia contractul de credit i poate cere rambursarea integralF a Gmprumutului. !. -ratamentul egal Gntre toi creditorii bFncii. . Producerea oricFrui eveniment considerat de creditor cF ar putea afecta Gndeplinirea obliga iilor poate duce la amGnarea sau chiar anularea executFrii contractului de credit. -ehnici extra contractuale. )iscul de dobGndF colaborat cu riscul de neplatF este mai rar acoperit contractual cel mai frecvent acoperirea reali6Gndu-se extracontractual reali6Gndu-se prin urmFtoarele metode: $. )enegocierea directF a ratelor de dobGndF a creditorilor *. )enegocierea directFa ascadenilor Gmprumuturilor /. 1ctive financiare cu rata de dobGndF indexabilF sau revizuibilF 3. =tilizarea titlurilor derivate de rate a dobGnzii i altele. Tema : Estimarea calit5ii porto%oliului de credit la banc5. $. #ecanismul determinFrii calitFii portofoliului de credit *. reditele neperformante 5 abordarea lor Gn politica creditarF. /. cauzele apariiei creditelor 3. #odul de detectare a creditelor neperformante ,. metode de evaluare a creditelor neperformante 8. .pecificul gestiunii porotfoliului de credit. $. #ecanismul determinFrii calitFii portofoliului de credit Portofoliul creditar reprezintF totalitate acreditelor acordate de bancF la un moment dat de timp sau suma creditelor bFncii inclusiv factoringul, cambia, cambiile scontate, cardurile de credit, overdrafturile, finan area tranzac iilor comerciale, acordurile )7P4, plasFrile garanii la termen Gn bFnci i datoriilor debitoare privind leasingul financiar minus alocFrile pentru pierderi la credite sau leasing. Portofoliul de credite urmea6F analizat atGt din punct de vedere a volumului cGt i al structurii, analiza i evaluarea calitF ii portofoliului permite conducerii bFncii sF gestioneze operaiunile de creditare de structura portofoliului de credit depinde stabilitatea, imaginea i rezultatele financiare ale bFncii. +irijarea calitF ii portofoliului de credit presupune: $. 1legerea criteriului de evaluare a calitF ii fiecFrui credit. *. +eterminarea categoriilor Gn care vor fi incluse creditele Gn dependen F de riscul pe care Gl implicF fiecare credit /. 7valuarea fiecFrui credit eliberat de bancF i raportarea aacestuia la o anumitF categorie Gn dependen F de riscul nerambursFrii creditului 3. +eterminarea structurii portofoliului de credit i diversificarea creditelor ,. 1precierea calitFii portofoliului de credit intergral 8. 1naliza factorilor Gn dinamicF care influeneazF calitatea portofoliului de credit

9. :.

+eterminarea reducerilor pentru pierderi la credite care sF acopere riscul creditar portofoliului de credit 7laborarea unor mFsuri de GmbunFtFire a calitF ii portofoliului de credit 1stfel calitatea portofoliului de credit se stabile te dupF urmFtoarele criterii $. .tructurF *. 2ichiditate i termen de scFdenF /. (rad utilizare 3. Profitabilitatea ,. .tabilitate

2. Credite neper%ormante i abordarea lor 1ctivitatea de creditare in )# este determinatF de politica creditarF unicF elaboratF de !"#. Politica de creditare serve te la definirea standardelor bFncilor i obiectivelor de organizare a activitF ii de creditare acoperind aspectele tehnice i de protec ie ale gestionFrii portofoliului de credit. Principalul rol al politicii de creditare constF Gn direc ionarea activitF ii bancare inclusiv Gn ceea ce prive te acumularea i investirea resurselor creditare i dezvoltarea mecanismului de creditare. In acest sens bFncile comerciale se confruntF cu un ir de probleme ca: $. "erespectarea principiior de creditare *. "eresFectarea disciplinei de credit /. #icorarea incasFrilor din conturile curente ale clien ilor. 3. IntGrzierea primirii informaiei de la clieni sau prezentarea informa iei. ,. +iferene Gntre indicatorii planificai i cei reali 8. "eGndeplinirea condiiilor contractului de credit 9. +ificultFi privind evaluarea i vGnzarea gajului :. (estionarea neeficientF a riscurilor bancare 'iecarea bancF comercialF Gi va elabora standardele bFcnii confomr cFreia se va evalua calitatea portofoliului de credit. 1ceste standarde curpinzGnd urmFtoarele compartimente: $. redite cu termene de rambursare expirat i statut de neacumulare a dobGnzii. *. redite cu GncFlcFri legale /. redite la care nu se colecteazF dobGnzile 3. redite considerate neperformante ,. redite ale cFror condiii i reguli au fost modificate printr-o reducere a ratei dobGnzii sau a sumei creditului 8. redite transferate altor instituii creditoare ca rezultat al vGnzFrii de active 9. redite obinute de la alte instituii ca rezultat al cumparFrii :. 4bligaiuni de credit sau alte pasive eventuale i debite creditoare diverse i conturile creditoare Gn suspensie +atoritF imposibilitFii eliminFrii totale ale riscului indiferent de putere i tradi ie unui sistem bancar Gn general sau a unei bFnci Fn particular activitatea de creditare genereazF i credite neperformante. reditele neperformante se pot defini ca fiind acele Gmprumutir bancare acordate clienilor a cFror situaii economico-financiarF este deterioratF din diferite cauze Gn diferite faze ale procesului de creditare numai asigurF condiii de rambursare integralF sau parialF a creditului i de achitare a dobGnzilor i comisioanelor datorate. Incadrarea creditelor Gn categoria celor neperformante se va face Gn baza analizelor periodice a portofoliului de credit i a analizei utilizFrii creditelor potrivit normelor de creditare sau ori de cGte ori se constatF degradarea situa iei economico-financiarF a beneficiarilor de credite. 7xistena creditelor neperformante ca o categorie aparte cu consecin e nefaste a fFcut necesarF eviden ierea separatF a creditelor neperformantF Gntr-un portofoliu separat ale creditelor neperformante. #odul de detectare a creditelor a creditelor problematice reditele rareori devin neperformante peste noapte. 1proape deseori existF o deteriorare gradualF a calitF ii creditelor Gnsu itF de numeroase semnale de amortizare. 4data ce creditul este acordat ofi erul de credit este responsabil de a urmFri activitatea Gmprumutatului. .copul fiind de a detecta Gnainte ca ele sF devinF grave i atunci se paote preveni agravarea problemei sau cel pu in se va minimiza riscul bFncii. Inainte de a nu mai putea rambursa creditul debitorul de obicei trece printr-o crizF de numerar. 7xistF / etape distince a problemelor privind numerarul $. #eninerea cu dificultate a lichiditFii *. 1dministrarea numerarului devine prioritarF /. 1meninarea pericolului de faliment Pentru ca semnalele de avertizare sF fie eficient avertizate i creditul sF nu se transforme Gn credit problematic ofi erul trebuie: $. .F analizeze cu grijF situaiile financiare contabile primite de la Gmprumutant *. .F comunice permanent cu debitorul prin diferite mijloace /. .F fie atent la semnalele directe sau indirecte primite de la ter i. 3. .F ia Gn consideraie toate micFrile din conturile din bancF ale debitorului Pentru o mai bunF detaliere a acestor semnale de avertizare le vom structura Gn 3 grupe. zerox Pentru prevenirea apariiei creditelor neperformante este necesarF atGt desfF urarea unei activitF i prudente de aprobare a creditelor cGt i definirea i realizarea unor mFsuri realiste de urmFrire a derulFrii creditelor i solu ionFrii problemelor ce pot apFrea. Principiul general ce trebuie avut Gn vedere este acela cF banca nu trebuie sF acorde un credit pGnF ce nu se estimeazF posibilitatea recuperFrii la scaden F sau Gn momentul Gn care acesta decide din anumite motive sF- i retragF creditul. 7stimarea corectF a capacitF ii de rambursare are de cele mai multe ori o importanF mai mare decGt asigurarea creditului prin garan ii materiale. 4 datF ce cauzele apari iei creditelor neperformante au fost depistate este mai uor de a stabili cFi i modalitF i de prevenire a lor dupF cum urmeazF: $. 7stimarea corectF a necesarului de credit a Gmprumutatului i a termenilor de rambursare

*. orelarea destinaiei creditului cu sursa de rambursare /. 7xistena a * posibilitFi de recuperare a crean elor fFrF legFtura Gntre ele i existente de la Gnceput. 3. Incheierea unui contract de credite cu clauze asiguratorii 'etode de recuperare a creditelor neper%ormante 7tape de recuperare a creditelor neperformante va prezenta o etapF adiacentF care nu reprezintF o practicF de bazF i va fi ultima soluie aplicatF. +e regulF etapa de recuperare a creditelor presupune riscuri majore i se poate realiza prin mai multe metode ca: $. Pe calea amiabilF *. Prin instituirea supravegherii bancare /. Prin metode de redresare economicF 3. Prin executare silitF. $. )ecuperarea creditelor pe calea amiabilF reprezintF o metodF care se aplicF pentru creditele nerambursate la scaden F pGnF la /% de zile. )ecuperarea se materializeazF prin emiterea de cFtre bancF a unor scrisori prin care agentul economic se aten ioneazF asupra debitelor create i asupra consecinelor Gn caz de neacoperire a acestor credite. *. recuperarea prin instituirea supravegherii bancare reprezintF o posibilitate dar pentru a putea fi aplicatF ea trebuie prevFzutF dinstint printr-o clauzF Gn contractul de credit care se vor referi la impunerea care se concretizeazF prin Gnchiderea tuturor conturilor deschise Gn bFnci. .upravegherea plFii. supravegherea aprovizionFrii i la s trictul necesar. .upravegherea vGnzFrilor sub aspectul preului beneficiarilor rFu platnici. Im.punerea unui regim de pre uri care favorizeazF atGt vGnzFrilor cGt i lichiditFii

1ceste mFsuri de regulF sunt efective dar nu imediate )ecuperarea creditelor prin redresarea economicF presupune asumarea de cFtre bancF a unui risc sporit i de aceea aplicarea lor presupune o analizF mult mai amFnunitF decGt chiar cea efectuatF sau petrecutF la acordare. #etoda presupune luarea unor mFsuri bancare i tehnici . aceste mFsuri pot fi: $. )escadenarea ratelor de credit Gn cadrul termenului de creditare sau peste acest termen. *. 1mGnarea plFii dobGnzilor /. .uplimentarea creditului 3. .uplimentasrea creditului cu perioadF de graie acordatF atGt la credite cGt i la dobGndF. ,. )ecalc ratelor de credit astel GncGt din disponibilul progno6at sa se poatF plFti creditul i dobGnda 8. )educerea datoriei clientului cu ,-$% & ca o dovadF a buneidorin e a bFncii 9. ProcedurF de acoperire a debitelor prin valorificarea silitF a garan iilor este utili6atF atunci cGnd sa constatat cF toate cFile propuse anterior au fost epuizate, clientul nu respectF conven iile anterioare, procedura de executare silitF se referF la executarea garan iilor care se petrece prin vGn6area lor conform prevederilor legii cu privire la gaj i codului de procedurF civilF al )# 2a stabilirea cFii de aciune a bFncii Gn cazul creditelor neperformante banca trebuie sF ia Gn considerea ie toate cheltuielile ocazionate de procedura de recuperare pentru a stabili dacF garan iile debitorului acoperF inclusiv i aceste cheltuieli. In cazul cGnd creditul este clasificat ca compromis, iar hotFrGrea de judecatF nu poate fi aplicatF din motivul lipsei averii gajate, Gn cazul dispariiei sau decesul Gmprumutatului, achitarea creditului se efectueazF din contul reducerilor pentru pierderi la credite din care se acoperF toate cheltuielile aferente

.tructura optima aportofoliului de credite a bancii comerciale se analizeaza prin prisma lichiditatii , profitabilitatii si riscului.Pe parcursul planificarii structurii portofoliului creditor pot fi intilnite situatiile: -sunt solicitaride resurse din partea clintilor bancii -exista propuniri de plasament -exista planuri personale alebanciid e maximizare a volumului activitatii finnciare -rebuie de gestionat portofoliul de credite in asa fel ca sa fie o concordanta intre cerintele bancii privind voulmul total al resurselor atrase atit in valuta cit si in moneda nationala fara a depasi limita preconizata.1naliza portofoliului prin prisma lichiditatii, rentabilitatii si riscului, da posibiitate de a analiza influenta defiritor tipuri de risc incadrinduse direct in ecuatia de optimizare a portofoliului creditar. erinta principala fiin ca marimea acestor riscuri sa poate fi determinata si masurata.I" caz de divizare sricta intre fondurile in valuta si cele in moneda nationala cu scopul de a inlatura riscul deprecierii monedei naionale sau schimbarea nefavorabila a cursului valutar, problema formarii optime a structurii portofoliului va fi solutionata separat pentru creditele acordate in valuta nationala si cele in valuta.Posibilitatea de planificare a structurii optimalea portofoliului creditar ofera dreptul de a include in componenta sa resursele filialelor si printre caile de aducere a portofoliului creditar la varinata optima putem enumera: -efectuarea controului operativ asupra starii rambursa)II )7+I-724) P)I" =-I2IJ1)71 #1.=)I24) +7 I"'2=7"-1 7 4"4#I 1 .I K=)I+I 1. -1cumularea si analiza informatiei economice despre activitatea financiara de productie a agentilor economici cu credite neperformante. oordonarea activitatii sale cu alte directii inclusiv directia urmarirea creditelor problematice si indeplinirea masurilor de nflunta econnomica si juridica prein realizarea unor proceduri specifice inclusiv percepera fortata a gajului si garantiei. --------7#1 ;:2easingul si factoringul si derivativele de credit(self stud6) -ema 8 si :

+e completat cererile: