Sunteți pe pagina 1din 126

1

Universitatea Dunarea de Jos din Galati Facultatea de Mecanica Specializarea : Masini si Echipamente Termice Indrumator : Prof.Dr.Ing. Valeriu Damian Sef Catedra, Panait Tanase

Absolvent : Bogdan Florin

P !"E#T DE D"P$!M%
&' Enuntul temei:

Proie tarea unei instalatii frigorifi e aferenta unui de!o"it frigorifi si unei se tii de obtinere a unor !re!arate ulinare ongelate. (' Date de proiectare :

# antitatea de !roduse : $ $ $ $ $ $ $ Carne de !or refrigerate%%%%%%%%%%..&''' (g Carne vita refrigerate%%%%%%%%%%%%)''' (g *osii%%%%%%%%%%%%%%%%%%. +&'' (g Castraveti%%%%%%%%%%%%%%%%. +&'' (g Ardei%%%%%%%%%%%%%%%%%% +&'' (g ,ogosari%%%%%%%%%%%%%%%%... +&'' (g Pre!arate finite%%%%%%%%%%%%%%.11''' (g

+.1 Conditiile de !astrare, modul de ambalare si de!o"itare !re um si durata de !astrare se vor stabili onform normelor in vigoare. +.+ Se dis!une de energie ele tri a si de a!a de ra iere de la reteaua urenta. (') Se tia este am!lasata in orasul ,alati. )' Se va prezenta in memoriu un material minim cuprinz*nd : -emoriu de al ul de"voltat in urmatoarele a!itole !rin i!ale : ..1 Cal ulul su!rafetelor de !relu rare !rin frig si de de!o"itare a !roduselor.

..+ Cal ulul i"olatiilor termi e ale !eretilor s!atiilor ra ite si ale oefi ientilor globali de s /imb de aldura. ... Stabilirea variantelor de instalatii frigorifi e om!atibile u datele de !roie tare. ..0 Studiul variantelor de instalatii frigorifi e om!atibile u datele de !roie tare. ..& Proie tarea unui a!arat de s /imb de aldura. +' Tema speciala : %utomatizarea instalatiei ,ri-ori,ice

#%P"T!$U$ "
UT"$".% E% F "GU$U" % T"F"#"%$ "/ "/DUST "% %$"ME/T% % &'& /otiuni -enerale privind prelucrarea si conservarea produselor alimentare prin ,ri-' 1tili"area frigului artifi ial la !relu rarea si onservarea !roduselor alimentare onstituie asta"i o metoda larg ras!andita, folosita in a!roa!e toate ramurile industrie alimentare. 2umeroase te/nologii moderne s#au de"voltat si au fost !osibile de a!li at la s ara industriala numai datorita utili"arii tem!eraturilor s a"ute furni"ate si asigurate de instalatii frigorifi e ores!un"atoare. &'( Metode de prelucrare prin ,riPrelu rarea !rin frig a !roduselor alimentare onsta in utili"area, du!a a", a uneia din urmatoarele eta!e : -refrigerarea, are urmareste ra irea at mai ra!ida a !roduselor la tem!erature finale su!erioare !un tului rios o!i , situate in general intre '3C si 4&3C 5 #congelarea, !rin are !rodusul este ra it la o tem!erature finala de #16%#+&3C, mult inferioara !un tului rios o!i , !ro es in urma aruia !este 7&8 din ontinutul in a!a al !rodusului se solidifi a sub forma de g/eata5 -criodesicarea sau liofilizarea, are urmareste des/idratarea !roduselor in !realabil ongelate, !ro esul de eliminare a umiditatii reali"andu#se !e alea sublimarii ristalelor de g/eata in vid, !rintr#un a!ort de aldura ontrolat. In fun tie de s o!ul urmarit, !relu rarea !roduselor alimentare !rin frig !oate avea a obie tiv : # Prelungire duratei de onservare a !roduselor alimentare !rin !astrarea a estora la tem!erature s a"ute in s!atii frigorifi e ade vate. 9a tem!eraturi s a"ute, vite"a de rea tie si a tiunea agentilor modifi atori :de natura mi robiologi a si fi"i o# /imi a; isi redu din intensitate, efe tul in/ibitor al frigului fiind u atat mai efi ient u at nivelul de tem!erature este mai s a"ut. De ai i re"ulta a !rodusele ongelate au o durata de onservabilitate mult mai mare de at ele refrigerate.

# Crearea onditiilor o!time de tem!erature !entru desfasurarea unor !ro ese bio /imi e, um este a"ul fermentatiilor al ooli e din industria berii si a vinului, a maturarii unor !re!arate din arne, e.t. .5 # -odifi area tem!orara a unor insusiri fi"i o# /imi e ere sa !ermita reali"area unor o!eratiuni te/nologi e, a!li ate la fabri area untului, margarinei, io olatei, unturii si ing/etatei, la degor<area vinurilor s!umoase si a sam!aniei et 5 # Tratamentul termi !rin frig a unor !roduse li /ide in s o!ul modifi arii om!o"itiei a estora, !ro edeu a!li at !entru a elerarea !ro esului de lim!e"ire a vinului !re um si in o!eratiile de on entrare a mustului de struguri : !ana la un ontinut de &'#)'8 substanta us ata ; si a vinurilor !entru resterea ontinutului de al ool. &')' %ctiunea ,ri-ului asupra principalelor componente ale produselor alimentare' Produsele alimentare !relu rate u a<utorul frigului se im!art in doua mari gru!e: #!roduse de origine animala are u!rind : arnea obtinuta !rin sa rifi area diverselor animale omestibile , arnea de !asare , !estele , ouale , la!tele, !re!aratele din arne si !rodusele la tate 5 #!roduse de origine vegetala in are sunt u!rinse fru tele si legumele, su urile de fru te si alte !roduse. -odul in are se om!orta !rodusele alimentare !rin frig si durata de !astrare a a estora de!ind atat de om!o"itia lor /imi a : ontinutul de a!a, substante minerale, grasimi, !roteine si /idrati de arbon;, at si de a tiunea agentilor biologi i , bio /imi i si fi"i o# /imi i e !ot !rovo a modifi ari im!ortante atat in om!o"itie at si in insusirile alimentelor. A!a = re!re"entand om!onentul u !ondere ma<ora in om!o"itia !roduselor alimentare = are o influenta determinanta asu!ra insusirolor unui !rodus alimentar , atat !rin antitatea e o re!re"inta at si !rin modul de fi>are al ei de a!a libera si a!oi legata. A!a libera este retinuta de forte slabe de natura me ani a sau !rin a!ilaritate si !oate fi relativ usor eliminata !rin diferite !ro ese a !resarea, entrifugarea, eva!orarea sau us area. 9a ongelare, a!a libera solidifi a in totalitate. A!a legata este retinuta !rin forte mult mai !uterni e, diferitelor forme de e>istenta a ei fiind astfel : a!a de onstitutie, a!a de absorbtie si a!a de ristali"are.

&

9a tem!eraturile obisnuite de ongelare solidifi a numai a!a de onstitutie !arti i!anta la stabilirea si mentinerea stru turilor ma romole ulare , avand efe t letal asu!ra elulelor res!e tive. In tim!ul !relu rarii !rin frig si al de!o"itarii !roduselor refrigerate sau ongelate, !rodusele alimentare in onta t u aerul re e sufera un !ro ess su!erfi ial de us are !rin eva!orarea unei !arti din a!a libera eea e !rovoa a !ierderi in greutate si in unele a"uri s aderea alitatii !roduselor. Proteinele sunt substante a"otoase, om!onent?e de ba"a a mus /ilor de animale si a elulelor vegetale.Substantele !rotei e , a de altfel toate substantele organi e ale alimentelor u e> e!tia grasimilor , re!re"inta sisteme oloidale in are mediul de dis!ersie este a!a.Stabilitatea lor este u atat mai mare , u at gradul de dis!ersie este mai avansat. ,rasimile sunt !re"ente indeosebi in !roduse de origine animala si in !ro!ortie mult mai redusa in unele !roduse de origine vegetala .In general onsistenta lor reste !e masura e tem!erature s ade , insa nu toate grasimile sunt la fel de stabile in tim!ul de!o"itarii.9a durate mari de de!o"itare , /iar la tem!erature s a"ute , ele se o>idea"a totusi in onta t u aerul , modifi andu#si uloarea si gustul.Pro esul este insa u atat mai lent , u at tem!eratura este mai s a"uta.. @idratii de arbon sunt om!onente im!ortante ale !roduselor de origine vegetala !re"entandu#se mai ales sub forma de elulo"a si "a/aruri .Cantitati mult mai reduse sunt ontinute si de unele !roduse de origine animala : unt , oua , la!te , bran"a. Substantele minerale sunt !re"ente in antitati reduse in toate !rodusele alimentare, sunt ontinute in o!ase sub forma de saruri di"olvate de sodium, al iu, !otasiu et .Sarurile minerale, di"olvate in s!e ial in a!a libera ontinuta de !rodusele alimentare, determina !e deo!arte s aderea tem!eraturii de ongelare a !roduselor sub ' 3C iar !e dealta !arte favori"ea"a in anumite a"uri a!aritia fenomenului de su!rara ire si su!rasaturare . Vitaminele :A , B , B+, C , D , P#P et ; ontinute de unele !roduse de origine vegetala si animala au o mare im!ortanta !entru alimentatia si sanatatea omului.In tim!ul refrigerarii, ongelarii si de!o"itarii la tem!eraturi s a"ute vitaminele sunt mai stabile si !ierderile sunt minime. Com!arativ u alte metode de onservare !ra ti e in mod urent la legume si fru te , um este a"ul sterili"arii, !iederile de vitamine sunt in om!arabil mai mi i la !rodusele ongelate, eea e e>!li a su!erioritatea metodei de !astrare a alimentelor !rin ongelare fata de toate elelalte. Aromele se datores a tiunii simultane a unui ameste om!le> de om!usi volatili !re"enti in alimente in on entratii mi i :!ana la 1' mgA(g;.Datorita

volatili"arii lor, om!usii de aroma se !ierd !artial in tim!ul refrigerarii sau ongelarii si mai ales !e !ar ursul de!o"itarii lor.Pierderile sunt au"ate de : #tesuturile a aror elule au fost traumati"ate in s!e ial in tim!ul ongelarii :mai ales la ongelare lenta; 5 #degradarea /imi a a om!usilor are le ara teri"ea"a !rin /idroli"a si o>idare 5 #o!eratii tre/nologi e !remergatoare tratamentului !rin frig are favori"ea"a volatili"area si degradarea , o!eratia de o!arire in a"ul legumelor si fru telor o u!and !rimul lo . &'+ Fri-ul ca metoda de com0atere a alterarii produselor alimentare. Alterarea !roduselor alimentare este !rovo at?a de a tiunea agentilor modifi atori are !ot fi de natura biologi a, bio /imi a si fi"i o# /imi a. Agentii biologi i res!e tiv mi roorganismele onstituie fa torii !rin i!ali ai modifi arilor !rofunde ,ireversibile, e au lo in !rodusele alimentare. Microorganismele # om!use din ba terii, mu egaiuri si dro<dii = a tionea"a de regula in dire tia unor modifiu ari nedorite are in fa"a initiala onstau in inrautatirea insusirilor organole!ti e si diminuarea valorii alimentare a !roduselor !entru a in fa"a initiala sa determine alterarea a estora. Frigul a tionea"a in mod diferentiat asu!ra diverselor ategorii de mi roorganisme,efe tul a estuia !utand fi sinteti"at du!a um urmea"a : #efe t !rin i!al ba teriostati , ara teristi refrigerarii si !astrarii !roduselor refrigerate la tem!eraturi de '%%.0BC 5 #efe t ba teriostati total, ara teristi ongelCrii si !astrCrii !roduselor ongelate la tem!eraturi de #16 . . . # 1' BC , onstDnd in ina tivarea tuturor mi roorganismelor !rin o!rirea inmultirii a estora 5 #efe t ba teri id, u a tiune letalC asu!ra unui numCr mare de mi roorganisme !re"ent in s!e ial la !rodusele ongelate, !oate fi luat !artial En onsiderare !entru a!li atiile !ra ti e la onservarea alimentelor !rin frig, a esta de!in"Dnd in mare masurC si de alti fa tori. Ffe tul ba teriostati al tem!eraturilor s C"ute asu!ra mi roorganismelor re!re"intC ba"a onservarii alimentelor !rin frig si im!li it ombaterea alterCrii a estora. Pentru a limita Enmultirea lentC a mi roorganismelor in fa"a initialC si a !reEntDm!ina fenomenul de ada!tare a a estora la tem!eraturi s C"ute, tratamentul !rin frig trebuie a!li at la un interval de tim! at mai s urt fata de momentul re oltCrii, ole tCrii sau sa rifi Crii, !ro esul de rC ire trebuind a fi efe tuat Dt mai ra!id !osibil. Agentii bio /imi i sunt re!re"entati de en"imele endogene. A estea nu sunt ina tivate de regulC !rin a tiunea frigului desi la tem!eraturi s C"ute se redu e

vite"a rea tiilor bio /imi e, nu numCr mare de en"ime ontinuC sC a tione"e destul de intens /iar in sub straturi ongelate, insC u vite"e mult reduse. Pra ti se onsiderC C la tem!eraturi mai mi i de # 0' HC se ina tivea"C toate en"imele, dar asemenea tem!eraturi oborate nu sunt utili"ate in te/ni a frigorifi C a !roduselor alimentare ongelate. -odifi Crile de uloare, mai ales brumifi Crile !e are le suferC unele fru te si legume !e !ar ursul onservCrii !rin ongelare se datores a tiunii o>idante a unor en"ime, ele !rovo Dnd totodatC degradarea vitaminelor si substante lor !rotei e determinand volati"area om!usilor de aromC. Fn"imele a tionea"C asu!ra "a/arurilor, a substantelor amila"i e, /idratilor de arbon, grCsimilor si substantelor a"otoase, !rovo and : in anumite onditii; fermentarea !roduselor res!e tive. *olul frigului in a este a"uri este de a reea si mentine tem!eraturile o!time !entru reali"area unor !ro ese de fermentare are sC onfere !rodusului finit alitCti su!erioare. Agentii fi"i o # /imiei au mai mult o a tiune indire tC, influenDnd !rin !re"enta lor a tivitatea mi roorganismelor si a en"imelor. Din ategoria a estora mai im!ortante sunt: aerul, lumina, Cldura, substantele /imi e. Aerul onsiderat este el !re"ent in s!atiile frigorifi e in are se desfCsoarC !ro esele de !relu rare !rin frig a !roduselor alimentare sau are lo de!o"itarea a estora. Interesea"C umiditatea sa relativC, o>igenul din aer si starea sa de !uritate. 1miditatea relativC a aerului are influentC asu!ra !ierderilor de !roduse !rin eva!orare si asu!ra de"voltCrii mi roorganismelor. Cu Dt aerul are o umiditate relativC mai ridi atC !ierderile de !rodus !rin eva!orarea a!ei libere ontinute de a estea sunt mai mi i si invers. Pe de altC !arte, mi roorganismele au nevoie de substante /rCnitoare di"olvate in a!a ontinutC de !rodus, !entru a se de"volta. 9umina e>er itC asutra !roduselor a tiuni de sterili"are datoritC radiatiilor violete si ultraviolete !urifi Dndu#le de ba terii. Pentru a !relu rarea si onservarea alimentelor !rin frig sa asigure !roduse de inalta alitate, !entru a evita efe tele daunatoare ale a tivitatii mi roorganismelor este absolut ne esar sa fie res!e tate ele . reguli ale tre!iedului frigorifi : #A!li area frigului la un aliment sanatos5 #A!li area frigului intr#o fa"a at mai !re o e 5 #A!li area frigului intr#o maniera neintreru!ta , res!e tiv mentinerea tem!eraturii s a"ute, fara variatii, din momentul !relu rarii !rin frig si !ana la onsum.

&'1 #onsideratii privind utilizarea ,ri-ului arti,icial. 1tili"area frigului in industria arnii im!li a doua !ro edee te/ni e: I *efrigerarea I Congelarea *efrigerarea arnii, !ana la tem!eraturi u!rinse intre 'HC si 0HC, !rodu e: I In etinirea de"voltarii mi roflorei !rovenita din ontaminari interne si e>terne 5 I *edu erea rea tilor /idroliti e si o>idative de en"ime 5 I Diminuarea unor !ro ese fi"i e. Refrigerarea onsta in ra irea !roduselor alimentare !ana la tem!eraturi a!ro!iate de !un tul de ongelare, fara formare de g/eata in !rodus. S o!ul !rin i!al al refrigerarii este el al onservarii !ro!riu#"ise a !roduselor. *efrigerarea !oate fi insa folosita si in s o!ul asigurarii onditiilor o!time de desfasurare a unor !ro ese bio /imi e ne esare fabri arii unor !roduse alimentare, sau a unor !ro ese fi"i o# /imi e ne esare in anumite fa"e ale unor te/nologii alimentare. Refrigerarea re!re"inta un anumit !ro es de transfer de aldura, fara s /imbarea starii de agregare, insotit in ma<oritatea a"urilor si de un transfer de masa :umiditate; de la !rodusul alimentar u tem!eratura mai ridi ata la mediul de ra ire u tem!eratura mai s a"uta. Tem!eratura finala de refrigerare a !roduselor alimentare este, de regula deasu!ra !un tului de ongelare al a estora, situandu#se intre JHC si 4&HC . -ediul de ra ire trebuie sa aiba tem!eraturi u . ... &HC mai oborate de at tem!eratura finala a !roduselor. In fun tie de natura mediului de ra ire utili"at se deosebes urmatoarele !ro ese de refrigerare: I refrigerarea in aer5 I refrigerarea in agenti intermediari :a!a, a!a de mare, solutii de lorura de sodiu, et .; 5 I refrigerarea !rin onta t u g/eata /idri a5 I refrigerarea !roduselor li /ide in a!arate s /imbatoare de a1dura5 I refrigerarea in vid. In fun tie de modul de ondu ere a !ro esului de ra ire se deosebes : I refrigerarea lenta5 I refrigerarea ra!ida.

In !re"ent, u e> e!tia unui numar redus de !roduse vegetale la are se im!une refrigerarea lenta, !entru a se evita tulburarile de metabolism, metoda a fost !ra ti abandonata. *efrigerarea ra!ida asigura vite"e mari de s adere in tim! a tem!eraturii, eea e !re"inta urmatoarele avanta<e: I sustragerea !rodusului, at mai ra!id !osibil, de sub a tiunea mi roorganismelor si evitarea !roliferarii lor5 I ra irea ra!ida a su!rafetei !rodusului franea"a eva!orarea a!ei libere din tesuturi si in onse inta se redu !ierderile in greutate5 I se redu e durata refrigerarii si im!li it a tim!ului de stationare a !roduselor in s!atiile de refrigerare s!e ial amena<ate in a est s o!. Se obtine o redu ere a s!atiilor de refrigerare ne esare si s ad /eltuielile !entru onstru tia, amena<area si e>!loatarea lor . De remar at a !rin frig nu se !ot ontrola rea tiile /imi e a urmare a ata ului o>igenului, deoare e autoo>idarea im!li a un lant de rea tii /imi e a aror energie de a tivare este mi a si in onse inta, a este rea tii : ontrar rea tiilor en"imati e ; sunt mai !utin sensibile la a tiunea frigului. -etoda de refrigerare ado!tata este ara teri"ata !rin vite"a aerului in onta t u arnea si tem!eratura aerului. Tinand ont de ele aratate s#a dovedit !e ale e>!erimentala a refrigerarea lenta asigura se uritatea din !un t de vedere mi robiologi , in onditiiIe in are anaerobio"a si a idifierea arnii de urg normal. In eea e !riveste refrigerarea ra!ida, se uritatea mi robiologi a este asigurata intr#un grad foarte mare. Congelarea arnii, !ana la tem!eraturi u!rinse intre #+&HC. .. #16HC !rodu e: I Blo area multi!li arii mi roorganismelor si distrugerea unor germeni sensibili5 I J!rirea elor mai multe dintre rea tiile bio /imi e are au lo in arne. Congelarea arnii nu are a s o! o imbunatatire a alitatii, i mentinera la un anumit nivel a ara teristi ilor sale sen"oriale: I frage"ime, I su ulenta, I gust, I miros, I uloare.

1'

Congelarea asigura o stabilitate mai mare a arnii din !un t de vedere mi robiologi , deoare e se o!reste om!let multi!li area mi roorganismelor si are lo /iar o distrugere a germenilor sensibili . In vederea asigurarii unor durate mari de onservare, !rodusele alimentare se ongelea"a la tem!eraturi mult inferioare fata de !un tul de solidifi are al a!ei ontinute a estea. In fun tie de natura !rodusului, !un tul de solidifi are este situat intre #',&HC si #0HC .Congelarea, a metoda de onservare, mareste durata admisibila de !astrare a !roduselor alimentare de !este & ... &' ori fata de onservarea !rin refrigerare. Pro esul de ongelare trebuie astfel diri<at in at !rodusul sa trea a at mai re!ede u !utinta fa"a de ma>ima ristali"are a a!ei, are este u!rinsa intre #1 ... #&HC, tim! in are se !rodu e solidifi area a )' ... G&8 din ontinutul total de a!a. Pro esul te/nologi trebuie a!oi ontinuat !rin subra irea !rodusului !ana la o tem!eratura finala de #16 ... #+&HC la are, 7' ... 7&8 din a!a ontinuta se solidifi a. Pentru reali"area ongelarii in a este onditii, tem!eratura mediului de ra ire trebuie sa fie de #.' ... #.&HC, res!e tiv, agentul frigorifi folosit in instalatie sa se va!ori"e"e la tem!eraturi de #0' ... #0&HC. Cea mai ridi ata tem!eratura se mentine in entrul termi al !rodusului are la materialele omogene oin ide u entrul geometri . Tem!eratura entrului termi al !rodusului re!re"inta un indi ator al terminarii o!eratiei de ongelare deoare e tem!eratura medie a !rodusului nu !oate fi masurata. Tem!eratura in entrul termi al !rodusului la sfarsitul ongelarii !oate fi u el mult . ... &HC mai mare de at tem!eratura la are urmea"a sa aiba lo de!o"itarea. In a"ul unei ongelari lente re"ulta un numar redus de ristale de g/eata, u dimensiuni mari si neregulate, !e and la ongelarea ra!ida se obtine un numar mare de ristale u dimensiuni reduse si forme neregulate. 9a ongelarea lenta, unde !redomina ristali"area inter elulara, tensiunile lo ale au"ate de ristale mari si neuniforme formate determina modifi ari in stru tura tesuturilor !rin deformarea, dislo area si !erforarea !eretilor elulari. Datorita diferentei de !resiune osmoti a reata, su ul on entrat din interiorul elulei migrea"a in s!atiul inter elular. Ffe tul de plasmoliza al a tiunii fi"i o /imi e a su urilor on entrate are a re"ultat des/idratarea elulei, !e de o !arte si a umularea g/etii in s!atiile inter elulare !e de alta !arte. A estui ,,so osmoti K i se atribuie un rol determinat in vatamarea si moartea elulelor in a"ul !roduselor su!use ongelarii lente. 9a de ongelarea a estor !roduse a!ar !ierderi mari de su . 9a ongelarea ra!ida, unde !redomina ristali"area inter elulara, se formea"a o stru tura mi ro ristalina uniforma, re!arti"ata atat in s!atiile inter elulare, at si in ele intra elulare, eea e determina tensiuni lo ale mult

11

mai slabe si diferente de !resiuni osmoti e mult mai mi i, avand a efe t modifi ari stru turale ale tesuturilor mai !utin vatamatoare. 9a de ongelarea a estora,!ierderile de su sunt mai reduse, membrana elulelor nefiind !erforata. Pentru ma<oritatea !roduselor alimentare onservate !rin ongelare, !ierderile de su elular re"ultate la de ongelare onstituie un indi ator negativ de alitate !entru a fenomenul du e la !ierderea fermitatii !rodusului, a gustului si uneori /iar a aromei. In onse inta, este ne esar sa se ado!te !ro edee si te/nologii de ongelare s!e ifi e !roduselor res!e tive, are sa sigure vite"e mari de ongelare astfel in at, !rin s aderea ra!ida a tem!eraturii sa se obtina o stru tura mi ro ristalina uniforma, atat in s!atiile inter elulare at si in ele intra elulare, u forme regulate, are are o a tiune redusa de vatamare a tesuturilor si nu !rovoa a !erforarea membranei elulare.

1+

#%P"T!$U$ ""
#%$#U$U$ SUP %FETE$! DE P E$U# % E P "/ F "G S" DE DEP!."T% E % P !DUSE$! ('& #alculul supra,etelor ,ri-ori,ice Ca!a itatea de de!o"itare a unui frigorifer, !arametru !rin i!al in !roie tare, de!inde de natura si dimensiunile !rodusului, su!rafata amerei, inaltimea de stivuire. 9a !roie tarea unui frigorifer, deosebit de im!ortant este modul de am!lasare a amerelor de de!o"itare, !re um si a s!atiilor ane>e, in vederea asigurarii unui flu> ontinuu de !rodu tie si livrare. In vederea redu erii la minim a !uterilor frigorifi e, amerele de de!o"itare vor fi astfel am!lasate in at diferentele de tem!eratura intre a estea sa fie minime. Ca!a itatea amerelor de de!o"itare se al ulea"a in fun tie de antitatile ma>ime de marfuri ve/i ulate, in onditiile de ma>ima efi ienta a o!eratiunilor de distributie a marfurilor. Su!rafetele utile de in ar are u !roduse se al ulea"a u relatia: unde: miLtM # antitatea de in ar are !entru amera i5 2i L(gAmM # norma de in ar are u !roduse !e unitatea de su!rafata a !ardoselii. Su!rafetele amerelor de de!o"itare se a1 ulea"a u relatia: Ni # oefi ient de adaos are ia in onsideratie su!rafetele ne esare s!atiilor dintre !roduse, dintre !roduse si !ereti, e>istenta stal!ilor de sustinere si a uloarelor !entru ir ulatia aotostivuitoarelor in de!o"ite. Valori re omandate !entru Ni : !entru Su O )m+ P. QiP 1,G !entru )m+ O SuO .' m+ , NiP1,&

1.

!entru .'m+ O SuO 6'm+ , NiP1,0 Ca!a itatea de de!o"itare !e sortimente si niveluri de tem!eratura !re um si su!rafetele de de!o"itare se regases sinteti"ate in tabelul urmator: Tabel 1.
2 r rt 1 + . S!atiu frigorifi De!o" it de arne !or 4 vita De!o" it de rosii 4 astraveti De!o" it ardei 4 gogosari De!o" it !re!arate finite Ca!a itat e "ilni a mi L(gA"iM &''' )''' +&'' +&'' +&'' +&'' 11''' In ar ar e s!e ifi a 2i L(gAm+M +'' +'' 0'' 1+.& 0'' 0'' 1+.& 0'' +'' && 1.0 1.& 1.& Su!rafat a utila Su Lm+M .& Coefi ient ul de adaos N 1.0 Su!rafet e onstruite S Lm+M

In vederea redu erii !atrunderilor de aldura din e>terior se urmareste a !lanul de dis!unere a s!atiilor ra ite, sa se a!ro!ie de un !atrat. 9a am!lasarea s!atiilor se au in vedere ateva as!e te: e>istenta unor flu>uri sim!le !entru !roduse : at mai s urte si u interse tii at mai !utine;, redu erea gradata a tem!eraturii de la e>terior s!re entru, am!lasarea s!atiilor u tem!eraturi mai s a"ute !e latura de nord sau in entrul frigoriferului. 9a stabilirea !lanului general al frigoriferului se va tine seama de s!e ifi ul intre!rinderii !e are o deserveste, lo ul de am!lasare in vederea res!e tarii normelor sanitare. S!re deosebire de de!o"itele frigorifi e mari, are sunt 1adiri inde!endent se!arate, de!o"itele frigorifi e mi i sunt dotate u masini !entru ra ire si sunt ase"ate a!roa!e e> lusiv in subsolurile sau la !arterul ladirilor e>istente sau ale 1adirilor lo uite u mai multe eta<e. 9a alegerea lo ului !entru de!o"itul frigorifi trebuie sa se tina seama de usurinta in ar arii si des ar arii !roduselor din deoi"it.

10

Pentru de!o"itele frigorifi e utilate u masini, trebuie sa se tina seama de alimentarea u energie ele tri a, u a!a !entru ondensator si legarea la reteaua de anali"are . I 9a !roie tarea amerelor frigorifi e trebuie sa tina seama de urmatoarele erinte: I Camerele sa fie li!ite !e at !osibil una de alta: I Su!rafata diferitelor amere du!a i"olare sa nu fie mai mi a de 0m 5 I Dimensiunile amerelor vor fi multi!lu de .m5 I *a!ortul intre lungimea si latimea amerei nu trebuie sa de!aseas a +,& I Inaltimea amerei trebuie sa fie multi!lu de ',) m. I In amerele u su!rafata mai mi a de +' m+ nu trebuie sa e>iste stil!i se!arati de !ereti, I 9atimea oridorului tambur trebuie sa fie de + ... . m, iar lungimea sa fie minima5 I Se tia de masini !entru instalatii frigorifi e trebuie sa aiba o iesire dire t afara si sa fie li!ita dire t de gru!ul de amere !entru a se mi sora lungimea ondu telor. 1sile frigorifi e ale amerelor frigorifi e sunt onfe tionate din lemn sau metal si sunt i"olate termi :!luta;. Sunt onstruite in asa fel in at s!re e>terior au o bariera de va!ori !entru a im!iedi a ume"irea i"olatiei. Sala masinilor frigorifi e se va in al"i de !referinta u aer ald, asigurandu#se in se"onul re e o tem!eratura inferioara de ir a 1)HC. Ventilarea a estor sali se va fa e astfel in at on entratia ma>ima a va!orilor de amonia sa nu de!aseas a normele admise. Pentru a est ti! de sali se !revede in mod obligatoriu ventilarea u debit s!orit !entru eva uarea aerului vi iat in a" de avarie, re omandandu#se sa se eva ue"e un volum de aer vi iat egal u volumul in a!erii in . # & minute. Instalatiile ele tri e interioare difera de ele e>terioare adi a din ladirile obisnuite datorita onditiilor de fun tionare ale frigoriferelor.

1&

Din a est motiv, instalatiile ele tri e din 1adirea frigoriferului vor fi de ti! etans, folosindu#se abluri in manta de !luta sau material !lasti . In amerele frigorifi e !entnl !roduse ongelate nu se montea"a sifoane sau re i!iente, iar tevile de s urgere ale tavilor ra itoarelor de aer se vor goli dire t !rin ondu te. A estea trebuie sa aiba un diametru mai mare :minim 1'' mm;, fiind montate u !anta at mai !ronuntata :& .. , 1&8; !entru a inlesni eva uarea bu atilor de g/eata, "a!ada. Da a ondu tele de s urgere a tavilor ra itoarelor de aer strabat distante relativ mari !rin amerele frigorifi e u tem!eraturi mai mi i de at 'HC, ele trebuie !reva"ute u sisteme de !revenire a ing/etarii a!ei in ondu te, !rin in al"ire ele tri a sau u fluide alde. Planul de am!lasare a s!atiilor frigorifi e este !re"entat s /emati in figura urmatoare: ('( Schema de amplasare a spatiilor ,ri-ori,ice

1)

Inaltimea amerelor frigorifi e este: /PGR',)P0,+m Dimensiunile s!atiilor frigorifi e sunt !re"entate in tabelul urmator : Tabel + 2r rt 1 + . 0 & S!atiu frigorifi De!o"it !re!arate finite De!o"it arne !or 4 vita De!o"it rosii 4 astraveti De!o"it ardei 4 gogosari Sala !re!arare !roduse finite Tem!eratura de de!o"itare LHCM #16 0 ) 1 1' Su!rafata de de!o"itare Lm+M Dimensiunile s!atiilor 9RlR/

9a !roie tarea onstru tiei !entru amerele frigorifi e se vor !revedea: I goluri in !ereti si !lansee !entru traversari de ondu te5 I goluri de !ardoseala !entru ingro!area om!leta a !ragurilor usilor5 I agrafe u mustati :aneore; in !lansee !entru !rinderea i"olatiei frigorifi e5 I agrafe :aneore; u mustati in !ereti !entru !rinderea i"olatiei frigorifi e5 I denivelari in !ardoseala !entru in luderea stratului de instalatie frigorifera !entru a easta trebuie sa se tina seama de grosimea stratului de i"olatie /idrofuga si frigorifera, de grosimea betonului de egali"are si a stratului de u"ura, deoare e trebuie mentinut a elasi nivel al !ardoselii5 I !anta la !ardoseala # da a e>ista in amerele frigorifi e !antele !ardoselii vor da s!re usa.

1G

De!o"ite1e frigorifi e se !revad u ram!e !entru des ar are sau in ar are, denivelate fata de teren si de aeeea se im!une ea nivelul de!o"itului sa fie 1a a eeasi ota u ram!ele, res!e tiv la 1,1 m. Sistemul de frigorifer u ram!e inalte nu e> lude solutia de frigorifer u ram!e la nive1ul terenului. *am!ele vor avea latimi sufi iente !entru a asigura tre erea a doua utila<e de in ar are, in lusiv s!atiu de siguranta !entru !ietoni. 9ungimea ram!elor trebuie sa asigure deservirea tuturor a eselor in frigorifer. *am!ele vor avea latimi sufieiente si vor fi !rote<ate u o!ertine !e toata 1ungimea si !e o latime mai mare de at a ram!elor u minimum .' m. In a"ul trans!orturilor si mani!ularilor u mi<loa e me ani"ate, ram!ele vor fi !reva"ute u !lanuri in linate !entru ur area a estor mi<loa e.

16

#%P"T!$U$ """
#%$#U$U$ ".!$%T""$! TE M"#E %$E PE ET"$! SP%T""$! %#"TE S" % #!EF"#"E/T"$! G$!2%$" )'& "zolarea peretilor spatiilor racite *egimul de fun tionare al s!atillor frigorifi e si 1imati"ate, ara teri"at !rin valori oborate ale tem!eraturii, !rin variatia ra!ida a a esteia si !rintr#o ume"eala mare a aerului din in a!eri, im!une !entru i"olarea termi a a !eretilor, !lafoanelor si !ardoselilor onditii deosebite, a aror reali"are !ra ti a !re"inta o serie de difi ultati. *olul i"olatiei frigorifi e onsta in redu erea flu>ului de aldura e !atrunde !rin invelisul amerei frigorifi e in vederea mentinerii in amera a unui regim de tem!eraturi si umiditate at mai stabil. A est regim trebuie mentinut inde!endent de modifi area onditiilor de tem!eratura si umiditate ale mediului ambiant. -aterialele termoi"olante utili"ate la frigorifere trebuie sa inde!lineas a unele onditii: I /idros o!i itate redusa5 I !ermeabilitate la va!ori at mai mi a5 I re"istenta la ing/et5 I densitate mi a I sa nu aiba valoare nutritiva !entru inse te si ro"atoare5 I ondu tivitate termi a mi a5 I sa fie usor de !relu rat5 I durata mare de e>!loatare5 I re"istenta me ani a buna. Pentru materialele are se tasea"a in tim! se va !revedea un sistem de fi>are a i"olatiei !e elemente de onstru tie folosind agrafe din sarma moale fi>ate !e !artea de onstru tie. Trebuie sa se asigure ontinuitate intre bariera de va!ori de la !ereti si bariera /idrofuga de la !ardoseala. Pla ile de i"olatie se li!es intre ele u bitum, !rin !un te, !la ile ase"andu# se de alate, rosturile se in /id u bitum. Bariera de va!ori este onstruita de obi ei dintr#un strat de bitum are se montea"a numai in !artea alda a stratului de i"olatie. 9a !ardoseli, !entru amerele frigorifiee u tem!eraturi interioare su!erioare valorii de 'HC , am!lasate la !arter si fara subsoluri,se e>e uta numai o i"olatie !erimetri a a !ardoselii u latimea de 1 m. In ontinuare se e>e uta un strat de

17

egali"are de beton slab armat, betonul de egali"are nu se va e>e uta !ana la !ereti, i de!artat u o distanta egala u grosimea i"olatiei !eretilor, in vederea reali"arii stratului ontinuu de i"olatie tenni a. Panta !ardoselii amerelor frigorifi e in vederea s urgerii a!ei se reali"ea"a !rin variatia grosimii stratului de beton de egali"are. Peste stratul de egali"are se e>e uta un strat de u"ura are la interse tia u ten uiala interioara a !eretilor va fi ontinuat u o s afa de etansare din iment. Pentru i"olarea !eretilor si a !lafoanelor se foloseste a material i"olant !olistirenul e>!andat, are are o buna re"istenta la a tiunea a!ei, dar !re"entand ateva de"avanta<e: I*e"istenta me ani a redusa5 IPun t de to!ire oborat :6'HC;5 ICoefi ient de dilatare termi a mare. Cara teristi i fi"i e ale !olistirenului: I Condu tivitate termi a: SP :','. # ','.&; T Am( 5 I Densitatea: UP :+' # +&; (gAm. 5 I Coefi ient global de s /imb de aldura: ( P ', + = ',& TAm+( . I densitatea flu>ului termi : V'P 6 TAm+ 5 I tem!eratura ma>ima de utili"are: )'HC.

+'

Pardoseala se i"olea"a u !la i de !luta e>!andata si im!regnata. Fste obtinuta din bu ati de !luta naturala u dimensiuni de . # 6 mm, !rin e>!andare la 0'' HC si im!regnare u rasini !ro!rii :!luta Su!ere>; sau u bitum :!luta As(o;. Cara teristi i fi"i e ale !lutei: I ondu tivitate termi a: SP :','0 # ','); TAm(5 I densitate U P :1&' # 1)'; WgAm. 5 I re"istenta me ani a la om!resiune: X P :.Y1'& # &Y1'&; 2Am+5 I oefi ient global de transfer termi : ( P :',0 # ',G; TAm+( 5 I densitatea flu>ului termi : Va P :11#1+; TAm+ . ,rosimea straturilor !eretilor si ondu tivitatile termi e ale materialelor a estora sunt: Pentru !ereti e>teriori:
1.

Ten uiala de iment: Z1P','+' m5 S1 P1,1)TAm(5 +. Strat de aramida: Z+ P'.+&' R 1,&P',.G& m5

+1

S+ P',GG.T Am(5 .. Ten uiala Z.P','+' m5 S.P 1,1)TAm(5 0. Bariera de va!ori Z0 P',''0 m5 S0 P',.06 TAm(5 &. Strat de i"olatie din !oliesteren: Z&PZi"5 S&P Si"P','.0 TAm(5 ). Ten uiala de iment: Z)P','+' m5 S)P1,1)TAm(5 *e"istenta termi a a !eretelui e>terior este:

*tP[ P Z1AS1 4 Z+AS+ 4

AS. 4 Z0AS0 4Z& AS& 4 Z)AS) P *tP ',&+ Lm+(ATM 5

++

Pentru !ereti des!artitori dintre amere sau dintre amere si uloare :


1.

Ten uiala de iment:

1P','+' m5 1P1,1) TAm(5


+.

Strat de aramida:

+P'.+&' m5 +P',GG. TAm(5


..

Ten uiala de iment:

.P','+' m5 .P1,1) TAm(5 0. Strat de i"olatie din !oliesteren:

0Pi"5 0P i" P','.0 TAm(5 &. Ten uiala de iment:

&P','+' m5 &P1,1) TAm(5 *e"istenta termiea a !eretelui interior este: *tP[ P Z1AS1 4 Z+AS+ 4
.

AS. 4 Z0AS0 4Z& AS& 4 Z)AS) P

*t P ',.G Lm+(ATM 5

+.

2u se a!li a bariera de va!ori la !eretii e>teriori ai amerelor u tem!eraturi interioare mai mari de #.HC, at si la !eretii des!artitori la are sensul flu>ului de aldura se !oate inversa, de i se !oate inversa si sensul difu"iei de va!ori. 2u se a!li a bariera de va!ori intre straturile de material i"olant. Pentru !ardoseala : 1.Strat de u"ura: Z1P','.' m5 S1P1,'0G TAm(5 +.Strat de egali"are din beton slab armat: Z+P','6 m5 S+P',0 TAm(5 ..Strat de i"olatie din !luta: Z.P Zi" m5 S.P Si"P '.'& TAm(5 0.Bariera de va!ori: Z0P',''0 m5 S0P',.06 TAm(5 &.Pla a de beton armat: Z& P','6 m5 S&P 1,0& T Am(5 ).Pla a de beton u re"istenta ele tri a:

+0

Z)P ','& m5 S)P 1,0& TAm(5 G.Strat de balast: ZGP ',+ m5 SGP ',6G TAm(5 6. Strat de !amant om!a t: Z6P ',& m5 S6P ',61+ TAm(5 *e"istenta termi a a !ardoselei este: *tP[ P Z1AS1 4 Z+AS+ 4 *tP *tP 1,1 Lm+(ATM
.

AS. 4 Z0AS0 4Z& AS& 4 Z)AS) 4ZGASG4Z6AS6

+&

+)

Pentru !lafon: 1. Stratul de u"ura:

Z1P'.'+ m5 S1P'.10 TAm(5 +. Pla a de beton armat:

Z+P'.'6 m S+P1.0& \Am(


..

Ten uiala de iment:

Z.P'.'+' m S.P1.1) \Am( 0. Bariera de va!ori

Z0P'.''0 m S0P'..06 \Am( &. Strat de i"olatie din !olistiren:

Z&PZi" m S&PSi"P'.'.0 \Am( 1. Ten uiala de iment:

ZGP'.'+ m SGP1.1) \Am( *e"istenta termi a a !lafonului este : *tP[ P Z1AS1 4 Z+AS+ 4 .AS. 4 Z0AS0 4 ZGASG *tP *tP'.G0 Lm+(A\M

+G

+6

)'( #alculul -rosimii izolatiei ,ri-ori,ice Pentru al ulul grosimii i"olatiei se foloseste metoda ado!tarii densitatii de flu> termi V. F>!erimental se ado!ta o densitate de flu> o!tim V': I !entru !olistiren : V'P1' \Am+ 5 I !entru !luta : V'P10 \Am+ ,rosimea i"olatiei frigorifi e se determina din relatia: L\Am+M Zi" PSi"L M LmM

unde: Zi" # grosimea stratului de i"olatie Si" = ondu tivitatea termi a a materialului i"olant L\Am+(M S!olistirenP'.'.0 \Am+( S!lutaP '.'01 \Am+( e = oefi ient de onve tie !e fata e>terioara a !eretelui L\Am+(M i = oefi ient de onve tie !e fata interioara a !eretelui L\Am+(M # suma re"istentelor termi e ale straturilor !eretelui,mai !utin i"olatia termi a Lm+(A\M Du!a al ularea grosimii i"olatiei a easta se standardi"ea"a la valoarea imediat urmatoare, a multi!lu de + :+',0',)' et ; L\Am+(M Stabilirea tem!eraturii e>terioare de al ul te te P '.0tm 4 '.)t- P +6HC tm P 17 LHCM # tem!erature medie lunara din luna ea mai alduroasa in ,alati t- P .0 LHCM # media tem!eraturilor ma>ime din luna iulie

+7

Pentru fie are su!rafata de transfer de aldura e determina s!atial frigorifi , diferentele de tem!erature se stabiles in fun tie de t 5 t Pte #ti LHCM unde: te LHCM = tem!erature aerului e>terior s!atiului frigorifi ti LHCM = tem!erature aerului din amera Pentru fie are su!rafata de transfer de aldura se delimitea"a s!atiul frigorifi , diferentele de tem!eratura se stabiles in fun tie de t : t Pte #ti LHCM 1nde: te LHCM P tem!eratura aerului e>terior s!atiului frigorifi ti LHCM P tem!eratura aerului din amera t se stabileste !entru fie are s!atiu frigorifi in !arte , astfel: I t P t = !entru !ereti e>teriori si !lafoane e sunt in a elasi tim! si a o!eris I t = (0,70,8) t = !entru !eretii are se!ara s!atiile ra ite :i"olate; de ele nei"olate are omuni a dire t u s!atiul e>terior:valori mai mi i, !entru refrigerare,iar ele mari, !entru ongelare;5 I t = (0,60,7) t = !entru !eretii are se!ara s!atiile ra ite de ele nera ite , dar are nu omuni a dire t u e>teriorul5 I t =0.4 t = !entru !eretii are se!ara s!atiile ra ite de ele nera ite , avand i"olatii termi e : amere frigorifi e are nu fun tionea"a, sasuri si uloare;5 t diferenta de temperatura dintre temperatura exterioara suprafetei de transfer de caldura si temperatura interioara spatiului fri orific. !ctiunea radiatiei solare asupra intensitatii transmiterii caldurii se considera cu aproximatie , asimiland efectul acestuia cu cel pro"ocat de o diferenta de temperatura suplimentara t# ce se adau a la t. $iferenta de temperatura t# se ia in consideratie numai la peretii exteriori si plafoane care sunt si acoperis pentru cladire % t# = 0HC pentru peretii exteriori orientati spre & % t# = ('(0)HC pentru peretii orientati spre ), *, +,), +,*% t# = ('HC pentru peretii orientati spre +-

.'

% t# = (('(8)HC pentru plafoane care sunt si acoperis. .entru pardoseli ase/ate pe sol , temperatura exterioara(a solului)su0 pardoseala se poate considera pentru se/onul cald. te=('HC tem!eratura solului la ba"a onstru tiei 5 te=0HC tem!eratura solului la o adan ime de .,& m sub nivelul solului: a" in are e>ista subsol;. Cal ulul grosimii i"olatiei Zi" si oefi ientul global de transfer termi (r sunt !re"entate in tabelul urmator:
Perete ti tC LHCM LHCM Denumirea in intei 2 S De!o"it !re!arate finite F V T P 2 S De!o"it arne !or 4 vita F V T P De!o"it ardei 4 gogosari 2 S F V #16 #16 #16 #16 #16 #16 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0) 0) 0) 0) 0) 0) +0 +0 +0 +0 +0 +0 +G +G +G +G ! t LHCM te LHCM i"olatia V' 1 '. ) 1 '. 0 1 '. 6 1 '. ) '. 0 '. 0 1 '. G '. ) '. ) '. ) 1 0) +G. ) 0) 16. 0 0) .). 6 +0 10. 0 7.) 7.) +0 1). 6 1). + 1). + 1). + +) +6 16. 0 +6 +G. ) +6 7.+ +6 16. 0 1.. ) 1.. ) +6 +'. 6 1G. + 1G. + 1G. + +G 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 0 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 0 1 ' 1 ' 1 ' 1 Si" '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'0 1 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. +& 1+ +& 6 +& # +& 1+ 6 6 +& # 1+ 1+ 1+ +& 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 '.& + '.. G '.& + '.. G '.G 0 1.1 '.& + '.. G '.. G '.. G '.G 0 1.1 '.. G '.. G '.. G '.& e i *t Zi" al ula t 1..+ G.) 1..+ 6.G 1&.0 G.G G.+ ..6 ..& ..& G.G 1.) '.&0+ '.&0+ '.&0+ '.G&) STAS 10 6 10 1' 1) 6 6 0 0 0 6 + ) ) ) 6 '.+). '.0'+ '.+). '.0&+ '.+0+ '.070 '.061 '.)6+ '.0+. '.0+. '.&1+ '.)G0 '.&&) '.&&) '.&&) '.0+0 (r

.1
' 1 ' 1 0 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 0 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 0 0 '.'. 0 '.'0 1 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'0 1 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'. 0 '.'0 1 + '.G 0 1.1 '.& + '.. G '.. G '.& + '.G 0 1.1 '.. G '.& + '.& + '.. G '.G 0 1.1

T P 2 S De!o"it rosii 4 astraveti F V T P 2 S Sala !re!arare !roduse finite F V T P

1 1 ) ) ) ) ) ) 1' 1' 1' 1' 1' 1'

+G +G ++ ++ ++ ++ ++ ++ 16 16 16 16 16 16

1 '. G 1 '. ) '. 0 1 1 '. G '. ) 1 1 '. ) 1 '. G

+) 16. 7 ++ 1.. + 6.6 ++ ++ 1&. 0 1'. 6 16 16 1'. 6 16 1+. )

+G 17. 7 +6 17. + 10. 6 +6 +6 +1. 0 +'. 6 +6 +6 +'. 6 +6 ++. )

+& # +& 1+ 6 +& +& # 1+ +& +& 1+ +& #

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

'.G66 ..)0 &.+ +.G ..+ &.+ ).& 1.& '.1.) '...6 '...6 '.1.) '.&&6 '.1)G

6 0 ) 0 0 ) 6 + + 0 0 + ) +

'.01G '.06. '.&6+ '.07+ '.&). '.&6+ '.&.0 '.)6) '.&&+ '.G.& '.G.& '.&&+ '.G0& '.7+0

)') 3eri,icarea izolatiei in vederea preintampinarii condensarii vaporilor pe ,ata calda a peretilor' De!unerea umiditatii din aer !e su!rafata unui or! este !osibila atun i and,venind in onta t u su!rafata or!ului, tem!eratura aeruilui atinge tem!eratura de roua.I"olatia termi a onstituie un mi<lo !entru inlaturarea a estui !ro es. Tinand seama de ara terul nestationar al regimului termi si introdu and un oefi ient de siguranta, se !oate folosi formula urmatoare: (O'.7& unde: 4 (Y

.+

m = oefi ient e tine seama de masivitatea !eretelui5 m P 1 = !entru !ereti u masivitate ma>ima mP1,1 = !entru !ereti u masivitate medie mP1,1& = !entru !ereti u masivitate mi a Pentru ]e se onsidera urmatoarele valori : ]e P )'8 !entru aerul e>terior si el de deasu!ra tavanului5 ]e P G'8 !e oridoare si s!atiile frigorifi e onsiderate a nufun tionea"a. Pentru al ule s#au onsideavalorile ele mai mi i !entru e, a"and in "edere situatia in care spatiile fri orifice nu functionea/a pe racre. .entru coeficientul lo0al de sc1im0 de caldura 2 au fost considerate "alorile 2r sta0ilite dupa ale erea rosimii i/olatiei termice.

S!atiul frigorifi

De!o"it !re!arate finite

De!o"it arne !or 4 vita

Perete ti 2 # 16 S # 16 F # 16 V # 16 T # 16 2 0

te +6 16. 0 +6 +G. ) +6 +6

]e ) ' G ' ) ' G ' ) ' ) '

tr +'. ) 1.. 1 +'. ) +1. 0 +'. ) +'. )

e +& 1+ +& 6 +& +&

(Y ..0 1 1.6 + ..0 1 1.) 0 ..0 1 &.+ .

(r '.+). '.0'+ '.+). '.0&+ '.+0+ '.061

.. S F V T 2 S De!o"it ardei 4 gogosari F V T 2 S De!o"it rosii 4 astravti F V T 2 S Sala !re!arare !roduse finie F V T 0 0 0 0 1 1 1 1 1 ) ) ) ) ) 1' 1' 1' 1' 1' 16. 0 1.. ) 1.. ) +6 1G. + 1G. + 1G. + +G +G +6 17. + 10. 6 +6 +6 +'. 6 +6 +6 +'. 6 +6 G ' G ' G ' ) ' ) ' G ' G ' ) ' ) ' G ' G ' G ' ) ' ) ' G ' ) ' ) ' G ' ) ' 1.. 1 6.1 6.1 +'. ) 7.& 1'. + 1'. + +'. 0 +'. 0 +0. . 1.. ) G.6 +'. ) +'. ) 1&. ) +'. ) +'. ) 1&. ) +'. ) 1+ 6 6 +& 1+ 1+ 1+ +& +& +& 1+ 6 +& +& 1+ +& +& 1+ +& ..G ) ..& 0 ..& 0 &.+ . 0.+ . 0.. 6 0.. 6 &.7 & &.7 & ).1 0 0.G ) 0.0 & ).. 0 ).. 0 &.0 6 7.. . 7.. . &.0 6 7.. . '.)6+ '.0+. '.0+. '.&1+ '.&&) '.&&) '.&&) '.0+0 '.01G '.&6+ '.07+ '.&). '.&6+ '.&.0 '.&&+ '.G.& '.G.& '.&&+ '.G0&

)'+ 3eri,icarea izolatiei termice la condensarea vaporilor in interiorul stratului de izolatie' 2ariera de vapori'

.0

1me"irea materialelor i"olatoare de!inde de umiditatea /igro o!i C, de !ermeabilitatea la va!ori, de infiltrarea de umiditate din diverse au"e. Coefi ientul de !ermeabilitate la va!ori ^i LgAm/PaM re!re"intC antitatea de umiditate e>!rimatC in grame, are tre e !rin 1 m+ su!rafatC de !erete, gros de 1 m, in tim! de 1 orC,in a"ul unei diferente de !resiune !artialC a va!orilor, !e ele douC fete, de 1 2Am+. _n tim!ul e>!loatCrii s!atiilor frigorifi e a!are un flu> de CldurC si unul de umiditate are difu"ea"C de la e>terior Ctre s!atiile res!e tive. Fenomenul de difu"ie a va!ori lor este determinat de diferenta dintre !resiunile !artiale ale va!orilor de a!C din aerul e>terior si el interior s!atiului frigorifi . Se im!une de i sC se efe tue"e verifi area i"olatiei termi e in e !riveste !osibilitatea de ondensare a va!orilor de a!C in interiorul a esteia in a"ul !eretilor neomogeni, a" on ret intalnit la !eretii frigoriferului. Va!orii de a!C are difu"ea"C !ot ondensa in interiorul i"olatiei in "ona de tem!eraturi situatC sub tem!eratura !un tului de rouC. In !lus, da C tem!eratura este negativC atun i va!orii de a!C se transforma in g/eatC are are oefi ientul de ondu tivitate termi C de 1'' ori mai mare de Dt al aerului us at. Prin fenomenul de ing/etare a va!orilor de a!C, volumul s!e ifi al a!ei reste, in Dt vor a!Crea eforturi interne e determinC distrugerea materialului !oros. AvDnd in vedere C se mCres !Ctnmderile de CldurC din e>terior, reiese ne esitatea evitCrii fenomenului de ondensare a va!orilor de a!C in interiorul i"alatiei. Verifi area la ondensare onstC in trasarea variatiei tem!eraturii in interiorul stratului de i"olatie, a!oi, in fun tie de a easta, se trasea"C urba de variatie a !resiunii va!orilor de a!C En stare de saturatie !K. De asemenea, se trasea"C urba !resiunii !artiale a va!orilor de a!C !`, En onditiile reale din stratul i"olant. _n a este al ule de verifi are se negli<ea"C re"istentele termi e si de tre ere a va!orilor !e su!rafata interioarC si e>terioarC a !eretelui, astfel C, atDt tem!eratura t> Dt si !resiunea !artialC !> varia"C liniar in interiorul stratului i"olant. Presiunea de saturatie !K varia"C du!C o lege logaritmi C a urmare a relatiei e e>istC intre !resiune si tem!eraturC. In a"ul in are urbele !` si !K se interse tea"C e>istC onditii favorabile de ondensare a va!ori lor de a!C in interiorul stratului i"olant. Partea din stratul de i"olatie in are se !rodu e ondensarea va!orilor de a!C se numeste "ona de ondensare. aona de ondensare onstituie entrul de ume"ire ontinuC al materialului i"olant. Pentru a im!iedi a formarea "onei de ondensare trebuie sa se redu a f1u>ul de va!ori e strabate !eretele, adi a sa se monte"e un strat su!limentar i"olant fata de difu"ia va!orilor de a!a.

.&

A est strat !oate sa redu a sau sa inlature "ona de ondensare, numai da a este am!lasat anterior stratului de i"olatie termi a,in sensul flu>ului de umiditate, sau altfel s!us, !e !arte alda a a estui strat. A est strat se numeste bariera de va!ori sau i"olatie /idrofuga. In bariera de va!ori are lo o s adere brus a a !resiunii !artiale a va!orilor, !resiune are, in stratul termoi"olant se inde!artea"a de urba de saturatie !K si in a est a", ondensarea va!orilor este e> lusa. *e"ulta unele re omandari in e>e utia lu rarilor de i"olatie si anume: in a"ul e>e utarii stratului de i"olatie tenni a din mai multe !la i se va evita li!irea !la ilor intre ele u strat gros de bitum :se vor li!i in !un te;, iar bariera de va!ori va fi on entrata numai !e !artea alda a i"olatiei. In situatia ontrara, and bariera de va!ori se am!lasea"a !e !artea re e a stratului termoi"olant, urba !resiunii !artiale a va!orilor in stratul de i"olatie se va de!lasa in sus si in a"ul interse tiei u urba !resiunii !artiale a va!orilor saturati se va !rodu e ondensarea. Absenta barierei de va!ori !e !artea re e a inve1isului termoi"olant rea"a onditii o!time !entru us area i"olatiei termi e in tim!ul e>!loatarii frigoriferului, in sensul a, umiditatea !atrunsa din diferite au"e in stratul de i"olatie va tre e liber s!re aerul amerei. In a"ul montarii barierei de va!ori !e ambele fete ale i"olatiei este ne esar a, in tim!ul montarii, sa se evite at mai mult ume"irea a esteia. Se determina !resiunile !artiale ale va!orilor de a!a !bs si !`) !e fetele stratului de i"olatie unde *`dif este re"istenta la difu"ia va!orilor de a!a a straturilor de !e fata e>terioara a i"olatiei termi e.Se determina !resiunile !artiale ale va!orilor !e fetele stratului de i"olatie.Se im!arte stratul de i"olatie in n straturi de grosimi egale si se al ulea"a tem!eraturile tbLiP1,+,.,0,%,:n41;M !e fetele a estor straturi si a!oi se determina !resiuni de saturatie ores!un"atoare. Se determina in ontinuare !resiunile !artiale !entru fie are strat in !arte.Se om!ara ele + urbe !c:>; si !b:>; trasate !e grosimea i"olatiei.

.)

-aterialul ales a bariera de va!ori trebuie sa aiba un oefi ient de !ermeabilitate la va!ori foarte mi , adi a re"istenta la !enetratia va!orilor de a!a sa fie foarte mare. F>em!lifi am in ontinuare modul de trasare a urbelor !c si !b onsiderand un !erete e>terior u stru tura de mai sus. Consider un !erete e>terior al de!o"itului de !re!arate finite : Pentru ten uiala e>terioara : Z1 P '.'+ m S1 P 1.1) \Am( ^1 P '.G&R1'#G (gAm/Pa Pentru aramida : Z+ P '.+& m S+ P '.GG. \Am( ^+ P 1.&R1'#G (gAm/Pa Pentru ten uiala din iment urat : Z. P '.'+ m S. P 1.1) \Am( ^. P '.G&R1'#G (gAm/Pa

Pentru bitum:bariera de va!ori;

.G

Z0 P '.''0 m S0 P '..06 \Am( ^0 P '.6)R1'#7 (gAm/Pa Pentru i"olatia din !olistiren : Z& P Zi"P'.10 m S& P Si"P'.'.0 \Am( ^& P ^i"P'. ++&R1'#G (gAm/Pa Pentru ten uiala din iment : Z)P'.'+ m S)P1.1) \Am( ^)P'.G&R1'#G (gAm/Pa

Se foloses e>!resiile urmatoare !entru densitatea flu>ului termi VL\Am+M: L\Am+M 1nde: *P *P0.). L\Am+(M 5 eP+& L\Am+(M 5 iP6 L\Am+(M 5 tPte#tiP+6#:#16;P0)3C *b = re"istenta termi a a straturilor de !e fata e>terioara a i"olatiei termi e este *bP P'.&.1L\Am+(M Tem!eraturile !e fata e>terioara t& si t) a i"olatiei termi e sunt determinate u urmatoarele relatii: t&Pt) # V :1Ae4*b; P +6 # 7.&7 :1A+&4'.&1.; P ++.) L3CM t)Pt& # V 4 i"Ai" P ++.) # 7.&7 4 '.10A'.'.0 P 1).6 L3CM

.6

*dif P *difP1&+0061+ Lm+/PaA(gM

4 1'G 4

R 1'G 4

R 1'7 4

R 1'G

9a te P +6 3C ores!unde !resiunea de saturatie a va!orilor !ceP.GG7 Pa iar la tem!eratura tiP #16 3C ores!unde !resiunea de saturatie !ciP+1. Pa.Presiunile !artiale !be si !bi se determina u relatiile: !beP ]e R !ce P '.) R .GG7 P ++)G Pa !biP ]i R !ci P '.7& R +1. P +'... Pa \ P :!be = !bi;A*dif P :++)G#+'...;A1&+0061+ P '.1.&. gAm+/ *bdif = re"istenta la difu"i va!orilor de a!a a straturilor de !e fata e>terioara a i"olatiei termi e5 *bdif P P R 1'G 4 R 1'G 4 R 1'G 4 R 1'7

*bdif P 6G&&7+0 Lm+/PaA(gM Presiunile !artiale ale va!orilor de a!a !e fetele stratului de i"olatie !b& si !b) se al ulea"a u relatiile urmatoare : !b& P !be = \ R *bdif P ++)G = '.1.&. R 1'#. R 6G&&7+0 P 1'6+ Pa !b) P !b& = \ R Zi"A^i" P 1'6+ = '.1.&. R 1'#. R R 1'#G P +0' Pa

Se im!arte stratul de i"olatie in G straturi de grosime + m fie are si se al ulea"a tem!eraturile ti !e fetele a estor straturi si a!oi se determina !resiunile de saturatie ores!un"atoare. Se determina !resiunile !artiale !entru fie are strat in !arte. t P t& = t) P ++.) # :#1).6; P .7.0 L3CM tAn P .7.0AG P &.)+ L3CM p5 = p5' p56 = (086 ,640 = 846 .a p57n = 84077 = (60.6 .a

.7

8n ta0elul urmator se pre/inta "alorile marimilor t , p5 , p9 in cele 8 suprafete plane din stratul de i/olatie. +trat ( 6 ;arim e t <3=> 66.6 (6.? 8 p9<.a> 676 (?4 : : p5 (08 ?6(. <.a> 6 8 : ((.: 6 ((4 ' 84(. 6 4 ' 6 7 8

'.74 0.(6 ,'.' ?(8 76: '66

, , ((.( (6.8 447 :04 :60. 640 8

76(. 60(. 48( 4 6

+e o0ser"a ca in orice sectiune p5@p9 nu se produce condensarea "aporilor de apa in interiorul stratului de i/olatie.

#%P"T!$U$ "3
ST%2"$" E% /E#ES% U$U" DE F "G S" % PUTE "$! F "G! "F"#E Se stabileste onsumul "ilni de frig !e intreg frigoriferul si !entru fie are En C!ere En !arte, luDndu#se En onsiderare ele mai nefavorabile onditii de lu ru: #tem!eratura aerului e>terior !entru luna ea mai aldC a anului5 #En Cr area ma>imC si simultanC a amerelor de ongelare si de de!o"itare5 # amerele ve ine elei Creia i se fa e al ulul ne esarului de frig sunt goale si au tem!eratura vestibulului sau a sasului.

0'

A este al ule determinC ne esarului de frig !e ategorii de onsumatori, gru!ati du!C tem!eratura erutC si !ermit stabilirea !uterilor frigorifi e En vederea !roie tCrii instalatiei. Pentru al ulele termi e sunt ne esare urmCtoarele: #!lanul frigorifenllui are a fost stabilit5 #dimensiunile amerelor: #tem!eraturile ne esare En fie are amerC5 #orientarea frigoriferului du!C !un tele ardinale5 # onditii limati e En lunile ele mai Clduroase !entru "ona geografi C res!e tivC. Consumul de frig se al ulea"C !entru +0 ore u relatia: dne P [d14 [d+ 4[d. 4 [d0 L(eA+0/M unde: [d1 # ne esarul de frig !entru a o!erirea !Ctrunderilor de CldurC !rin onve tie, ondu tie si radiatie din mediul En on<urCtor !rin !ereti, !ardoseli si tavane5 [d+ # ne esarul de frig te/nologi ongelare5 !entru !ro esele de rC ire, refrigerare si

[d. # ne esarul de frig !entru ventilarea amerelor frigorifi e u aer !roas!Ct are trebuie rC it si us at5 [d0 # ne esarul de frig re"ultDnd din onditiile de e>!loatare, a o!erirea Cldurii !rovenite din iluminat, din fun tionarea motoarelor, Cldura !rovenitC de la !ersoanele are mani!ulea"C !rodusele, Cldura datoratC des /iderii usilor. Cara teristi ile a estor sar ini termi e onstau in urmCtoarele: #nu sunt onstante in tim!: valorile [d1 si [d. de!ind de tem!erature aerului e>terior, fiind ma>ime vara. Valoarea [d+ de!inde de !erioadele anului Dnd intre!rinderile res!e tive introdu marfa e trebuie ongelatC. Valoarea [d0 de!inde de onditiile de e>!loatare, fiind ma>imC En momentul in are amerele frigorifi e se En ar C sau se des ar C5 #nu !re"intC simultaneitate !entru valorile ma>ime, ni i "ilni , ni i !e

01

se"oane5 # ele mai mari valori dintre ele !atru om!onente le au [d1 si [d+5 #[d1, [d+ ,[d. !re"intC valori ma>ime in lunile ele mai Clduroase5 instalatiile frigorifi e trebuie dimensionate !entru onditiile ele mai defavorabile, um ar fi simultaneitatea valorilor ma>ime. +'& #!/SUMU$ DE F "G 56& Se determinC !entru fie are s!atiu En !arte u relatia: [d1 P [SI ( I :t 4 t* ; +0 I .,) L(eA+0/M unde: S # re!re"intC su!rafata !eretilor, a !ardoselii si a !lafonului ores!un"Ctor fie arui s!atiu frigorifi in !arte in m+. Ca su!rafatC de transfer se va onsidera su!rafata e>terioarC a !erimetrului i"olat tenni 5 ( # re!re"intC oefi ientul global de transmitere a Cldurii !rin onve tie, ondu tie si radiatie !rin !ereti, !lafon si !ardosealC :toate i"olate termi ; in \ A :m+grd.;. Valoarea e>a tC a mCrimii ( se stabileste du!C i"olarea termi C a s!atiilor frigorifi e tinDnd ont de stru tura si !o"itia su!rafetelor delimitatoare, u relatia: L\Am+(M unde: e, i # oefi ienti !artiali de transfer termi !rin onve tie la fata e>terioarC a su!rafetei i"olate termi si res!e tiv la fata interioarC. Valorile re omandate !entru e si i sunt u!rinse in limitele 6 ... +7 \ A :m+ (;. [ # re!re"intC re"istenta termi C a straturilor om!onente !eretelui, !lafonului si a !ardoselii5 Pentru a vom onsidera valorile reale (r, determinate du!C alegerea grosimilor de i"olatie reali"ate !ra ti . t # re!re"intC diferenta de tem!eraturi dintre tem!eratura e>terioarC su!rafetei de transfer tenni onsideratC si tem!eratura interioarC s!atiului frigorifi .

0+

Diferenta de tem!eraturC t* se ia En onsideratie numai la !eretii e>teriori si la !lafoane are sunt si a o!eris !entru lCdire. InCltimea s!atiilor frigorifi e este 0,+ m. Valoarea mCrimii [d1 la a!arate se obtine !rin Ensumarea flu>urilor alori e !rin toate ele ) su!rafete delimitatoare. 9a stabilirea valorii mCrimii [d1 !entru om!resoare se onsiderC doar unul dintre flu>urile alori e !rin su!rafetele e se!arC s!atiile frigorifi e ve ine. Pentru a!aratele de rC ire din s!atiile frigorifi e se onsiderC situatia ea mai grea !entru fie are s!atiu in !arte, res!e tiv C s!atiile ve ine nu sunt rC ite.

Cal ulul valorilor mCrimii [d1 este !re"entat tabelul urmCtor: S!atiu Per Dimensiu S (r t t* d1 + + frigorifi ete ni Lm L\Am Lgrd Lgrd L(eA+0 M (M M M /M A B LmM LmM De!o"it 2 '.+). 0) ' !re!arate S '.0'+ +G.) # finite F '.+). 0) 6 V '.0&+ 16.0 # T '.+0+ 0) 1& P '.070 .).6 # De!o"it 2 '.061 +0 ' arne S '.)6+ 10.0 # !or 4 F '.0+. 7.) # vita V '.0+. 7.) #

[d1 L(eA+0 /M

d1C L(eA+0/ M

0.

De!o"it ardei 4 gogosari

De!o"it rosii 4 astraveti

Sala !re!arare !roduse finite

T P 2 S F V T P 2 S F V T P 2 S F V T P

'.&1+ '.)G0 '.&&) '.&&) '.&&) '.0+0 '.01G '.06. '.&6+ '.07+ '.&). '.&6+ '.&.0 '.)6) '.&&+ '.G.& '.G.& '.&&+ '.G0& '.7+0

+0 1).6 1).+ 1).+ 1).+ +) +) 16.7 ++ 1..+ 6.6 ++ ++ 1&.0 1'.6 16 16 1'.6 16 1+.)

1& # ' # # 6 1& # # # # 6 1& # # 1& 6 # 1& #

In tabelul urmator se !re"inta re"ultatele al ulului de ne esar de frig !entru a o!erirea !atrunderilor de aldura, atat !entru om!resoare at si !entru a!arate , !entru fie are s!atiu ra it. S!atial frigorifi D.!roduse finite D. arne D. ardei 4 gogosari D. rosii 4 astraveti Sala !re!arare [d1a L(eA+0/M [d1C L(eA+0/M

+'( #onsumul de ,ri- tehnolo-ic [d+ Se stabileste folosind relatiile generale de al ul :

00

d+C P mRL:/i#/f; 4 +6..& R mM4dr L(eA+0/M 1nde: m = antitatea de !roduse introduse in s!atiul de refrigerare L(eA+0/M5 /i si /f = re!re"inta ental!iile ores!un"atoare tem!eraturii initiale a !rodusului ald, res!e tive tem!eraturii finale a !rodusului ra it5 m = re!re"inta !ierderile !rin des/idratare a !roduselor dr = re!re"inta antitatea de aldura dega<ata !rin rea tiile bio /imi e. Pentru de!o"itele de refrigerate si ongelate [d+ P '. +') #onsumul de ,ri- [d. pentru ventilarea spatiilor A est onsum se ia in onsiderare la de!o"itele de refrigerate are se ventilea"a.Se stabileste u relatia : d. P v R a R Ui:ie> = ii ; L(eA+0/M 1nde: v = volumul amerelor ventilate Lm.M a = s /imburi !e "i 5 a P +%0 !entru de!o"itele de arne si de!o"itul de ardei 5 a P 0%) !entru de!o"itul de rosii 5 Ui = densitatea aerului la tem!eratura interioara L(gAm.M Considerand umiditatea relativa ] P )'8 si tem!eratura t P +6 HC,re"ulta in a est a" ie> P )& (eA(g Pentru de!o"itul de arne onsumul de frig d. este : d. P G&.) R . R 1.1 R :)& # ..; P G76... L(eA+0/M Pentru de!o"itul de ardei si gogosari onsumul de frig d. este : d. P .G.6 R . R 1.1 R :)& = .7..; P .+'&.6 L(eA+0/M Pentru de!o"itul de arne onsumul de frig d. este : d. P .G.6 R . R 1.1 R :)& = .7..; P .+'&.6 L(eA+0/M +'+ /ecesarul de ,ri- [d0 pentru acoperirea peretilor in timpul e7ploatarii Se al ulea"a u o relatie a!ro>imativa : d0 P :',1%',0; R d1 L(eA+0/M !entru fie are s!atiu frigorifi in !arte. Admit : d0 P '.0 R d1

0&

*elatia se a!li a se!arat !entru [d0 la a!arate si res!e tiv [d0 la om!resoare.Stabilirea ne esarului de frig dne si a sar inii frigorifi e a instalatiei se fa e !e ba"a al ulelor termi e !re"entate in tabelul entrali"ator de mai <os: S!atiu frigorifi D. !re!arat e D. arne D. ardei4 gogosari D. rosii 4 astrave ti Sala !re!arar e Pentru stabilirea sar inii frigorifi e a instalatiei se gru!ea"a onsumatorii de frig !e niveluri de tem!eraturi si sisteme de ra ire. Sar ina frigorifi a a instalatiei se al ulea"a u relatia : f' P dne A :g R .)''; R 1.'& g = durata de fun tionare a om!resoarelor in ore g P +1 ore Pentru de!o"itul de !re!arate finite u ti P #16 HC si tem!erature de va!ori"are t' P #+6 HC : dne
a!

[d1L(eA+0 /M a!arat om!res e or

[d+ L(eA+ 0 /M

[d. L(eA+ 0 /M

[d0 L(eA+0 /M a!arat om!res e or

[dne L(eA+0 /M a!arat om!res e or

P 1G..++ L(eA+0 /M 5 dne

om!r

P 666).6 L(eA+0 /M

]'a! P dne a!A: g R .)''; R 1.'& P 1G..++ A :+1 R .)''; R 1.'& P ..0 (T ]' om!r P dne
om!r

A: g R .)''; R 1.'& P

P 1+.+ (T

0)

Pentru de!o"itele de refrigerare u ti P #16 HC si tem!eratura de va!ori"are t' P #6 HC : dne


a!

P 7'0).0 L(eA+0 /M 5 dne

om!r

P 666).6 L(eA+0 /M P 1+.0 (T P 1+.+ (T

]'a! P dne a!A: g R .)''; R 1.'& P ]' om!r P dne


om!r

A: g R .)''; R 1.'& P

#%P"T!$U$ 3
STUD"U$ 3% "%/TE$! DE "/ST%$%T"" F "G! "F"#E #!MP%T"2"$E #U D%TE$E DE P !"E#T% E' 3% "%/T% % :!entru amonia ; A 1: Instalatie frigorifi a in doua tre!te u o laminare : u subra irea li /idului de inalta !resiune; !entru reali"area !uterii frigorifi e f'1P.,0 L(TM la t'1P#+6HC. A +: Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifi e f'+P 1+,+ L(TM la t'+P#6HC. 3 % "%/T % 2 :!entru amonia ;

0G

B 1: Instalatie frigorifi a in doua tre!te u doua laminari !entru reali"area !uterilor frigorifi e f'1P.,0 L(TM la t'1 P#+6HC si f'+P 1+,+ L(TM la t'+P#6HC. 3% "%/T% # :!entru amonia ; C 1: Instalatie frigorifi a in doua tre!te u doua laminari !entru reali"area !uterii frigorifi e f'1P.,0 L(TM la t'1P#+6HC. C +: Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifi e f'+P 1+,+ L(TM la t'+P #6HC. 3% "%/T % D :!entru *++; D 1: Instalatie frigorifi a in doua tre!te !entru reali"area !uterii frigorifi e f'lP.,0 L(TM la t'1P#+6HC. D+: Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifi e f'+P1+,+ L( TM la t'+P#6HC.

1'& 3% "%/T% % 8pentru amoniac9 Al: Instalatie frigorifi C in doua tre!te u o laminare : u subrC irea li /idului de inaltC !resiune; !entru reali"area !uterii frigorifi e f'1P.,0 L(TM la t'1PP+6HC. S /ema si i lul teoreti al instalatiei este !re"entat in figura urmCtoare: Presiunile de lu ru: !'1PI,.10) LbarM , !(Pl 1,)7 LbarM5 Presiunea intermediara se al ulea"a u formula: !i P h!'1 R !(Ph1..10) R 11.)7P.,7+ LbarMPi ti P #+,& LHCM. *a!oartele de om!rimare sunt egale intre ele: @1 P@+P:!(A!'1;P+,76 si ores!und om!resoarelor u !iston.

06

Pentru starea 7 se admite tem!eratura t7Pt<40HCP#+,& HC ,iar !entru starea ) se admite tem!eratura t)P++HC.

Parametrii !entru !un tele ara teristi e i lului se !re"inta in tabelul urmator: -arimea 1 + +b . 6 0 0b & ) G 7 t LHCM #+6 0. .' #+.& #+.& G) .' .' ++ #+.& 1.& ! LbarM 1..10) ..7+ ..7+ ..7+ ..7+ 11.)7 11.)7 11.)7 11.)7 ..7+ 11.)7 v Lm.A(gM '.67 '..7 '.G. .'.+ '.''1&& '.1. '.1'7 '.'''1) '.''1)& '.'. '.''1)1 i L(eA(gM 1.0) 106& 10&& 1.GG 1'7 1&+7 1.7) +)0.G ++G ++G 1+G >L(gA(gM 1 # # 1 ' # 1 ' # '.1+ # Parametri determinati t !,s, !,t ! ! !,s t t !,t t,/ !,t

07

1'

#+6

1..10)

'.'7

1+G

'.11

t,/

S /imbarile energeti e s!e ifi e : V' P i1 = i1' P1.0) = 1+G P 1+17 L(eA(gM l 1 P i+ = i1 P 106& = 1.0) P 1.7 L(eA(gM l + P i0 = i. P 1&+7 = 1.GG P 1&+ L(eA(gM V*I P i+ = i+b P 106& = 10&& P 07 L(eA(gM VW P i0 = i& P 1&+7 = +)0,G P 1+)0,. L(eA(gM VSr P i& = i) P +)0,G = ++G P .G,G L(eA(gM Folosind e uatia de bilant termi !e va!ori"atorul V1 se determina debitul masi m1: m1 P ]'1AV' P ..0A1+17 P '.''+0) L(gAsM P 6.&& L(gA/M S riem e uatia de bilant termi !e B*I: m1 R i+ 4 m+ R i) Pm1 R i7 4 m+ R i. m+ P m1 R :i+b = i7;A:i. = i); P '.''+0) R :10&& # 1+G;A:1.GG # ++G; P '.''+6 L(gAsM m. P m+ = m1P'.'''.6 L(gAsM P 1..)6 L(gA/M Sar inile termi e ale a!aratelor si !uterile onsumate in a"ul om!rimarilor adiabati e reversibile : f( P m+ R VW P '.''+6 R 1+)0.. P ..&7 L(TM fSr P m+ R VSr P '.''+6 R .G.G P 7.&) L(TM f*i P m1 R V*i P '.''+0) R 07 P '.'G L(TM P1 P m1 R l 1 P '.''+0) R 1.7 P .7.'0 L(TM P+ P m+ R l + P '.''+6 R 1&+ P '.'0. L(TM Verifi am e uatia de bilant energeti !e intreaga instalatie : f*i 4 P1 4 P+ P f( 4 fSr 4 f*i f'1 4 P1 4 P+ P ..GG L(TM f( 4 fSr 4 f*i P ..G) L(TM De i bilantul energeti !e intreaga instalatie se verifi a. Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de <oasa !resiune : V1 P m1 R v1 P '.''+0) R '.67 P '.''+1 Lm.AsM P G.66 Lm.A/M Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de inalta !resiune : V+P m+ R v. P '.''+6 R '..+ P '.'''7 Lm.AsM P ..+G Lm.A/M Debitele de a!a de ra ire : maW P f(A: R taW; P ..&7A:0.16 R &; P '.1GG L(gAsM P )16 L(gA/M

&'

maS* P fS* A : R tS*; P '.1A:0.16 R 0; P '.''&7 L(gAsM P +1.&. L(gA/M ma*i P f*i A : R t*i; P '.'G A:0.16 R 0; P '.''01 L(gAsM P L(gA/M mat Pma( 4 maS* 4 ma*i P )&0.) L(gA/M Debitul volumi total de a!a ra ire : Vat P matAU P '.)&0) Lm.A/M Deoare e se om!ara intre ele variantele de instalatii si nu instalatiile om!onente , nu are sens al ulul randamentului energeti in a easta fa"a de al ul.

A+: Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifi e f'+ P 1+.+ L(TM la t'+P #6 HC S /ema si i lul teoreti al instalatiei

&1

Presiunile de lu ru : !' P ..1&&) LbarM , !(P11.)7 LbarM *a!ortul de om!rimare : / P !(A!' P ..G si ores!unde om!resoarelor u !iston.Se im!une tem!eratura agentului la iesirea din subra itor t0 P tai 4 +HC P +' 4 + P ++ LHCM Parametrii !entru !un tele ara teristi e i lului se !re"inta in tabelul urmator : -arimea 1 + +b . 0 & t LHCM #6 6) .' .' ++ #6 ! LbarM '..11&) 11.)7 11.)7 11.)7 11.)7 ..11&) v Lm.A(gM '..6& '.10 '.1'7 '.''1)6 '.''1)& '.'& i L(eA(gM 1.G1 1&&& 1.7) +)0.G ++G ++G >L(gA(gM 1 ' # 1 # '.11 Parametri determinati t t !,s t t t,/

S /imburile energeti e s!e ifi e : V' P i1 = i0 P 1.G1 = ++G P 1100 L(eA(gM l 1 P i+ = i1 P 1&&& = 1.G1 P 160 L(eA(gM VW P i+ = i. P 1&&& = +)0.G P 1+7'.. L(eA(gM VSr P i. = i0 P +)0.G = ++G P .G.G L(eA(gM Folosind e uatia de bilant termi !e va!ori"atorul V+, se determina debitul masi m: mPf'+AV' P1+,+Al100P','1') L(gAsMP.6,1) L(gA/M Sar inile termi e ale a!aratelor si !uterile onsumate in a"ul om!rimarilor adiabati e reversibile: fWP m # VWP'.'1') R 1+7',.P 1.,)G L(TM fSrP m # VSrP','1') # .G,GP',.7 L(TM PP m # l 1P'.'1') # 160P1,6& L(TM Verifi am e uatia de bilant energeti !e intreaga instalatie: f'+ 4 P P fW 4 fSr f'+ 4 P P 1+,+ 4 1,6& P 10,'& L(TM

&+

fW4 fSr P1.,)G 4 ',.7 P10,') L(TM De i bilantul energeti !e intreaga instalatie se verifi a. Debitul volumi as!irat de om!resoare: VP m = v1P'.'1') . ',.6& P ',''0+ Lm+AsMP 10,)7 Lm.A/M Debitele de a!a de ra ire: maWPfWA: R taW; P1.,)GA:0,16 = &;P ',)&0 L(gAsM P +.&0 L(gA/M maSrPfaSrA: R taSr; P',.7A:0,16 #0;P ','+. L(gAsM P 60 L(gA/M matP maW 4 maSr P+.&0460 P +0.6 L(gA/M Debitul volumi total de a!a ra ire: VatPmatAUP +0.6 Al'''P+,0.6 Lm.A/M In final vom sinteti"a re"ultatele obtinute !entru varianta A a>andu#ne in !rin i!al asu!ra a elor marimi are ontribuie la efe tuarea unei anali"e te/ni oe onomi e, om!arative intre toate variantele e vor fi studiate. Puterea totala ne esara om!rimarii: [PP',.0 4 ',0. 4 1,6& P +,6+ L(TM Sar inile termi e tot ale ale a!aratelor: [fWP.,&7 4 1.,)G P 1G,+) L(TM [fSrP',1 4 ',.7 P',07 L(TM [f*iP ','G L(TM Suma debitelor volumi e de agent as!irat de om!resoare, ne ofera o !rima informare asu!ra om!resoarelor ne esare in instalatie : [V P G.66 4 ..+G 4 10.)7 P +).+6 Lm./M Debitul total de a!a de ra ire : [Vat P '.)&0) 4 +.0.6 P ..'7+ Lm.A/M

&.

Se determina randamentul energeti !entru ansamblul de instalatii e om!un varianta A:

je> P je> P je> P GG.'0 8 Ta = tem!eratura mediului ambiant Ta P +G. 4 :+' 4 +&;A+ P +7&.& LWM T'1 P +G. = +6 P +0& LWM T'+ P +G. = 6 P +)& LWM P '.GG'0

&.+ 3% "%/T% 2 8pentru amoniac;

B1 instalatie frigorifi a in + tre!te u + laminari !entru reali"area !uterilor frigorifi e f'1 P ..0 L(TM la t'1 P #+6HC si f'. P 1+.+ L(TM la t'+ P #6HC S /ema de !rin i!iu si i lul teoreti al instalatiei :

&0

Presiunile de lu ru : !'1 P 1..10) LbarM la t'1 P #+6 HC !'+ P ..1&&) LbarM la t'+ P #6 HC !( P 11.)7 LbarM la t( P .' HC *a!oartele de om!rimare sunt egale intre ele : @1 P !'+A!'1 P ..0 @+ P !(A!'+ P ..G si ores!und om!resoarelor u !iston.

Parametrii !entru !un tele ara teristi e i lului se !re"inta in tabelul urmator: -arimea 1 t LHCM #+6 ! LbarM 1..10) v Lm.A(gM '.67 i L(eA(gM 1.0) >L(gA(gM 1 Parametri determinati t

&&

+ . 6 0 0b & ) G 7

+6 #6 #6 6) .' .' ++ #6 #+6

..1&&) ..1&&) ..1&&) 11.)7 11.)7 11.)7 11.)7 ..1&&) 1..10)

'.0& '..6& '.''1&. '.10 '.1'7 '.''1)6 '.''1)& '.'& '.1+0

10&G 1.G1 60 1&&& 1.7) +)0.G ++G ++G 60

# 1 ' # 1 ' # '.11 '.'7

!,s, t t !,s t t !,t !,/ !,/

Deoare e t+ O t( in instalatie nu se mai foloseste ra itorul intermediar *I. S /imburile energeti e s!e ifi e: V'1P i1 # i7P 1.0) = 60 P 1+)+ L(eA(gM V'+P i. # i6 P 1.G1 # 60 P 1+6G L(e A(gM 1 1P i+ # i1 P10&G = 1.0) P 111 L(eA(gM 1 +P i0 # i. P1&&& = 1.G1 P 160 L(eA(gM VWP i0 # i& P 1&&& # +)0,G P 1+7',. L(eA(gM VSrP i& # i) P +)0,G = ++G P .G,G L(eA(gM Folosind e uatiile de bilant termi !e va!ori"atoare1e V1 si V+ se determina debitele masi e m1 si m+: ml P f'1A V'1 P .,0A1+)+ P ',''+.G L(gA s M P 6,&& L(gA/M m+ P f'+AV'+ P 1+,+A1+6G P ',''70G L(gAsM P .0,1+ L(gA/M S riem e uatia de bilant termi !e ansamblul format din a!aratele B*I si V+: m1 I i+ 4 m. I iG 4 f'.Pml I i6 4 m. I i. m.PLf'+ 4 ml R :i+ # i6;MA:i. # iG; m.PL1+,+ 4 ',''+.G R :10&G#60;M A:1.G1 # ++G; P ','1.& L(gAsM P 06,) L(gA/M Sar inile termi e ale a!aratelor si !uterile onsumate in a"ul om!rimarilor adiabati e reversibile: fWP m. R VW P '.'1.& R 1+7',. P 1G,0+ L(TM fSr P m. R VSr P ','1.& R .6P',G L(TM P1 P ml R 1 1 P ',''+.G R 111 P ',+) L(TM

&)

P+ P m. R l + P ','1.& R 176 P +,)G L(TM Verifi am e uatia de bilant energeti !e intreaga instalatie: f'1 4 f'+ 4 P1 4 P+PfW 4 fSr f'1 4 f'+ 4 P1 4 P+P 16,1. L(TM fW 4 fSr P 16,1+ L( TM Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de <oasa !resiune: V1Pm1 R vl P ',''+.G R ',67 P ',''+1. Lm.AsM P 7,)G Lm.A/M Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de inalta !resiune: V+Pm. R v. P ','1.& R ',.6& P ',''&17 Lm.AsM P 16,G1 Lm.A/M Debitele de a!a de ra ire !entru a!aratele ra ite u a!a: maWPfWA: R taW; P 1G,0+A:0,16 I &; P ',6.. L(gAsM P .''1 L(gA/M maSrPfSrA: R taSr; P ',GA:0,16 R 0; P ','01 L(gAsM P 1&' L(gA/M matP maW 4 maSr P .''1 4 1&' P .1&1 L(gA/M VatP .,1&1 Lm.A/M Puterea totala ne esara om!rimarii: [P P ',+) 4 +,)G P +,7. L(TM Suma debitelor volumi e de agent as!irate de om!resoare: [V P 7,)G 4 16,G1 P +G,.6 Lm.A/M Se determina randamentul energeti !entru ansamblul de instalatii e om!un varianta A:

&G

je> P

je> P je> P G&.10 8

P '.G&10

Ta = tem!eratura mediului ambiant Ta P +G. 4 :+' 4 +&;A+ P +7&.& LWM T'1 P +G. = +6 P +0& LWM T'+ P +G. = 6 P +)& LWM 1') 3% "%/T% # 8pentru amoniac9 Cl : Instalatie frigorifi a in doua tre!te in doua laminari !entru reali"area !uterii frigorifi e f'1 P .,0 L(TM la t'1P # +6HC. Pentru starea ) se admite tem!eratura t)P++HC. S /imburile energeti e s!e ifi e: V'Pi1 = i7 P 1.0) = 1'7 P 1+.& L(eA(gM l 1 P i+ = i1 P 106& # 1.0)P 1.7 L(e A(gM l + P i0 = i. P 1&+7 = 1.GG P 1&+ L(eA(gM V*i P i+ = i+b P 106& = 10&& P .' L(eA(gM VW P i0 = i& P 1&+7 # +)0,G P 1+)0,. L(eA(gM VSr P i& = i) P +)0,G = ++G P .G,G L(eA(gM S /ema de !rin i!iu im!reuna u i lul teoreti

&6

Parametrii !entru !un tele ara teristi e i lului se !re"inta in tabelul urmator: -arimea 1 + +b . 6 0 0b & ) G 7 t LHCM #+6 0. .' #+.& #+.& G) .' .' ++ #+.& #+6 ! LbarM 1..10) ..7+ ..7+ ..7+ ..7+ 11.)7 11.)7 11.)7 11.)7 ..7+ 1..10) v Lm.A(gM '.67 '..7 '.G. '..+ '.''1&& '.1. '.1'7 '.'''1) '.''1)& '.'. '.1.+ i L(eA(gM 1.0) 106& 10&& 1.GG 1'7 1&+7 1.7) +)0.G ++G ++G 1'7 >L(gA(gM 1 # # 1 ' # 1 ' # '.1+ '.'7 Parametri determinati t !,s, !,t ! ! !,s t t !,t !,/ !,/

Folosind e uatia de bilant termi !e va!ori"atorul V1 se determina debitul masi m1: m1 P f'1AV' P .,0A1+.& P ',''+G& L(gAsM P 7,71 L(gA/M S riem e uatia de bilant termi !e B*I:

&7

m1 R i+ 4 m+ R iG P m1 R i6 4 m+ R i. m+ P m1 R :i+b R i6 ; A:i. = iG ; P ',''+G& R :10&& # 1'7; A :1.GG # ++G; P',''.+1 L(gAsM m+ P 11,&6 L(gA/M Sar inile termi e ale a!aratelor si !uterile onsumate in a"ul om!rimarilor adiabati e reversibile: fW P m+ R VW P ',''.+1 R 1+)0,. P 0,'G L(TM fSr P m+ R VSr P ',''.+1 R .G,G P ',1+ L(TM f*i P m1 R V*i P ',''+G& R .' P ','6 L(TM P1 P m1 R l 1 P ',''+G& R 1.7 P ',.6 L(TM P+ P m+ R l + P ',''.+1 R 1&+ P ',07 L(TM Verifi am e uatia de bilant energeti !e intreaga instalatie: f'1 4 P1 4P+PfW 4 fSr 4 f*i f'1 4 P1 4 P+ P .,0 4 ',.6 4 ',07 P 0,+G L(TM fW 4 fSr 4 f*i P 0,'G 4 ',1+ 4 ','6 P 0,+G L(TM De i bilantul energeti !e intreaga instalatie se verifi a. Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de <oasa !resiune: V1 P m1 R v1 P ',''+G& R ',67 P ',''+0& Lm.A/M P 6,61 Lm.A/M Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de inalta !resiune: V+ P m+ R v. P ',''.+1 R ',.+ P ',''1+ Lm.A/M P .,G6 Lm.A/M Debitele de a!a de ra ire: maW P fWA: R taW P 0,'GA:0,16 R &; P ',17& L(gAsM PG'+ L(gA/M maSr P fSrA: R taSr P ',1+A:0,16 R 0; P ',''G L(gAsM P+&,6. L(gA/M ma*i P f*iA: R ta*i P ','6A:0,16 R 0; P ',''& L(gAsM P 1G,+ L(gA/M mat P maW 4 maSr 4 ma*i P G0&,'. L(gA/M

Debitul volumi total de a!a ra ire:

)'

VatPmatAU P G0&,'.A1''' P ',G0& Lm.A/M Deoare e se om!ara intre ele variantele de instalatii si nu instalatiile om!onente, nu are sens al ulul randamentului e>ergeti in a easta fa"a de al ul. C+: Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifi e f'+P1+,+ L(TM la t'+P #6HC. Varianta C+ este identi a u varianta A+. In final vom sinteti"a re"ultatele obtinute !entru varianta C a>andu#ne in !rin i!al asu!ra a elor marimi are ontribuie la efe tuarea unei anali"e te/ni oe onomi e, om!arative intre toate variantele e vor fi studiate. Puterea totala ne esara om!rimarii: [P P ',.6 4 ',07 4 1,6& P +,G+ L(TM Sar inile termi e totale ale a!aratelor: [fW P 0,'G 4 1.,)G P 1G,G0 L(TM [fSr P ',1+ 4 ',.7 P ',&1 L(TM [f*i P ','6 P1',+0G L(TM Suma debitelor volumi e de agent as!irate de om!resoare ne ofera o !rima informatie asu!ra om!resoarelor ne esare in instalatie: [V P 6,61 4.,G6 4 10,)7 P +G,+6 Lm.A/M Debitul total de a!a de ra ire: [Vat P ',G0&4+,0.6 P .,16. Lm.A/M Se determina randamentul e>ergeti !entru ansamblul de instalatii e om!un varianta C: je> P

)1

je> P je> P G6.7) 8 Ta#tem!eratura mediului ambiant: Ta P +G. 4 :+'4+&;A+ P +7&,& LWM T'1 P +G. # +6 P +0& LWM T'+ P +G. = 6 P +)& LWM

P '.G67)

1'+ 3% "%/T% D 8pentru ((9 D 1 : Instalatie frigorifi a in doua tre!te !entru reali"area !uterii frigorifi e f'1 P .,0 L(TM la t'l P #+6HC. Presiunile de lu ru sunt: P'1 P 1,G60 LbarM la t'1 P #+6HC !( P11.7'6 LbarM la t( P .'HC. !i P h!'1 R !( Phl,G60 R 11,7'6 P 0,)'7 LbarM Pi ti P #+,& HC. *a!oartele de om!rimare sunt egale intre ele: @1P@+ P !(A!i P 0,)'7A1,G60 si ores!und om!resoarelor u !iston. Se utili"ea"a trei s /imbatoare de aldura de ti! regenerativ are vor introdu e trei grade de libertate.

)+

S /ema instalatiei si i lul teoreti

).

Fie are din ele trei regeneratoare de adura ontrlbuie u ate o e uatie de bilant energeti , introdu and insa ate doua ne unos ute :ental!iile in starile de iesire;. Trebuie sa im!unem trei stari : se admite o su!rain al"ire a va!orilor as!irati in trea!ta de <oasa !resiune !ana la tem!eratura de t1P #1&HC5

tem!eratura va!orilor as!irati in trea!ta a doua t.P 1' HC.

tem!eratura li /idului subra it la iesirea din subra itorul de li /id S*+ se onsidera: t1' P 6HC. Folosind diagrama lg !#i !entru *++ se determina ental!iile s!e ifi e !entru starile ara teristi e i lului: i1+ P &7+.61 L(eA(gM i. P )1+ L(eA(gM i1' P i11 P01' L(eA(gM i1 P )'+ L(eA(gM i0 P )0' L(eA(gM i6 P .7G L(eA(gM i+ P )+6 L(eA(gM i& P 0.).& L(eA(gM i7 P )'. L(eA(gM

Anali"a instalatiei in vederea efe tuarii al ului termi :


numarul de noduri: nP+ :21 si 2+ numarul de noduri distin te: n` P 1: 21 sau 2+ nod energeti : ne P 1: 21 sPG :V ,W ,S*1 ,S*+ ,S*. ,C1 ,C+ numarul total de e uatii distin te: nt P nb 4 ne 4 s P 1 4 1 4 G P 7 marimi ne unos ute: m1 , m+ , m. , / , i) , it , P1 , P+ ,fW. Din e uatia de bilant termi !e va!ori"ator se determina m1 :

m1PLf'1 A:i1+ = i11; P .,0A:&7+,61 # 01'; P ','16&7 L(gAsM P )),7& L(gA/M Din e uatia de bilant termi !e onturul a#a re"ulta m+:

)0

f'1 4 ml I i+ 4 m+ I i. P m1 I il 4 m+ I i. m+ P Lf'l 4 m1 R :i+ = i1;MA:i. = i&; P L.,0 4 ','16&7 R :)+6 # )'+;MA:)1+ # 0.),&; m+ P ','++1+ L(gAsM P G7,). L(gA/M m. P m+ = m1 P ','16&7 # ','++1+ P ',''.&L(gAsM P 1+,G L(gA/M Din e uatia de bilant termi !e S*. se al ulea"a i): m+ R :i& = i); P m1 R :i1 = i1+; i) Pi& # ml I :i1 # i+;Am+ P 0.),& # ','16&7A','++1+ R :)'+#&7+,61; i) P iG P 0+6,G L(eA(gM Din e uatia de bilant termi !e S*+ se al ulea"a iG: m. R:iGb # iG; Pm1 R :i) = i1'; iG` P iG 4 m1 I :i) = i1';Am. P 0+6,G 4 ','16&7A',''.& :0+6,G #01'; iGb P &+6 L(eA(gM Din e uatia de bilant termi !e S*1 se al ulea"a i+ : m1 R:i+b = i+; P m. R :i7 # iG; i+b P i+ # m. I :i7 # iG ;Am1 P )+6 # ',''.&A','16&7 R :)'. # &+6; i+b P )1.,6 L(eA(gM Verifi area e uatiei de bilant termi !e nodul 21: m1 I i+b 4 m. I i7 P m+ I i. m1 I i+b 4 m. I i7 P m+ I i. P ','16&7 R )1.,6 4 ',''.& R )'. P 1.,&.L(TM m+ I i. P ','++1+ I )1+ P 1.,&0L(TM Puterile ne esare om!rimarilor adiabati e: P1 P m1 I :i+ = i1; P ','16&7 I :)+6 # )'+; P ',06. L(TM

)&

P+ P m+ R :i0 # i.; P ','++1+ I :)0'#)1+; P ',)17L(TM Sar inile termi e ale a!aratelor s /imbatoare de aldura: fW P m+ I :i0 = i&; P ','16&7 I :)0' # 0.),&; P 0,& L(TM fSr1 P m1 I :i+ = i+b; P ','16&7 I :)+6 # )1.,6; P ',+)0 L(TM fSr+ P m1 I :i) = i1'; P ','16&7 I :0+6,G # 01'; P',.0G L(TM fSr. P m1 I :i1 # i1+; P ','16&7 I :)'+ # &7+,61; P ',1GL( TM Verifi area e uatiei de bilant energeti !e intreaga instalatie: f'1 4 P1 4 P+ P fW f'1 4 P1 4 P+ P .,0 4 ',06. 4 ',)17 P 0,& L(TM fW P 0,& L( TM Debitele volumi e as!irate de om!resoare: V1 P m1 I v1 P ','16&7 R ',+1& P ',''+7 Lm.AsM P 1',G Lm.A/M V+ P m+ I v. P ','++1+ R ',') P ',''1. Lm.AsM P 0,GG Lm.A/M Debitul de a!a de ra ire !entru ondensator: maW P fW A: R taW; P 0,&A:0,l6 R &; P ',+1& L(gAsM P GG& L(gA/M Va( P maW AU P GG&A1''' P ',GG&Lm.A/M D+: Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifi e f'+P1+,+ L(TM la t'+ P #6HC. S /ema si i lul instalatiei este !re"entat in figura de mai <os

))

Presiunile de lu ru sunt: !'+ P .,6'7 LbarM 1a t'. P #6HC si !( P 11,7'6 LbarM 1a t(P.'HC. *a!ortul de om!rimare: @ P !(A!'. P 11.7'6A..6'7 P .,1+ si ores!unde om!resoarelor u !iston. Subra itorul S* de ti! regenerativ !arti i!a u o e uatie de bilant termi , introdu and doua ne unos ute :i1 si i0;. Va trebui sa im!unem una din e1e doua stari ne unos ute:

se admite tem!eratura va!orilor su!rain al"iti tlP 1&HC.

Folosind diagrama lg !#i !entru *++ se determina ental!iile s!e ifi e !entru starile ara teristi e: i) P )'1,+1 L(eA(gM i1P )1) L(eA(gM i+ P )&1 L(eA(gM i. P 0.),& 1 L(eA(gM Din e uatia de bilant termi !e S* se al ulea"a i0: i0 Pi. # :i1 # i) ; P 0.).&1 # :)1)#)'1,+1; P 0+1.G+Pi& L(eA(gM S /imburile energeti e s!e ifi e: V'Pi) = i& P )'1,+1 = 0+1.G+ P 1G7,07 L(eA(gM

)G

l P i+ = i1 P )&1# )1) P .& L(eA(gM VWPi+ = i. P )&1 # 0.),&1 P +10,07 L(eA(gM Debitul masi si volumi as!irat de om!resoare: m Pf'+AV' P 1+,+A161,07 P ',')6 L(gAsM P +00 L(gA/M V1 P m Rv1 P ',')6 ',')1 P ',''0+ Lm.A/M P 1&,+ Lm.A/M Puterea ne esara om!rimarii adiabati e si sar inile termi e ale a!aratelor s /imbatoare de aldura : P P m I l P ',')6 R .& P +,.6 L(TM fW P m R V(P ',')6 R +10,07 P 10,&6 L(TM Verifi area e uatiei de bilant energeti !e intreaga instalatie: f'+4P P fW f'+4P P 1+,+ 4 +,.6 P 10,&6 L(TM fW P 10,&6 L(TM Debitul de a!a de ra ire !entru ondensator: maW P fWA : I taW; P 10,&6A:0,16 I &; P ',)7G L(gAsM P +&1+ L(gA/M Va( P +,&1+ Lm.A/M In final vom sinteti"a re"ultatele obtinute !entru varianta D, a>andu#ne in !rin i!al asu!ra a elor marimi are ontribuie la efe tuarea unei anali"e te/ni oe onomi e, om!arative intre toate variantele e vor fi studiate. Puterea totala ne esara om!rimarii: [P P ',06. 4 ',)17 4 +,.6 P .,06+ L(TM Sar inile termi e totale ale a!aratelor: [ fW P 0,& 4 10,&6 P 17,'6 L(TM

)6

Suma debitelor volumi e de agent as!irate de om!resoare ne ofera o !rima informatie asu!ra om!resoarelor ne esare in instalatie: [V P l',G 4 0,GG 4 1&,+ P .',)G Lm.A/M Debitul total de a!a de ra ire: [Vat P '.GG& 4 +.&1+ P .,16G Lm.A/M Se determina randamentul e>ergeti om!un varianta D:

!entru ansamblul de instalatii

Ta # tem!eratura mediului ambiant: Ta P +G.4:+'4+&;A+ P +7&,& LWM. T'1 P +G.#0'P+.. LWM , T'+ P +G. = .' P +0. LWM , T'.P +G. # 1'P+). LWM. je> P

je> P je> P )'.0& 8

P '.)'0&

Jbservatie: Com!arand varianta D !entru *++ u ori are varianta de amonia , se observa a utili"area agentului *++ este de"avanta<oasa. Se are in vedere fa!tul a *++ urmea"a sa fie inlo uit !rin alti agenti, in at se !oate a!re ia a fiind li!sit de sens studiul altor variante de instalatii u a est agent. In ontinuare !re"int un tabel entrali"ator e u!rinde datele variantelor in urma al ului teoreti .

)7

-arimea Varianta A B C D

[V Lm.A/M +).+6 +G..6 +G.+6 .'.)G

[P L(TM +.6+ +.7. +.G+ ..06+

je> L8M GG.'0 G&.10 G6.7) )'.0&

Agent Frigorifi 2@. 2@. 2@. *++

In urma anali"ei tabelului entrali"ator, fa ute asu!ra ara teristi ilor variantelor teoreti e ale instalatiilor, aleg varianta C a fiind ea are ores!unde el mai bine din !un t de vedere te/ni si e onomi onditiilor im!use !rin tema de !roie tare.

#%P"T!$U$ 3"

G'

#%$#U$U$ "/ #!/D"T"" E%$E %$ 3% "%/TE" !PT"ME DE "/ST%$%T"" "nstalatie ,ri-ori,ica in doua trepte cu doua laminari pentru realizarea puterii ,ri-ori,ice :;& 4)<+ =>?@ la t;& 4A(BC#

Anali"a are se im!une in a est a" onsta in onsiderarea unei entro!ii mai mari la sfarsitul om!rimarii e are lo in om!resor. In a"ul !ro esului teoreti s#a onsiderat om!rimarea adiabata reversibila, iar in a"ul !ro esului real om!rimarea va!orilor de urge du!a o adiabata ireversibila. De asemenea, vom onsidera a, om!resoarele as!ira va!ori su!rain al"iti si nu va!ori saturati us ati de !e urba limita >P 1.

G1

Ceea e se modifi a fata de instalatia al ulata anterior sunt ental!iile !un telor de as!iratie si de refulare ale om!resoarelor din trea!ta de <oasa si inalta !resiune. Starea 1t devine 1 , .t devine . . 9a fel starea + devine +r si 0 devine 0r. Celelalte stari nu se modifi a. Presiunile de lu ru: !'1P1,10) LbarM , !(P11,)7 LbarM5 Presiunea intermediara se al ulea"a u formula: !i Ph!'1 R!( P h1,.l0) R11,)7 P .,7+ LbarM Pi ti P #+,& Lgrd CM. *a!oartele de om!rimare sunt egale intre ele: @1P@+P:!1A!'1; P +,76 si ores!und om!resoarelor u !iston. Pentru starea 7 se admite tem!eratura t7Pti 4 0 HCP # +,& HC ,iar !entru starea ) se admite tem!eratura t)P++HC. Parametrii !entru !un tele urmator: -arimea 1t 1 + +b .t . 6 0 0b & ) G 7 t LHCM #+6 #16 &0 .' #+.& G.& #+.& 6& .' .' ++ #+.& #+6 ! LbarM 1..10) 1..10) ..7+ ..7+ ..7+ ..7+ ..7+ 11.)7 11.)7 11.)7 11.)7 ..7+ 1..10) ara teristi e v Lm.A(gM '.67 '.7+ '..6 '.G. '..0 '... '.''1&& '.10 '.1'7 '.'''1) '.''1)& '.'. '.1.+ i lului se !re"inta in tabelul i L(eA(gM 1.0) 1.)' 1&1+ 10&& 1.GG 1.76 1'7 1&&. 1.7) +)0.G ++G ++G 1'7 >L(gA(gM 1 # # # 1 # ' # 1 ' # '.1+ '.'7

S /imburile energeti e s!e ifi e: d'Pi1t = i7 P 1.0) = 1'7 P 1+.& L(e A(gM l sl P i+ = i1 P106& = 1.0) P 1.7 L(eA(gM

G+

l s+ P i0 = i. P 1&+7 = 1.GG P 1&+ L(eA(gM Admitem un randament intern al om!resorului: jadP',6 jad P lCs1AlCir1 de i lCir1P lCslA jad P 1.1A',6 P 1).,G L(eA(gM l irlP i+r # il de i i+rP i1 4 l irlP 1.)' 4 1).,G P 1&+.,G L(eA(gM jad P l s+AlCir+ de i l ir+P l s+A jad P 1&+A',6 P 17' L(eA(gM i0r P i. 4 l ir+ P 1.76417' P 1&66 L(eA(gM V*I P i+r # i+b P 1&+.,G # 10&& P )6.G L(eA(gM VW P i0r = i& P 1&66 = +)0.G P 1.+.,. L(eA(gM VSr P i& = i) P +)0,G# ++G P .G.G L(eA(gM Folosind e uatia de bilant termi !e va!ori"atorul V1 se detennina debitul masi m1: m1Pf'1AV' P .,0A1+.& P ',''+G& L(gAsMP7,71 L(gA/M S riem e uatia de bilant termi !e B*I: m1 I i+b 4 m+ I iG Pm1 I i6 4 m+ I i., m+ P ml R :i+b = i6;A:i.t # iG ; P ',''+G& R:10&& # 1'7;A:1.GG # ++G; P ',''.+1 L(gAsM m+ P 11.&6 L(gA/M Sar inile termi e ale a!aratelor si !uterile onsumate in a"ul om!rimarilor adiabati e reversibile: f( P m+ I VW P ',''.+1 I 1.+.,. P 0,+& L(TM fSr P m+ I VSr P',''.+1 I .G.G P',1+ L(TM f*I P m1 I V*I P',''+G& .)6,G P ',17 L(TM

G.

P1 P m1 I lCir1 P ',''+G& I 1)..G P ',0& L(TM P+Pm+ I lCir+ P ',''.+1 I 17' P ',)1 L(TM Intre starile 1t si 1 res!e tiv .t si . va!orii se in al"es , flu>urile !rimite din e>terior au urmatoarele valori: fP1P m1 I :i1 = i1t; P ',''+G& I :1.)' # 1.0); P ',')) L(TM fP+ P m+ I :i. = i.t; P ',''.+1 I :1.76 # 1.GG; P ','G L(TM Verifi am e uatia de bilant energeti !e intreaga instalatie: f'1 4 fPl 4 fP+ 4 P1 4 P+ P fW 4 fSr 4 f*I f'1 4 fPl 4 fP+ 4 P1 4 P+ P .,0 4 ',')) 4 ','G 4 ',0& 4 ',)1 P0,&7 L(TM fW 4 fSr 4 f*I P 0,+& 4 ',1+ 4 ',17 P 0,&) L(TM De i bilantul energeti !e intreaga instalatie se verifi a. Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de <oasa !resiune: V1 P m1 I v1P ',''+G& I ',7+ P ',''+&. Lm.AsM P 7.+ Lm.A/M Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de inalta !resiune: V+ P m+ I v.P',''.+1 I ',.0 P ',''1. Lm.AsM P 6,)6 Lm.A/M Debitele de a!a de ra ire: maW P fWA : I taW; P 0,+&A:0,16 I &; P ',+'& L(gAsM PG.G L(gA/M maSr P fSrA : I taSr; P ',1+A:0,16 I 0; P ',''G L(gAsM P+&,6 L(gA/M ma*i P f*iA : I ta*i; P ',17A:0,16 I 0; P ','11 L(gAsM P 0',7 L(gA/M mat P maW 4 maSr 4 ma*iP G.G 4 +&,6 4 0',7 P 6'.,G L(gA/M Debitul volumi total de a!a ra ire: Vat PmatAUP 6'.,GA1'''P ',6'.G Lm.A/ ).+ Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifi e f'+P1+,+ L(TM la t'+P#6 HC

G0

Presiunile de lu ru: !'P.,1&&) LbarM , !(P11,)7 LbarM . *a!ortul de om!rimare: @ P!(A!' P.,G si ores!unde om!resoarelor u !iston. Se im!une tem!eratura agentului la iesirea din subra itor t0Ptai4+HC t0P +'4+ P ++ LHCM

Parametrii !entru !un tele ara teristi e i lului se !re"inta in tabelul urmator: -arimea t LHCM ! LbarM v Lm.A(gM i L(eA(gM >L(gA(gM 1t #6 ..11&) '..6& 1.G1 1 1 + ..11&) '.0 1.7) # + 7. 11.)7 '.1) 1&6' # +b .' 11.)7 '.1'7 1.7) 1 . .' 11.)7 '.''1)6 +)0.G ' 0 ++ 11.)7 '.''1)& ++G # & #6 ..11&) '.'& ++G '.11

G&

S /imburile energeti e s!e ifi e: V' P i1t # i0 P 1.G1 = ++G P 1100 L(eA(gM 1Cs1Pi+ # i1P 1&6' # 1.7) P 160 L(eA(gM Admitem un randament intern al om!resorului: jad P ',6 jad P l s1AlCir1de i lCir1P l slA jad P160A',6P +.' L(eA(gM lCir1P i+r = i1 de i i+rP i1 4 lCir1 P 1.7) 4 +.' P 1)+) L(eA(gM VWP i+r # i. P 1&6' # +)0,GP1.1&,. L(eA(gM VSr Pi. = i0 P +)0,G # ++G P .G,G L(eA(gM Folosind e uatia de bilant termi !e va!ori"atorul V+ se determina debitul masi m: m P f'+AV' P 1+,+A1100 P ','1') L(gAsMP.6,1) L(gA/M Sar inile termi e ale a!aratelor si !uterile onsumate in a"ul om!rimarilor adiabati e ireversibile: fWP m R VWP ','1') R 1.1&,. P 1.,70 L(TM fSr P mR VSr P ','1') R .G,G P ',01 L(TM PP m R 1Cir1 P '.'1') R +.' P+,+. L(TM Intre starile 1t si 1 res!e tiv va!orii se in al"es , flu>ul !rimit din e>terior are urmatoarea valoare: fP1 P m1 R :i1 = i1t; P ','1') R :1.7) #1.G1; P ',+) L(TM

G)

Astfel intalnim urmatoarele valori in tabelul entrali"ator: Instalatia C1 f'1P..0 L(TM P1 P '.0& L(TM P+ P '.)1 L(TM fW P 0.+& L(TM fSr P '.1+ L(TM f*i P '.17 L(TM TIP m1P '.''+G& L(gAsM V1 P 7.+ Lm.A/M TIP m+ P 6'..G V+ P 6.)6Lm.A/M mat P 6'..G L(gA/M Vat P '.6'.G Lm.A/M Instalatia C+ f'+ P 1+.+ L(TM P1 P +.&1 L(TM fW P 1..70 L(TM fSr P '.01 L(TM TIP m1 P '.'1') L(gAsM V1 P 1&.+)Lm.A/M mat P +&1. L(gA/M Vat P +.&1. Lm.A/M

GG

#%P"T!$U$ 3""
%$EGE E% %P% %TE$! P "/#"P%$E< %UD"$"% E S" % M%S"/"$! 3% "%/T% # este formata din doua instalatii: C 1: Instalatie frigorifi a in doua tre!te u doua laminari !entru reali"area !uterii frigorifi e f'1 P .,0 L(TM la t'1P #+6HC. C+: Instalatie frigorifi a intr#o trea!ta !entru reali"area !uterii frigorifiee f'+P1+,+ L(TM la t'+P #6HC. E'& %le-erea aparatelor principale< a aparatelor au7iliare si a masinilor pentru instalatia ,ri-ori,ica #l a9 %le-erea compresoarelor Com!resoarele vor fi alese !e ba"a debitului volumi as!irat. Pentru aeeasta se al ulea"a oefi ientul de debit S: S P S1 R S+ R S. R S0 unde: Sl # oefi ient de debit e tine seama de e>istenta s!atiului mort5

S+ # oefi ient de debit e tine seama de s aderea !resiunii de as!iratie5 S+ P :!as! # !as!; A !as! S.# oefi ient de debit datorat in al"irii agentului de as!iratie5 S. P :',7) k ',77; S0 # oefi ient de debit datorat neetanseitatilor5 S0 P :',7) k ',77;

G6

Cal ulul oefi ient de debit e tine seama de e>istenta s!atiului mort S1: m # oefi ientul s!atiului mort , m P ','. ... ','6 , ado!tam m P ','& n`#e>!onentul !olitro!i al destinderii se al ulea"a u relatia : !1r R :v1r;n1 P !+r R :v+;n1 l : v1r A v+r;n1 P !+r A !1r n1 P ln:!+rA!1r; A ln:v1rAv+r; P ln:..7+A1..10);Aln :'.7+A'..G; P 1.+ re"ulta: S1P 1# ','& R L:..7+A1..10);1A1.+ # 1MP ',71'0 Pierderile de !resiune !rin laminare in su!a!ele om!resorului se a!re ia"a du!a datele e>!erimentale e>istente: !entru amonia : !aP:','. ... ','&;R!l si !rP:','& ... ','G;R!+. Ado!tam: !aP','0 R !1 P ','0 I 1,.10) P ','&+ si prP',') R P+ P ',') I .,7+ P',+. S+ P :1,.10) # ','&+;A1..10) P '.7) S. P S0 P ',7) S # oefieientul de debit total este : S P '.71'0 I '.7) I '.7) I '.7) P '.G7 Debitul volumi teoreti al om!resoarelor din trea!ta de <oasa !resiune este: VtP VefAS P 7,+A',G7 P 11,)& Lm.A/M Se alege un om!resor W7'+ u ilindreea orara V:iP 10,0 Lm.A/M. Debitul volumi teoreti al om!resoarelor din trea!ta de inalta !resiune este:

G7

VtP VefAS P 6,)6A',G7 P 1',76 Lm.A/M Se alege un om!resor W7'+ u ilindreea orara VtiP 10,0 Lm.A/M. Se al ulea"a gradul global de a o!erire u masini: a P L1 R 10.0 4 1 R 10.0 # :11.)&41'.76; M A :11.)& 4 1'.76; P '.10. a P 10..8 ,radul de a o!erire se in adrea"a in intervalul :' ... 1&;8 de i om!resoarele sunt bine alese. Prin i!alele ara teristi i ale om!resorului W7'+: I numarul de ilindri: + I diametrul ilindrilor: 7' LmmM I ursa !istonului: 7' LmmM I turatia om!resorului: +.' LrotAminM I ilindreea orara: 1) m 1,) Lm.A/M I !uterea motorului de antrenare: . L(TM I turatia motorului ele tri de antrenare: G&' LrotAminM I alimentare motor ele tri de antrenare: .>.6'A&' LVA@"M 09 %le-erea condensatorului' Consideram a ele doua instalatii vor avea ondensatorul, re"ervorul si subra itorul in omun, in a este onditii sar ina termi a a ondensatorului va fi: fW P 0,+& 4 1.,70 P 16,17 L(TM. Alegem ondensatoare multitubulare ori"ontale !entru are vom ado!ta un oefi ient global de aldura (P:G'' % 10''; T Am+W. Se negli<ea"a ra irea va!orilor su!rain al"iti refulati de om!resoare si admitem t(P.'HC, a!a de ra ire la intrarea in ondensator va avea o tem!eratura taiP+'HC iar la iesire taeP+&HC. Cal ulam diferenta medie logaritmi a de tem!eratura astfel : tma>P .' #+'P 1' grd tminP.'#+&P & grd tm P :tma> # tmin;Aln:tma> Atmin; P G.+1. grd

6'

Pentru oefi ientul global de aldura vom ado!ta o valoare de 6&' TAm+W si astfel vom determina su!rafata de s /imb de aldura a ondensatorului : fWP ( R S R tm S P fWA:( R tm ; P 1617'A:6&' R G.+1.; P 6,. m+ Se va alege un ondensator TC-J#1+,& fabri at 1a Te/nofrig C1u<#2a!o a u su!rafata de s /imb de aldura: 1+,& Lm+M c9 %le-erea su0racitorului Sar ina termi a a subra itorului va fi : fSr P',1+ 4 ',01 P ',&. (T5 Ca ti! de a!arat vom folosi un s /imbator de aldura teava in teava in ontra urent !entru are se re omanda: ( P :0)' ... G''; LTAm+WM Diferentele de tem!eratura la a!etele a!aratului sunt: tma> P ) grd5 tmin P + grd5 Diferenta medie logaritmi a de tem!eratura va fi: tm P :tma> # tmin;Aln:tma> Atmin; P :)#+;Aln:)A+; P ..)0 grd Consideram o valoare !entru ( P &'' LTAm+WM si determinam su!rafata de s /imb de aldura ne esara !entru subra itor: fSr P ( R S R tm Se alege un subra itor ti! Frigote/ni a SCC#l u su!rafata de transfer termie de 1 Lm+M d9 %le-erea rezervorului de amoniac: *olul re"ervoarelor utili"ate in onstru tia instalatiilor frigorifi e este fie de !reluare a diferentelor in um!lerea u li /id a va!ori"atorului la diferite regimuri, fie de inmaga"inare a agentului li /id din ea mai mare !arte a instalatiei in vederea revi"iilor, re!aratiilor sau uratirii de "a!ada a va!ori"atoarelor.

61

Fle se montea"a de regula in sala de masini sau in a!ro!ierea a esteia, in interiorul unei onstru tii usoare si ventilata natural. *e"ervorul trebuie sa aiba un volum sufi ient !entru a ole ta o antitate de li /id de :',. .. ',&; din antitatea de li /id are ir ula !rin instalatie in tim! de o ora. Cantitatea de agent li /id in re"ervor nu trebuie sa de!aseas a :+A. ... .A0; ma>imum ',6 din a!a itatea re"evorului. *e"ervoarele de amonia li /id sunt onfe tionate din tabla neagra, groasa de ) ... 1+ LmmM de forma unui ilindru in /is la ambele a!ete u funduri bombate. *e"ervorul este !reva"ut u stuturi !entru intrarea li /idului si iesirea lui, montarea indi atorului de nivel, eva uarea uleiului, su!a!e de siguranta, manometru, et . 1tili"am re"ervoare omune !entru ele doua instalatii. Debitul masi are ir ula !rin re"ervoare este: magPmC1 4 mC+ P ',''.+1 4','1') P ','1.61 L(gAsM P 07,G1 L(gA/M Volumul s!e ifi al ondensului la .'HC este vP1,)6 R 1'#. Lm.A(gM de i debitul volumi de li /id este: VPmag R v P 07,G1 R 1,)6R1'#. P ',1)G7 Lm.A/MP 1)G,7 LlA/M Presu!unand a re"ervorul !reia 0'8 din debit si a are un grad de um!lere de G'8 este ne esar sa aiba a!a itatea: VrP:l''AG'; R ',0 R VP: 0AG; R 1)G,7 P 7&,70 L1M Vom alege un re"ervor fabri at la I.1.P.S. # C/itila ti! *A#.'' e9%le-erea 0uteliei de racire intermediara: Buteliile de ra ire intermediara sunt re i!iente are se montea"a in adrul instalatiilor frigorifi e in doua tre!te de om!rimare, intre om!resoarele de <oasa !resiune si ele de inalta !resiune, avand rolul de a ra i va!orii refulati din trea!ta de <oasa !resiune, de se!arare a uleiului si uneori de subra ire a agentului frigorifi li /id. Se dimensionea"a al uland diametrul din onditia de limitare a vite"ei va!orilor in se tiunea libera !entru a nu se antrena !i aturi de agent frigorifi li /id.

6+

Vite"a va!orilor in se tiunea ilindri a a buteliei nu trebuie sa de!aseas a ',& LmAsM. Debitul volumi as!irat de om!resoarele din trea!ta de inalta !resiune este V+P6,)6 Lm.A/M. Consideram vite"a va!orilor: \P',& LmAsM de i va re"ulta diametrul buteliei: d P h:0 R V+;A:..10 R \; P h:0 R 6.)6;A:..10 R '.& R .)''; P '.1++ LmM P 1++ LmmM Alegem o butelie de ra ire intermediara T*I # .G& fabri ata la Te/nofrig Clu<<2a!o a u diametrul virolei de .G& litri. *e"ulta vite"a va!orilor: \P h:0 R Vr;A:.,10 R \; P h:0R6,)6;A:.,10 R ',.G& R .)''; P ',171 LmAsM ,9 %le-erea separatoarelor de ulei: Se!aratoarele de ulei sunt a!arate are se montea"a !e refularea om!resoarelor, avand rolul de se!arare a !i aturilor de ulei antrenate de va!orii de agent frigorifi . Se im!iedi a !atrunderea de ulei in ondensatoare si va!ori"atoare si !rin a easta se evita inrautatirea transmisiei de aldura a urmare a de!unerii uleiului !e su!rafetele de s /imb de aldura a a!aratelor. Jbisnuit, se e>e uta sub fonna unor vase ilindri e verti ale, amasile de ra ire u are sunt !reva"ute uneori, imbunatates efi a itatea se!ararii dar om!li a instalatia. Tot !entru imbunatatirea se!ararii, se obisnuieste a agentul frigorifi sa se introdu a in se!arator im!rimandu#i o mis are eli oidala in <os. Se!aratorele de ulei se dimensionea"a !entru o redu ere a vite"ei de la :7 ... 1'; LmAsM vite"a de urgere !rin ondu te !ana la :',6 ... 1; LmAsM: diametrul se!aratorului re"ulta de . ... & ori mai mare de it diametrul ma>im al ondu telor. Cantitatea de ulei retinuta in se!arator re!re"inta el !utin G'8 din antiatea de ulei antrenata de om!resor. Du!a eva uarea lui din se!arator, a esta se de antea"a si se filtrea"a, fiind !ro!iu :du!a inlaturarea umiditatii; !entru o noua intrebuintare. Se utili"ea"a se!aratoare de ulei !entru fie are om!resor. Trea!ta de <oasa !resiune: Se utili"ea"a un om!resor W7'+ u ilindreea orara VtiP1) Lm.A/M. Debitul masi este m1P',''+G& L(gAsM.

6.

Volumul s!e ifi in starea de refulare este v+rP',& Lm.A(gM 5 debitul volumi refulat de om!resor este: Vr P m1 R V1r P ',''+G& R '.0 P ',''11 Lm.AsM. \P',7 LmAsM dP h:0 R Vr;A:..10 R \; Ph :0 R ',''11;A:..10 R'.7; P ','&7LmM Alegem un se!aratoar de tilei ti! TS1 1''. Trea!ta de inalta !resiune: Se utili"ea"a un om!resor W7'+ u ilindreea orara VtiP 1) Lm.A/M. Debitul masi este m+P',''.+1 L(gAsM. Volumul s!e ifi in starea de refulare este v0r P ',1& Lm.A(gM5 debitul volumi refulat de om!resor este: VrP m1 R v0r P ',''.+1 R ',1& P ','''06 Lm.AsM. \P',7 LmAsM dP h:0 R Vr;A:..10 R \;Ph:0 R '.'''06;A:..10 R '.7; P '.'.)& LmM Alegem un se!arator de ulei ti! TS1#1'' -9 %le-erea vaporizatoarelor: 2ivelul de tem!eratura t'1P #+6HC A est nivel de tem!eratura este ne esar !entru de!o"itul de !roduse !re!arate. 9a tem!eraturi de va!ori"are t'O#+'HC, !entru oefi ientul global de transfer de aldura se re omanda: (P1+LTAm+Wl Tem!eratura medie a aerului in de!o"it se onsidera #16HC .Diferenta medie de tem!eratura intre aer si agent este tmP 1'HC. Determinam su!rafata de s /imb de aldura !entru va!ori"ator f'1 P( R S R tm PiS P f'1A:( R tm; P:.,0 R 1''';A:1+ R 1'; P +6& Lm+M Alegem un ra itor de aer !entru amonia numarul 6. h 9%le-erea racitorului intermediar: are va fi !roie tat in a!itolul

60

Sar ina tenni a a a!aratului este f*iP ',l7 L(TM. Va!orii se ra es de la tem!eratura t+rP60HC la tem!eratura t+b P.'HC ,iar a!a de ra ire se in al"este de la tem!eratura taiP+'HC !ana la tafP+.HC. Variatia tem!eraturii agentilor este redata in diagrama t#S, de mai <os: tma> P )+ = +. P .7 HC tmin P .' = +' P 1' HC tmed P :tma> # tmin;Aln:tma> Atmin; P :.7 # 1';Aln:.7A1'; P +1.. grd Se !oate a!re ia o valoare a o!eritoare !entru oefi ientul global de transfer de aldura (PG& LTAm+WM. Su!rafata de s /imb de aldura: S P f*iA :( R tm; P :'.17 R 1''';A:G& R +1..; P '.+. Lm+M Se alege un s /imbator de aldura STT#1, avand su!rafata de transfer de aldura de 1 Lm+M. E'( %le-erea aparatelor principale< a aparatelor au7iliare si a masinilor pentru instalatia ,ri-ori,ica #( a9 %le-erea compresoarelor Com!resoarele vor fi alese !e ba"a debitului volumi as!irat. Coefi ientul de debit S P ',6 Debitul volumi teoreti al om!resoarelor este: VtP VefA S P 1&,+)A',G7 P +1,'G& Lm.A/M Se alege un om!resor W7'+ u ilindreea orara VtiP+6 m +,6 Lm.A/M. Se al ulea"a gradul global de a o!erire u masini: aP :1 R +6 # +1,'G&;A+1.'G& P'+.0 a P +.,08 ,radul de a o!erire se in adrea"a in intervalul :' ... .';8 de i om!resoarele sunt bine alese.

6&

09 ale-erea vaporizatoarelor 2ivelul de tem!eratura t'+P #6HC Pentru amerele de refrigerare u !uterea frigorifi a de f'+P 1+,+ L(TM folosim ra itoare de aer formate din !anouri PTA. Pentru amera de refrigerare se re omanda (P1& LTAm+WM si admitem o diferenta medie de tem!eratura tmP 1'HC. Su!rafata de s /imb de aldura este: f'+P (R SR tm Pi S P f'+A: ( R tm; P :1+,+ R1''';A:1& R 1'; P 61...Lm+M Alegem elemente PTA#1''>1>1,& u urmatoarele ara teristi i: I su!rafata de s /imb de aldura: 6,. Lm+M I lungimea ser!entinei: &,'+0 LmM I numar de ari!ioare: 1&' I greutate: &' L(gM I lungime: 1G'' LmmM I inaltimea: .'' LmmM Se al ulea"a numarul de elemente !entru nP61,..A6,.P7,G7. amerele de refrigerare:

Se alege nP1' elemente PTA !entru amerele de refrigerare. E') #alculul si ale-erea conductelor A easta se fa e u a<utorul e uatiei de ontinuitate im!unand vite"a de urgere. m P U R n R :di+A0; R \ L(gAsM Pi di P h:0m R v;A: n R \; LmM Intervalele in are trebuie sa se in adre"e vite"a sunt:

6)

# !entru agent in stare de va!ori: #la as!iratie L1' % +'M LmAsM #la refulare L1+ % +&M LmAsM # !entru agent in stare de li /id: L',& ... 1,&M LmAsM *e al ularea vite"ei fluidului se va fa e u urmatoarea relatie: \ P :0m R v;A:n R di+; Cal ulul si alegerea ondu telor !entru instalatia frigorifi a Cl Pentru trea!ta de inalta !resiune
#

9a as!iratie di P h:0 R +.G& R 1'#. R '...;A:..10 R 1'; P

'.'1'G LmM Se ado!ta diP'.'11 LmM Se alege teava f1& > +:


#

9a refulare di P h:0 R +.G& R 1'#. R '.10;A:..10 R 1); P '.')+ LmM

Se ado!ta diP','G LmM Se alege teava f 1' > 1,&5 Pentru trea!ta de <oasa !resiune
#

9a as!iratie di P h:0 R ..+1 R 1'#. R '.7+;A:..10 R 1'; P '.'170 LmM

Se ado!ta diP','+ LmM Se alege teava f+& > +,&5


#

9a refulare di P h:0 R ..+1 R 1'#. R '..6;A:..10 R 1); P '.'7+ LmM

Se ado!ta diP'.'1 LmM Se alege teava f10 > +5

6G

Cal ulul si alegerea ondu telor !entru instalatia frigorifi a C+


#

9a as!iratie di P h:0 R '.'1') R '.0;A:..10 R 1'; P '.'+0. LmM

Se ado!ta diP','+& LmM Se alege teava f.' > +,&5

9a refulare di P h:0 R '.'1') R '.1);A:..10 R 1); P '.'1+. LmM

Se ado!ta diP','1. LmM Se alege teava f1) > 1.&:

66

#%P"T!$U$ B
P !"E#T% E% U/U" %#"T! DE %E #U 3%P! ".% E D" E#T%' Vaporizatoarele sunt masini frigorifi e in are agentul frigorifi fierbe !e ba"a aldurii !reluate de la mediul ra it. Va!ori"atoarele se lasifi a : Du!a natura agentului ra it:

1. Va!ori"atoare !entru ra irea agentului intermediar sau a fluidelor te/nologi e +. Va!ori"atoare !entru ra irea !entru ra irea aerului sau a !roduselor ga"oase .. Va!ori"atoare !entru ra irea !entru ra irea !roduselor solide sau onsistente 0. Va!ori"atoare !entru ondensarea unor va!ori:W#V; Du!a gradul de um!lere u agent

1. Va!ori"atoare u fun tionare ine ata +. Va!ori"atoare u fun tionare semiine ata .. Va!ori"atoare u fun tionare us ata Du!a ir ulatia agentului frigorifi

1. Va!ori"atoare u ir ulatie fortata +. Va!ori"atoare u ir ulatie naturala

67

Va!ori"atoarele are !re"inta interes in a est a" sunt ele !entru ra irea aerului. A estea la randul lor !ot fi lasifi ate in: Va!ori"atoare u va!ori"are dire ta u ventilator Va!ori"atoare u va!ori"are dire ta fara ventilator

*a itorul de aer studiat in a"ul nostru este un ra itor u va!ori"are dire ta. Fierberea !entru a est va!ori"ator este in interiorul tevilor iar agentul utili"at este amonia ul :*G1G;. Se vor urma toate eta!ele de al ul !entru a est ti! de a!arat. B'& #onsideratii -enerale despre a-entul ,ri-ori,ic Agentii frigorifi i sunt fluide are trans!orta in adrul unei instalatii frigorifi e aldura !reluata de la obie tul su!us ra irii atre mediul e>terior. 1tili"area unui agent frigorifi se fa e in funetie de !ro!rietatile termodinami e de gradul de !eri ulo"itate, de to>i itate si onsiderente e onomi e. Jri e substanta !oate fi onsiderata agent frigorifi , dar este ne esar a la tem!eraturi u"uale a easta sa aiba !resiuni de saturatie om!atibile din !un t de vedere te/ni . Agentul !entru ra itorul de aer studiat este amonia ul :*GlG; des!re are se vor fa e o serie de observatii in ele e urmea"a. Cerinte im!use agentilor frigorifi i. A este erinte sunt !re"entate sub o forma generala, valabila !e s ara larga !entru toti agentii frigorifi i. Din !un t de vedere fi"i : 1. tem!eratura normala de fierbere at mai s a"uta, astfel se !ot obtine tem!eraturi de va!ori"are at mai mi i :tnf se ia la !resiunea de G)' mm@g;, +. tem!eratura de solidifi are at mai s a"uta, se asigura un domeniu at mai larg de utili"are a agentilor res!e tivi, .. !resiunile de lu ru din instalatie, res!e tiv !resiunea de ondensare si ea de va!ori"are sa fie onvenabile :!( sa nu fie !rea mare deoare e ar re"ulta a!arate u !eretii !rea grosi, a" in are avem un onsum de metal mare si !' sa nu fie mult

7'

sub !resiunea atmosferi a, a" in are in instalatie !atrunde aer si se inrautates onditiile de fun tionare ale instalatiei;, 0. diferenta :!(#!'; sa fie at mai mi a si ra!ortul !(A!' sa fie at mai mi , !entru a lu rul me ani onsumat sa fie at mai mi . 9a o om!rimare adiabati a 1#+: T+AT1:!+A !1 ;:( #1;( u at ra!ortul de om!rimare este mai mare u atat mai mare este si tem!eratura la sfarsitul om!rimarii, eea e du e la in al"irea ilindrilor, si de i la !eri olul a!rinderii uleiului de ungere si la gri!area om!resorului. Presiunile de ondensare si de va!ori"are sunt determinate de tem!eraturile de lu ru :e uatia Cla!e?ron Clausius;: In !Pa4bAT4 #T4 ... unde a,b, ,# onstante. Cu resterea tem!eraturii normale de fierbere , marimile !(, !' ,:!( = !'; s ad ,dar !(A!' reste. &. !un tul riti !entru agentii res!e tivi sa fie at mai de!artat de onditiile de lu ru din instalatie. T rAT2FP1,+ .. .l,6 :numarul lui ,uldberg; ). oefi ientii mari de ondu tibilitate termi a si de onve tie !entru utili"area unor su!rafete de s /imb de aldura at mai reduse. G. vas o"itatea agentilor frigorifi i sa fie at mai mi a !entru a nu avea !ierderi mari de !resiune la ir ulatia lor !rin ondu te. In a elasi tim! o vas o"itate !rea redusa ontribuie si la un s /imb mai bun de aldura. 6. volum s!e ifi mi al va!orilor !entru a obtine o !utere frigorifi a volumi a at mai mare VvPV'Av :frigul !rodus de 1 m. va!ori de agent as!irat de om!resoare;. Da a Vv este mare re"ulta debite mi i de agent frigorifi ir ulat in instalatie, om!resoare si tubulaturi mi i. Volum mi !resu!une masa mole ulara mare de i re"ulta a se !ot utili"a efi ient turbo om!resoare si turbodetentoare. 7. e>!onent adiabati mi # re"ulta a tem!eratura la sfarsitul om!rimarii sa fie mai redusa :!ot fi folosite ra!oarte mari de om!rimare;. 1'. re"istenta de stra!ungere ele tri a at mai mare. Din !un t de vedere /imi : 1. stabilitate a om!o"itiei /imi e in onditii de fun tionare a masinilor frigorifi e +. sa fie inerti fata de materialele u are vin in onta t

71

.. sa fie inerti fata de aer, a!a, uleiuri de ungere. Din !un t de vedere al e>!loatarii: 1. inofensivi fata de organismul uman si !rodusele u are vin in onta t :sa nu fie to>i i; +. sa nu aiba miros de"agreabil si sa nu fie inodor .. sa nu orode"e materialele metali e 0. sa nu fie inflamabil si e>!lo"ibil in ameste de ulei; u aerul sau alte substante :va!ori

&. sa !ermita u usurinta dete tarea si lo ali"area neetanseitatilor ). sa aiba o oare are solubilitate fata de a!a !entru evitarea do!urilor de g/eata si blo area instalatiei G. sa aiba solubilitate limitata fata de uleiurile de ungere !entru a avea su!rafete de s /imb de aldura urate, 6. sa se !ro ure usor la un ost s a"ut 7. sa nu aiba efe t negativ !entru stratul de o"on si sa nu ontribuie la efe tul de sera. Agentii studiati sunt: amonia ul :*G1G; si aerul. Amonia ul :2@.; a fost utili"at u su es a agent in intreaga lume !entru mai bine de un se ol. In multe tari, amonia ul este !rin i!alul agent !entru instalatiile de ra ire, ongelare si de!o"itare medii si mari si e>!erienta dobandita u a est agent este onsiderabila. Au fost de"voltate standarde, regulamente si legi in !rin i!al !entru !ro!ietatile to>i e si intr#o anumita masura inflamabile ale amonia ului, are, da a sunt urmate, asigura un inalt grad de !rote tie. Deoare e se astea!ta a im!ortanta amonia ului sa reas a si mai mult in viitor, este ne esara imbunatatirea in ontinuare a alitatii in !roie tarea, onstru tia si fun tionarea instalatiilor, si in informarea !ubli a.

7+

Din motive de !ret si de dis!onibilitate, amonia ul se !retea"a foarte bine !entru tarile in urs de de"voltare, deoare e multe tari au de<a o e>!erienta indelungata in folosirea amonia ului a agent frigorifi . 2oile te/nologii !entru amonia obtinute de tarile de"voltate trebuie !use la dis!o"itia tarilor in urs de de"voltare. Marimi termodinamice si proprietati caracteristice Cateva marimi fi"i e si termodinami e !entru 2@. sunt: -asa molara 1G.'. (gA(mol Tem!eratura normal a de fierbere #....HC Tem!eratura riti a 1...'HC Presiunea riti a 110.+ bar Tem!eratura de ondensare la +& bar &6.+HC Amonia ul este ara teri"at de urmatoarele !ro!rietati: Agent !e termen lung, rora de"avanta<e !entru stratul de o"on ol nu ontribuie la efe tul de sera Pretul este de ','0 din !retul estimat !entru *#1.0a si este dis!onibil in intreaga lume in antitati mari 5 Pro!rietati termodinami e e> elente. -ult mai efi ient de at /alo arburile in eea e !riveste CJP teoreti si efi ientele om!onentelor. 9a tem!eraturi de va!ori"areA ondensare de #.'HCA0'HC, i lul teoreti u amonia este u a!ro>imativ.#08 mai bun de at el u *#1+A*#++ si u G8 mai bun de at el u *#10.a. Diferenta dintre CJP#uri se mareste la resterea tem!eraturii de ondensare 5

Ca!a itatea frigorifi a volumetri a s!e ifidi L(eAm.M este a!ro>imativ egala u ea a *#++ si u 0'8 mai mare de at *#1+ si *#1.0a5

Pro!rietatile termofi"i e su!erioare om!arativ u /alo arburile. Sunt ne esare :si datorita ondu tivitatii termi e ridi ate; su!rafete de transfer de

7.

aldura mai mi i, iar dimensiunile tevilor si onsiderabil 5

om!onentelor !ot fi reduse

Tem!eratura de refulare si ra!ort de om!rimare ridi at. 9a tem!eraturi <oase de va!ori"are sunt ne esare doua tre!te de om!rimare. Ffi ienta energeti a se imbunatateste u .'#.&8 iar osturile initiale !ot reste u 1&#+'8 5 In om!atibil u u!rul si alia<ele sale in !re"enta umiditatii. In instalatiile noi, toate tevile, ventilele si armaturile trebuie fabri ate din materiale om!atibile. Tre erea la amonia este !osibila doar la instalatiile din otel si eventual u !arti din aluminiu. Datorita in om!atibilitatii u infasurarea motorului, trebuies folosite doar om!resoare des /ise . 2emis ibil u uleiul mineral. 2e esita un se!arator de ulei efi ient si sistem de intoar ere in om!resor. Poate fi folosit im!reuna u uleiurile minerale normale dar e>ista si lubrifianti solubili in amonia . Putin re omandat !entru om!resoarele entrifugale, datorita masei molare relativ reduse . To>i si u miros !uterni . J valoare limita to>i a de +&!!m este obisnuita, dar on entratia fatala minima ra!ortata este de ir a &'''!!m. -irosul ara teristi , usor de re unos ut la on entratii foarte mi i :mai !utin de 1'!!m;, furni"ea"a !osibilitati e> elente !entru remedierea din tim! a s a!arilor si inaintea atingerii on entratiei no ive sau fatale . Inflamabil si e>!lo"iv. 9imita minima de e>!lo"ie este de 1)8 din volum in aer us at, iar tem!eratura de a!rindere este de ).'HC. Datorita mirosului !uterni , este !utin !robabila atingerea unei asemenea on entratii si s#au semnalat foarte !utine a idente datorita in endiilor. Amonia ul, in muIte tari, nu este onsiderat un agent inflamabil ei este ara teri"at doar de to>i itatea sa. Aerul # a agent este utili"at in ondensatoarelor atmosferi e. Din !un t de vedere /imi , aerul !ur: I Are om!o"itie /imi a stabila in onditiile de fun tionare a masimilor. a"ul ra itoarelor de aer si a

70

I Fste inert fata de materialul metali Din !un t de vedere al e>!loatarii:

u are vine in onta t.

I inofensiv fata de organismul uman si !rodusele u are vine in onta t5 I nu are miros de"agreabil 5 I nu orodea"a materialele metali e5 I se !ro ura usor la un ost s a"ut5 I nu are efe t negativ !entru stratul de o"on si nu ontribuie la efe tul de sera. -A*I-I DF I2T*A*F a. Sar ina termi a : b. Agentul frigorifi : . Tem!eratura medie a aerului re e : d. 1miditatea relativa a aerului : e. Vite"a aerului in se tiunea ingustata : f. *a irea aerului : f' P ..0 L(TM Amonia ul tam P #16 LHCM 6' L8M ..& LmAsM ta P 0 LHCM

g. Diferenta medie de tem!eratura :tam # to P G ... 1' HC; tm*A P 1' LHCM /. Vite"a agentului frigorifi :','& ... ',1& mAs; : i. *a!ortul inaltimeAlatime al a!aratului :@AB; : <. -aterial teava : (. Diametru e>terior teava : 1. ,rosime !erete teava: \1 P 1 LmAsM ( P p L#M

otel,Sot P 0&.0 LTAm+(M de P +& LmmM Zt P +.& LmmM

7&

m. Ase"area tevilor : n. Pasul transversal de ase"are a tevilor : o. Pasul longitudinal de ase"are a tevilor : !. Ti! nervura : V. -aterial nervura : r. ,rosimea nervurii: s. Pasul nervurii :

oridor s1 P )' LmmM s+ P )' LmmM lamelara otel, otel,Sot P 0&.0 LTAm+(M Zn P '.& LmmM u P ) LmmM B'( #%$#U$U$ TE M"#

l. F uatiile de bilant termi si transfer de aldura. A este e uatii se vor s rie !rin negli<area transferului de aldura u e>teriorul, datorita fun tionarii a!aratului la un regim de tem!eraturi a!ro!iat de el al mediului ambiant. f ' P ms R
!s

R ts P ma R ia P Vs R s

+.Stabilirea regimului de tem!eraturi. Tem!eratura aerului la intrare este: tai Ptam 4 taA+ P #1640A+P #1) LHCM

Tem!eratura aerului la ieoire este: tae P tam = taA+ P # 16 # 0A + P #+' LHCM Cores!un"ator tem!eraturii de intrare a aerului si a umiditatii relative a aerului faiP6'8, din diagrama aerului re"ulta iaiP#10,+ L(eA(gM , >aiP','''G& L(gA(gM.

7)

!entru ta\ P t!i P #+& LHCM din diagrarna i#> re"ulta: >ae P ','''&6& L(gA(gM iae P #16,G L(eA(gM Tem!eratura de va!ori"are a agentului frigorifi : t' Ptam = tm*AP #16#1'P#+6HC. ..Stabilirea !ro!rietatilor termofi"i e ale fluidelor. Pro!rietatile termofi"i e la fluidelor de lu ru se vor stabili u a<utorul tabelelor de !ro!rietati u urmatoarele onsiderente:

aerul# fluidul ald # Ia tem!eratura medie tamP #1'HC. agentul frigorifi *1.0a # fluidul re e # la tem!eratura de va!ori"are t LHCM #+6 #16 U L(gAm.M )G0 1..61 S q Lm+AsM L(eA(gWM LTAm+(M 0.0G+ '.&06 '..0 R1'#. 1.''7 '.'+. 11.7 R 1'#.
!

t'P #+6HC -. Ag. 2@. Aer j LPa R SM +..0R 1'#) 1).. R1'#) Pr 1.7. '.G1

7G

Pro!rietatile termofi"i e ale fluidelor In fun tie de tem!eratura de va!ori"are a agentului frigorifi se iteste aldura latenta de va!ori"are !entru agentul frigorifi dat lv P 1.&0 L(eA(gM I debitul masi total de agent frigorifi : m1 P f'Alv P ..0A1.&0 P '.''+& L(gAsM I numarul a!ro>imativ de tevi de alimentare u agent frigorifi , notat u na na P :0R m1;AL:U1 R \1; R n R di+M P :0 R ',''+&;A)G0 R '.1 R ..10 R '.'++ P '16 Pi naP1 Lbu M I re al ulam vite"a masi a a agentului frigorifi : . U1 R \1 P:0R m1;Ana R n R di+ P :0 R '.''+&;A:1 R ..10 R '.'++; P G.7& LmAsM Pentru al ulul oefi ientului de onve tie de !artea agentului frigorifi se va lua in onsiderare un sistem de doua e uatii din are re"ulta e>!resia lui ag i P :'.'7)Adi; R hU R \ R Vs :1; Vs P I R :t!i = t1; :+; :1;,:+; Pi ag P &.+ LTAm+(M Pentru urgerea aerului !e un fas i ul de tevi u nervuri lamelare dis!use in oridor. al ulul riteriului *e?nolds

*el P :\1R de /l; A q1 P :..& R '.''7&;A:11.7 R 1'#);P +G6+ al ulul diametrului e /ivalent

de /l P L0 R :s # de; R :u = Zn;MAL+ R:s1 =de 4 u = Zn;M de /l P L0 R :'.') = '.'+&; R :'.'') = '.'''&;MAL+ R:'.') ='.'+& 4 '.'') = '.'''&;M de /l P '.''7& LmM

76

Deoare e nu se unoaste numarul randurilor de tevi in lungul urentului de aer se va al ula un oefi ient de onve tie mediu !entru "P:+k1'; la a est ra itor de aer. *elatiile matemati e utili"ate !entru a este determinari sunt:

9Ps+ R "5 2ulP C R *eln R :9Ade /l;m5 nP',0&4','')) R 9Ade /l 5

mP#',+64','6 R *elA1''' 5

AP ',&16 # ','+.1& R :9Ade /l; 4 ',0+& R 1'#. R :9Ade /l;+ # . R 1'#) R :9Ade /l;. 5

BPI,.)#',+0` *elAl'''5 CPARB5

1 P :2ul R S1;Ade /l Cu a este formule matemati e se va reali"a al ulul !re"entat in tabelul 1. a 9 9Ade /l A C n 2u1 i" + '.1+ 1+.). '.+6G. '.17 '.&. 1'.77 +).) 0 '.+0 +&.+) '.1&) '.1'.) '.)1 1'.6) +).+7 ) '..) .G.67 '.'6G '.'&G6 '.G 1+.'6 +7.+0 6 '.06 &'.& '.'0) '.'. '.G6 11.)0 +6.16

Coefi ientul mediu de onve tie !entru su!rafata nervurata va fi dat de formula: aP [i"AI P 11'..1A0 P +G.&G LTAm+(M Coefi ientul onventional de transfer de aldura este: ab P 1AL1A: a R r; 4 Z"AS" 4 * M P 1AL1A: 67.'7 R 1.1166; 4 '.'''G&A'.1G& 4 0.& R 1'#.M ab P +0.+) LTAm+(M

77

unde: r# oefi ient de !re i!itare5 r P 1 4 +66' R L:>ai 4 >ae;A:tai # tae;M P 1 4 +66'R L:'.'''G& 4 '.'''&6&;AL#1) =:#+';M r P 1.1166 Z" # grosimea stratului de g/eata sau "a!ada, Z" P Z"ma># :+ ... .; mm P ',''+G& # ',''+P ','''G& LmM5 Z"ma> P :u#Zn;A+ P :','') #','''&;A+ P ',''+G& LmM5 S" P '.1G& LTAm+(M * P0,& R1'#. Lm+(ATM este re"istenta termi a de onta t intre nervuri si teava. de a a a Tinand seama de influenta nervurilor se va reali"a o ore tie a oefi ientului onve tie de !artea aerului u formula: ore P ab R L:Sn1 R F R s 4 Sb1;AS'1M ore P 64.66 R L:1.'.). R '.)& R '.7++ 4 '.'G17;A'.'G6&M ore P +10.1& LTAm+(M

unde: S'1 # su!rafata neteda e>terioara a tevilor S'1 Pn R de P .,10 .','+& P','G6& Lm+AmM Sn1 # su!rafata nervurilor Sn1P :+Au; R Ls1 Rs+ = :n R de+;A0M P:+A'.''); R L'.') R '.'') = :n R '.'+&+;A0M Sn1P '.0110 Lm+AmM S'1P',0110Lm+AmM

Sb1 # su!rafata dintre nervuri !e teava de ba"a Sb1P L:n R de;AuM R :u = Zn; P L:..10 R '.'+&;A'.'')M R :'.'') = '.'''&;

Sb1P','G17 Lm+AmM F # efi ienta termi a a nervurilor unde !entru nervurile lamelare dis!use in oridor vom avea:

F P Lt/:m R /b;MA:m R /b; P Lt/:0),+. . ','+7; MA:0).+. R '.'+7;

1''

F P ',)& unde: m+ P:+ R ;A:Zn R Sn; P:+ R +0.+);A:'.'''& R 0&.&; Pi m P 0).+. /b P :deA+; R :U # 1; R:1 4 '.6'& R lgU; /b P :'.'+& A+; R :+.G0G) # 1; R :1 4 '.6'& R lg+.G0G); /b P '.'+7 U P 1.+6 R :BAde; R h:AAB; = '.+ P 1.+6 R :'.')A'.'+&; R h:'.')A'.'); #'.+ UP+,G0G) unde AP ma>:s1,s+; P',')5 BPmin:s1,s+; P',') s# oefi ient e tine seama de neuniformitatea transferului de aldura !e inaltimea nervurii.

sP 1 # ','&6 R :m R /b ; P 1# ','&6R :0),+. R ','+7; sP',7++ N # oefi ientul de nervurare este re omandat in fun tie de ti!ul de a!arat si de ti!ul nervurilor, in a est a" lamelare NP1'k+& u Ft',& ... ',)

0. Cal ulul densitatii de flu> termi . Densitatea de flu> termi de !artea aerului este data de formula: VaSi P :tam # t!i;AL:1Aa;R:diAde; 4 :ZmASm;R:+ R di;A:di 4de; 4 *iM VaSi P L#16 =:#+&;MAL:1A6(4.(';R:'.'+A'.'+&; 4 :'.''+&A0&.0;R:+ R '.'+;A :'.'+4'.'+&; 4 '.+ R 1'#.M VaSi P 1&71 LTAm+M S#au reali"at urmatoarele i!ote"e sim!lifi atoare: 1; s#a !resu!us a ra!ortarea oefi ientului de onve tie a s#a fa ut la su!rafata e>terioara a tevii netede. +; se va onsidera o re"istenta termi a interioara *iP:',1 ... ',+;R 1'#. Lm+(ATM Densitatea de flu> termi de !artea agentului frigorifi : VlSi P 1 R :t!i = t1;

1'1

VlSi P &.+ R L#+& # :#+6;M P 1&7G LTAm+M Se va utili"a o metoda a!ro>imativa a arei metodologie este urmatoarea: se fa e i!ote"a onform areia tem!eratura aerului in onta t u a!a !e !eretele tevii este a!ro>imativ egala u tem!eratura !eretelui interior al tevii, adi a ta\ u t!i. Cal ulul se desfasoara in fun tie de tem!eratura !eretelui interior al tevii t!i, iar valorile obtinute se tre in tabelul nr.+.

-arime t!i >a\ ia\ v >ae iae r ba m F a ore VaSi V1Si

1.-. 3C WgA(g (eA(g (eA(g va! WgA(g (eA(g # TAm+( m#1 # TAm+( TAm+ TAm+

#+) '.'''.+ #+&.. +G7G&''' '.'''&G& #17.. 1.117) +0.0G 0).07 '.). +1).6. 1G6+ )G6

Valoare #+& '.'''.7 #+0.1 +G&''''' '.'''&6& #16.G 1.1166 +0.+) 0).+. '.)& +10.1& 1&71 1&7G

#+0 '.'''0G #++.6 +&.6)''' '.'''&70 #16.+ 1.116. +0.'0 0&.G6 '.)7 +1+.)0 1+'G 1)+&

Prin re"olvarea e uatiei V1Si:t!i; P VaSi:t1; se obtin valorile lui V1Si si t!i. *e"ultatul !re"entat in tabelul + este V1Si P 1&70 TAm+ si t!i P +0.76 3C ).Cal ulul su!rafetei de transfer de aldura Su!rafata de s /imb de aldura al ulate este data de formula : Sib P f'AVSi P :..0 R 1'.;A 1&70 P +.1.G m+

#%P"T!$U$ "D %UT!M%T".% E% "/ST%$%T""$! F "G! "F"#E

1'+

F'& %specte principale privind automatizarea in tehnica ,ri-ului < de asemenea ridicat'
Din a este motive automati"area fun tionarii instalatiilor frigorifi e si a elementelor om!onente ale a estora a devenit indis!ensabila. Jri e sistem frigorifi , a de altfel ori e sistem te/ni in general, onsuma o anumita antitate de energie !entru a !rodu e efe tul util s ontat. In a"ul sistemelor frigorifi e, efe tul util este obtinerea tem!eraturilor s a"ute. Ffi ienta u are se obtine efe tul util intr#un sistem frigorifi este in fun tie de antitatea de energie onsumata. Consumul energeti de!inde la randul sau de antitatea si alitatea de informatii des!re sistem si des!re !ro esele are au lo in a esta, !re um si de modul in are informatiile sunt !relu rate si folosite. In onditiile resterii !returilor la energiile !rimare si a !ers!e tivei e!ui"arii a estora, unul dintre de"ideratele ma<ore !use in fata te/ni ii este minimali"area onsumurilor energeti e. J e>!loatare normala a instalatiilor frigorifi e ondu e la o alitate defi itara a te/nologiilor !e are le deserves , la o fun tionare ne ontrolata sau !utin ontrolata a instalatiilor, dar mai ales la onsumuri nerationale sau ne<ustifi at de mari de energie. Consumul de forta de mun a in e>!loatare este in a este onditii. F'( Principala pro0lema a automatizarii instalatiilor ,ri-ori,ice *olul instalatiilor frigorifi e este de a e>trage aldura de la obie tul su!us ra irii :un or!, un mediu sau un s!atiu; si de a#i mentine nivelul tem!eraturii atinse la sfarsitul !ro esului de ra ire atat tim! at este ne esar. S aderea si mentinerea tem!eraturii mediului ra it la valoarea !res risa trebuie reali"ate inde!endent de variatia onditiilor e>terioare instalatiilor frigorifi e :variatia tem!eraturii si umiditatii relative a aerului din mediul ambiant, variatia debitului si tem!eraturii a!ei de ra ire, variatia tem!eraturii si debitului mediului ra it, e.t. .; 1nul dintre ei mai im!ortanti fa tori e>teriori a arui variatie determina modifi area onditiilor de fun tionare a instalatiei frigorifi e este sar ina de ra ire. Din !un t de vedere a variatiei in tim! a sar inii de ra ire e>ista doua mari ategorii de !ro ese: Pro ese in are sar ina de ra ire este a!ro>imativ onstanta5

1'.

Pro ese in are sar ina de ra ire varia"a de la o valoare ma>ima la in e!utul !ro esului de ra ire !ana la o valoare minima la sfarsitul !ro esului.

In a"ul unei instalatii frigorifi e, atata tim! at ne esarul de frig este onstant si egal u el nominal onsiderat la !roie tarea instalatiei, iar elelalte onditii e>terioare instalatiei frigorifi e raman nes /imbate, instalatia va fun tiona in regim nominal. *egimul stationar nominal de fun tionare este ara teri"at !rintr#o anumita valoare a tem!eraturii mediului ra it si anumite valori ale onditiilor e>terioare. In regim stationar de fun tionare a instalatiei frigorifi e, va e>ista in !ermanenta egalitate intre !uterea frigorifi a f' L(TM si ne esarul total de frig fTJT L(TM. A easta egalitate, in regim stationar nominal de fun tionare, se reali"ea"a `in onditiile in are tem!eratura mediului ra it este mentinuta la valoarea !res risa. In realitate insa e>ista variatii ale sar inii de ra ire siAsau variatii ale altor onditii e>terioare instalatiei. A este variatii determina modifi area onditiilor interne de fun tionare a instalatiei frigorifi e astfel in at regimul de fun tionare a a esteia nu va mai fi el nominal. In a este onditii, in mod natural, !uterea frigorifi a a instalatiei va tinde sa fie egala u ne esarul de frig. Pro esele are se !rodu in instalatie si are ondu de la sine a ordarea !uterii frigorifi e u ne esarul de frig onstituie autoe /ilibrarea instalatiei frigorifi e. A easta autoe /ilibrare ondu e la doua efe te im!ortante: -odifi area tem!eraturii mediului ra it5

-odifi area !arametrilor de fun tionare a instalatiei.

1'0

In ele mai multe !ro ese te/nologi e de ra ire, ambele efe te ale autoe /ilibrarii instalatiei sunt ina e!tabile, !e de alta !arte, modifi area !arametrilor de fun tionare a instalatiei frigorifi e de la valorile nominale ondu e la fun tionari nee onomi oase sau ina e!tabile din !un t de vedere te/ni . Din ele de mai sus re"ulta a !roblema !rin i!ala a automati"arii instalatiilor frigorifi e este reglarea automata a tem!eraturii mediului ra it, a easta reglementandu#se in onditii de fun tionare a e!tabile din !un t de vedere e onomi si te/nologi a instalatiei frigorifi e. -odul on ret de reali"are a reglarii automate a tem!eraturii mediului ra it este in fun tie de ti!ul instalatiei frigorifi e, marimea a!a itatii frigorifi e, ara teristi ile !ro esului de ra ire. *eglarea tem!eraturii aerului se !oate reali"a a tionand asu!ra ori arui element de are de!inde !uterea frigorifi a: om!resorul instalatiei frigorifi e, ventilatoarele va!ori"atorului, un robinet !rin are ir ula agentul frigorifi 5 are tre e !rin va!ori"ator. Clasifi area e /i!amentului de automati"are a instalatiilor frigorifi e : S!e ifi itatea !roblemelor de automati"are a instalatiilor frigorifi e este determinata, in mare masura, de !arti ularitatile e /i!amentului de automati"are utili"at. A este !arti ularitati sunt <ustifi ate de onsiderente te/ni e si e onomi e, are im!un utili"area u !re adere, a unor a!arate si elemente s!e iali"ate de automati"are de u" general. De ai i re"ulta o mare diversitate de elemente de automati"are, are !re"inta interes in !roblemati a automati"arii instalatiilor frigorifi e. In !roie tarea dis!o"itivelor de automati"are a instalatiilor frigorifi e se utili"ea"a doua ategorii de e /i!amente: de u" general si de s!e ialitate. F /i!amentele de u" general sunt elaborate !entru utili"ari in diverse ramuri industriale. Du!a !rin i!iul onstru tiv si te/nologi , a este e /i!amente !ot fi on e!ute si reali"ate in doua moduri: F /i!amente sub forma de sisteme automati"ate, are in lud un numar mare de elemente de automati"are, !roie tate sa lu re"e in interaetiune, astfel indit sa se reali"e"e ' mare varietate de dis!o"itive de automati"are5 F /i!amente sub forma de sisteme neunifi ate de u" general, destinate reali"arii unor fun tii !arti ulare de automati"are, fara a forma sisteme de elemente on e!ute sa fun tione"e in intera tiune.

1'&

F /i!amente s!e iali"ate de automati"are !entru instalatii frigorifi e sunt elaborate sub forma de sisteme s!e iali"ate si de a!arate s!e iali"ate u fun tionare individuala. Conditiile s!e iale im!use e /i!amentului de automati"are de atre ara terul s!e ifi al instalatiilor frigorifi e sunt: F>istenta !rodu tiei de serie mare a unor instalatii frigorifi e de a!a itate mi a si medie, are <ustifi a e onomi si !unerea in fabri atie a unor dis!o"itive si sisteme de automati"are s!e iali"ate5

2e esitatea utili"arii unor dis!o"itive de automati"are de onstru tie at mai sim!la, ieftine si sigure in fun tionare5

Cerinta a elementele de automati"are sa fie astfel onstruite, in at sa nu !ermita s a!area agentului frigorifi in atmosfera5

2e esitatea a elementele de automati"are sa fun tione"e in onditii de mediu s!e iale. In a este onditii, in te/ni a frigului se utili"ea"a !e s ara larga urmatoarele ti!uri de dis!o"itive de automati"are s!e iali"ate:

*egulatoare u a tiune dire ta5 Dis!o"itive de reglare u a tiune indire ta.

F') Principalele tipuri de elemente de e7ecutie specializate o0inete electroma-netice *obinete ele tromagneti e # sunt elemente de e>e utie bi!o"itionale formate dintr#un robinet de in /idere u ventil si un ele tromagnet de a tionare. Du!a modul in are este a tionat ventilul e>ista robinete ele tromagneti e u a tiune dire ta si u servo omanda. *obinete ele tromagneti e # !ot fi normal in /ise :in /ise !rin de!resiune; sau normal des /ise : des /ise !rin de!resiune ;. In figura a este re!re"entata o se tiune intr#un robinet ele tromagneti u a tiune dire ta utili"at !entru ondu te u diametru mi . Jrifi iu de tre ere din or!ul robinetului 1 este in /is de ventilul + a tionat de armatura mobila . a ele tromagnetului.

1')

1'G

Fig.a,b. *obinete ele tromagnetiee: a # u a tiune dire ta5 b # u servo omanda u membrana5 1 # or!ul robinetului5 + # ventil5 . # armatura mobila5 0 # bobina5 & # armatura fi>a5 ) # resort5 G # tub din material nemagneti 5 6 # ar asa bobina5 7 = ventil !rin i!al5 1' # membrana5 11 # orifi ii alibrate. Asu!ra a esteia a tionea"a de <os in sus forta ele tromagneti a de"voltata de infasuratoarea 0, !reva"uta u armatura fi>a &, iar de sus in <os, forta resortului

1'6

antagonist ) si forta de gravitatie, tubul din material nemagneti G serveste atat a g/ida< al armaturii mobile at si !entru a in /ide etans s!atiul din interiorul robinetului, im!iedi and iesirea in atmosfera a agentului frigorifi . Cand infasurarea 0 nu este sub tensiune, ventilul + este mentinut in !o"itia Kin /isK sub a tiunea resortului ). Cand infasurarea este !usa sub tensiune, ventilul se des /ide sub a tiunea fortei ele tromagneti e !ermitand tre erea fluidului !rin robinet. Tubul G im!reuna u armatura mobila . formea"a de asemenea un amorti"or, are im!iedi a a!aritia so urilor de de!lasare a ventilului. In a est s o! este !reva"ut orifi iu de diametru mi a, !rin are tre e agentul frigorifi in tim!ul de!lasarii armaturii. In a"ul ondu telor de diametru mare, utili"area robinetelor ele tromagneti e u a tiune dire ta nu este onvenabila, deoare e ar ne esita ele tromagneti !uterni i, de dimensiuni mari si ar su!une reteaua ele tri a la im!ulsuri de sar ina de intensitate mare !e durata de!lasarii armaturii mobile. Din a easta au"a, la ondu te u diametru mai mare de 1' mm, se foloses robinete ele tromagneti e u servo omanda, la are am!lifi area semnalului se fa e folosind in a est s o! energia fluidului are ir ula !rin ondu ta. In figura 0 este re!re"entata o se tiune !rintr#un robinet ele tromagneti u servo omanda, in are forta ne esara !entru de!lasarea ventilului !rin i!al 7 este de"voltata de membrana 1'. Po"itiile 1..6 sunt a eleasi a in figura a, dar ventilul mi +, a tionat de ele tromagnet, nu mai in /ide dire t orifi iul de tre ere !rin i!al, i un orifi iu au>iliar, situat in entrul ventilului !rin i!al 7. Cand infasurarea ele tromagnetului nu mai este sub tensiune, a est orifi iu au>iliar este in /is, iar !resiunea din amera # devine egala u !resiunea din amera de intrare % datorita tre erii fluidului !rin orifi iu alibrat 11 din membrana 1'. Ca urmare a fa!tului a !resiunea din amera # este su!erioara elei din amera D, membrana 1' este a!asata in <os si mentine in /is orifi iu !rin i!al din or!ul robinetului. Da a se !une sub tensiune infasurarea ele tromagnetului, se des /ide orifi iul din entrul ventilului 7, !unandu#se in omuni atie amerele # si D. Datorita fa!tului a diametrul a estui orifi iu este mult mai mare de at el al orifi iului 11, !resiunile in amerele # si D devin !ra ti egale.In a est a", intre amera inelara % si amera # a!are o diferenta de !resiune are generea"a o forta orientata in sensul ridi arii membranei 1', des /i"andu#se astfel orifi iul de tre ere !rin i!al din or!ul robinetului. *obinetele ele tromagneti e u a tiune dire ta !ot fun tiona /iar si and aderea de !resiune !e robinet este nula. In s /imb, !entru a se !rodu e a tionarea robinetelor u servo omanda, este ne esara o anumita diferenta de !resiune intre intrare si iesire. Valoarea minima a aderii de !resiune, ne esara !entru a robinetul u servo omanda sa se !oata des /ide si sa ramana des /is, de!inde de onstru tia robinetului, fiind in general u!rinsa in intervalul ','& ... ',+& bar.

1'7

Diferenta de !resiune ma>ima la are !oate fun tiona robinetul de!inde de asemenea de ti!ul a estuia, fiind u!rinsa in general in intervalul 1' ... +' bar. Alegerea din atalog a robinetului ele tromagneti se fa e luand in onsideratie urmatoarele riterii: natura fluidului are ir ula !rin robinet :agent frigorifi , a!a, agent intermediar et .; sa ores!unda u ea !entru are este destinat robinetul5 aderea de !resiune ma>ima !e robinet : and a esta este des /is; sa nu de!aseas a !e ea s!e ifi ata in atalog5

la robinetele u servo omanda, aderea minima de !resiune !e robinet : and a esta este des /is; sa fie su!erioara diferentei minime de !resiune !entru fun tionarea stabila, !reva"uta in atalog.

o0inete cu comanda pilot In instalatiile frigorifi e au a!atat o larga ras!andire elementele de e>e utie sub forma de robinete u omanda !ilot in are are lo am!lifi area semnalului de omanda, folosindu#se in a est s o! energia mediului reglat. Fle se utili"ea"a atat a elemente onstru tive distin te, at si in or!orate in regulatoarele u a tiune indire ta si se mai numes robinete !ilotate sau robinete u servo omanda.

*obinet u omanda !ilot a tionat !rin !resiune: c # s /ema onstru tiva5 d # grafi ul variatiei !resiunilor5 & # robinet !ilot5 ( # or!ul robinetului5 ) # ventil5 +,E # orifi ii alibrate5 1 # resort5 G # !iston5 B # ondu ta !ilot5 p& ... p+ # !resiuni5 u # gradul de des /idere a robinetului !ilot.

11'

In fig. c este re!re"entata s /ema de !rin i!iu a unui sistem format din robinetul !ilot 1 si robinetul u omanda !ilot +. A esta, la randul sau, ontine ventilul !rin i!al ., a tionat de !istonul ), are este su!us diferentei de !resiune w!P!+ = !.. Fluidul de deasu!ra !istonului !oate tre e !rin orifi iul G in amera situata sub a esta, iar de ai i !rin orifi iul 0, la iesirea robinetului. ,rafi ul variatiei !resiunilor in fun tie de marimea de omanda u, are re!re"inta de!lasarea ventilului robinetului !ilot, este data de fig.d. Da a robinetul !ilot este om!let in /is :uP';, !resiunile !+,!. si !0 se egali"ea"a a urmare a s urgerii fluidului !rin orifi iile 0 si G. Da a se des /ide ventilul robinetului !ilot, li /idul din ondu ta de intrare u !resiunea !1 tre e !rin a est ventil in amera de deasu!ra !istonului, u !resiunea !+, de ai i tre e !rin orifi iul G in amera de sub !iston, u !resiunea !. si a!oi !rin orifi iul 0, la iesirea robinetului u !resiunea !0 .Datorita aderilor de !resiune din ventilul !ilot si in orifi iile 0 si G, intre ele !atru !resiuni se stabileste relatia: !1i!+i!.i!0 Datorita diferentei de !resiune w!P!+ # !., resortul & este om!rimat si ventilul !rin i!al . se des /ide. De!lasarea ventilului . este u atat mai mare, u at este mai mare w!, de i este in fun tie de des /iderea u a ventilului !ilot. Totodata, datorita aderilor de !resiune in ondu ta !e are este montat robinetul +, are lo os adere a !resiunii !1, inaintea robinetului si o restere a !resiunii !0 du!a robinet. Pentru a sistemul sa fun tione"e, este ne esar a in !o"itia om!let des /is, and u P uma>, aderea de !resiune !e robinetul !rin i!al w! sa inde!lineas a onditia: w!min P !1min = !0min i w!ma> unde w!ma> P !+min = !.ma>, este diferenta de !resiune are trebuie sa a tione"e asu!ra !istonului ) !entru a mentine ventilul . om!let des /is. Caderea de !resiune minima ne esara !entru a se asigura des /iderea om!leta a robinetului de!inde de onstruetia a estuia :in s!e ial de aria !istonului si de rigiditatea resortului;, fiind in general de ','& ... ',+& bar. o0inete de laminare termostatice *obinetele de laminare termostati e sunt utila<e !entru reglarea automata a su!rain al"irii va!orilor de agent frigorifi la iesirea din va!ori"ator. Fle sunt de i, de fa!t, regulatoare de su!rain al"ire s!e iali"ate, u a tiune ontinua, destinatia lor fiind sa mentina la valoare onstanta diferenta dintre tem!eratura va!orilor su!rain al"iti, are ies din va!ori"ator si tem!eratura de va!ori"are. Se foloses in s!e ial !entru reglarea alimentarii u agent frigorifi a va!ori"atoarelor are nu au !reva"ute se!aratoare de li /id.

111

Du!a modul in are se dete tea"a gradul de su!rain al"ire e deosebes trei ti!uri de robinete terrnostati e:

u un singur bulb si egali"are interna5 u un singur bulb si egali"are e>terna5 u doua bulburi.

Bulbul im!reuna u membrana montata in or!ul robinetului si u tubul a!ilar are le uneste formea"a un dete tor de tem!eratura u va!ori saturati. In tim!ul fun tionarii robinetului termostati , sistemul termostati este in ar at, de obi ei, u o foarte mi a antitate de li /id lo ali"ata in bulb, in restul sistemului termostati fiind va!ori saturati. *obinetele termostati e, a aror sistem termostati este astfel in ar at sunt denumite robinete termostati e u in ar atura de va!ori, s!re deosebire de ele in ar ate u o antitate mai mare de li /id, va!ori saturati e>istand numai in bulb :in a"ul robinetelor la are bulbul este montat mai <os de at dete torul de !resiune; sau intr#o mi a !arte a bulbului si in restul sistemului termostati :in a"ul robinetelor la are bulbul este montat mai sus de at dete torul de !resiune;. A este robinete se numes robinete termostati e u in ar atura !artiala. Firma Danfoss !rodu e robinete de laminare termostati a u un nou ti! de in ar atura denumita in ar atura u balast, la are antitatea de li /id este mult redusa /iar in ra!ort u ti!ul u in ar atura de va!ori si are ofera o serie de avanta<e. Cele mai ras!andite robinete de laminare termostati e sunt ele u un singur bulb, ele u doua bulburi fiind folosite numai la instalatiile frigorifi e !entru tem!eraturi foarte s a"ute. In fig. e este re!re"entat un va!ori"ator !reva"ut u robinet de laminare termostati u egali"are intema.

11+

e *obinet de termostati a u interna 1 # bulb5Fig. + # tub a!ilar5 . laminare # membrana5 0 # resort5 &egali"are # ventil5 ) # va!ori"ator5 Bulbul 1 este un mi tub de metal are ontine o anumita antitate de agent frigorifi de a eeasi om!o"itie u a elui din va!ori"ator. Bulbul este montat astfel in at !eretele lui atinge ondu ta de iesire din va!ori"atorul ). In onse inta, tem!eratura t+ a bulbului este !ra ti egala u tem!eratura t+ a va!orilor are ies din va!ori"ator. 9i /idul din bulb se va!ori"ea"a !miial, astfel a in bulb se stabileste o !resiune !+, de e /ilibru, ores!un"atoare tem!eraturii t+. A easta !resiune se transmite !rin tubul a!ilar + deasu!ra membranei .. Agentul frigorifi li /id u !resiunea !' si tem!eratura t' intra in robinetul de laminare si se laminea"a in ventilul & !ana la !resiunea !1, u are intra in va!ori"ator. A estei !resiuni ii ores!unde tem!eratura de va!ori"are t1. Asu!ra membranei . a tionea"a de i diferenta de !resiune w!bP !+b = !1b , ores!un"atoare diferentei de tem!eraturi wt`P t+` # tl`, are este a!ro>imativ egala u su!rain al"irea va!orilor de agent frigorifi wt Pt+ #tl . Se s!une a robinetul termostati este !reva"ut u egali"are interna deoare e egali"area dintre !resiunea de sub membrana . si !resiunea de la intrarea in va!ori"ator se fa e !rintr#un anal situat in interiorul or!ului robinetului. Diferenta de !resiune w!`, are a tionea"a asu!ra membranei, de"volta o forta are deformea"a resortul 0 si des /ide ventilul de laminare &. Da a su!rain al"irea va!orilor este mi a, diferenta de !resiune ores!un"atoare w!` este mi a si ventilul & este om!let in /is. Cand su!rain al"irea va!orilor are ies din va!ori"ator reste, reste si diferenta de !resiune w!` si ventilul & se des /ide, !ermitand agentului frigorifi sa intre in va!ori"ator. Debitul de agent frigorifi reste u resterea diferentei de !resiune w!`, !ana la des /iderea om!leta a robinetului. A vand in vedere a su!rain al"irea va!orilor reste atun i and s ade

11.

antitatea de agent frigorifi e>istent in va!ori"ator, se s!une a robinetul de laminare termostati serveste !entru reglarea alimentarii va!ori"atorului.

Fig. f. *obinet de laminare termostati

u a tiune dire ta, u egali"are interna:

1 # bulb5 + # tub a!ilar5 . # membrana5 0 # ti<e5 & # or!ul robinetului5 ) # ventil5 G # su!ort5 6 # resort5 7 # surub5 1' # a!a . *obinetele de laminare termostati e u egali"are interna se utili"ea"a la va!ori"atoarele la are aderea de !resiune w! P !1 = !+ este mi a. Se re omanda a valoarea aderii de !resiune w! sa nu de!aseas a ',16 bar la tem!eraturi de va!ori"are de ' ... 1'3C si ',1 bar la tem!eraturi de va!ori"are de #1& ... #&HC. Da a

110

!e va!ori"ator au lo aderi de !resiune su!erioare elor mentionate, se re omanda folosirea robinetelor de laminare termostati e u egali"are e>tema. In fig. f este dat un e>em!lu de reali"are onstru tiva a unui robinet de laminare termostati u egali"are intema, are fun tionea"a a un regulator de su!rain al"ire u a tiune dire ta. Bulbul 1 este legat !rin tubul a!ilar + u amera F situata deasu!ra membranei .. De mebrana ., !rin ti<ele 0, forta se transmite la su!ortul G are se g/idea"a in or!ul & al robinetului si serveste la de!lasarea ventilului ). Asu!ra su!ortului G a tionea"a si resortul 6, are !oate fi om!rimat u surubul 7, in /is u a!a ul 1'. Agentui frigorifi li /id intra !rin analul A si tre e in analul de iesire B !rin orifi iul de laminare obturat de ventilul ). Presiunea va!orilor din analul B se transmite in amera D, situata sub membrana, !rin analul de egali"are C. Valoarea !res risa a su!rain al"irii va!orilor se im!une !rin rotirea surubului 7. Pre i"am a su!ortul G nu a tionea"a a un !iston, deoare e, a urmare a e>istentei unor orifi ii, !resiunea de sub el este a eeasi u !resiunea de deasu!ra. e-ulatoare de presiune de vaporizare *egulatoarele de !resiune de va!ori"are !ot fi u a tiune dire ta sau indire ta. In figura g este re!re"entat un regulator de !resiune de va!ori"are u a tiune dire ta, destinat !entru va!ori"atoare u diametrul ondu tei de as!iratie de 1+ ... .& mm. Va!orii are ies din va!ori"ator u !resiunea !v intra in or!ul regulatorului !rin !urtea inferioara si a tionea"a de <os in sus asu!ra ventilului 1, are serveste in a est a" si a dete tor de !resiune. Forta de"voltata de sus in <os de va!orii de la iesirea robinetului, u !resiunea !` este om!ensata de ea e>er itata de <os in sus, de a eeasi va!ori, asu!ra burdufului +. sub a tiunea !resiunii de va!ori"are ! resortul ) se om!rima si ventilul se des /ide. Valoarea de referinta a !resiunii de va!ori"are se a<ustea"a !rin rotirea surubului . are de!lasea"a !iulita 0.

11&

Fig. g . *egulator de !resiune de va!ori"are u a tiune dire ta: 1 # ventil5 + # burduf5 . # surub de a<ustare a !resiunii de va!ori"are de referinta5 0 #!iulita5 & # surub5 ) # resort *egulatorul de !resiune de va!ori"are se montea"a a in figura /. Se observa a bulbul robinetului de reglare termostati xi ra ordul ondu tei de egali"are e>terna a a estuia se !lasea"a !e ondu ta va!ori"atorului inainte de regulatorul de !resiune.

11)

Fig./. 1tili"area regulatorului de !resiune de va!ori"are u a tiune dire ta: 1 # va!ori"ator5 + # robinet de laminare termostati 5 . # regulator de !resiune de va!on"are. In figura i, este re!re"entat robinetul !ilot ti! CV-- !rodus de firma Danfoss. A esta este un regulator de !resiune de va!ori"are are este !reva"ut u un dis!o"itiv ele tri de a<ustare de la distanta a marimii de referinta. -otorul ele tri 1, omandat de la distanta, a tionea"a !rin arborele + u un me anism u roti dintate si surub, are de!lasea"a ti<a .. A easta om!rima resortul 0, modifidind astfel valoarea de referinta a !resiunii de va!ori"are. Presiunea de la intrarea in robinet a tionea"a asu!ra membranei &, !e are o de!lasea"a in sus, om!rimand resortul 0 si !ermitand astfel va!orilor sa trea a s!re ondu ta de as!iratie !rin s aunul ) al ventilului de reglare.

11G

Fig.i. *obinet !ilot CV--#Danfoss !entru reglarea !resiunii de va!ori"are, u omanda ele tri a a marimii de referinta: 1 # motor ele tri 5 + # arbore5 . # ti<a5 0 # resort5 & # membrana5 ) # s aunul ventilului. e-ulatoare de temperatura a mediului racit Pentru reglarea tem!eraturii mediului ra it :de e>em!lu a tem!eraturii aerului amerelor frigorifi e u ra ire dire ta sau a tem!eraturii agentului intermediar; se re urge adesea la regulatoare s!e iali"ate u a tiune ontinua. S /ema onstru tiva a unui regulator de tem!eratura in as ada este re!re"entata in figura <. *egulatorul este !reva"ut u un termosistem format din bulbul 1, are se introdu e in mediul ra it, tubul a!ilar 7 si membrana 6. In afara de a est dete tor de tem!eratura, regulatorul ontine si membrana &, are serveste dre!t dete tor al !resiunii de va!ori"are. In onse inta, asu!ra ti<ei ) a tionea"a de sus in <os, forta de"voltata de resortul ., iar de <os in sus, suma elor doua forte de"voltate de membranele 6 si &. Burduful G serveste !entru etansare, iar surubul +,

116

!entru a<ustarea valorii de referinta a tem!eraturii. Da a reste tem!eratura mediului ra it, reste si !resiunea va!orilor din bulbul 1, are aetionea"a asu!ra membranei 6 de!lasand in sus ventilul 0. In onse inta, reste debitul va!orilor as!irati din va!ori"ator, iar !resiunea de va!ori"are s ade, redu andu#se forta u are a easta a tionea"a asu!ra membranei &.

Fig.<. *egulator de tem!eratura in as ada a mediului ra it: 1 # bulb5 + # surub de reglare a valorii tem!eraturii de referinta5 . # resort 5 0 # ventil5 &,6 # membrana5 ) # ti<a5 G # burduf5 7 # tub a!ilar.

117

F'+ Tendinte actuale in dezvoltarea echipamentelor specializate de automatizare a instalatiilor ,ri-ori,ice Jrientarea s!re reali"area !rin mi<loa e ele troni e si in se ial, !rin intermediul mi ro!ro esoarelor a e /i!amentelor s!e iali"ate de automati"are !entru instalatii frigorifi e re!re"inta tendinta dominanta in evolutia a tuala a a estor e /i!amente. Prin i!alele au"e are au determinat a easta orientare sunt:

!rogresele te/ni o#e onomi e din domeniul sistemelor mi roele troni e de !ro esare a semnalelor 5

erintele de su!ervi"are intera tiva a instalatiilor automati"ate, utili"and mi<loa e /ard\are si soft\are. Te/nologiile a tuale din mi roele troni a ofera !erformante deosebite de !relu rare a semnalelor, in onditiile unor osturi reduse si u res!e tarea elor mai ridi ate standarde de fiabilitate. F /i!amentele s!e iali"ate lasi e sunt on e!ute, in ea mai mare !arte, a a!arate lo ale, fara !osibilitati de transmitere la distanta a marimilor fi"i e masurate siAsau reglate. In onse inta ele nu !ermit im!lementarea sistemelor moderne de su!ervi"are asistata de al ulator a instalatiilor frigori fi e. 2oile generatii de e /i!amente s!e iali"ate de automati"are elimina a est nea<uns, !ermitand su!ervi"area in tim! real a instalatiei !rin intermediul unei unitati de al ul on entrate. F'1 Tendinte in evolutia sistemelor ,ri-ori,ice De"voltarea si !erfe tionarea te/ni ii frigului are lo in onte>tul general al dinami ii de evolutie a stiintei si te/nologiei. Inainte de toate insa, trebuie fa uta onstatarea a de"voltarea !ermanenta, in ritmuri din e in e mai a entuate a mi roele troni ii si informati ii, a influentat si va influenta !utemi evolutia sistemelor frigorifi e atat a ansamblu al instalatiei at si a !arti om!onente. Ple and de la stadiul a tual al te/ni ii frigului si de la onditiile in are are lo de"voltarea a estui se tor in orelatie u alte stere de a tivitate, se !ot nota ateva dintre dire tiile de evolutie in viitor: I resterea !erformantelor si efi a itatii sistemelor frigorifi e in vederea redu erii onsumurilor s!e ifi e de energie5

1+'

I redu erea !oluarilor de ori e natura generate de instalatiile frigorifi e si in mod s!e ial a elei legate de efe tele negative ale agentilor frigorifi i /alogenati :freonii; asu!ra stratului !rote tor de o"on al atmosferei si asu!ra efe tului de sera la nivelul globului terestru5 I e>tinderea si a entuarea automati"arii in s!e ial !nn folosirea mi ro!ro esoarelor si a al ulatorului numeri 5 I ondu erea automata a !ro eselor de raore deservite si o!timi"area automata a instalatiilor frigorifi e u a<utorul al ulatorului avand la ba"a de"voltarea modelarii matemati e a !ro eselor lente in regim dinami si a softurilor aferente5 I resterea fiabilitatii5 I !erfeetionarea sistemelor frigorifi e !entru a ras!unde at mai bine erintelor te/nologi e im!use de onsumatorii de frig si de !ro esele are utili"ea"a frigul artifi ial5 I utili"area, a olo unde sunt :solara, eoliana, s.a.; 5 onditii !rielni e, de noi surse energeti e

I e>tinderea si ada!tarea sistemelor frigorifi e la noi utili"ari :trans!ortul mai e onomi al energiei ele triee, !om!e de aldura, biote/nologii industriale si industrial#agri ole s.a.;. Cresterea !erformantelor si a efi a itatii instalatiilor frigorifi e se va obtine !e mai multe ai, !rintre are: I ameliorarea i lurilor frigorifi e !rin o!timi"area sistemelor in mai multe tre!te u utili"area om!rimarii in tre!te : are ondu e la mi sorarea lu rului me ani onsumat la om!rimare; si a laminarii in tre!te : are ondu e la marirea a!a itatii frigorifi e;5 I utili"area de i luri ombinate, u om!rimare me ani a de va!ori si absorbtie5 I utili"area de noi agenti frigorifi i, u ara teristi i termodinami e si te/ni o#e onomi e su!erioare, in lusiv a ameste urilor a"eotro!i e si nea"eotro!i e formate din doi sau mai multi om!onenti li /i"i mis ibili5

1+1

ameste urile nea"eotro!i e !re"inta avanta<ul unor efieiente marite a i lului deoare e, va!ori"area si ondensarea !rodu andu#se la tem!eraturi variabile de#a lungul su!rafetelor de transfer termi , se obtin diferente mai mi i de tem!eratura intre fluidele are s /imba aldura5 I ameliorarea !erformantelor s /imbatoarelor de aldura si a a!aratelor din adrul instalatiilor frigorifi e5 I ameliorarea !erformantelor om!resoarelor si a altor masini om!onente din adrul sistemelor frigorifi e :!om!e, ventilatoare s.a.;. Dire tiile in are va evolua imbunatatirea !erformanielor s /imbatoarelor de aldura din instalatiile frigorifi e vor fi: redu erea onsumurilor s!e ifiee de materiale la u"inare, redu erea onsumului de energie, resterea fiabilitatii, redu erea nivelului de "gomot, s.a. In !rivinta evolutiei alitatii si !erformantelor om!resoarelor frigorifi e trebuie mentionata, a o ara teristi a general a in onstru tia de om!resoare, resterea a!ortului mi roele troni ii la automati"area fun tionarii !re um si ada!tarea !entru fun tionarea la tem!eraturile si !resiunile ridi ate im!use de folosirea !om!elor de aldura. J de"voltare deosebita o vor avea, du!a toate !robabilitatile, !rodu tia si utili"area om!resoarelor u s!irale. 9a om!resoarele u !iston in mis are re tilinie alternativa e>ista tendinta resterii turatiei !ana la .''' rotAmin, in s o!ul redu erii onsumurilor s!e ifi e de metal si a s!atiilor o u!ate in salile de masini. Pentru a easta se !revede reali"area unor sisteme de omanda automata a su!a!elor si introdu erea de mi ro!ro esoare in s o!ul o!timi"arii fun tionarii !rin urmarirea in !ermanenta a tem!eraturii uleiului, a !alierelor, a garniturilor de etansare, a amasilor ilindrilor, a ole toarelor de as!iratie si a /iulaselor de refulare. De asemenea, se !revede tendinta de e>tindere a utili"arii om!resoarelor u !iston fara ungere, u segmenti grafitali si labirinti, in vederea eliminarii efe tului negativ al uleiului in instalatie. Produ tia de om!resoare eli oidale reste in detrimentul elor u lamele ulisante. Constru tia om!resorului eli oidal s#a imbunatatit simtitor, a<ungandu# se la variante !erfe tionate u un singur rotor oi doua roti dire toare. Ca direVii de evolutie `in viitor a a estui ti! de om!resor se !ot nota sim!lifi area si imbunatatirea sistemului de ungere si ra ire, redu erea nivelului de "gomot, !re um si asigurarea !rin mi<loa e ra!ide si efi a e a fun tionarii si !rote tiei automate.

1++

F>ista tendinta, atat in domeniul limati"arii asni e at si domeniul limati"arii industriale de a se utili"a, !entru !rodu erea a!ei re i la tem!eraturile de '3C ... 4+'HC, instalatii frigorifi e entrale, de mare !utere frigorifi a. J !roblema u im!li atii ma<ore asu!ra evolutiei instalatiilor frigorifi e si in deosebi a elor de a!a itate mi a : asni e, omer iale, instalatii de onditionare a aerului; o onstituie restri tiile si in final inter"i erea, utili"arii agentilor frigorifi i lorofluorurati, adi a a freonilor. Freonii, alaturi de alte sub stante a CJ+, C@. s.a., sunt res!onsabili, !rin a umularea lor in stratosfera, de distrugerea stratului de o"on : are !rote<ea"a !amantul de efe tul radiatiilor ultraviolete; !re um si de resterea efe tului de sera la nivelul globului terestru. 1rmare a semnarii Proto ofului de la -ontreal :Canada; in 176G, riteriile e ologi e de alegere si utili"are a unui agent frigorifi au devenit mult mai severe. Fste !reva"uta o limitare ra!ida si !rogramata a utili"arii agentilor frigorifi i /alogenati onsiderati a fi ei mai no ivi: *ll, *1+, *l1., *110, *l1&, *I+Bl, *I.Bl !re um si ameste urile a"eotro!i e si nea"eotro!i e are ii ontin si in s!e ial *&'+. Proto olul de la -ontreal !revede redu erea u &'8 a utili"arii freonilor, e>istand insa state are au !rograme /iar mai severe :Suedia 1''8, ,ermania 7&8, 2orvegia 7'8, Canada 6&8 s.a.m.d.;. Desi au a!arut de<a inlo uitori ai unora dintre freoni, in viitor se vor fa e er etari am!le !entru gasirea de solutii de inlo uire a tuturor freonilor, u!rin"and teste de to>i itate biologi a, om!atibilitatea u materiale, er etari !rivind oro"iunea, imbatranirea noilor agenti et . Vor fi efe tuate deasemenea studii !rivind noi ti!uri de instalatii frigorifi e si noi sisteme de ra ire. Pentru instalatii industriale, de mare a!a itate, amonia ul :*G1G; va ramane in viitor agentul frigorifi el mai utili"at. In onditiile ri"ei energeti e, datorita resterii !returilor la ombustibilii !rimari :!etrol, ga"e naturale, arbuni; este !osibil a instalatii1e frigorifi e u absorbtie sa fie larg utili"ate in a"urile in are se !oate utili"a o sursa de aldura deseu sau in a"ul integrarii instalatiei in sisteme energeti e om!le>e, u !rodu ere de energie ele tri a, energie termi a si frig.

1+.

#UP "/S
Tema de !roie t%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.1 #%P'" UT"$".% E% F "GU$U" % T"F"#"%$ "/ "/DUST "% %$"ME/T% % 1.1. 2otiuni generale !rivind !relu rarea si onservarea !roduselor alimentare !rin frig%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. 1.+. -etode de !relu rare !rin frig%%%%%%%%%%%%%%%%. 1... A tiunea frigului asu!ra !rin i!alelor om!onente ale !roduselor alimentare%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.0 1.0. Frigul a metoda de ombatere a alterarii !roduselor alimentare%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.) 1.&. Consideratii !rivind utili"area frigului artifi ial%%%%%%%%%.6 #%P'"" #%$#U$U$ SUP %FETE$! DE P E$U# % E P "/ F "G S" DE DEP!."T% E % P !DUSE$! +.1. Cal ulul su!rafetelor frigorifi e%%%%%%%%%%%%%%%1+ +.+. S /ema de am!lasare a s!atiilor frigorifi e%%%%%%%%%.....1&

#%P'""" #%$#U$U$ ".!$%T""$! TE M"#E %$E PE ET"$! SP%T""$! %#"TE S" % #!EF"#"E/T"$! G$!2%$" ..1. I"olarea !eretilor s!atiilor ra ite%%%%%%%%%%%%%%%16 ..+. Cal ulul grosimii i"olatiei frigorifi e%%%%%%%%%%%%%..+6 .... Verifi area i"olatiei in vederea !reantam!inarii ondensarii va!orilor !e fata alda a !eretilor%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%..1 ..0. Verifi area i"olatiei termi e la ondensarea va!orilor in interiorul stratului de i"olatie. Bariera de va!ori%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.+ #%P'"3 ST%2"$" E% /E#ES% U$U" DE F "G S" % PUTE "$! F "G! "F"#E 0.1. Consumul de frig [d1%%%%%%%%%%%%%%%%%%...7 0.+. Consumul de frig te/nologi [d+%%%%%%%%%%%%%.. 0+ 0... Consumul de frig [d. !entru ventilarea s!atiilor%%%%%%%. 0+ 0.0. 2e esarul de frig [d0 !entru a o!erirea !ierderilor in tim!ul e>!luatarii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.. 0. #%P'3 STUD"U$ 3% "%/TE$! DE "/ST%$%T"" F "G! "F"#E #!MP%T"2"$E #U D%TE$E DE P !"E#T% E &.1. Varianta A : !entru amonia ;%%%%%%%%%%%%%%%%.. 0)

1+0

&.+. Varianta B :!entru amonia ;%%%%%%%%%%%%%%%% &+ &... Varianta C :!entru amonia ;%%%%%%%%%%%%%%%%.&& &.0. Varianta D :!entru *++;%%%%%%%%%%%%%%%%..%. &7 #%P'3" #%$#U$U$ "/ #!/D"T"" E%$E %$ 3% "%/TE" !PT"ME DE "/ST%$%T"" Instalatii frigorifi e u doua tre!te si doua laminari !entru reali"area !uterii frigorifi e y'1P.,0 LWTM si t'1P#+63C%%%%%%%%%%%%%%%. )6 #%P'3"" %$EGE E% %P% %TE$! P "/#"P%$E< %UD"$"% E S" % M%S"/"$! G.1. Alegerea a!aratelor !rin i!ale, a a!aratelor au>iliare si a masinilor !entru instalatia frigorifi a C1%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. G& G.+. Alegerea a!aratelor !rin i!ale, a a!aratelor au>iliare si a masinilor !entru instalatia frigorifi a C+%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. 6+ G... Cal ulul si alegerea ondu telor%%%%%%%%%%%%%%.. 6. #%P'3""" P !"E#T% E% U/U" %#"T! DE %E #U 3%P! ".% E% D" E#T% 6.1. Consideratii generale des!re agentul frigorifi %%%%%%%%%%6G 6.+. Cal ulul termi %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 7. #%P'"D %UT!M%T".% E% "/ST%$%T""$! F "G! "F"#E 7.1. As!e te !rin i!ale !rivind automati"area in termi a frugului, de asemenea ridi at%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. 1'' 7.+. Prin i!ala !roblema a automati"arii instalatiilor frigorifi e%%%%..1'' 7... Prin i!alele ti!uri de elemente de e>e utie s!e iali"ate%%%%%%.1'. 7.0. Tendinte a tuale in de"voltarea e /i!amentelor s!e iali"ate de automati"are a instalatiilor frigorifi e%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.. 11G 7.&. Tendinte in evolutia sistemelor frigorifi e%%%%%%%%%%%... 11G

1+&

2"2$"!G %F"E

Porneala, S., s. a. # Te/ni a frigului si limati"arii in industria alimentara, Fditura Fundatiei 1niversitare KDunarea de eosK, ,alati, +'''.

Iosifes u Constantin si Iosifes u Cristian # Cal ulul si onstru tia instalatiilor frigorifi e, Fditura B*F2, Bu uresti, +''..

2i ulita, P., s. a. # Automati"area in te/ni a frigului, Fditura Teora, C/iria F., # Instalatii frigorifi e, Fditura Te/ni a, Bu uresti, 17G+ . riogeni e, Fditura

1777.

*ad en o Vs., s. a. # Instalatii frigorifi e si Te/ni a, Bu uresti, 176G. Wos(in 2 .2. # Cal ule termi e si frigorifi e, 9eningrad, 17G).

onstru tive !entru masini

Cera!nal(ovs(i I. # -odern *efrigerating -a /ines, Flsevier Publ, I. # Poluarea mediului e>terior, Fditura

1771. Costiu C. si Costiu FV*lWA, Braila, +''1.


Banu, C., s. a. # Pro ese te/ni e, te/nologi e si stiintifi e in industria alimentara, Fditura Te/nidi, Bu uresti, 177+. Ciobanu A. s. a. # Frigul artifi ial in fabri area si !roduselor alimentare, Fditura Te/ni a, Bu uresti, 17G7.

onservarea

2i ulita, P., s. a. # Te/nologii frigorifi e in valorifi area !roduselor alimentare de origine animala, Fditura Ceres, Bu uresti, 176). 2i ulita, P., s. a. # Te/nologii frigorifi e in valorifi area !roduselor alimentare de origine vegetala, Fditura Ceres, Bu uresti, 176).

1+)

Porneala, S., s. a. # Te/nologia utili"arii frigului artifi ial, vol. 1, 1niversitatea ,alati, 176). Porneala, S., s. a. # Te/nologia utili"arii frigului artifi ial, vol. +, 1niversitatea ,alati, 176).

*ad en o Vs., Porneala, S., s. a. # Pro ese in instalatii frigorifi e, Fditura Dida ti a si !edagogi a, Bu uresti, 176..