Sunteți pe pagina 1din 4

Raporturi dintre cauzalitate si finalitate Finalismul a interpretat finalitatea ca fiind de esen

suprantural iar determinismul

mecanicist nu recunoate un

asemenea fenomen pentru ca l consider incompatibil cu relaia cauzal obiectiv . Cu timpul ns , finalitatea n-a mai putut fi exclus din nelegerea unor fenomene ; unele tiine precum biologia , psihologia , tiinele sociale , trebuind s in seama de ea ca fiind un fenomen real . Determinismul pobabilistic care s-a impus treptat in tiin i n filosofie a rezolvat presupusa antinomie dintre cauzalitate si finalitate , considernd-o i pe aceasta din urm la o form specific de cauzalitate . n primul rnd nelegerea i explicarea fenomenelor umane si sociale cereau luarea n considerare a scopurilor urmarite de oameni n procesul muncii i n ntreaga lor activitate care sunt o form specific de finalitate . Contiina l-a difereniat ns pe om , scopul fiind celula

acesteia . Tot omul este cel care a introdus succesiunea de finalitai i n mainile complexe , furite de el sub forma programului prevzut in funcionarea lor . Conexiunile inverse proprii sistemelor cibernetice ne dezvluie schema logic a finalitii . Finalitatea nu mai are astfel nimic comun cu supranaturalul si cu predestinarea , ci este vorba de autodeterminare specific sistemelor vii si socio-umane .

Destinul ni-l furim fiecare atunci cnd dobndim prin educaie simul valorilor i acionam conform lor , dar i pentru mbogirea acestora . Destinul e deci legat de om ca fiin capabil de creaie , el nu e prescris , cum se spunea adeseori , el este scris pe msur ce se mplinete . Destinul nu e dect viitorul pe care ni-l furim fiecare i toi mpreun , dar care nu e nscris nicieri .

Categoria de lege Legea e un raport general , necesar , esenial ntre fenomene sau ntre laturile interne ale acestora . Dac principiul cauzalittii rspunde la ntrebarea De ce? , legile ne arat mai ales cum se produc i cum evolueaz fenomenele. Scopul tiinei nu e numai de a explica , cauzele fenomenelor , ci i de a descoperi si formula legile . Legile difer n primul rnd prin gradul de generalitate i de aplicabilitate , unele fiind universale sau cu o arie foarte extins . Legile fizice i chimice au o arie mai larg de aciune dect cele biologice , iar acestea sunt mult mai generale dect legile sociale . Legile dinamice actioneaz la nivelul fiecrui caz n parte ; astfel de legi sunt cele ale mecanicii newtoniene . Raportul dintre necesitate si ntmplare Necesar e ceea ce nu are si nu poate avea alternativa , ceea nu poate s nu fie sau e imposibil s nu fie .

ntmpltor ceea ce e posibil sa fie , dar i s nu fie , adic ceea ce are alternative. Necesitatea se refer la relaii relativ constante si repetabile dintre fenomene . Legea este principala form a necesitaii in tiin . Dimpotriv , ntmplarea se refer la raporturi variabile , fluctuante , care nu sunt constante i irepetibile ntre fenomene . ntmplarea este strns legat de nsuirile individuale , eseniale , fenomenale ale proceselor i mai ales de caracteristicile structurale ale unor fenomene de mas . tiina contemporana pune in eviden relativitatea distinciei dintre necesar si ntmpltor , dintre necesitate si hazard , ele trecnd unul n altul , completndu-se reciproc , formnd o adevarat bucl ce se nchide .

Posibilitatea si probabilitatea n evoluia si dezvoltarea lor , fenomenele parcurg diferite etape , trecnd de la starea de posibilitate si potenialitate la cea de realitate . Posibilitatea se refer la strile virtuale ale unui sistem . Pna la efectul care urmeaz s se produca cu necesitate in urma aciunii cauzei va rmne doar o simpl posibilitate , dac sunt ntrunite si anumite condiii care favorizeaza si declanaz producerea lui . Viitorul nsui constituie o suma de posibiliti i virtualiti din care se

realizeaza numai una si anume cea care are cele mai multe anse i pe care o ajut s se realizeze att condiiile interne si externe favorabile dar i optiunea , voina si acunea umana , cnd este vorba de fenomene sociale i aciuni ale omului . Putem afirma c omul este fiina care sta cel mai mult sub semnul posibilului , i deci al incertitudinii .