Sunteți pe pagina 1din 149

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Inginerie şi Management în Mecanică

Catedra Transportul Auto

PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A ÎNTREPRINDERILOR AUTO

Curs universitar

Catedra Transportul Auto PROIECTAREA TEHNOLOGIC Ă A ÎNTREPRINDERILOR AUTO Curs universitar Chi ş in ă u

Chişinău

U.T.M.

2010

Cursul universitar corespunde cerinţelor programului de învăţământ la disciplina „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto” şi este destinat studenţilor cu studii universitare la specialitatea „Ingineria şi Tehnologia Transportului Auto”, la fel poate fi recomandat şi elevilor cu studii medii de specialitate. Sunt incluse informaţii despre tipurile de întreprinderi auto, baza tehnică productivă a întreprinderilor, etapele proiectării şi conţinutul proiectului tehnic de execuţie, proiectarea tehnologică a sectoarelor şi blocului de producţie, elaborarea planului general al întreprinderii. Prin conţinutul şi valoarea practică a informaţiilor sintetizate cursul universitar este util inginerilor şi tehnicienilor, care activează în domeniul întreţinerii tehnice a autovehiculelor.

Autori: lector super. univ. A. CORPOCEAN lector super. univ. I. ROTARU

Recenzent: conf. univ. dr. A. LISNIC

Redactor: Irina Enachi

Bun de tipar: 20.04.2010 Hârtie ofset. Tipar RISSO. Coli de tipar 9,25

Formatul hârtiei 60x84 1/16 Tirajul 150 ex. Comanda nr. 54

U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168. Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M. 2068, Chişinău, str. Studenţilor 9/9

2

© U.T.M., 2010

INTRODUCERE

Sporirea permanentă a numărului şi calităţii autovehiculelor în Republica Moldova necesită lărgirea reţelei întreprinderilor de service auto precum şi reconstrucţia întreprinderilor existente. Dezvoltarea businessului mic şi mijlociu în domeniul transportului auto poate fi efectuată prin organizarea întreprinderilor specializate pentru prestarea serviciilor de trafic şi de întreţinere tehnică a mijloacelor de transport. În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova serviciile prestate în domeniul deservirii tehnice şi reparaţiei ale automobilelor necesită certificarea. Procedura de certificare prevede elaborarea şi prezentarea de către organul abilitat a documentelor respective nemijlocit legate cu proiectarea tehnologică a sectoarelor de producţie şi a întreprinderilor în întregime. Inginerul licenţiat în domeniul ingineriei şi tehnologiei transportului auto trebuie să cunoască şi să fie capabil se rezolve problemele practice legate cu reconstrucţia, reutilarea tehnică şi organizarea bazei tehnico-materiale a întreprinderilor auto.

3

1. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERILOR AUTO

După destinaţie întreprinderile auto pot fi clasificate în câteva grupe: întreprinderi de transport auto, terminale sau centre logistice auto, întreprinderi de service auto, întreprinderi auto pentru deservirea populaţiei şi întreprinderi pentru reparaţia capitală a automobilelor. Întreprinderile de transport auto (Î.T.A.) sunt destinate pentru prestarea serviciilor de transportare a mărfurilor şi călătorilor. Î.T.A. complexe în comparaţie cu cele necomplexe îndeplinesc suplimentar şi funcţiile de păstrare, punere în circulaţie, deservire tehnică şi reparaţie curentă a autovehiculelor întreprinderii.

i repara ţ ie curent ă a autovehiculelor întreprinderii. Figura 1.1 – Întreprindere de transport auto

Figura 1.1 – Întreprindere de transport auto

Întreprinderile de transport auto după destinaţie se clasifică:

Î.T.A. pentru trafic de mărfuri, pentru trafic de călători, pentru trafic mixt şi întreprinderi cu destinaţie specială – de pompieri, de asistenţă medicală etc. În rândul său Î.T.A. pentru trafic de călători pot fi: parc de autobuze, parc de taximetre şi mixte. Marea majoritate de Î.T.A. în Republica Moldova sunt întreprinderi necomplexe cu număr mic de automobile.

4

Figura 1.2 – Structura generală organizaţională a Î.T.A.
Figura 1.2 – Structura generală organizaţională a Î.T.A.
1.2 – Structura generală organizaţională a Î.T.A. Figura 1.3 – Structura organiza ţ ional ă a

Figura 1.3 – Structura organizaţională a serviciului tehnic al Î.T.A.

5

Figura 1.4 – Terminal auto Terminalele (Centre logistice) auto sunt destinate pentru prelucrarea terminal ă

Figura 1.4 – Terminal auto

Terminalele (Centre logistice) auto sunt destinate pentru prelucrarea terminală a încărcăturilor şi îndeplinesc funcţiile de recepţionare, acumulare, stocare, prelucrare, completare şi expediere cu autovehicule a încărcăturilor. Întreprinderile de Service Auto pot fi comerciale, tehnice şi mixte. Întreprinderile comerciale de Service Auto sunt destinate pentru:

realizarea automobilelor;

realizarea pieselor de schimb şi accesoriilor auto;

realizarea automobilelor, pieselor şi accesoriilor auto;

realizarea şi alimentarea automobilelor cu combustibili lichizi, gaz petrolier lichefiat şi cu gaz comprimat (staţie de alimentare cu combustibil). Întreprinderile de Service Auto tehnice sunt destinate:

pentru prestarea serviciilor de deservire tehnică şi reparaţie curentă a autovehiculelor comerciale (autocamioane, autobuze şi autoturisme);

pentru prestarea serviciilor de deservire tehnică şi reparaţie curentă a autoturismelor particulare;

6

pentru testarea tehnică a autovehiculelor (Centre de testare tehnică – C.T.A.). Întreprinderile de Service Auto mixte îndeplinesc funcţiile întreprinderilor de Service Auto comerciale şi tehnice. Punctul de service auto – este destinat pentru efectuarea lucrărilor de service limitat:

spălarea – curăţarea automobilelor;

schimbarea uleiului;

demontarea – montarea anvelopelor etc.

uleiului; • demontarea – montarea anvelopelor etc. Figura 1.5 – Puncte de Service Auto Punctul de
uleiului; • demontarea – montarea anvelopelor etc. Figura 1.5 – Puncte de Service Auto Punctul de

Figura 1.5 – Puncte de Service Auto

Punctul de Service Auto pe lingă staţia de alimentare cu combustibil - este destinat pentru efectuarea lucrărilor de schimbare a materialelor de exploatare, de spălare – curăţare a automobilelor.

exploatare, de sp ă lare – cur ăţ are a automobilelor. Figura 1.6 – Punct de

Figura 1.6 – Punct de Service Auto pe lingă staţia de alimentare cu combustibil

7

Staţiile de Service Auto (S.S.A.) în funcţie de amplasare se clasifică în două grupe: S.S.A. urbane şi S.S.A. situate pe drumuri magistrale. S.S.A. situate pe drumuri magistrale sunt destinate pentru prestarea serviciilor de RT şi RC a automobilelor, care se deplasează pe porţiunea respectivă de magistrală. Pot fi în formă de staţie de asistenţă tehnică şi staţie de service auto pe lingă motel.

tehnic ă ş i sta ţ ie de service auto pe ling ă motel. Figura 1.7

Figura 1.7 – Staţie de Service Auto situată pe drum magistral

S.S.A. urbane pot fi:

cu ciclul complet de service : vânzarea automobilelor, pieselor, accesoriilor auto şi serviciile de RT şi RC a automobilelor;

cu ciclul incomplet de service: vânzarea pieselor, accesoriilor auto şi serviciile de RT şi RC a automobilelor;

cu prestarea numai serviciilor de RT şi RC a automobilelor;

Staţiile de Service Auto urbane autorizate (de firmă) posedă contracte directe de dealer sau de distribuitor cu uzina producătoare de automobile sau cu reprezentantul general al producătorului abilitat de producător de a vinde şi de a asigura service auto în regiunea acordată.

8

Figura 1.8 – Punct de Service Auto Volkswagen Distribuitorul este un agent monopol de comer

Figura 1.8 – Punct de Service Auto Volkswagen

Distribuitorul este un agent monopol de comerţ al uzinei producătoare de automobile, care deţine un depozit regional şi asigură realizarea, service de garanţie şi de postgaranţie a automobilelor prin reţea de dealer în regiunea acordată. Dealerul este un agent monopol al distribuitorului sau uzinei producătoare de automobile, care deţine de un depozit regional şi asigură în regiunea acordată realizarea, service de garanţie şi de postgaranţie a automobilelor prin întreprinderile sale sau prin agenţii de service şi de comerţ . Agent de service – întreprindere de service auto, care a încheiat un acord cu dealerul sau cu distribuitorul pentru efectuarea lucrărilor de service de garanţie şi de postgaranţie a automobilelor. Agent de comerţ - întreprindere de comerţ, care procură de la dealer piese de schimb şi le comercializează consumatorului (clientului) final.

9

Staţiile de Service Auto urbane independente nu dispun de contracte directe de la dealer sau de la distribuitor cu uzina producătoare de automobile. Avantajul staţiilor de Service Auto independente este preţul mai redus al serviciilor prestate, dezavantajul – calitatea mai proastă a RT şi RC a automobilelor. S.S.A. pot fi universale şi specializate pe tipuri de autoturisme sau pe tipuri de lucrări efectuate. S.S.A. specializate pe tipuri de lucrări efectuate necesită investiţii mai reduse, mai mic este şi preţul de cost al serviciilor prestate. Capacitatea S.S.A. este determinată de numărul de posturi de lucru şi de numărul de muncitori productivi.

Tabelul 1.1 – Clasificarea S.S.A. după capacitate

Capacitatea S.S.A.

Numărul de posturi de lucru

Numărul de muncitori productivi

mică

până la 2

 

1 – 4

medie

3 – 9

5 – 20*

mare

10

– 19

10

– 40*

foarte mare

20

– 35

21

– 70*

* în dependenţă de regimul de lucru

S.S.A. de capacitate mică, de regulă, sunt „întreprinderi de familie”. În dependenţă de asigurarea tehnică materială staţiile de service auto pot fi de categorii diferite: clasă de elită, clasă de prestigiu, clasa I, clasa II, clasa III, fără clasă. Structura organizaţională a S.S.A. urbane poate fi următoarea:

10

Conducătorul S.S.A.

Paza

Administraţia

Conduc ă torul S.S.A. Paza Administra ţ ia Oficiu Sec ţ ia de service tehnic Sec

Oficiu

Secţia de

service tehnic

Paza Administra ţ ia Oficiu Sec ţ ia de service tehnic Sec ţ ia comercial ă

Secţia comercială

Salon auto, depozit

Secţia piese

de schimb

Magazin, depozit

Secţia

mecanic-şef

personal de dirijarepiese de schimb Magazin, depozit Sec ţ ia mecanic- ş ef contabilitatea serviciul personal p reg

contabilitatea

serviciul personalţ ia mecanic- ş ef personal de dirijare contabilitatea p reg ă tirea ş i prelucrarea

preg ă tirea ş i prelucrarea regătirea şi prelucrarea

documentelor, conturilor

asigurarea

înregistrareatirea ş i prelucrarea documentelor, conturilor asigurarea recep ţ ionarea - livrarea preg ă tirea pentru

recepţ ionarea - livrarea ţionarea - livrarea

pregă tirea pentru vânzare ătirea pentru vânzare

deservirea automobilelorrecep ţ ionarea - livrarea preg ă tirea pentru vânzare în perioada de garan ţ ie

în perioada de garanţie deservirea automobilelor în perioada de postgaranţie

închirierea comercială ă

organizarea publicităţ ii ăţii

marketingţ ie închirierea comercial ă organizarea publicit ăţ ii procurarea ş i vânzarea automobilelo r eviden

procurarea ş i vânzarea automobilelo r şi vânzarea automobilelor

evidenţ a clientelei, reclama ţ ii ţa clientelei, reclamaţii

vânzarea pieselor de schimbautomobilelo r eviden ţ a clientelei, reclama ţ ii asigurarea produc ţ iei cu piese de

asigurarea producţ iei cu piese ţiei cu piese

de schimb

întreţ inerea construc ţ iilor ţinerea construcţiilor

întreţ inerea comunica ţ iilor ţinerea comunicaţiilor

întreţ inerea utilajelor ţinerea utilajelor

Figura 1.9 - Structura organizaţională a S.S.A. urbane

Centrele Auto (Centre Tehnice Auto) sunt întreprinderi de service auto de diferită capacitate şi reprezintă centre regionale sau zonale cu S.S.A. subordonate, amplasate la periferie. Centrul Auto posedă un depozit central de automobile şi piese de schimb,

11

serviciile centralizate de funcţionare, centrul de instruire, centrul analitic, serviciul de marketing, servere şi reţea de calculatoare. Centrele de testare tehnică a autovehiculelor sunt destinate pentru testarea obligatorie a autovehiculelor în scopul verificării vehiculelor în vederea corespunderii normelor şi standardelor naţionale de siguranţă a circulaţiei rutiere şi a protecţiei mediului.

a circula ţ iei rutiere ş i a protec ţ iei mediului. Figura 1.10 – Centrul

Figura 1.10 – Centrul de testare tehnică

Grupa întreprinderilor auto pentru deservirea populaţiei cuprinde întreprinderi de transport – expediere, autogări şi staţii auto de călători, parcări auto, firme de închiriere a automobilelor, moteluri şi chempinguri. Întreprinderile de transport – expediere sunt destinate pentru deservirea în expediţie: transportarea mărfurilor pentru populaţie, organizarea voiajelor etc. Gările şi staţiile auto de călători sunt destinate pentru deservirea comunicaţiilor suburbane, interurbane şi internaţionale cu autobuze. În componenţa gării auto intră peron de debarcare şi îmbarcare a pasagerilor, parcarea, punct de control tehnic, dispecerat, case de bilete, sală de aşteptare, oficiu poştal, camera de păstrare, punct public de alimentare, punct medical şi alte încăperi de uz social.

12

Figura 1.11 – Gara auto Sta ţ iile auto se deosebesc de g ă rile

Figura 1.11 – Gara auto

Staţiile auto se deosebesc de gările auto cu numărul mai mic de încăperi de serviciu şi de uz social. Parcările auto sunt destinate pentru parcarea pe un timp limitat sau îndelungat a autovehiculelor.

pe un timp limitat sau îndelungat a autovehiculelor. Figura 1.12 – Parc ă ri auto Motelurile
pe un timp limitat sau îndelungat a autovehiculelor. Figura 1.12 – Parc ă ri auto Motelurile

Figura 1.12 – Parcări auto

Motelurile sunt destinate pentru a oferi autoturiştilor (conducătorilor auto) condiţiile confortabile de odihnă pe timp de noapte sau pe un timp mai îndelungat. Motelul cuprinde hotel,

13

punct public de alimentare, parcare auto, staţie de service auto şi staţie de alimentare cu combustibil.

service auto ş i sta ţ ie de alimentare cu combustibil. Figura 1.13 – Moteluri Figura
service auto ş i sta ţ ie de alimentare cu combustibil. Figura 1.13 – Moteluri Figura

Figura 1.13 – Moteluri

ie de alimentare cu combustibil. Figura 1.13 – Moteluri Figura 1.14 – Chempinguri Chempingurile sunt destinate

Figura 1.14 – Chempinguri

Chempingurile sunt destinate pentru a oferi autoturiştilor condiţiile de odihnă cu autodeservire în mijlocul naturii.

14

2. BAZA TEHNICO-PRODUCTIVĂ A ÎNTREPRINDERILOR AUTO

2.1 Structura şi caracteristica fondurilor fixe ale întreprinderilor auto

Fondurile fixe ale întreprinderii auto reprezintă valorile materiale, care participă multiplu în procesul de producţie al întreprinderii, neschimbând forma sa naturală şi transferând pe părţi la produsul final costul său iniţial în măsura uzurii valorilor. Fondurile fixe nemijlocit participă în procesul de producţie sau îl deservesc, sau creează condiţiile favorabile pentru efectuarea lui. Fondurile fixe ale întreprinderii auto sunt: mijloace de transport, pământ, clădiri şi alte construcţii, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje(maşini şi utilaje de forţă, maşini şi utilaje de lucru, mijloace de măsurare, aparate de laborator, tehnica de calcul), instrumente, inventar şi accesorii, plante multianuale etc. Mijloacele de transport la întreprinderea de transport auto sunt destinate pentru obţinerea produsului final – trafic. Clădirile reprezintă obiecte arhitecturale de construcţie la care elementele constructive principale sunt pereţii şi acoperişul – clădiri de producţie, clădiri pentru parcări, clădiri administrative. Alte construcţii reprezintă obiecte inginereşti de construcţie – poduri, drumuri, trotuare, terenuri amenajate pentru parcare, turnuri de apă, construcţii pentru epurarea apei, estacade, garduri, bazine etc. Instalaţiile de transmisie reprezintă instalaţii pentru transmiterea energiei electrice, termice şi mecanice de la maşini - motoare la maşini de lucru – linii de curent electric, conveiere. La fel instalaţiile de transmisie sunt destinate pentru transmiterea substanţelor gazoase şi lichide de la un obiect la altul – conducte de apă, conducte de gaz etc. Maşinile şi utilajele de forţă sunt destinate pentru obţinerea energiei sau pentru transformarea unui tip de energie în altul – motoare electrice şi cu ardere internă, generatoare, instalaţii de

15

distribuire, transformatoare etc. Maşinile şi utilajele de lucru reprezintă unelte de muncă cu ajutorul cărora are loc acţionarea (mecanică, chimică, termică) asupra obiectului de producţie. Inventarul şi accesoriile de producţie sunt destinate pentru uşurarea efectuării operaţiilor tehnologice (bănci de lăcătuşărie, mese de lucru), pentru stocarea instrumentelor, materialelor, deşeurilor, pieselor de schimb (stelaje, dulapuri, lăzi) şi pentru protecţia sănătăţii lucrătorilor. Inventarul gospodăresc reprezintă obiecte pentru oficiu şi pentru gospodărie – mese, fotolii, dulapuri, lavoare etc. Partea activă a fondurilor fixe nemijlocit participă la obţinerea produsului final al întreprinderii iar partea pasivă a fondurilor fixe – deserveşte procesul de producţie. La partea activă a fondurilor fixe ale întreprinderii de transport auto se referă mijloacele de transport (automobile) şi respectiv la partea activă a fondurilor fixe ale întreprinderii de service auto se referă maşinile şi utilajele, instrumentele, inventarul şi accesoriile.

2.2 Caracteristica şi aprecierea bazei tehnice productive a întreprinderilor auto

Baza tehnico - productivă (B.T.P.) a întreprinderii auto reprezintă un ansamblu de construcţii, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje, instrumente şi inventar necesare pentru păstrarea, punerea în circulaţie, deservirea tehnică şi reparaţia autovehiculelor şi pentru a oferi lucrătorilor condiţiile necesare pentru muncă. Pentru a aprecia baza tehnico – productivă a întreprinderii auto pot fi utilizaţi un şir de indicatori. Prin compararea valorilor reale ale indicatorilor cu normativele respective, se va aprecia starea şi direcţiile de dezvoltare a B.T.P. Pentru aprecierea înzestrării Întreprinderii de Transport Auto (Î.T.A.) cu suprafeţele necesare, cu posturi şi cu personalul de producţie se folosesc următorii indicatori tehnico-economici:

16

suprafaţa specifică a încăperilor de producţie şi depozitelor (f pd ); suprafaţa specifică a parcării (f p ); numărul specific de posturi de lucru pentru RT şi RC a automobilelor (x p ); suprafaţa specifică a încăperilor de uz social şi administrative (f a ); numărul specific de muncitori productivi (p).

Tabelul 2.1 - Normativele indicilor tehnico-economici ai bazei tehnico-productive a Î.T.A. [1]

 

Denumirea indicatorilor

Valoarea indicatorilor pentru

autoturisme

autobuze

autocamioane

1.

Suprafaţa specifică a

     

încăperilor de producţie şi depozitelor, m 2 /auto. (f n pd )

8,50

29,00

19,00

2.

Suprafaţa specifică a

65,00

165,00

120,00

terenului m 2 /auto. (f n t )

3.

Suprafaţa specifică a parcării,

18,50

60,00

37,20

m 2 /auto. (f n p )

4.

Numărul specific de posturi

0,08

0,12

0,10

de lucru, posturi/auto. (x n p )

5.

Suprafaţa specifică a

     

încăperilor de uz social şi administrative, m 2 /auto. (f n a )

5,60

10,00

8,70

6.

Numărul specific de

     

muncitori productivi, muncitori/auto. (p n )

0,22

0,42

0,32

Normativele

respective

sunt

corectate

corectare în dependenţă de [1]:

cu

coeficienţi

de

α 1 - numărul mijloacelor de transport; α 2 - tipul mijloacelor de transport; α 3 - prezenţa remorcilor pentru autocamioane; α 4 - parcursul mediu zilnic al unui automobil; α 5 - modul de păstrare al automobilelor; α 6 - categoria condiţiilor de exploatare; α 7 - condiţii climaterice; α 8 - numărul de niveluri al blocului de producţie.

17

Valorile coeficienţilor de corectare sunt date în tabelele 2.2. - 2.8.

Tabelul 2.2 - Coeficientul de corectare în dependenţă de numărul mijloacelor de transport (α 1 ).

Numărul de

 

Valoarea coeficientului α 1

 

automobile

n pd

f

n t

f

x

n

p

p

n

n a

f

25

2,05

1,90

2,30

1,66

1,85

50

1,80

1,60

1,89

1,44

1,63

100

1,35

1,30

1,40

1,24

1,36

200

1,12

1,10

1,14

1,08

1,14

300

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

500

0,90

0,92

0,86

0,90

0,90

Tabelul 2.3 - Coeficientul de corectare în dependenţă de tipul mijloacelor de transport α 2

Tipul mijloacelor de transport

 

Valoarea coeficientului α 2

 

f n p

n pd

f

n t

f

x

n

p

p

n

n a

f

Autocamioane de capacitate, tone:

           

de la 0,3 la 1 de la 1 la 3 de la 3 la 5 de la 5 la 6 de la 6 la 8 de la 8 la 10 de la 10 la 16

0,55

0,33

0,50

0,51

0,42

0,81

0,83

0,50

0,72

0,64

0,56

0,85

0,85

0,60

0,76

0,72

0,68

0,88

0,92

0,72

0,87

0,77

0,75

0,91

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,04

1,05

1,03

1,05

1,15

1,03

1,50

1,30

1,50

1,30

1,35

1,15

Autobasculante

0,85

0,96

0,88

1,08

1,12

1,05

Autospeciale

1,00

1,06

1,10

1,10

1,20

1,08

Autobuze de capacitate:

           

foarte mică

0,42

0,32

0,42

0,65

0,62

0,88

mică

0,66

0,48

0,62

0,74

0,70

0,91

medie

0,90

0,78

0,85

0,88

0,88

0,95

mare

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

foarte mare

1,70

1,50

1,60

1,52

1,56

1,15

Autoturisme de

           

capacitate: mică

0,81

0,78

0,81

0,82

0,87

0,92

medie

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

18

Tabelul 2.4 - Coeficientul de corectare în dependenţă de prezenţa remorcilor (α 3 )

Prezenţa

 

Valoarea coeficientului α 3

 

remorcilor, %

n pd

f

n t

f

n p

f

x

n

p

p

n

n a

f

0

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

25

1,17

1,15

1,16

1,15

1,10

1,03

50

1,32

1,30

1,32

1,25

1,20

1,06

75

1,39

1,45

1,48

1,35

1,30

1,09

100

1,44

1,60

1,64

1,45

1,40

1,12

Tabelul 2.5 - Coeficientul de corectare în dependenţă de parcursul mediu zilnic (α 4 )

Parcursul mediu

 

Valoarea coeficientului α 4

 

zilnic, km

n pd

f

n t

f

x

n

p

p

n

n a

f

100

0,60

0,88

1,32

1,20

0,74

150

0,75

0,92

1,15

1,10

0,83

200

0,89

0,96

1,07

1,04

0,93

250

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

300

1,11

1,04

0,93

0,98

1,11

350

1,22

1,08

0,88

0,96

1,23

Tabelul 2.6 - Coeficientul de corectare în dependenţă de modul de păstrare a automobilelor (α 5 )

 

Unghiul de

 

Valoarea coeficientului α 5

 

Condiţiile

păstrării

automobilelor

amplasare a

automobi-

lelor faţă de axă drumului

 

n p

f

 

n t

f

 

Independenţa ieşirii automobilelor

 
 

50 %

67 %

100 %

50 %

67 %

100 %

afară fără

încălzire

90°

60°

1,00

1,38

1,10

1,52

1,32

1,82

1,00

1,19

1,03

1,20

1,15

1,35

45°

1,42

1,56

1,85

1,21

1,24

1,38

 

1

 

0,95

1,05

1,27

0,97

1,03

1,13

în clădire cu niveluri:

2

1,40

1,54

1,85

0,85

0,90

1,00

3

90°

1,40

1,54

1,85

0,74

0,79

0,86

4

1,40

1,54

1,85

0,68

0,72

0,79

5

 

1,40

1,54

1,85

0,64

0,68

0,75

 

6

1,40

1,54

1,85

0,62

0,66

0,72

19

Tabelul 2.7 - Coeficientul de corectare în dependenţă de categoria condiţiilor de exploatare (α 6 )

Categoria condiţiilor de exploatare

Valoarea coeficientului α 6

 

n pd

f

n t

f

x

n p

p

n

n a

f

I 1,00

 

1,00

1,00

1,00

1,00

II 1,07

1,03

1,07

1,08

1,04

III 1,15

1,07

1,15

1,16

1,08

IV 1,25

1,11

1,25

1,34

1,12

V 1,42

1,15

1,35

1,45

1,18

Tabelul 2.8- Coeficientul de corectare în dependenţă de condiţii climaterice (α 7 )

 

Valoarea coeficientului α 7

 

n pd

f

n t

f

x

n p

p

n

n a

f

0,82

0,93

0,97

0,95

0,98

În cazul amplasării încăperilor de producţie şi depozitelor în clădirile cu mai multe niveluri suprafaţa terenului f n t va fi corectată cu coeficientul α 8 = 0,80 – 0,85. Valoarea normativelor indicatorilor corectaţi se determină:

f c pd = f n pd ⋅α 1 ⋅α 2 ⋅α 3 ⋅α 4 ⋅α 6 ⋅α 7;

(2.1)

f c t = f n t ⋅α 1 ⋅α 2 ⋅α 3 ⋅α 4 ⋅α 5 ⋅α 6 ⋅α 7 ⋅α 8;

(2.2)

f c p = f n p ⋅α 2 ⋅α 3 ⋅α 5;

(2.3)

x

c p =x n p ⋅α 1 ⋅α 2 ⋅α 3 ⋅α 4 ⋅α 6 ⋅α 7;

(2.4)

p

c = p n ⋅α 1 ⋅α 2 ⋅α 3 ⋅α 4 ⋅α 6 ⋅α 7;

(2.5)

f c a = f n a ⋅α 1 ⋅α 2 ⋅α 3 ⋅α 4 ⋅α 6 ⋅α 7,

(2.6)

unde

pentru condiţii de bază;

– valoarea normativelor respective

corectate; α 1 - α 8 - coeficienţi respectivi de corectare. Indicatorii specifici pentru S.S.A. urbane (tab. 2.9) în conformitate cu recomandările Ghiproavtotrans [1] sunt stabilite pentru condiţii etalon: numărul de posturi de lucru - 10; parcursul anual al unui automobil – 10 mii km; regiunea climaterică – moderat rece;

20

f n pd , f n t , x n p , p n , f n a – valoarea normativelor respective

f c pd ,

f c t ,

f c p ,

p c ,

f c a

aprovizionarea cu apă, energie electrică şi termică – de la reţele municipale.

Tabelul 2.9 - Indicatorii tehnico – economici ai bazei tehnice productive a S.S.A. urbane

Denumirea indicatorilor

 

Valoarea indicatorilor

Numărul specific de muncitori productivi, muncitori/post (p n )

5,0

Suprafaţa specifică a încăperilor de producţie şi depozitelor, m 2 /post (f n pd )

197

Suprafaţa specifică a încăperilor de uz social şi administrative, m 2 /post (f n a )

81

Suprafaţa

specifică

a

terenului

S.S.A.,

1050

m 2 /post (f n t )

 

Numărul specific de automobile deservite anual, automobile/post (A n d )

120

Normativele respective sunt corectate cu coeficienţi de corectare în dependenţă de: α 1 - numărul de posturi de lucru;

α 2 - clasa mijloacelor de transport; α 3 – parcursul anual al unui automobil; α 4 – condiţiile climaterice.

Tabelul 2.10 - Coeficientul de corectare în dependenţă de numărul de posturi de lucru (α 1 )

Numărul de posturi de lucru

 

Valoarea coeficientului α 1

 

p

n

f n pd

n a

f

f n t

A n d

5

0,84

1,05

1,10

1,29

0,81

10

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

20

1,00

0,86

0,83

0,82

1,09

30

1,00

0,74

0,75

0.80

1,20

Pentru autoturisme de clasă foarte mică α 2 = 1,15, pentru autoturisme de clasă mică α 2 = 1,00, pentru autoturisme de clasă medie α 2 = 0,85.

21

Tabelul 2.11- Coeficientul de corectare în dependenţă de parcursul anual al unui automobil (α 3 )

Parcursul anual al unui automobil, mii km

8

10

12

14

16

18

20

Valoarea coeficientului α 3

1,25

1,00

0,84

0,72

0,63

0,56

0,50

Pentru condiţiile climaterice ale Republicii Moldova α 4 = 1,11. Valoarea normativelor indicatorilor corectaţi se determină:

f c pd = f n pd ⋅α 1; f c t = f n t ⋅α 1; p c =

p n ⋅α 1 ; f c a = f n a ⋅α 1

(2.7)

A c d = A n d ⋅α 1 ⋅α 2 ⋅α 3 ⋅α 4

(2.8)

unde f n pd , f n t , p n , f n a , A n d – valoarea normativelor respective pentru

condiţii de bază; f c pd , f c t , p c , f c a , A c d – valoarea normativelor respective corectate;

Tabelul 2.12- Indicatorii tehnico – economici ai S.S.A. în conformitate cu proiectele Ghiproavtotrans

Denumirea indicatoarelor

 

Valoarea indicatoarelor

 

Numărul de posturi

6

11

15

25

50

Numărul de automobile deservite anual inclusiv la un post de lucru

720

1280

1884

3770

9100

120

116,4

125,6

150,8

182

Numărul total de vizite anuale ale automobilelor la S.S.A.:

3600

6400

9420

18850

45500

inclusiv a unui automobil

5

5

5

5

5

Manopera medie anuală de RT şi RC a unui automobil, om·h

64,5

64,5

64,5

57,5

51,5

Numărul de zile lucrătoare anuale ale S.S.A.

357

357

357

357

357

Durata zilei de lucru, h

10,5

10,5

10,5

10,5

10,5

Numărul total de lucrători:

36

60

87

165

376

inclusiv numărul de muncitori productivi

26

44

66

122

265

Suprafaţa terenului S.S.A., m 2

8300

10100

14600

26200

34100

Suprafaţa blocului de producţie, m 2

916

1986

2700

4795

10100

22

Tabelul 2.13 - Indicatorii tehnico – economici ai S.S.A. în conformitate cu recomandările Companiilor din Occident [2]

Denumirea indicatorilor

Valoarea indicatorilor

1. Numărul de automobile care folosesc serviciile S.S.A.

500

1500

2500

5000

2. Suprafaţa terenului, m 2

2300

5000

7000

14000

3. Suprafaţa construcţiilor, m 2

600

1600

2600

4500

4. Numărul de posturi de lucru

5

16

26

50

5. Numărul de muncitori productivi

4

14

22

43

6. Numărul de vizite anuale a unui automobil pentru RC la S.S.A.

 

3,2 – 4,8

 

7. Numărul de vizite anuale a unui automobil pentru RT la S.S.A.

 

2,0 – 3,0

 

8. Numărul mediu de ore necesare pentru îndeplinirea unei comenzi

 

2,0 – 2,5

 

Analiza bazei tehnice productive se efectuează prin compararea normativelor corectate respective ale indicatorilor cu indicatorii reali. În rezultatul analizei pot fi determinate direcţiile de dezvoltare ale B.T.P. a întreprinderii auto.

2.3 Direcţiile de dezvoltare ale bazei tehnice productive a întreprinderilor auto

Dezvoltarea bazei tehnice productive a întreprinderilor auto poate fi efectuată prin reutilarea tehnică, reconstrucţia, lărgirea şi construcţia nouă. Reutilarea tehnică reprezintă un complex de măsuri destinate pentru sporirea nivelului tehnic al producţiei prin înlocuirea tehnicii (utilajelor) uzate moral şi fizic cu utilaje mai performante şi prin implementarea tehnologiilor mai avansate în procesul de producţie al întreprinderii (subdiviziunii) fără lărgirea

23

suprafeţelor tehnologice. Ca orice obiect material, utilajele au o durată de existenţă determinată, care depinde de construcţia lor, de modul în care sunt folosite şi întreţinute. Degradarea progresivă a utilajelor se numeşte „uzurăşi apare ca o consecinţă firească a unui şir întreg de factori, care intervin în cursul existenţei utilajului. Influenţa factorilor fizici asupra utilajului produce uzura fizică a acestuia, iar influenţa progresului rapid al ştiinţei şi tehnicii contemporane produce uzura morală a utilajelor. Reconstrucţia întreprinderii în întregime reprezintă demolarea construcţiilor învechite sau uzate şi în schimb construcţia obiectelor noi. Reconstrucţia clădirii prevede reorganizarea deplină sau parţială a obiectului cu schimbarea dimensiunilor de gabarit şi caracteristicilor tehnice ale clădirii, înlocuirea sau întărirea construcţiilor portante, reconstrucţia sau înlocuirea comunicaţiilor inginereşti, construcţia anexelor etc. Lărgirea bazei tehnice productive a întreprinderii prevede construcţia obiectelor noi pe teritoriul întreprinderii (bloc de producţie, parcare etc.), lărgirea terenului şi construcţiilor existente, construcţia filialei întreprinderii. Construcţia nouă prevede construcţia bazei tehnice productive a întreprinderii pe teren nou în conformitate cu proiectul elaborat şi aprobat anterior.

24

3. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTAREA ÎNTREPRINDERILOR AUTO

3.1 Stadiile şi etapele proiectării întreprinderilor auto

Proiectarea întreprinderilor auto poate fi efectuată în două stadii - proiectul tehnic şi desenele de lucru sau într-un singur stadiu - proiectul tehnic de execuţie. Proiectarea în două stadii este utilizată pentru proiectarea obiectelor de construcţii mari şi compuşi. În practica proiectării întreprinderilor auto o răspândire mai largă a primit proiectarea într-un singur stadiu. Procesul de proiectare a întreprinderilor auto este efectuat în câteva etape. Etapa 1. Elaborarea planului da afaceri sau argumentarea tehnico – economică a proiectului. Argumentarea tehnico – economică este rezultatul investigaţiilor economice şi de marketing pentru a determina necesitatea proiectării şi respectiv construcţiei întreprinderii. Argumentarea tehnico – economică poate să includă:

studierea pieţei pentru a determina cererea la serviciile presupuse;

compararea serviciilor presupuse cu serviciile prestate de concurenţi şi cu documentele normative în vigoare;

studierea părţilor forte şi slabe ale serviciilor presupuse;

determinarea investiţiilor presupuse ;

sursele financiare posibile ale investiţiilor;

aprecierea prealabilă a eficienţei şi răscumpărării proiectului realizat;

evaluarea garanţiei întoarcerii împrumuturilor;

receptivitatea serviciilor presupuse la riscurile existente pe piaţă si rezistenţa la riscurile posibile în viitor, etc. Etapa 2. Alegerea terenului pentru construcţie. Etapa 3. Eliberarea documentelor de confirmare a dreptului de proprietate sau de arendă a terenului în conformitate cu legislaţia în vigoare.

25

Etapa 4. Alcătuirea sarcinii pentru proiectarea întreprinderii cu datele iniţiale respective. Etapa 5. Elaborarea documentaţiei de proiectare – proiectului tehnic de execuţie, care se elaborează de organizaţia de proiectare. Etapa 6. Coordonarea documentaţiei de proiectare elaborate cu organele de putere locală şi cu organele de supraveghere. Documentaţia de proiectare se coordonează cu direcţia de arhitectură a primăriei, organul de medicină preventivă, inspecţia ecologică, serviciul de pompieri şi salvatori, inspecţia de stat în construcţii etc. După înlăturarea neajunsurilor documentele sunt semnate de responsabilii respectivi. Etapa 7. Aprobarea documentaţiei de proiectare. Etapa 8. Eliberarea de organul abilitat a autorizaţiei pentru construcţie. Etapa 9. Monitorizarea (supravegherea) de autor a procesului de construcţie a întreprinderii. Monitorizarea se efectuează de organizaţia de proiectare. Etapa 10. Recepţia finală a construcţiei cu eliberarea documentelor necesare.

3.2 Structura şi conţinutul proiectului tehnic de execuţie

Proiectul tehnic de execuţie este alcătuit din mai multe compartimente. Notă explicativă generală Nota explicativă generală cuprinde temei pentru elaborarea proiectului, date iniţiale pentru proiectare, caracteristica generală a întreprinderii, caracteristica lucrărilor efectuate, capacitatea de concurenţă etc. Soluţii tehnologice Soluţiile tehnologice sunt prima veriga în lanţul elaborării proiectului. La etapa aceasta se efectuează calculul tehnologic al întreprinderii cu determinarea programului de producţie, volumelor de lucru, numărului necesar de posturi şi de personal productiv şi auxiliar. Se elaborează mai multe variante de soluţii de aranjament ale clădirilor

26

şi încăperilor, care sunt coordonate cu clientul şi elaboratorii compartimentelor conexe. Varianta finală se aprobă de client ca baza pentru elaborarea compartimentelor ulterioare. Mai departe se elaborează amplasarea detaliată a posturilor şi utilajelor, se alcătuieşte specificaţia utilajelor. Se elaborează schema principală de organizare a procesului (proceselor) de producţie şi propuneri privind organizarea controlului calităţii produselor (serviciilor), se determină necesarul de resurse energetice, degajările etc. În final sunt alcătuite sarcinile pentru elaborarea compartimentelor conexe. Compartimentul dat este elaborat de ingineri în domeniul ingineriei şi tehnologiei transportului auto. Planul general şi transport Planul general al întreprinderii reprezintă rezolvarea complexă a problemelor de sistematizare şi de amenajare a teritoriului şi include:

caracteristica generală a raionului amplasării întreprinderii cu elaborarea planului situaţional, măsurile de amenajare a teritoriului, soluţiile de amplasare a reţelelor şi comunicaţiilor, desenul planului general cu indicarea: construcţiilor demolate, proiectate ş