Proiect final deontologie medicala

Baltig Emanuel Seria C, grupa 17 Medicina generala anul II

Baltig Emanuel Seria C, grupa 17

1.Cum ar fi trebuit/ar trebui sa abordeze medicul acest caz de loialitati multiple? Strans legata de valori este morala. Daca deontologia profesionala reprezinta doctrina privitoare la normele de conduita ale unei profesiuni, fiind in acelasi timp o teorie a datoriei, a obligatiilor morale, morala medicala reprezinta totalitatea normelor de comportament profesional, etica este justificarea teoretica a normelor morale, iar bioetica este modul de reziliere a conflictului dintre medicina te nologica noua si etica vec e!. "arie Deffose o defineste ca spatiul in care practicile medicale, efective si virtuale, legate de stiinta, sunr e#aminate din punctul de vedere al mizelor lor etice si al articularii lor sociale. $n esenta, bioetica este o analiza a primelor supozitii si ultimelor consecinte ale cunoasterii stiintifice. %oate codurile deotologice adoptate in lume sunt aidoma unui aisberg& programul lor are valoare de g id compotamental si se afla la suprafata, iar majoritatea solutiilr etice si legale ce privesc multitudinea dilemelor profesionale se afla sub apa' De aici caracterul de permanenta asipratie catre o morala medicala veridica. (e fundalul principiilor etice generale medicul trebuie sa gaseasca singur solutiile de constiinta la fiecare situatie profesionala in parte. Codurile de deontologie medicala vor fi doar un g id in gasirea acestor solutii. %recerea de la valori la comportamentul manifest este o problema centrala pentru etica , pentru ca etica deriva din valori si trebuie sa fie rezonanta cu ele. )u este e#clusa insa posibilitatea aparitiei asa numitelor dileme etice . Dilemele etice apar in situatii in care profesionistul trebuie sa aleaga intre mai multe directii etice relevante dar contradictorii sau une orice alternativa duce la un rezultat nedorit pentru una sau mai multe persoane . (roblemele etice ridica intrebari de genul& Cum este corect sa actionam intr*o situatie practica data + Cum poate medicul sa evite compoatamentul neetic in aceasta situatie + ,neori dilemele se datoreaza loialiattilor compotitie& cand sunt in competitie sau in conflict grupurile care revendica loailitatea soecilaistului in sanatate. De e#emplu, este cunoscut faptul ca, in actualul conte#t al sistemului de ingrijire medicale romanesc, problemele de economie medicala pun medicina si pe medic in fata unor antinomii printre care sanatatea nu are pret dar are buget! , si omul, desi unicat genetic si deci cu originalitate, are deseori, un acces limitat la resursele medicale actuale. -cesta este caracterul sistemului medical actual& costul asistentei medicale o face inaccesibila multor oameni. .oialitatile multiple sunt de asemenea o sursa pentru dilemele etice in care medicul prin natura interventiei sale deserveste un spectru larg de pacienti, care se confrunta cu nesatisfacerea aceleiasi nevoi de sanatate / e#emplul clasic al transplantului0. 1 societate democractica, pluralista in esenta ei, are in acelasi timp nevoie de o moala desc isa si evolutiva, cat timp libertatea deplina a omului aduce responsabiliatea integrala fata de actele proprii si face ca, ceea ce este moral sa fie si legal iar ceea ce este legal se presupune a fi si moral. ,n astfel de rol in stiintele vietii il indeplineste , prin e#celenta, bioetica, ca o aplicare si completare permanenta a eticii la progresul si conditiile sociale noi de e#ercitare a medicinii. Bioetica este stiinta care, utlizand o metodologie interdiciplinara, are drept obiect e#amenul sistematic al compotamentului uman in domeniul stiintelor vietii si al sanatatii, analizat in lumina valorlor si principiilor morale. 2efle#ia etica rezida in doua principii fundamentale& respectul vietii si respectul autodeterminarii persoanei, avand la baza autonomia si libertatea umana. Bioetica a demonstrat ca evolutia te nologica in medicina si in special in genetica a neglijat personalitatea pacientului, care are si suflet si tesuturi. Bioetica actuala trebuie sa devanseze un raspuns la problemele cu care se confrunta sanatatea& egalitatea accesului la ingrijiri medicale, calitatea ingrijirilor medicale, rationalizarea resurselor actlui medical, evaluarea adecvata a costurilor te nologiilor medicale. Bioetica releva nevoia unei mai mari

componente in domeniul stiintelor medicale accentuand totodata si rolul social al medicinei. -cordarea constitutionala a unui drept la sanatate din care decurge dreptul persoanei la ingrijiri medicale, implica si dreptul acesteia de a beneficia de cuceririle stiintei actuale si la un trai concordant cu aceste cuceriri. De altfel, dat fiind faptul ca bioetica vizeaza totalitatea problemelor medicale si in primul rand a celor care confrunta un coeficient de ma#ima gravitate constiinta medicului, este necesar ca bioetica sa*si gaseasca locul adecvat in invatamant sau in formarea continua a specialistilor din sitemul de asistenta medicala. $nformatia care ajunge la pacienti trebuie sa fie bine inteleasa de catre acestia& aceasta presupune o descriere detaliata a tratamentului3procedurii terapeutica recomandate, precizarea beneficiilor si riscurilor inerente, in special dac e#ista riscul mortii sau al disabilitatii corpoarel postinterventie, o descriere a alternativelor de tratament, rezultatele in cazul lipsei tratamentului, probabilitatea succesului, ceea ce medicul practician intelege prin succes, probleme majore anticipate in recuperare, estimarea perioadei de convalescenta . 1rice informatii generale furnizate pacientului, mai ales in situatiile care implica decizii in legatura cu alternativa tratamentului3 procedurii mecesita munca in ec ipa interdisciplinara. 1rice profesionist din sistemul de ingrijire medicala trebuie sa aiba depinderi de consiliere, sa poate facilita luarea deciziilor in constiinta de cauza. -dolescentii au dreptul de a accesa informatiile adecvate esentiale pentru sanatatea si dezvoltarea lor semnificativa in societate. Statele sunt obligate sa nu impiedice, si ca asigure adolescentilor accesul la informatii adecvate pentru protejarea sanatatii si dezvoltarii lor si pentru practicarea unor comportamente sanatoase, indeferent daca sunt fete sau baieti, daca urmeaza sau nu cursurile unei scoli. Educatia se#uala! se refera la un tip de cunostinte mai vaste decat cele legate strcit de biologie. Educatia se#uala ar trebui sa includa, cel putin informatii despre anatomie si fiziologei, despre pubertate, sarcina si B%S* uri, inclusiv 4$53S$D-. %otodata, ar trebui sa abordeze subiectul relatiilor si emotiilor pe care le presupune e#perienta se#uala6 ar trebui sa prezintse#ualitatea ca pe ceva natural, integral si ca pe o latura pozitiva a vietii,sa acopere toate aspectele legate de inceperea vietii se#uale6 ar trebui sa promoveze egalitatea de gen, incredre in sine si respectul fata de ceilalti. ,na dintre finalitatile educatiei se#uale este aceea de a*i ajuta pe tineri sa isi dezvolte autonomia prin abiliati ca luaea deciziilor, comunicarea si negocierea. Educand responsabiliatea pentru propriile decizii de sanatate se promoveaza cu succes tranzitia de la copilarie la maturitatea se#uala, in bune conditii de sanatate se#uala. Cei care se opun educatiei se#uale cuprinzatoare argumenteaza ca a oferi adolescentilor informatii legate de se#ualitate ii incurajeaza automat pe acestia sa intretina relatii se#uale.-ceasta ipoteza sa dovedit falsa in numeroase studii. 1pozantii aducatiei se#uale promoveaza un curriculum bazat in totalitate pe abstinenta, care nu ofer informatii cu privire la sarcina sau la infectiile cu transmitere se#uala, ci pur si simplu propun ca persoane necasatorite sa se abtina de la a intretine realtii se#uale. -desea, acest tip de educatie transmite mesaje ce contin stereotipuri de gen care intaresc statutul subordonat al fetelor. -rt. 789 & 5arsta legala pentru e#primarea consimtamantului informat este de 1: ani. "inorii isi pot pot e#prima consimtamantul in absenta parintilor sau reprezentantului legal in urmatoarele cazuri& situatii de urgenta, cand parintii sau reprezentantul legal nu pot fi contactati iar minorul are discernamantul necesar pentru a intelege situatia medicala in care se afla. Situatii medicale legate de diagnosticul si3sau tratamentul problemelor se#uale si reproductive, la solicitarea e#presa a minorului in varsta de peste 17 ani. Este o situatie relativ complicata pentru medic pentru ca este prins la mijloc, intre dorintele celor doua femei&mama si fiica6 "ama doreste ca fiica ei sa avorteze, si considera ca acum este ultima oportunitate pentru aceasta interventie sa se desfasoare cu riscuri minime, iar fata isi doreste sa pastreze sarcina.

Consider ca solutia medicului de a avea o discutie cu amandoua este cea mai buna, pentru ca in acest fel se pot e#pune toate posibiliatile si riscurile3avantajele celor doua solutii ale mamei si fetei, putandu*se ajunge la un numitor comun. Cele doua femei trebuie sa aiba o discutie serioasa, doctorul fiind un intermediar pt realizarea acestei discutii pe o cale amiabila. "ama are dreptul sa stie care este situatia fiicei ei , dar fata ar avea drept decizional in aceasta situatie pt ca are varsta de saptesprezece ani. / varsta minima la care un adolescent poate lua o decizie in privinta problemelor se#uale si reproductive este de 17 ani ; asa cum spune articolul 789 mai sus mentionat 0 . "edicul a procedat corect in acest caz, si nu i se pot aduce niciun fel de acuzatii, Singura sa greseala a fost ca nu a reusit sa o anunte pe mama fetei mai rapid despre situatie iar aceasta a apucat sa faca o plangere la canducerea spitalului. -cesta nu a influentat fata si nu i*a sugerat acesteia sa nu faca avort, astfel acuzatiile mamei sunt nefondate.

Materiale informative: Bioetica o noua stiinta 2evista 2omana de Bioetica nr. 1 vol.1 & 5. -starastoae, Stoica, 1rtansa Principii de bioetica, deontologie si drept medical Editura 1mnia, $asi, <99= autori& 5. -starastoae, > . Scripacru, C. Scripcaru

Baltig Emanuel Seria C, grupa 17

2.Care este valoarea confidentialitatii in cadrul actului medical ? ( sunteti rugati sa faceti o abordare comparativa cu celelalte principiii de etica medicala si cu referire speciala la cazul pacientilor adolescenti). Desi foarte vec i, juramantul lui 4ipocrate constituie temelia eticii medicale, simbolul inaltii responsabilitati si profundului umanism al prefesiunii de medic. -cest juramant demonstreaza apropierea deontologica a codurilor de conduita& fa bine!, consider in beneficiul pacientilor mei!, respecta confidentialitatea!, nu voi face rau!. "edicina este un domeniu al umanismului, nu este o meserie, ci o profesiune, o activitate deosebit de comple#a, in e#ercitarea ei cerandu*se intotdeauna multiple calitati, cele de ordin moral fiind considerate, de fiecare data, ca avand importanta majora. ?aptul ca medicului i se incredinteaza viata unui om, recunoscandu*i*se in acelasi timp dreptul de a decide! anumite masuri in scopul vindecarii si al promovarii sanatatii individului, instituie pentru aceasta profesie importante cerinte morale. -ctul medical , e#erictata pe un solid temei stiintific, implica in acelasi timp din partea celui care*l efectueaza o puternica angajare etica. Dupa cum afirma si celebrul 2abellais, stiinta fara constiinta este ruina sufletului. Etica medicala ce studiaza ca o teordeie a moralei, ca o stiinta ce studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi, atitudini si obiceiuri morale specifice activitatii medicale si care se manifesta in fapte, in modul de comportare in cadrul profundei medicale. Etica medicla inseamna de fapt infruntarea responsabilitatilor, gasirea unor solutii cand datoria o cere si actionarea in consecinta. Deontologia desemneaza acea parte a eticii care se ocupa cu studiul datoriilor morale, al originii, naturii si formelor acestora, in calitatea ei de componenta esentiala a constiintei morale a oamenilor. (rin conduita etica si deontologica intelegem ansamblul de atitudini si actiuni cerute de de normele morale si cele profesionale, fara de care nu e posibila e#ercitarea profesiuni la nivelul e#igentelor societatii. Carta Europeana de Etica "edicala cuprinde principiile fundamentale de comportament al medicilor in practica lor. Din ea sunt inspirate dispozitiile deontologice luate de catre Colegiile "edicilor cat si organismele cu atributii similare, abilitate sa adopte reguli in acest domeniu. .egitimitatea Cartei are la baza e#perienta de ani de zile din cadrul Consiliului European al 1rdinelor "edicilor /CE1"0 si a organismele cu atributii3functii similare. Corpul medical european se angajeaza in respectarea ei, 2omania fiind membra in CE1". Carta Europeana de etica medicala cuprinde urmatoarele principii , care trebuie respecatate de medicii din sistemul de sanatate din 2omania, indiferent daca lucreaza in sistemul public sau sistemul privat& non vatamarea @ a nu face rau, care depaseste sfera vatamarii fizice a pacientului / e#.& incalcarea confidentialitatii, neinformarea pacientului 0 "edicul este confidentul necesar al pacientului6 principiul autonomiei & dreptul individului de a lua singur decizii ; consimtamant vs. refuz6 necesitatea de a proteja pe cei cu autonomie redusa sau absenta6 principiul beneficiului ; a face bine3 dreptul de a i se face un bine6 $nteresele de sanatate ale pacientului sunt prioritare6 (acientul trebuie sa primeasca din partea medicului, fara nici o discriminare, ingrijirile indispensabile si cele mai potrivite6 drepatea si echitatea6 "edicul actioneaza dupa principiul eficatitatii tratamentului, luand in consideratie utilizare ec itabila a resurselor. .a baza respectarii secretului medical sta dreptul fundamental al individului la intimitate si confidentialitate. De aceea, secretul medical este o conditie de baza a relatiei medic*pacient, un ec ilibru intre constiinta profesionala, pe de o parte, si incredrea bolnavului si a familiei acestuia, in

cazul pacientilor adolescenti, de celalta parte. (e de alta parte, sunt supuse confidentialitatii nu numai acele informatii furnizate de pacient si familia acestuia, in timpul efectuarii anamnezei, ci si rezultatele medicale obtinute ulterior in urma efectuarii analizelor si investigatiilor de specialitate, precum si observatiile sale personale care tin de aspectul sau statutul social al pacientului. (ractic, mentinearea confidentialitatii actului medical reprezinta o masura a respectului pentru pacient, pentru intimitatea acestuia si pentru autonomia sa, dand dovada promovarii unor valori precum& onestitaea, loialitatea, respectul dar, mai ales, increderea, concepte absolut indispensabile intr*o relatie autentica medic*pacient. "ai mult decat atat, in literatura juridica, nerespectarea secretului medical este considerata o culpa impotriva umanismului medical. Si totusi, in practica de zi cu zi a medicinei, in diversitatea tot mai mare de situatii in care plaseaza cuplul medic*pacient, pastrerea confidentialitatii devine uneori dificila si, intr*un numar e#trem de restrans de situatii, c iar contraindicata, cu atat mai mult cu cat societatea moderna reclama dreptul la informare. Confidentialitatea ramane un principiu de baza al practicii medicale dar care trebuie individualizat de la caz la caz. Secretul profesional este un drept legal statuat pentru pacienti si o obligatie a personalului medical, obligatie etica si in acelasi timp legala. )umeroase articole de lege / Cod (enal, .egea A83<998, Codul de Deontologie "edicala, .egea Drepturilor (acientului 0 constituie cadrul legal al secretului profesional. Dreptul pacientului la confidentialitatea actului medical si obligatia furnizorului de servicii medicale de a pasta secretul profesional reprezinta un aspect e#trem de sensibil al practicii medicale, mai ales in unele domenii, cum ar fi sanatatea se#uala si reproductiva. Ele isi au originile c iar in juramantul lui 4ipocrate. Conformprincipiului confidentialitatii, pacientii pot fi incredintati ca medicul nu va dezvalui, fara acordul lor, nici un element al actului medical. Continutul notiunii de secret medical este mult mai larg si este definit de Codul Deontologic ca tot ceea ce medicul, in calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect in legatura cu viata intima a bolnavului, a familiei, apartinatorilor precum si problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei!. E#ista o serie de aspecte legale ale secretului profesional care includ& obligatiile furnizorului de servicii medicale si mai ales ale medicilor, de a proteja informatiile obtinute in cadrul actului medical fata de persoanele neautorizate. dreptul pacientilor de a cunoaste care sunt informatiile pe care medicii le detin in ceea ce ii priveste. datoria furnizorilor de servicii medicale de a se asigura ca in cazul in care pacientul autorizeaza deazvaluirea unor informatii el este corect infromat si aceasta este c air vointa lui. Secretul pe care pacientul il pastreaza fata de persoane apropiate, cum ar fi parinti, rude, prieteni etc., este totusi impartit cu medicul curant, ceea ce da adevarat dimensiune a increderii pe care se bazeaza relatia lor. $n acelasi timp medicul devine un adevar confesor iar actul medical capata accente sacre similare celui generat de actul religios al spovedaniei. (acientul are libertatea de a decide ce fel de informatii sunt strict confidentiale si nu pot ajunge nici la persoanele de incredere. / principiul autonomiei* pacientul alege pentru el 0. %oate informatiile despe starea de sanatate a pacientului despre conditia medicala, diagnostic, prognostic, tratament si alte informatii cu caracter personal trebuie pastrate confidential, c iar si dupa moartea pacientului in cauza. $nformatiile confidentiale pot fi divulgate doar daca pacientul isi da consimtamantul e#plicit sau daca legea sustine acest lucru in mod e#pres. Dreptul la confidentialitatea informatiilor reprezinta una dintre formele de protectie a vietii private a pacientului si este garantat prin obligatia furnizorilor de servicii medicale de a pastra secretul profesional. (revederile specifice de respectare a confidentialitatii si anonimatului pacientilor trebuie sa fie inscrise in fisa de post. (astrarea confidentialitatii pacientului constituie o problema de etica medicala, orice incalcae se constituie in acte profund negative atat din punct de vedere profesional cat si juridic.

Conditie esentiala a increderii pacientului, confidentialitatea este e#trem de importanta in sfera sanatatii se#uale si reproductive. Se poate ajunge in unele situatii, atunci cand pacientele nu au deplina incredere in discretia medicului, ca acestea sa renunte la serviciile profesionale si sa apeleze la persoane necalificate dar care pot pastra secretul. Serviciile medicale legate de sanatatea se#uala si reproductiva sunt grevate in mod particular de necesitatea discretiei cu ata mai mult cu cat despre aceste aspecte in multe familii, comunitati, culturi sau intre cele doua se#e, ele nu pot fi discutate in mod desc is. ,n e#emplu in acest sens il constituie adolescentii activi se#ual care nu apeleaza la serviciile mediclor de familie sau altor practicieni c iar din sectorul privat, de teama de a nu fi informati parintii in legatura cu problemele problemele lor. (revederile legale cu privire la obligatia secretului profesional sunt cuprinse in dreptul romanesc in acte normative, unele cu caracter general, obligatorii pentrupentru toti profesionistii / Codul (enal art. 1A7 0 si unele speciale, referitaore la secretul medical / Codul Deontologic art. 1B*<< 0, .egea drepturilor paacientului, .egea 777 din <991 cu privire la protectia persoanelor cu privire la datele cu caracter personal. Ele garanteaza implicit dreptul pacientului la confidentialitate. (acientul are dreptul de a fi informat corect si suficient despre starea sa. $nformatiile trebuie sa cuprinda& diagnostic, natura si scopul tratamentului, riscurile si consecintele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile si consecintele acestora. "edicul este dator sa prezinte pacientului informatiile la un nievel stiitific rezonabil pentru puterea de intelegere a acestuia. "edicul de asemenea are obligatia de a prezenta un tratament rezonabil pentru pacient din punct de vedere al eficacitatii dar si din punct de vedere financiar / pacientul trebuie sa isi permita respectivul tratament * e#ista situatii in care medicul prescrie pacientului un tratament dar pentru ca acesta nu are banii necesari procurarii lui, nu il cumpara si nu urmeaza tratamentul acuzand apoi medicul ca medicatia prescrisa nu a avut niciun efect 0 . Dupa ce a primit taoate detaliile pacientul si*ar putea da consimtamantul informat. Consimtamantul informat este acordul pacientului pentru a fi supus la metode de preventie, diagnostic si tratament, dupa e#plicarea lor de catre medic. 5arsta legala pentru consimtamantul informat este de 1: ani / doar in problemele se#uale si reproductive varsta minima este de 17 ani 0 in rest cei care decid pentru copii3tineri sunt parintii. -dolescentii au nevoie de servicii medicale in domeniul reproducerii din partea unor furnizori cu o instruire speciala, in conditii de confidentialitate si adaptate la nevoile lor. -ccesul la asemenea servicii este important pentru & prevenirea sarcinilor nedorite prevenirea avorturilor in conditii nesigure reducerea raspandirii infectiilor cu transmitere se#uala, inclusiv 4$53S$DDrepturile la viata, la sanatate si la viata privata ale adolescentilor reprezinta baza pentru accesul acestora la servicii de confidentialitate si adaptate la nevoile lor specifice. 1rganismele internationale de monitorizare a plaicarii tratatelor subliniaza in mod frecvent importanta accesului la servicii confidentiale in domeniul sanatatii reproducerii. -dolescentii trebuie sa aiba acces la servicii medicale confidentiale, destinate special lor. (entru a promova sanatatea si dezvoltarea adolescentilor, Statele parti ale tratatului sunt, de asemenea, incurajate sa respecte cu strictete dreptul acestora la viata privata si confidentialitate, inclusiv in cazul sfaturilor si al consultatiilor medicale. ?urnizorii de servicii medicale au obligatia sa pastreze confidentialitatea datelor medicale ale adolescentilor, respectand principiile conventiei. -ceste date pot fi facute publice numai cu consimtamantul adolescentului sau in aceleasi conditii in care confidentialitatea unui adult poate fi incalcata. -dolescentii care sunt suficent de maturi pentru a fi consultati in lipsa unui parinte sau al altei persoane au dreptul la viata privata si pot cere servicii confidentiale, inclusiv tratament!. -rt. 789 din .egea nr. A8 din aprilie <997 privind reforma in domeniul sanatatii permite minorului sa isi e#prime singur consimtamantul in situatiile de urgenta, cand parintii sau reprezntantul legal nu pot fi contactati, iar minorul are discernamantul necesar pentru a intelege situatia medicala in care se afla, acelasi fiind si cazul minorilor de 17 ani in situatii medicale legate de diagnosticul si3sau tratamentul problemelor se#uale si reproductive. Statul trebuie sa asigure informatii tuturor adolescentilor privind sanatatea si comportamentele se#uale riscante, in special prin introducerea

educatiei se#uale in scoli si asigurarea accesului adolescentilor la servicii confidentiale de sanatate a reproducerii, intr*o maniera sensibila la diferentele de gen si la nevoile celor care fac parte din categoriile vulnerabile de populatie. 1 relatie desc isa cu furnizorii de servicii medicale permite adolescentilor sa ia propriile decizii cu privire la viata se#uala si sanatatea reproducerii. -vand la indemana informatii si un mediu sigur si confidential in care sa fie consiliati, adolescentii pot intreprinde actiunile care $ se potrivesc cel mai bine. De aceea nerespectare confidentialitatii reprezinta un obstacol in calea unor servicii medicale complete in domeniul reproducerii. -dolescentii ar putea evita sa acceseze serviciile medicale daca acest lucru ar insemna ca parintii lor sa afle ca sunt sau ca se gandesc sa devina activi din punct de vedere se#ual. 1rganismele internationale cunosc faptul ca a implica parintii in deciziile privind sanatatea reproducerii la adolescenti inseamna a impiedica accesul celor din urma la serviciile medicale. De e#emplu, Comitetul pentru drepturile copilului a sustinut in mod ferm ca serviciile medciale privesc sanatatea reproducerii adolescentilor sa fie fara consimtamantul parintilor, iar Comitetul pentru eliminare discriminarii impotriva femeilor a cerut statelor parti sa elimine consimtamantul parintilor in domeniul planificarii familiale. Serviciile potrivite nevoilor adolescentilor trebuie sa fie lipsite de prejudecati. "ulti dintre adolescenti se tem de etic etarea sau rusinea care, in unele culturi sau religii, sunt asociate cu activitatea se#uala, sarcina sau B%S*uri. -ceste aspecte nu numai ca le reduc sansele tinerilor sa gaseasca servicii si consiliere lipsite de prejudecati, ci ii si demotiveaza atunci cand trebuie sa depuna eforturi in acest sens. Cadrele medicale ar trebui sa fie instruiti special pentru a putea lucra cu adolescentii si pentru a le oferi informatii care sa le protejeze sanatatea, fara a le judeca deciziile. "ulti adolescenti sunt victemele violentelor si abuzurilor in familiile si comunitatile lor, ceea ce ii impiedica sa*si e#ercite dreptul de alua decizii informate. $ntrucat adolescenta este o etapa sensibila de trecere de la copilarie la maturitate, tinerii aflati la aceasta varstsa au nevoie de o protectie suplimentara pentru a nu fii victemele abuzurilor unor terti precum membrii familiei, persoanele din comunitate sau unii practicieni din sitemul medical. >arantiile oferite de stat ar trebui sa le permita adolescentilor sa*si e#ercite in mod autonom drepturile privind reproducerea. >uvernele au obligatii pozitive de a proteja drepturile adolescentilor in perioada de tranzitie de la copilarie la maturitate. $n unitatile medicale ar trebui sa profeseze practiceni care au primit o intstruire speciala, care pot sa asculte fara sa judece si care le pot creste increderea in sine adolescentilor pentru ca acestia sa ia deciziile potrivite in domeniul reproducerii. Cadrele medicale trebuie sa fie instruite sa inteleaga drepturile reproductive ale adolescentilor si capacitate acestora de a lua propriile decizii privind sanatatea. De e#emplu, adolescentii ar trebui sa fie pusi in tema cu privire la dreptul lor de a oferi un consimtamant informat si procedurile legale si administrative pe care le au la indemana atunci cand le sunt incalcate drepturile.

Materiale informative: Comunicat de presa : Respectarea principiilor de etica medicala de catre personalul medical "inisterul Sanatatii Revista Romana de Bioetica vol 8 nr. 1 : Aspecte legale si etice ale secretului preo esional legat de practica medicala in domeniul sanatatii se!uale si reproductive in Romania autori& .iliana (les, Sorin (aun