Sunteți pe pagina 1din 19

05.10.

10 Curs Prof El-Bsat Masaj

Mariana Codrin Maasaj-Th si aplicatii in sport ( carte de la bilioteca) Masajul se numese masaj clasic sau masaj suedez Masajul reprezinta prelucrarea metodica a partilor moi ale corpului printr-un ansamblu de procedee manuale si sau instrumentale aplicate in scop profilatic terapeutic si de refacere . Scop terapeutic = fie sportivi fie sendetari In scop de refacere= numai la sportivi Th-ca procedeelor manuale de masaj In functie de efectele produse asupra org avem pro principale sau fundamentale si pro secundare care se mai numesc ajutatoare sau complementare Pro principale= netezirea sau efleuraj frictiunea framantat sau pretisaj tapotament sau batere vibratii Netezirea se adreseaza in principal tegumentului si consta din alunecari ritmice si usoare, executate cu diferite parti ale mainilor in sensul circulatiei de intoarcere Criterii de clasificare = 1 din punct de vedere th-c - netezirea se executa cu diferite parti ale maini in functie de profunzimea - cand se doreste sa se actioneze strict superficial se vor folosi varful degetelor fata palmara sa fata dorsala a maini - cand se doreste o actiune mai profunda net se va face cu radacina maini marginea cubitala a acesteia sau cu pumnul inchis(palmar sau cubital) 2 din punct de vedere de aplicare a mainilor pe suprafata tegumentului - manevre simultane ( ambele maine lucreaza in acelasi timp in acelasi sens) alternative ( cate o mana dupa alta) de directiei- longitudinale, oblice, si transversale 3 din punct de vedere metodic - initiala sau productiva - finala Diferente intre cele doua = manevrele se executa in succesiune inversa iar ritmul si intensitatea scad treptat in cazul neteziri finale

4 din punct de vedere a specificului regiuni ( forme speciale de netezire) = - netezire sacadata care se adreseaza seg circulare( gamba, coapsa, brat, antrebrat) - net in perie care se adreseaza pers cu hipertricoza( cu par in exces) -net liniara care poate fi longitudinala sau transversala , se aplica la nivelul tendoanelor, al degetelor, a spatiilor intero-osoase Frictiunea = se adreseaza in principal tesutului celular subcutanat si consta din presiuni si deplasari ale tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile profunde sau pe un plan dur ( osos sau cartilaginos) in limitele elaxcitati propri = in anumite regiuni ale corpului tes celular subcut este subtire iar efectele se rasfrang a supra muchiilor Criterii de clasificare 1 th-c frictiunea se executa cu diferite parti ale maini in functie de sensibilitate de profunzime si de suprafata zonei masate , astfel pt zonele mai putin sensibile frict se face cu pumni pt zonele cu suprafata redusa se vor folosi varfurile degetelor iar pt zonele intinse se folosesc marginea cubitala a maini , radacina maini, fata palmara sau cu pumnul , din punct de vedere a profunzimi tesuturilor se modifica unchiul sub care se aplica degetele sau mana pe tegument si presiunea , 2 din punct de vedere al directiei avem frict circulara si frict liniara prima se poate executa in sens concetric sau excetric , cea a doua poate fi longitudinala sau transversala 3 din punct de vedere metodic avem frict : - simpla cand se executa folosind una din posibilitatiile th.ce cunoscute - combinata in care se trece prin toate posibilitatile de la frict 4 din punct de vedere al specificului regiuni(forme speciale de frictiune ) : - frictiunea in zig zag care se aplica in zona col vert ( se merge de sus in jos de la zona cervicala la cea lombara pe apofizele nervoase) - frictiunea in cleste care se adreseaza tendonului ahilian - frictiunea in ferestrau cu o mana sau cu ambele maini (in ambele sensuri) la nivelul tendoanelor

Framantat sau pietrisaj = se adreseaza in principal muschilor si consta in prinderea, ridicarea si stoarcerea muschilor prin comprimare (intre degete sau intre degete si palma, sau prin presiune pe planul profund)

22.10.10

Curs Masaj

Continuare la framantat Clasificare: 1) din punct de vedere tehnic avem framantat in cuta atat zonele plane (spate, abdomen) cat si zonele circulare (brate, picioare) - priza este diferita in functie de regiune : - priza mica (intre police si index) medie (intre degetele 2-5 si radacina maini) mare ( intre varfurile tuturor degetelor) - cuta poate fi pe loc sau deplasabila daca elasticitatea tesuturilor o permite (framantat in val) - valul se poate executa longitudinal sau transversal) 2) din punct de vedere al reginuni avem framantat circular se aplica numai segmentelor circulare

serpuit Circular : se aplica de la distal la proximal - cu ambele maini cu cele 2 police in prelungirea celuilalt de jos in sus (pe brat) - se real pozitionand cele 2 police unul in prelungirea celuilalt Serpuit: - cele 2 police sunt orientate anterior numai in sensul care se executa miscarea 3) framantat intre marginile cubitale ( numai la nivelul peretului abdominal) 4)Tapotament sau batere: - consta in aplicarea de lovituri ritmice si usoare executate cu diferite parti ale mainii, pumnilor sau cu treimea inferiara a antrebratelor (regiuni voluminoase) Criterii de clasificare: Tehnic : 1 manevre de tocat= a) cu marginea cubitala palmele sunt in pozitie intermediara de pronosupinatie (intr-o parte), coatele sunt lipite de trunchi si datorita duritati manevrei se pot folosi variantele cubito-dorsal sau cubito-palmar b) cu varful degetelor= tocat tangential in care varful degetelor atinge penpendicular suprafata masata = tocat in manunchi de nuele, iar lovirea propiu-zisa se real cu partea latero-dorsala a degetelor = tocat in picaturi de ploaie , aplicat la nivelul fatei si a scapulei c) tocat cu treimea inf a antrebrattelor (la regiunea voluminoasa)

2 Batatoritul

- cu palma in cupa sau ventuza - cu pumnul cubital sau palmar 3 Plescait sau lipait (coatele apropiate) - se face din toata palma, iar la lipait cu degeteele 4 percutat , executate cu varf degetelor si sunt 3 indicatii - indiferent de forma de tapotament, intercalam usor netezirea - intercalam usor netezirea 29.10.10 Curs Masaj

Manevre secundare

Ciupiri si Pensari

Se aplica dupa framantat sau dupa tampotament Diferenta dintre ele consta in priza folosita, ciupirile se fac cu priza mica, iar pensarile cu priza medie si mare , se aplica la nivelul membrelor , se aplica dupa framantat sau dupa tampotament, efectul este excitant.

Criterii de clasificare a masajului 1 Dupa modalitatiile th-ce de executie: masajul manual in care exista si automasajul avantaje= se poate adapta intensitatea si dozarea a manevrelor in functie de toleranta subiectului , si se poate efectua cand dorim , dezavantaje= nu se poate obtine relaxare musculara la nivelul tuturor segmentelor, la automasaj nu poate adopta toate regiunile masajul instrumental aparaturi electrice, chingi,mansoane dezavantaje= cost, deplasarea subiectului, nu poate suplini masajul manual, 2 Dupa pronfunzimea structurilor asupra carora se actioneaza: masajul somatic(periferic) se adreseaza partiilor moi de la suprafata corpului, iar efectele sunt induse pe cale mecanica directa masajul profund care se adreseaza partiilor moi din pronfunzime , respectiv viscerelor, iar efectele se induc pe cale reflexa indirecta

3 Dupa suprafa corporala abordata si durata sedintei de masaj: masaj general care constsa in prelucrarea integrala a suprafetei corporale , poate fi de 2 feluri: - general extins cu durata de 60- 90 min

- general redus cu durata de 30-45 min Posibilitatiile de reducere a duratei sunt: - excluderea unor sau tutoror efetelor secundare - reducerea nr de repatari pt fiecare manevra - renutarea la masajul segmentar al membrelor superioare sau inferioare ca un intreg - combinarea manevrelor cu acelsai efect masajul partial el se adreseaza unor regiuni, segmente sau zone avand urmatoarele denumirii: - masaj regional ex ms al spatelui, abdoenului durata 20-25min - masaj segmentar cu durata de 10-12min ex masajul coapsei, brat, antrebrat - masaj local cu durata de 5-6min care se adreseaza tintit unei articulatii , unei grupe musculare, sau unei zone limitate la care exista o anumita afectiune 4 Din punct de vedere al mijloacelor utilizate: masajul uscat in care se folosec diferite pudre, masajul pe piele umeda, uleuri , creme masajul pe piele normala, fara absolut nimic 5 Din punct de vedere al scopului: masaj profilatic masaj terapeutic masaj de refacere Conditii materiale si regului de practicare a masajului 1 Igiiena spatiului de masaj - temperatura ambianta 20-30 grade, - pardoseala ,pereti faianta sau lavabil, - mobilier redus la strictul necesar respectiv banchete, scaun pt maseur , obligatoriu vestiar, - cabine de dusuri - o sala de odihna 2 Igiena masourului : - atentie la parfum - imbracaminte numai pt sala de masaj - unchii taiate, pilite - cat mai putine bratari, inele, lanturi - nu se fumeaza in sala de masaj Aptidudini : sa fie sanatos fizic si psihic, rezistent la oboseala, sa fie robust, sa posede un simt tactil f bine dez, auz si vedere buna ,aptitudini psihice deosebite, sa posede abilitatea manuala naturala care v-a fi crescuta prin exercitiul, pielea de pe palme tr sa fie : calda, moale, neteda, uscata , sa posede cunostinti de anatomie, biomecanica si fiziologie , comportanment corect cu respectarea valorilor a moralitatii

3 Igiiena subiectului - igiena corporala

Note : Nu incepem sa facem masaj fara exerciti de incalzire a mainiilor Nu dezgolim subiectul decat in zona pe care o lucram

05.11.10 Curs Masaj

Reguli metodice de practicarea masajului Pt pacient 2 regului = - sa fie plasat in poz comode relaxante si sfatuit pe cat se poate sa vina relaxat - sa isi goleasca inainte de masaj vezica urinara si eventual golirea colonului

Pt maseur - adoptarea unor pozitii comode , care sa-i permita atat masajul corect al regiunilor, si implicit obtinerea efetelor dorite - adaptarea procedeelor de masaj la particularitatiile anatomice si functionale ale regiuni respective - dozarea corecta a manevrelor, se face descriind o curba ascedenta , un platou si apoi o curba descedenta - se incepe intotdeauna cu manevre usoare blande, si se incheie sedinta de masaj cu manevre lungi relazante - tr sa se tina cont de reactiile secundare reprezentate de : - durere, jena locala, contarctura musculara, stare de neliniste de agitatie, hiperemie exagerata(inrosire), orice reactie secundara poate semna th-ca gresita, sau prezenta unei boli, afectiuni de care sufera pacientul - durata sedintei de masaj se alege in functie de : - indicatii , preferinte - dupa sedinta de masaj este ideal sa se mentina repausul inca 30 min daca masajul a avut scop relaxant Indicatii in functie de scopul masajului Masajul profilatic- se executa dimineata terapeutic - se executa oricand pe parcusul zilei cu respectarea urmatoarelor conditii: sa se incheie cu cel putin 30 min inaintea meselor principale, sau sa inceapa 2-3 ore dupa masa principala - indicatie data de medic (diagnostic, nr de sedinte, durata acestora, ritmul lor) - sa se mentina acelasi maseur Contra indicatiile masajului

a) indicatii eronate b) greseli de th-ca si metodica Criterii de clasificare a contraindicatiilor : - durata = contraindicatii definitive si temporare - suprafata contraindicatii totale (nic-o manevra pe nici o regiune) - partiale evitarea anumitor regiuni sau a anumitor manevre - definitive pot fi totale sau partiale Totale = psihopati, tumori maligne generalizate, osteoporoza, fragilitate vasculara Osteoporoza avansata nu se face masaj Clasificare a contraindicatiilor definitive - partiale: - pete picmentare care pot fi cingenitatle sau dobindite -regiuni anatomice pigmentate constitutional(ex: aveola mamara) Clasificare a contraindicatiilor temporale- totala : - totale = boli neuropsihice (meningo-ecenfalite,accidente vasculare) - boli acute ape ap respirator (pneumoni, pleurocxi, tbc) - boli ale ap cardiovascular (infart miocardic acut, cardiopatie eschemica dureroasa,tulburari severe de ritm si de conducere cardiaca , hipertesiune arteriala stadiul2,3,endocardita miocardica, - boli de sange = leucemi acute, hemofilie

18.11.10 Curs Masaj - boli ale ap digestiv = hemoragie digestiva, pancreatita acuta, colecistita, perforatii sau penetratii ale viscerelor abdominale (ulcer) - boli ale ap urogenital = insuficienta renala , glomerulonefrita acuta - septicemiile Contra indicatii temporale partiale - afectiuni ale tegumentelor de tip micoze, furung, dermatoze, eczeme - boli al etegumentului cauzat de factori fizici mecanici traumatisme, contuzi, placi - factori calorici arsuri, radiatiile solare - boli ale structurilor subcutanate rupturi sau hematoame musculare, varice voluminoase, infectii ale oaselor

Notiuni de anatomie si fiziologie a pieli

Grosimea pieli difera de varsta si sex, culoarea variaza si ea, suprafata pieli intre 1-50 180 metri patrati Structura pieli de la eterior spe int epidermu zona cea mai superficiala de natura epiteliala dermu de natura cconjuctivo vasculara hipodermu zona cea mai profunda, strat celulo-adipos Epidermu = este un epiteluipavimentos stratificat, format dintr-o serie de straturi de celule suprapuse numite keratinocite, Fiecare strat este format din diferite celule ca structura si forma astfel stratul cel mai profund se numeste strat bazal (germinativ), si este format dintr-un rand de celule care contin pigment melanic trasferat de catre melacocite care sunt intercalate intre celulele stratului bazal Stratul mucos al malpighi = este format din 6 pana la 20 randuri de celule intre care se afla spatii pline cu limfa Stratul prerconos = Stratul cornos = partea superficiala a acestuia formata din celule izolate care se desprind la cel mai mic traumatism , strat care se numeste disjung , Epidermul se afla intr-o continua transformare de la celulele bazale pana la celulele carnoase , proces numit turn over (reinoirea pieli) Dermul = este despartit de epiderm de o membrana bazala , el patrunde in epiderm, formand niste structurii conice numite papile dermice = format dintr-o portiune superficiala numita corp papilar, si o portiune profunda numita corion 1 Structura = scheletul fibrilar format din fibre de colagen, elastice si de reticulina Fibrele de colagen sunt dipuse pe suprafata pieli iar str si cantitatea lor variaza cu varsta Fibrele elastice sunt perpendicular pe suprafata pieli si asigura elasticitatea pieli Fibrele de reticulina sunt fibre de colagen nepolimenizate , sunt primele care apar in procesul de cicatrizare a plagilor , odata cu inaintarea in varsta ele sunt inglobate in fibrele de colagen 2 Elemente celulare propi 1 propii pieli fibroblasti , sintetizeaza fibrele de colagen 2 histiocitele- rol in apararea pieli ingloband bacteri, corpi straini, picaturi de lipide 3 mastocitele - care secreta amine-vasoactive, determina inrosirea pieli leucocite, limfocite, cu rol de ap org

Elemente celulare mingrate

3 Substanata fundamentala care umple spatiile dintre fibre si celule roluri - favorizeaza subdifiziunea substantelor , din metabolismul general, catre tesutul conjuctiv si invers - intervine in metabolismul apei - participa la ractiile de aparate ale org-lui Hipodermu tesut adipos subcutanat

Anexele pieli = reprezentate de galndele sudoripare, sebacee, sistemul pilos, si unghiile (FANELE inseamna par si unchi)

Galndele sudoripare Glandele ecrine = sunt de 2 tipiri , respectiv glande ecrine , care sunt dispuse pe toata suprafata corpului , si sunt bogat reprezentate de palme, plante, si pulpa degetelor, Glandele apocrine = se gasesc exclusiv la nivelul pliurilor( interfesier, axilar) si la nivelul fetelor de flexie Glandele sebacee Sunt bogat reprezentate la nivelul scapului, fetei, axilei si treimi superioare a trunchiului Secretia acestor glande este continua, cantitatea de sebu creste pana la puberate, dupa care se mentine constanta Secretia de sudoare si de sebum formeaza un film hidrolipitic (mantaua accida de suprafata) care are lor anti-microbian, anti- fungic, anti-parazitar Functiile pieli A) de protectie 1) protectie mecanica rel de str-ul carnos al epidermei, si de elasticitatea dermului, dar si protectie locala reprezentata de unchii 2) foto protectie realizata prin keratirizare si melano-geneza, keratirizare = capacitatea pieli si anexelor de aproduce si depozita anumite proteine specifice numite keratine melano-geneza = este capacitatea melano-locitelor de a sintetiiza si stoca la nivelul epidermului pigment melanic, de culoare brun inchis, cu rol de protectie fata de UV 3) protectie anti microbiniana B) de secretie real de glandele sudoripare prin sudoare C) pilogeneza (producrea firelor de par) D) termoreglare temp de confort 18-20 cand subiectul este imbracat, si 1.. E) exteroceptie = este real de prezenta unor recptori, care receptioneaza excitatii tactile (corpusculii Misner, discuri Merker), excitati dermice (corpusculi rufini pt cald, si corpusculi Krause pt rece) si exciatie dureroase preluate de terminatii nervoase libere

22.11.10

Curs Efectele manevrelor de masaj Sunt induse pe 2 cai

Masaj

directa mecanica indirecta reflexa

Substratul anatomofunctional al efectelor induse pe cale reflexa este metamerul care rep teritoriul de influenta al unui nerv rahidian de la iesirea s-a din gaura de conjugare pana la cele mai mici zone periferice inervate de acestea Metamerul este format din : dermaton (reprezantat de tegument) miotom (reprezentat de muschii, tendoane, apronervoze) angiotom (repr de vase sagvine si limfatice) screlotom ( repr de periost si oase) viscerotom (repr de viscer sau de anumite parti ale acestuia) neorotom (repr de nervul rahidian si nervi vegetativii care il insotesc) Efectele neteziri Efectele induse pe cale macanica Efcete asupra : a circulatiei venoase superficiale si profunde b) asupra sistemului neuropsihic c) c) efecte asupra tegumentului A) primul efect = net actioneaza direct asupra circulatiei venoase superficiale impingant sangele venos in sens centripet al doilea efect = actioneaza asupra circulatiei venoase profunde pe zonele plane si intinse prin asocierea netezirii cu presiuni, pe regiunile sau segmentele circulare actioneaza prin forma speciala cu priza in bratara sau inel , aceasta priza stimuleaza contractia fibrelor musculare netede cu dispozitie transversa care intra in alcatuirea tunici medi al venelor - la venele cu diametrul mare dispuse tot in seg circulare pe langa aceste inele transversale musculare exista si un rand de fibre musculare longitudinale astfel in cat efectele netezirii sacadate sunt complectate de netezirea traditionale (net simultane si alternative) B) prin netezire se rel acomodarea subiectului pt urmatoarele th de masaj si cu efect de relaxare C) primul efect net determina exfolierea celulelor carnoase de la nivelul stratului disjuct stimuland noi diferentieri ale celulelor bazale, se scurteaa stfel timpul necesar reinoiri epiderma - previne incarcarea progresiva a fibrelor elastice din str demului cu ioni de calciu, astfel pielea isi pastreaza supletea si elasticitatea - este activata secretia glandelor sebacee si subodipare care intra in alcatuirea filmului accid de suprafata fiind stimulta functia antimicrobiana - este stimulata deschiderea canalelelor glandelor sudoripare favorizand pierderea de caldura prin transpiratie intervine in procesl de termoreglare - stimuleaza eliminarea prin sudoare a unor podusi toxici rezultati dupa efertul fizic pevenind astfel instalarea oboseli Efecte pe cale reflexa

1 net actioneaza asupra terminatiilor nervoase periferice astfel : - manevrele lungi cu intensitate si ritm scazut au efecte calmante si relaxante asupra sit nervos central , si sunt relaxante si decontracturante pt mkusculatura striata, ele scad sensibilitatea conductibilitatea si reacticitatea nervilor periferici - manevrele scurte cu intensitatea si ritm crescut vor avea efecte inverse 2 efecte asupra circulatiei profunde producand vasodilatatie exteriorizata prin hiperremia pieli Efectele frictiuni- cele induse pe cale mecanica 1 este redata elasticitatea si se mobilizeaza tesuturile de deasupra hipodermului carora le mareste supletea 2 previne si inlatura tendinta fiziologica de hiperminerilare a fibr elestice prevenind astfel batranirea 3 inclina balanta dintre factorii hipolitici si cei lipogenetici in favoarea celor lipolitici 4 este activata circulatia locala ce determina urmatoarele efecte: - accelereaza procesul de cicatrizare si regenerare (vizibil mai ales la batrani) - stimuleaza patrunderea cutanata a diverselor ungunete folosite in scop terapeutic - mentinea supletea si rezistenta elemetelor articulare si periarticulare 5 previne staza (oprirea) sagvina si limfatica 6 previne intinderile si smulgerile de fibre ce pot sa apara la nivelul zonctiuni tendinomusculara Pe cale reflexa - stimuleaza eliberarea la niveul vaselor cutanate a histaminei si bradichiminei urmata de vasodilatatie locala favorizand cresterea elasticittatii pieli , in functie de ritmul si intensitatea frictiuni de produce scaderea mobilitati locale, relaxare musculara si scadarea incordari neuropsihice cand ritmul si intensitatea frictiuni sunt scazute Efectele Framantatului - se instaleaza concomintent pe cale mecanbica si primul efect este stimulata de deschiderea unor capilare de rezerva favorizand circulatia profunda si eliminarea produsilor toxici de metabolism - stimuleaza propietatiile muschiului : - troficitatea - elasticitatea ( este dez prin stoarcerea muschilor prevenind aparatia rupturilor musculare consecutive unor contactii bruste) - excitabilitatea efect concretizat prin posibilitatea executarii unui efeort prelungit si sustinut datorita prelungiri in timp a barierelor de instalare a oboseli - contractilitatea creste forta de contractie printr-o sincronizare mai buna si mobilizare mai mare a unitatiilor motori

29.11.10

Curs

Masaj

Efectele Tampotamentului Variaza in raport cu ritmul si intensitatae si a loviturilor , cu supletea sau rigiditatea mainilor ms-lui si cu sensibilitatea subiectului Efectele se instaleaza pe cale mecanica directa si se amplifica pe cale indirecta reflexa 1 efect tampotamentul mobilizeaza adipocitele (celulele grase) inclinand balanta factorilor lipolitici si lipogenetici in favoarea celor lipolotici de unde rezulta rol estetic 2 efect tampotamentul actioneaza asupra nervilor senzitivi determinand scaderea sensibilitati dureroase 3 efect tampotamentul actioneaza asupra nervilor vasomotori crescand cantitatea de sg-e in zona masata ( hiperemie evidenta si persistenta) 4 efect tampotamentul actioneaza asupra nervilor motori determinand contractia rapida a fibrelor musculare si cresterea tonusului muscular (gradul de contractie musculara depinde de ritmul si intensitatea cu care sunt aplicate manevrele , astfel in cat la ritm si intensitatea scazuta apar contractii partiale fara efect mecanic) 5 efect tampotamentul sunt stimulate prop-le fiziologice ale muschilor striati daca se respecta conditia aplicari tampotamentului in lungul fibrei musculare Tamp este contraindicat in contracturi musculare , algi (dureri) de diferite cauze, sau oboseala muculara su generala Efectele vibratiilor Efectele se instaleaza pe cale mecanica directa si se amplifica pe cale indirecta reflexa cand ritmul si intensitatea vibratiilor sunt scazute efectele vor fi calmante si scad sensibilitatea tegumentului aparand senzatia de amorteala si de incalzire Cand vibratiile se executa cu ritm si intensitate scazuta si se combina cu neteziri sau presiuni efectul lor calmant si decogestionant este amplificat Indicatii : zone cu contractura musculara , afectionu dureroase alor unor viscere (org interne) si stari de incordare psihica - vibratile mecanice executae cu ritm si intensitate crescuta au rol estetic prin mobilizarea adipocitelor, motiv pt care aceste vibrati sunt folosite pt obezitate

Masajul in sport

Masajul dupa antrenament - la incepatori (copii si juniori) in fazele de invatare a procedeelor th-ce se contracta inutil anumite gr-pe musculare pana la formarea deprinderi motrice, astfel miscarile se efectueaza sacadat , creste starea de incordare pshica , stare ce se mentine si dupa terminarea antrenamentului , tonusul musculare este crescut excesiv Manevrele se aplica in scopul scaderi stari de incordare - la sportivi consacrati = se urmareste inlaturarea oboseli de efort - la sportivi de mare performanta =se urmareste inlaturarea stari de stres datorita constientizari riscului competitional si /sau subestimari posibilitatilor propri Reguli de aplicare nu se face niciodata dupa antrenament si la1 ora 30 iar ideal dupa 3-4 ore Variante de aplicare = - clasica - masajul se face direct pe gr-le musculare solicitate in efort se vor efectua manevre calmante respectiv in neteziri forma lunga, vibratii, rulat si cernut , - se acorda atentie deosebita tendoanelor si spatiilor dintre muschii - moderna - masajul nu se face pe dr-le musculare implicate in efort si se stimuleaza unul din reflexele de simetrie la distanta si de suprafata Se face masujul dupa un micro ciclu saptamanal astfel : ziua 1 msj partial, 2 nimic, 3 general, 4 nimic, 5 partial, 6 nimic, 7 general Masajul general nu se face cu mai putin de 10-12 ore inaintea urmatorului antrenament, dupa masaj obligatoriu odihna intre 20 min- 1 ora Masajul precompetitional - se aplica in functie de tipologia prestart a sportivilor - sportivii cu bariere pshice urmate de bariere motrice la acest tip de sportivi se face un masaj stimulant (frictiuni, framantat, tapotament, neteziri cu ritm si intensitate crescuta) suprafata corporala v-a fi limitata pe gr-le musculare implicate in efort cu durata scurta - sportivi nervosi car prezinta febra de start masaj relaxant pe suprafata intinsa si cu durata crescuta - pt sportivi normali avem masaj usor stimulat pe suprafata corporala medie si cu durata medie Intodeauna Masajul precompetitional este masaj partial, se poate aplica pe teren , peste echipamentul sportiv , iar dupa acest masaj fie v-a incepe exercitiile pregatitoare pt start fie face o scurta pauza pana incepe competitia Pt ramurile sportive in care competitiile se desfasoara in seri sau faze se v-a face masaj in pauzele dintre serii pt relaxare dupa efort si in scopul pregatiri pt etapa sau seria urmatoare , acest tip de masaj se numeste masaj de antract sau de recoditionare

13.12.10 Curs Masaj

Masaj terapeutic Masajul in contuzii Contuziile sunt leziuni ale partilor moi fara interesarea tegumentului Se impart in: A contuzii superficiale B contuzii profunde

A se manifesta imediat dupa tratament sub urmatoarele forme clinice : - echimoza(cauzata de rupturi capilare ) - hematoame (in care se rup vase sangvine de calibru mai mare ) - serom (in care se rup vase limfatice de dimensiuni mici ) - in cazul acestor contuzii superficiale imediat dupa trtament se aplica: - neteziri initiale , usoare si repetate care au ca efect scaderea sensibilitatii dureroase - framantat executat usor cu vf-ul degetelor sau cu radacina mainii , efectele framantatului constau in disociarea lichidelor stagnate prevenind organizarea fibroasa - neteziri de incheiere /finale , eventual asociate cu presiuni care au ca efect impingerea lichidelor stagnate in torentul sangvin B se manifesta tardiv dupa traumatism sub forma de echimoze tardive (cauzele pot fi leziuni musculare aponevrotice sau chiar osoase ) si hematoamele de dimensiuni importante - tratamentul in cazul contuziilot profunde este etapizat astfel :

- 1 se aplica comprese reci , apoi se efectueaza masaj cu gheata (crioterapie), efectele sunt de scaderea a dureri si grabirea resorbtiei si colectiei - 2 se face masj uscat clasic si uneori se poate asocia masaj pneumatic care consta in compresii si decompresii succesive, centripete care favorizeaza intoarcerea venoasa, si secundar rebsortia edemelor - 3 se efectueaza mobilizari articulare pasive care urmaresc cresterea mobilitatii articulare Masajul in plagi Sunt leziuni ale partilor moi cu interesare tegumentara Plagile se pot vindeca in urmatoarele feluri: - vindecare normala si spontana =

- se efectueaza masaj la 5 cm distanta fata de plaga si consta in frictiunii circulare , concetrice si excentrice, efecutuate cu varful degetelor -efectele urmarite sunt: dezvoltarea supletei tesuturilor si evitarea proliferari de tesut fibros - vindecare prin cicatrici = - cicatrici atrofice sunt subtiri, lucioase, intinse, cu un ritm lent de vindecare, pt accelerarea vindecarii se aplica masaj perilezional, constand in neteziri usoare, vibratii si frictiuni fine superficiale - vindecare hipertrofice si cheloide= - se caracterizeaza prin formarea in esces a tesutului fibros cicatricial care poate determina compresii vasculo nervoase si alterara mobilitatii articulare - se efectueaza masaj uscat (toate procedeele) iar daca aceste cicatrici sunt la nivelul membrelor se v-a incepe cu masajul de apel, masajul toracelui pt membrele superioare, si masajul abdomenului pt membrele inferioare apoi se v-a efectua masaj centripet (de la periferie spre radacina membrului favorizand intoarcerea venoasa) , in afara masajului se vor efectua mobilizari pasivo-activo ale tuturor articulariilor membrului afectat fara afectarea plagi - mobilizarile se fac intodeanu in sensul de pliere a plagi si nu de intinderea ei , se poate facae msaj umed cu diferite unguente sau cu ulei caldut

Masajul in entorse Entorsele pot fi: - de gradul 1 - reprezinta intanderi ale ligamentelor sau capsulelor articulare, - tratament cu gheata , efectund neteziri timp de 5-7 min de 3-4 ori pe zi , efectul este anti algic , scade spasmul muscular iar durerea si tumefactia locala se reduc sau dispar dupa 24-48 ore - dupa masaj se fac mobilizari pasive si pasivo-active - rep rupturi partiale sau totale ale ligamentelor sau capsulelor art-re cu acumulari la nivelul art-ei de sg (hematroza) sau pe lichid sinovial (hidratroza) - tratamentul consta in mobilizare timp in care se efectueaza masaj reflexogen , dupa suspendarea imobilizarii se aplica masaj la nivelul zonei lezate constand in netezirii , frictiunii, si vibratii - apar smulgeri ale ligamentelor de la insertia lor pe os sau periost (evolueaza ca o mica fractura)

- de gradul 2

- de gradul 3

Curs

Masaj

10.01.11

Metode asociate masajului Efectele masjaului sunt completate prin asocierea acestiua cu alte metode fizioterapice in principal cu hidroterapia= repr terapia prin schimbul de caldura intre corp sau segmentele acestuia si apa , in cardul hidroterapiei org-ul benificiaza de actiunea complexa a factoriilor mecanici, chimici, si termici ai apei : 1 factorii mecanici = repr de : - a) forta asccesionala (portanta hidrostatica) este rezultanta dintre foarta arhimeica si gr corpului 1 daca f arhimedica este mai mare decat gr corpului =corpul urca , daca este mai mica el coboara si daca este egala pluteste 2 scaderea gr corpului este cea mai evidenta actiune a imersiei in stransa legatura cu densitatea fluidului , stfel in apa obisnuita in imersie totala gr aparenta a corpului rep 8,8% din gr reala, iar in imerisa partiala a unui membru gr rep 3.5% din gr reala in apa litorala gr aparenta a corpului este si mai mica fapt ce faciliteaza miscarile corpului , daca incarcarea unei art-tii este contraindicata pe uscat ea se poate face f bine in apa 2 rezistenta apei = rep rezultanta fortelor de frecare dintre corpul scufundat si forta asccesionala a apei , rezistenta depinde de: - sensul miscarii, suprafata corpului, densitatea apei, viteza de executie a miscarilor si vascozitatea apei, Cand miscarea se produce de sus in jos invers fortei arhimedice, rezistenta greste, cu cat vit de executie si suprafata corpului sunt mai mari cu atat creste si rezistenta prin frecare , alternanta dintre foarta arhimedica si rezistenta se utilizeaza pt cresterea mobilitatii articulare si a fortei musculare 3 presiunea hidrostatica = este presiunea exercitata de apa datorita gr-tii straturilor superficiale de fluid , ia are urmatoarele caractersitici : - creste cu adancimea, variaza direct propotional cu densitatea fluidului, actioneaza intr-un punct din fluid din toate directiile cu aceasii intensitate astfel in cat presiunea hidrostatica realizeaza asupra tegumentelor o adevarata preso-terapie ce vaforizeaza resobtria edemelor, - creste intoarcerea venoasa si secundar debitul cardiac motiv pt care se recomanda prundenta la pacientii cu insuficienta cardiatica Factorul chimic este reprezentat de compozitia chimica a substantelor sau azelor adaugate in apa Factorul termic = rep de temperatura apei , temp de indiferenta a apei este tem la care receptori cutanati pt rece si cald sunt minimi excitati, iar senzatia simtita de pacient este de confort termic , sau exista doua tipuri de reacticitate constitutionala la factorul termic : - tipul macro chinetic , include persoanele cu extremitati calde si tendinta de vasodilatatie l............ cald si reci prin rapunsuri intese , rapide si de scurta durata , la supra dozarea excitantului cald reactia de aparare a org este puternica , motiv pt care acestor persoane li se recomanda tratamente calde de scurta durata si pe suprafata redusa tipul microchinetic care corespunde persoanelor cu extremitati reci, si cu tendinta de vasoconstrictie periferica, raspunsurile la excitatiile reci si calde sunt lete si indensitatae scurta si durata mare , la supra doxarea excitantului cald reactia de apararea a org este redusa apare tendinta de staza venoasa , somnolenta, apatie si chiar colaps, din acest motiv tratamentele hiperterme tr facute pe o perioada scurta Valoarea temp de indiferanta a apei este de 35 grade si este considerata de referinta pt clasificarea procedurilor hidrotermice, astfel avem prodeduri neutre cu tem 26-35 grade care nu modifica tem

corpului, avem proceduri reci tem 0-26 grade, calde tem apei este peste 35grade ( cand tem este intre 35-36 pana la 40 grade sunt produri hiperterme si peste .......

Tipuri de hidroterapie - baile si dusurile - baile pot fi generale sau partiale - generale se real prin scufundarea intregului corp si in functie de temp apei se clasifica in: - bai generale reci, cu durata f scurta intre 10-20 sec, temp fiind de 15 grade sau sub 15 grade , ele se aplica de obicei dupa un tratament hipertermic, se indica in obezitate si stari de astenie - bai generale calde (care se numesc si bai asccedente) deoarece tem initiala este de 35 grade dupa care este crescuta progresiv pana la 41-43 grade, durata intre 1:30, temp centrala a org ajunge in jur de 39 grade metabolismul este accentuat, se produce vasodilatatie marcanta, efectele sunt sedative, creste pragul dureri, scade tensiunea arteriala , se elibereaza subtante imunologice active , se indica de obicei in reumatisme cronice degenerative si in diferite tipuri de nervalgi - partiale constau in scufundarea partiala a corpului in apa , si se aplica deobicei pt extremitati , se pratica proceduri reci cu efecte decongestive (cand durata imersiei este de 1-2 min ) si efecte antiflamatori cand durata este de 5-10 min - proceduri calde sunr reprezentatae de bai asccedente de membre superioare sau inferiaoare , nivelul apei tr sa ajunga deasupra coatelor sau sub genunghi, temp initiala este de 35 grade si se creste in timp de 5-6 min pana la 40-4a grade , pt la care se mentin membrele in apa inca 15-30 min ,efecte vasodilatatie periferica , bronhorelaxare, reducerea spasmului vascular - procedurile altern cald - rece care fa parte din hidrotermoterapia contrastanta

Examen pe 8 feb de la ora 12 noi gr 24

Curs

Masaj

10.01.11

Dusurile Dusurile sunt proceduri de hidrotermoterapie ce au ca baza actiunea excitatntului termic rece, cald, sau alternat si a celui mecanic reprezentat de presiunea jeturilor de apa. Daca se asociaza si masajul manual procedurile poarta numele de hidromasaj Dus masajul = consta in aplicarea unui masaj manual segmentar sau regional pe fondul unor jeturi de apa cu temperatura intre 35-45 grade ce se proiecteaza din 4-6 dusuri rozeta ce pot functiona simultan sau separat , durata proceduri de 8-10min, inaltimea de la care se proecteaza jetul de apa intre 80-60 cm , efecte = vasodilatatie care favorizeaza procesele de rebsorbtie, inducerea relaxari musculare , scaderea sensibilitati musculare, se folosesc deobicei in atroze vertebrale sau atroze de la nivelul membrelor, in sechele dupa traumatisme sportive si in procesul de refacere al sportivilor , se recomanda ca la finalul dus-masajului sa se faca un dus mai rece 18-20grade realizandu-se astfel gimnastica vasculara Dusul subacval = - consta din proiectarea de pe tegument sub apa a unui dus cald cu o presiune intre 1-8 atmosfere, temp apei 36-37grade, jetul de apa se proiecteaza la un unchi de 30-40 grade fata de piele , iar la nivelul articulatiilor se poate proiecta penpendicular - durata este pana la 5-15min, iar sensul de aplicare este centriped - se incepe cu fata posterioara a gambei, coapsei, fesa, regiune lombara si interoscapulovertebral , se trece la celalat mebru inferior si apoi la membrele superioare tot in sens centriped, pe fata anterioara a corpului se v-a incepe tot cu membrele inferioare pe rand iar la nivelul abdomenului presiunea dusului v-a fi mai mica iar sensul v-a fi cel al ceasului de ceas - la nivelul toracelui se evita zona mamara, iar presiunea se mentine aceeasi cu cea de la abdomen, efecte vasodilatatie, relaxare musculara, previne formarea unor aderente fibroase dupa traumatisme, stimuleaza activitataea motoriie a viscerelor din cavitatea abdominala - avantajele metodei = nu e foarte obositor pt masur , este confortabil pt subiect, presiunea jetului de apa realizand un masaj profund, superioar masajului manual in zone bogate in tesut adipos , se indica in tratamentul edemelor al aderentelor fibroase si al redorilor articulare (limitarea), contracturi musculare si in constipati, obezitate, celulita Hidroterapie contrastanta

Sunt 2 proceduri : dusul scotian si sauna Dusul scotian = - consta in proiectare alternativa pe suprafata corpului, a doua coloane de apa una calda(40-45grade) si una rece (18-20grade) de la o distanta de 2-4 metri fata de corp la o presiune de 1-2atmosfere, se incepe cu dusl cald pe fata posterioara a corpului in sens asccedent alternandu-se cu cel rece, alternarea se face de 3-4ori , se repeta apoi pe fata anterioara a corpului - se indica in hiprotrofii si hipotonii musculare , se indica ca si gimnastica vasculara - nu se recomanda in cazul leziunilor musculare deoarece se pot agrava leziunile preezistente

Sauna = - consta intr-o cabina imbracata in lemn de pin deoarece are propietatea de a absorbi apa de condensare pastrand uscat interiorul, la anumite intervale de timp se toarna apa rece peste sursa de caldura 200-300ml apa transformandu-se in aburi, in prima faza calda temp in cabina este in jur de 70grade iar caldura este calda, temp creste treptat prin producerea vaporilor calzi, dupa 10min se adauga excitatie mecanica prin frictiunii ale tegumentelor cu manusi aspre , cea de a doua faza rece consta in dus rece sau baie intr-un lac cu apa inghetata, dupa aceea se repeta faza calda timp de 20-30 min, - procedura se incheie cu odihna si relaxare si se poate asocia masaj general, - prin sauna sunt declansate mecanismele de termoliza pierzandu-se prin transpiratia abudenta intre 600-1500ml de apa , -efectul vasodilatator este pontentat de eliberarea la nivelul tegumentului a histaminei ca urmare a frictiunilor aplicate, - frecventa cardiaca ajunge la 100-110 pe min - prin antrenament la aplicarea excitatnntului termic rece vasodilatatia este mica si nu determina disconfort termic f mare , indicatiile saunei in scop profilatic pt incalzirea org, in scop cu.... obezitate, guta, predispozitie pt unele afectiuni dermatologice, - contraindicatii la pers cu rezerve functionale redeuse ale ap-lor cardio vascular si respirator in afectiuni stadiu acut, neoplasme, tulburari imp ale circulatilor periferice Subiecte examen Netezire in ce consta, criterii de clasificare, efecte la fel pt toate celelate manevre fundamentale Manevre secundare de masaj- la modul general tot ce stie depsre ele pe ce regiune se aplica si in ce constau tot ce este anatomie si fiziologie a pieli nu dam Reguli de aplicare a masajului fie pt masur sau subiect Contraindicatiile ale masajului definitife, temporale Masajul dupa antrenament- varianta clasica, moderna Masajul precompetitional Masajul in contuzii sau in plagi sau in entorse Hidrotermoterapia