Subiectul 1 - Cresterea fortei musculare

1. Marimea fortei m depinde de: Diametrul de sectiune al m (d.p.). Hipertrofia unui m = cr nr de elemente sarcoplasmatice, prot contractile, cr sintezei de ADN si ARN musc. Excitantul biologic = efortul aproape maxim ca intens si cu frecvente repetitii -> det modificacri in starea coloidala a prot m, care vor stimula sinteza proteica, in faza de supracompensare post efort. Antrenamentul pt cr f m cuprinde 7-8 repetari ex cu incarcare. - culturismul Numarul unitatilor motorii (UM) in actiune: - in repaus 2-5%, contr usoara 10-30%, contr maxima 75% din totalul UM sunt activate. % poate creste in conditii speciale pericol, etc. Activarea unui nr mai mare sau mai mic de UM este o consecinta a posibilitatilor SNC de a trimite imp nv mai frecvente si mai bine concentrate catre m prin exercitiu repetat creste capacitatea centrilor corticali de a angrena tot mai multe UM. Exercitiul repetat (antrenamentul) creste nr UM recrutate -> creste forta musculara. Fen este cunoscut ca sumarea partiala a UM pe care se bazeaza oserie de metode de FNP. Frecventa impulsurilor nervoase- in timpul contractiei musc neuronii aferenti se descarca cu frecv intre 5-50 impulsuri/s, in f de forta contractiei (fen=sumatie temporala). La 40-50 imp/s m este aproape in contr tetanica completa. M posturali in contr tonica posturala primesc 5-25 im/s. Pt cr fortei este necerala o concentrare nervoasa inainte de inceperea antrenamentului. Sincronizarea activitatii UM active: - intr-o contr slaba sau la incep contr, activ UM este asincrona contr este lent crescandaa si cu forta scazuta. Sincronizarea activitatii tuturor UM det o contr tetanica puternica se prod progresiv, odata cu cr frecv de descarcare (la cca 45-45c/s) . Sincronizarea UM este cu atat mai mare cu cat subiectul este mai antrenat (20 ->80%). 2, 3 si 4 = factori neurali ce influenteaza cr F in primele 2 sapt de antrenament (cand nu exista inca hipertrofie musc) Marimea unitatii motorii UM mici au cele mai mici praguri de excitatie deci sunt primele recrutate de influxul nv, declansand tensiuni musc slabe. Daca stimulul creste, sunt recrutate UM mai mari, ce dezvolta forte musc tot mai mari. Raportul forta/velocitate viteza de scurtare/alungire a unui muschi este invers prop/dir prop cu forta sa Raportul forta/lungime F este dp cu lungimea initiala a m. un m scheletic in repaus, sectionat, se scurteaza cu cca 20%, ajungand la lungimea de echilibru,cand tensiunea in m este zero. M in situ, necontractat, are lungime de repaus si tensiune de repaus. Un m se rupe daca este intins de 3 ori lungimea sa de echilibru. Daca m in repaus este scurtat, contractia pornita de la acest nivel va avea o F scazuta la scurtare 60/70% nu se poate obtine tensiune m.

2.

3.

4.

5.

6. 7.

Contractia musculara: 1. Contractia izometrica tensiunea interna creste fara modif lungimii fibrei m - Cont izometrica tb sa realizeze minim 20-35% din tens maxima m pt a mentine forta existenta, dar abia la 2/3 se poate inregistra hipertrofia m. sub 20% - pierderi de forta si masa m - Durata contractiei 3-5-6 sec, <12s pt ca pot apare efecte negative cardiocirculatorii. EUSIZ (exerc unic scurt izometric zilnic) pt atingerea a 60-70% din tens max, <6s. ERSIZ (exerc repetitive scurte izom zilnice) 20 repetari cu pauza intre ele de 20 sec - Lungimea m la lungimi mazime m poate dezvolta tens maxime - Necesita un grad inalt de concentrare volitionala pt recrutarea unui nr maimare de UM - Avantaje: 1. eficienta pt cr F si hipertrofiei m 2.Creste f musc 3. Tehnica simpla 4. Durate scurte de intrenament 5. Nu solicita artic 6. Mai putin obositoare - Dezavantaje: 1. Mareste munca ventriculului stg, FC, TA 2. Nu amelioreaza supletea artic si a tes periartic 3. Antreneaza m la o contractie mai lenta, cu raspuns intarziat la solicitari 4. Nu amelioreaza coordonarea UM pt activitati motorii complexe 5. Dezvolta un feedback kinestezic redus 6. Dificil de cuantificat rezultatele Contr izometrica executata cu o F de aprox 50% din tens maxima -> cresteri F de 35%/sapt. Exista variatii in f de grupa m antrenata Se recomanda ca exerc izom sa fie precedat de un efort dinamic, sau macar incalzire musculoartic prin miscari libere.

2. Contractia izotonica cu modificarea lungimii fibrei m produce miscarea articulara (contr dinamica). Tens de contr ramane constanta pe tot parcursul miscarii (in practica se inregistreaza modificari de tens in f de lungimea m d.p.)

A. Contractia izotonica simpla, fara incarcare nu creste f musc B. Contractia izotonica contra unei rezistente creste f musc. Este cel mai utilizat tip de ex fizic pt cresterea F musc. - Contr concentrica prin scurtare - Contr excentrica prin alungire capacitatea de a genera forta: C.excentrica->C. izometrica->C.concentrica dpdv al con energ: randament izometric>randament excentric>randament concentric dpdv al presiunilor din artic: exc>conc>izom

contr izotonice cu rez permit o mai buna coordonare a miscarilor, rapiditate in actiune, cu antrenarea egala a tuturor fibrelor m, pe toate directiile de miscare necesita durate mai lungi, dar antrenarea m nu se realizeaza pe toata durata contractiei,ci doar in intervalul in care m este alungit. Pe masura ce in miscare m se scurteaza, tens scade sub pragul de excitant biologic valoarea rezistentei este importanta: a) la rezistenta maximala -2-3 repetari (utilizata mai eles de sportivii de performanta) b)rezistenta moderata (35-40% din rez maximala, crescand treptata la 60-70%), cu repetari pana la oboseala musculara ultimele cateva repetari sunt cele mai importante, producand un stres metabolic necesar pt cresterea fortei si hipertrofiei m. aceasta metoda asigura sincronizarea treptata a UM si o perfecta coordonare m. nu det fen Valsalva si nici incarcari mari ale ap c-v si resp.c) se mentine aceeasi greutate-moderata- dar se creste treptat viteza de executie (cu ajutorul metronomului)

3. Contractia izokinetica viteza miscarii e reglata a.i. rezistenta sa fie in raport cu forta aplicata in fiecare moment al miscarii. Pt o izokinezie corecta rezistenta tb sa varieze in f de lungimea m necesita aparate speciale dinamometre-nu este o tehnica uzuala.

Tehnici si exercitii de crestere a fortei

Subiectul 2 Kinetoterapia pt coordonare si echilibru Pt reeducarea controlului motor tb strabatute 4 etape de baza: 1. 2. 3. 4. Reeducarea mobilitatii - stabilitatii -mobilitatii controlate - abilitatii Ultimele 2 = coordonare, control si echilibru

Dezvoltarea coordonarii = o crestere a preciziei miscarii, cu o economie maxima de efort prin scoaterea din activitate a oricarui m inutil pt respectiva schema (inhibitia oricarei iradieri inutile a excitatiei in cortex). Determina aparitia deprinderilor motrice engramele motorii, miscarea volitionala constand in selectarea, modificarea si combinarea engramelor fixate in centri subcorticali. Pt redobandirea unei functii motorii normale trebuie sa se acorde o atentie deosebita refacerii deprinderilor motorii adica controlul coordonarii (nu e suficeinta refacerea mobilit artic si a fortei m pt recuperarea unui deficit mioartrokinetic). Legi generale ale antrenamentului pt coordonare: - Exercitiile sa se execute de cateva ori pe zi, fara intrerupere, pana la obtinerea coordonarii - Tb evitata orice contractie inutila (care altfel ar fi inclusa in engrama activitatii resp, compromitand inhibitia iradierii) - Pt a intari perceptia senzoriala corecta a unei engrame introduse se vor utiliza toate mijloacele posibile: explic verbale, inregistrari cinematice etc. - Concentrare din partea pac (oprirea exerc daca da semne de oboseala sau dezinteres) - Precizia nu necesita forta (ba dimpotriva) - Cu cat rezistenta opusa miscarii este mai slaba, cu atat coord e mai buna (iradiere in SNC <)

Mobilitatea controlata (amer)= capacit de a executa miscarile coordonat, dintr-o postura cu incarcare corporala cu extremit distala a segm fixata (ex. Patrupedie sau stand in maini). Este o etapa obligatorie, pregatind trecerea spre ultima etapa, a controlului motor. Abilitatea, dibacia (skill)(amer) se realiz cu extremit distala libera, in afara unei posturi. Scoala franceza 2 lanturi kinetice: -l.kin.inchis (extr dist fixata) = mobilit controlata -l.kin.dechis (extr dist libera) = abilitatea din terminologia americana Desavarsirea controlului motor prin antrenarea schemelor de miscare in lant kinetic inchis si deschis, pt realizarea mobilitatii controlate si resp a abilitatii, este posibila numai in cadrul unor tehnici de lucru globale: 1. Mobilizari poliartriculare exercitiile Frenkel pt coordonarea misc mb inf din decubit, sezand si ortostatism in diverse tulb neurologice 2. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiva - Kabat 3. Relfexe de echilibrare si stabilizare 4. Gestualitate coordonata 5. Coordonari paliative 6. Terapia ocupationala Aceste exercitii au in comun faptul ca se executa din ce in ce mai repede, viteza de executie fiind o dovada de precizie.