1 . Obiectul de studiu al microeconomiei Microeconomia are ca obiect de studiu consumatorii, firmele si factorii de productie.

Determina ce influenteaza nivelul de productivitate al unei companii si studiaza comportamentul agentilor economici pe piete individualizate. Studiaza factorii care influenteaza preturile bunurilor, ce determina cererea pentru un anumit produs dintr-o anume firma. 2. obiectul de studiu al macroeconomiei studiaza intreaga economie, tratand factori de influenta ai statului, adica venitul national, nivelul fortei de munca, rata inflatiei si nivelul general al preturilor.

Care este raportul dintre macroeconomie i microeconomie? In timp ce microeconomia studiaza la nivelul unei firme anumite aspecte economice, macroeconomia studiaza in ansamblu situatia economica generala a statului. Definiia pietei. Locul de intalnire al cererii cu oferta. Piata asigura comunicarea dintre producatori si cumparatori (ofertanti si consumatori). Locul de intalnire al agentilor economici, adica cumparatori si vanzatori. Clasificri ale pieei. Piata este clasificate in mai multe forme piata firmei/ piata produsului, piata efectiva/piata potentiala, dupa spatialitate: piata interna/ externa, urbana/rurala Piaa produsului-definiie i structur. Piata produsului se refera la gradul de patrundere in consum al unui produs si gradul de raspandire pe piata. Poate fi definita ca si suma pietelor firmei. Este exprimata prin valoarea totala a vanzarilor pentru produsul respectiv Piaa efectiv i piaa potenial a unui produs. Piata potentiala=piata efectiva +noncons Este o clasificare a pietelor dupa dimensiunea in timp; piata efectiva este piata in prezent, la momentul analizei, iar piata potentiala este reprezentata de cantitatea de produs care se crede ca va fi ceruta la un moment dat, anticiparea in viitor. Avand in vedere faptul ca piata depinde de evolutia numarului de consumatori, este grea anticiparea. Pt piata potentiala se iau in calcul 2 categorii de consumatori, cei existenti si nonconsumatorii, care pot fi relativi sau absoluti. Relativi care consuma produse similare, dar pot consuma si produsul pe care o firma il vinde, si absoluti care nu au nevoie de produs, precum produsele feminine de care nu au nevoie barbatii.

Care sunt factorii de o importana major ce pot influena evoluia pieei? Evolutia pietei este influentata de numarul de consumatori la un moment dat , adica nivelul de dezvoltare social-economic. De factori demografici, precum rata cresterii sau scaderii populatiei, nivelul fortei de munca, infrastructura, care faciliteaza transportul nu numai de produse ci si de informatii. Nonconsumatorii-tipologie i exemple. Nonconsumatorii sunt de fapt consumatorii altor produse decat cele ale firmei. Impartiti in 2 categorii: relativi sau absoluti, ei consuma produse similare firmei, respectiv nu consuma niciodata produsul din motive de incompatibilitate. Barbatii nu consuma produse feminine. Indicatori valorici i fizici prin intermediul crora poate fi exprimat capacitatea pieei. Capacitatea pietei este exprimata prin indicatorii- volumul ofertei cantitatea de bunuri oferite pe piata/capacitatile de productie, volumul cererii puterea de absorbtie a pietei, volumul vanzarilor volumul total al desfacerilor, cota de piata - indica ponderea pe care o are firma pe o
anumita piata, numarul de consumatori ai produsului.

Ciclul de viaa al pieei-etape. Fiind un fenomen dinamic, piata evolueaza in functie de dezvoltarea mediului. Ciclul de viata reprezinte etapele prin care trece o piata, raportata la alte piete: Etapa aparitiei pietei (apare atunci cand exista nevoi nesatisfacute sau noi, apare initiativa unei noi piete care sa satisfaca), Etapa de crestere a pietei (atunci cand piata se dezvolta si vanzarile cresc piata auto), Etapa de maturitate a pietei (cand nu mai exista pozitii neocupate pe piata din cauza nr mare de concurenti. Aici stagneaza vanzarile) Etapa de declin a pietei (cand ceea ce se produce nu mai este cerut, din cauza evolutiei tehnologiei) Fenomenul dereglementrii. Fenomenul este un proces prin care statul reduce anumite reglementari ori restrictii pentru a da posibilitatea firmelor sa opereze pe piata. Se considera ca mai putine reglementari, duc la un grad mai mare de concurenta si la un nivel mai ridicat de productivitate si eficienta. Clasificarea firmelor n funcie de comportamentul concurenial (conform Philip Kotler). Concurenta este clasificate in mai multe forme directa, cand firmele produc produse identice, adresandu-se acelorasi nevoi indirecta cand se produc produse diferite pentru aceleasi nevoi.

In functie de comportament, pe piata exista mai multe tipuri de concurenti pasivi, care nu reactioneaza dinamicii altor concurenti, petru ca au clienti fideli si castiguri suficiente selectivi care reactioneaza numai la anumite actiuni de atac activi sau tigrii reactioneaza la orice atac impotriva lor imprevizibili care pot sau nu sa contracareze o situatia, incercand sa ia prin surprindere. Care sunt cele cinci fore concureniale din modelul lui Porter i care este influena lor asupra sectoarelor de activitate?
Potentialii intrati care vor face totul pentru a dobandi un segment din piata impartita. Asadar firmele deja existente pe piata trebuie sa controleze riscul prin anumite bariere de intrare, precum diferentierea prin produs, accesul la canalele de distributie Rivalitatea intre concurenti care se manifest sub forma luptei pentru dobndirea unei poziii mai

bune pe pia, folosind tactici cum ar fi: preul, reclama, calitatea, oferirea unor produse noi etc.
Presiunea produselor substituente care inlocuiesc anumite produse si pot ameninta prin raportul pretperformanta. Un exemplu de produs substituent ar fi inlocuirea serviciilor postale cu faxul, a faxului cu emailul, datorita evolutiei tehnologiei. Puterea de negociere a cumparatorilor determinati de nivelul economiei, cumparatorii pot cere scaderea preturilor sau cresterea calitatii produselor. Puterea de negociere a furnizorilor- furnizorii pot influenta negocierea cu firmele prin amenintarea majorarii preturilor materiilor prime sau reducerea calitatii produselor furnizate.

Care sunt strategiile competiionale (concureniale)? Daca analizam situatia de pe piata, firmele sunt nevoite sa adopte anumite strategii concurentiale pentru maximizarea profitului si mentinerea pozitiei pe piata. C Bratianu identificaStrategii in industrii fragmentate (companii mici care sunt centrate pe un anumit produs, franciza) Strategii in industrii embrionare (care isi valorifica propriile inovatii si felul in care isi pun produsele pe piata) Strategii in industrii mature (se bazeaza pe notorietate, extindere si pe reducerea pretului atunci cand este nevoie) Strategii in industrii in declin (industria tutunului, pot opta pentru vinderea tehnologiilor altor firme care raman in competitie, atunci cand anticipeaza declinul, dezinvestitie)

Care sunt tipurile de comportament concurenial? Concurenti pasivi, concurenti selectivi, concurenti tigrii, concurenti imprevizibili Concurenta cunoaste grade diferite de intensitate, in functie de raportul dintre cerere si oferta Conceptul de cultur organizaional-definiie. CO se refera la valorile si principiile vietii organizatiei, acumulate in timp de un grup de oameni care muncesc impreuna pentru un scop comun. In CO intra valorile, simbolurile, credintele, miturile si aspiratiile care definesc organizatia si dupa care aceasta isi desfasoara activitatea. Ea este holistica (pt ca reprezinta rezultatul unui proces de integrare), este determinata istoric, pentru ca reflecta evolutia in timp a organizatiei si determinata social, pentru ca este creata si pastrata de oamenii care alcatuiesc organizatia. Este sinteza tuturor elementelor rationale, individuale si de grup care au un impact asupra performantelor organizationale. Importana culturii organizaionale n management. Este importanta intrucat serveste la pastrarea unei viziuni unitare a grupului prezent intr-o organizatie. Este un cod etic dupa care performeaza toti angajatii. CO are un impact major in managementul unei organizatii intrucat ajuta la implementarea strategiilor si eficientizarea deciziilor. CO este consecinta performantelor organizatiei. Sta la baza procesului decizional, conserva valorile din trecut care s-au dovedit a fi eficiente si benefice organizatiei. Si are un rol fundamental in deciziile luate pentru ca este atat conservatoare, cat si dinamica. Conservatoare in sensul ca ea conserva valorile din trecut, si dinamica pentru ca este necesar sa evolueze in functie de mediul in schimbare, astfel contribuind la succesul strategic al firmei. Exemplu ar fi o universitate, care isi dobandeste prestigiul prin valorile si traditiile acumulate in timp. Totodata prin oamenii pe care ii creaza, care mai apoi, devin mari personalitati, cum ar fi Harvard, care a ramas un simbol al excelentei, acest fapt fiind demonstrat de absolventi care au devenit presedinti ai statelor unite sau laureati ai premiului Nobel. Toate aceste aspecte contribuie la cultura organizationala. Concepia autorului Gert Hofstede asupra culturii. In opinia lui Gert Hofstede, cultura organizationala este un fenomen colectiv, intrucat este acceptata de oamenii care traiesc in acelasi mediu social. Cultura se invata. El considera ca fiecare om are un anumit model de gandire dobangit de-a lungul vierii, in special in copilarie, cand omul asimileaza cel mai usor. Cercetarile au aratat ca deprinderile, odata intiparite in

mintea persoanei, sunt greu schimbate, acelasi lucru se intampla si cu cultura organizationale, care este rezistenta la schimbare, intrucat se bazeaza pe valori si principii acumulate in timp de un grup comun de oameni. Cultura se invata, nu se mosteneste. Dimensiunile definite de ctre Gert Hofstede pentru evaluarea unei culturi societale. Ecartul puterii. Modul de distribuire al puterii in organizatie. Exprima gradul de inegalitate dintre membrii organizatiei. Individualismul colectivism. Felul in care oamenii sunt singuri capabili de a indeplini sarcini si felul in care reactioneaza in grup, gradul de depindere fata de ceilalti. Masculinitatea. In majoritatea societatilor, exista o distribuire a rolurilor in functie de sex. Se presupune ca barbatii sunt mai hotarati si au o legatura mai mare cu activitatile din afara casei. Aceasta dimensiune reflecta de fapt gradul in care o societate pastreaza sau nu rolul traditional al barbatului de a munci si de a detine controlul, de a domina(in Japonia se pastreaza). In romania, exista un echilibru intre indicele de masculinitate si feminitate in controlul din organizatii. Evitarea incertitudinii. Reactia oamenilor la impactul cu necunoscutul. Cu cat stim mai putine, cu atat incertitudinea e mai mare, si riscul esecului e mai aproape. Dar cu ajutorul tehnologiei se poate evita incertitudinea. (meteorologie, stim evolutia vremii). In japonia, incertitudinea e evitata foarte usor, pentru ca oamenii sunt disciplinati in ceea ce priveste munca si sunt capabil de a se autocontrola, astfel tara controland situatiile de incertitudine. Orientarea pe termen lung. Aceasta dimensiune porneste de la filozofia confucianista, caracterizand capacitatea unei organizatii de a se orienta pe termen scurt, adica siguranta si respect pentru sine sau lung, care poate fi caracterizata prin perseverenta, organizare buna si supraveghere. Care sunt cele ase dimensiuni fundamentale ale culturii organizaionale? Orientarea spre proces in raport cu orientarea spre rezultate spre proces inseamna devzoltarea muncii colective, eficient si calitativ, orientarea spre productie si atentie la cele mai mici detalii. Orientarea spre proces are la baza ipoteza ca prin respectarea cerintelor de proces, rezultatele vor satisface complet nevoile consumatorului. Orientarea spre rezultate inseamna competitie si folosirea unor modele de gandire creative, mizand pe atingerea reusite, indiferent de proces.

Orientarea spre salariati in raport cu orientarea spre munca spre salariati adica atentia organizatiei este centrata pe membrii, asta insemnand o imbunatatire a mediului de lucru, a tehnicilor de motivare, la scaderea stresului, aceasta orientare conducand la dezvoltarea managementuljui participativ. Pe cand orientarea spre munca pune in prim plan interesul firmei; se urmareste cresterea productivitatii si eficienta muncii. Intraorganizationalul in raport cu profesionalul. Orientarea spre intraorganizational vizeaza salariatii, care sunt integrati in procesul organizatiei si isi daruiesc timpul pentru munca. Orientarea spre profesional are la baza ipoteza ca viata angajatilor are doua componenteprofesionala si sociala. Pentru organizatie prezinta interes numai componenta profesionala, care reflecta cunostintele de specialitate, abilitatile si experienta. Sistemul inchis vs sistem deschis sau gradul de deschidere al organizatiei fata de noii veniti. CO de tip deschis, adaptabil e receptiva fata de noii angajati, oferindu-le posibilitatea de a se integra facil. Pe cand CO de tip inchis,conservator ridica niste bariere in integrare, facand o diferenta intre veteranii firmei si cei noi veniti. Control intens vs control redus adica coercitie, fiecare angajat simte ca are o responsabilitate fata de firma, controlul intens genereaza tensiune dar si o puternica cultura organizationala. Controlul redus aduce cu sine relaxarea angajatilor, dar si pierderea interesului acestora privind munca. Pragmatic vs normativ CO pragmatice sunt orientate spre rezultate si clienti. Influentate de cererea clientilor. CO normative pun accent pe normele de conduita ale firmei si pe respectarea cu strictete a lor, punand in plan secundar dorintele exprimate de clienti. Rolul valorilor n cultura organizaional. Valorile sunt elementele fundamentale ale culturii organizationale, pentru ca joaca un rol in procesul decizional si comportamental al angajatilor. Ele reflecta esenta managementului unei firme si contribuie la modelarea comportamentului angajatilor. Valorile sunt cunoscute si impartasite de catre toti membrii organizatiei, fiind factori care determina performanta organizationala Antimanagement. Opusul managementului. Daca managementul este un proces prin care o firma isi creste eficienta, eficacitatea, calitatea si performantele, antimanagementul scade aceste valori. Daca

managementul vizeaza satisfacerea clientilor si angajatilor, antimanagementul ignora clientii si angajatii. Antimanagementul nu reprezinta inexistenta managementului, ci doar procesul opus, negativ. Management i Antimanagement(analiz comparativ din punct de vedere al diferenelor). Diferenta dintre management di antimanagement este data de cultura organizationala. Daca exista o cultura organizationala capabila sa stimuleze, atunci managementul va fi pozitiv si se va dezvolta prin munca, eficienta, responsabilitate, atingand performante. Dar daca exista o co nestimulativa si negativa, va contribui la dezvoltarea antimanagementului si la neperformanta si faliment. Se mai regaseste inca in cateva institutii publice. Definiia managementului Conform lui Henry Fayol managementul inseamna a prognoza, a organiza, a comanda, a coordona si a controla. Este un proces de coordonare a resurselor umane, materiale si financiare detinute de o organizatie, in scopul realizarii obiectivelor organizationale, prin eficienta si eficacitate, lucrand cu oameni si obtinand maximum din resurse limitate. Managementul asigura buna desfasurare a organizatiei, asigurand durata de viata si succesul ei intr-un mediu extern mai mult ca sigur concurential. Este o arta pentru ca presupune inovatie, creativitate, rapiditate in gandire si reflexe la posibile amentintari si pentru ca lucreaza cu oameni. Dar este si o stiinta pentru ca este condus de anumite principii si norme si pentru ca in centrul lui sta educatia perpetua. Funciile managementului: previziunea Funciile managementului: organizarea Funciile managementului: coordonarea Funciile managementului: antrenarea Funciile managementului: evaluarea i controlulul Etapele de dezvoltare a managementului Managementul empiric cand activitatea de conducere se bazeaza exclusiv pe intuitie si experienta. Managementul clasic administrativ (H Fayol), stiintific (f Taylor) si birocratic (Max Weber).

Managementul neoclasic orientarea catre resursele umane, presupune faptul ca omul este elementul fundamental care influenteaza productivitatea muncii. reprezentanti Maslow, McGregor, Mayo efectul Hawthorne Managementul contemporan care priveste organizatia ca pe un sistem deschis - managementul prin obiective Drucker, managementul calitatii si managementul excelentei Managementul calitii Dezvoltat in Japonia, in anii 70. M.C. are la baza ideea de zero defecte. Astfel, acest tip de management vizeaza calitatea, asigurand-o prin respectarea unor standarde internationale precum standardul ISO. Un exemplu ar fi relatia dintre rezultatele obtinute si resursele folosite-eficienta poate fi sporita prin obtinerea mai multor rezultate cu aceleasi sau mai putine resurse. Sau procesul prin care se atinge performanta. Calitatea este relativa, in functie de principiile fiecare organizatii Ce este Responsabilitatea Social Corporatist? Este de fapt noul model de management, fiind un concept care incurajeaza organizatiile sa ia in calcul interesul societatii; cu alte cuvinte, reprezinta un ansamblu de principii si actiuni prin care o companie se implica in societate, cu scopul de a asigura un impact pozitiv si de a contribui la dezvoltarea societatii. un fel de cod de etica, care presupune ca profitul este obiectivul central. Managementul performanei Un concept bazat pe imbinarea inovarii si eficientei pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor. Se bazeaza pe performanta organizatiei si pe performanta individuala, care sporeste dezvoltarea organizationala pune accent pe evolutia angajatilor, pe imbunatatirea echipei. Pentru determinarea performantei, trebuie luati in calcul concurentii, pentru a stii nivelul la care te afli. Managementul strategic Reprezentant Michael Porter m.s este procesul prin care sunt luate in considerare fortele existente din interiorul firmei, dar si fortele externe care au un impact asupra firmei. Este orientat catre viitor, avand la baza strategii bine definite (stabilirea obiectivelor pe termen lung si alocarea resurselor necesare pentru aceste obiective). Managementul strategic este procesul prin care sunt elaborate, implementate si evaluate strategiile, care vizeaza viitorul si schimbarile, pentru a anticipa mersul unei organizatii si pentru a rezolva posibilele situatii de criza. Misiunea i viziunea organizaiei

La baza managementului strategic se afla definirea misiunii si viziunii unei organizatii. Viziunea organizatiei defineste starea ideala care trebuie atinsa in viitor de organizatie si felul in care se doreste ca aceasta sa evolueze si sa se dezvolte. Viziunea presupune o gandire dinamica si pe termen lung. Misiunea este un aspect mai rational si mai concret decat viziunea, pentru ca determina evolutia organizatiei si transforma viziunea in realitate. In timp ce viziunea e abstracta, misiunea se ocupa cu concretizarea viziunii. Ce este MBO i cum a revoluionat practica managementului? Management by objectives reprezentat de Peter Drucker. Se axeaza pe obiective bine stabilite, prin atentia folosirii resurselor firmei si a efortului angajatilor, cu scopul de a inregistra performante. Este definit ca fiind managementul cunostintelor si cunoasterii. Atributiile managerului sunt bine delimitate el stabileste obiectivele, organizeaza, motiveaza si comunica, stabileste standarde si dezvolta potentialul uman. Cel mai bine anticipi viitorul daca il creezi. Forme juridice ale societilor comerciale Societate in nume colectiv societate de persoane unde obligatiile sunt garantate de catre toti asociatii. Societate in comandita simpla exista doua categorii de asociati:comanditari(a caror responsabilitate e limitata la marimea aportului social) si comanditati(care raspund nelimitat de datoriile societatii). Societate in comandita pe actiuni societate de capitaluri, asociatii sunt responsabili in limita actiunilor detinute, pe care le pot vinde. Societate pe actiuni societate de capitaluri, asociatii fiind raspunzatori numai in limita aportului la capitalul social. Societate cu raspundere limitata societate de capitaluri, in care raspunderea e limitata la capitalul social. Nu pot exista mai mult de 50 de asociati. Capitalul social initial e limitat la o anumita marime, nu mai mica de 200 lei si aportul social este alcatuir din parti sociale. PFA persoana fizica autorizata Clasificarea firmelor dup formele de proprietate Firme private adica patrimoniul lor apartine persoanelor fizice Firme de stat destinate marelui public, create de stat. adica CFR, Posta Romana

Firme mixte cum ar fi companiile privatizate, Distrigaz Sud. In care participa atat persoane fizice cat si statul. Clasificarea firmelor dup dimensiuni IMMuri firme inovative si dinamice, dar vulnerabile, din cauza deficitului de resurse detinute Firme Mari

Funciunile firmei Functiunea de cercetare-dezvoltare activitatile de previziune, cand se elaboreaza strategii si planuri, activitati tehnice,adica conceperea de tehnologii noi, de produse noi, si de organizare, adica adaptarea stilului de organizare in functie de obiective. Functiunea comerciala si de marketing activitatile care tin de cunoasterea cererii si ofertei pe piata. Se ocupa de aprovizionare, vanzare si marketing. Cerceteaza piata si comportamentul consumatorilor, stabilind tehnici de distributie si promovare. Functiunea de productie procesul de munca prin care materia prima se transforma in produse finite. Atentie la conditiile in care se desfasoara productia. Procese de baza-obiectele muncii se transforma in produse finite, auxiliare-asigura conditiile necesare desfasurarii proceselor de baza, deservire-transportul materiilor prime. Functiunea financiar-contabila activitatile prin care se asigura resursele financiare necesare pentru obiectivele propuse. Functiunea tine evidenta activitatii financiare, contabile si activitatilor in conformitate cu legea, respectarea lor. Functiunea de resurse umane care asigura necesarul resurselor umane pentru desfasurarea activitatilor firmei. Si nu numai, pentru ca asigura si buna lor dezvoltare si integrare, precum si motivare. Relaia dintre post, funcie i departament Postul este tradus prin totalitatea activitatilor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care i se atribuie unui angajat. Functia totalitatea posturilor cu sarcini omogene

Departament totalitatea posturilor si functiilor care indeplinesc sarcini omogene, contribuie la realizarea acelorasi obiective si sunt subordonate unui singur conducator. Modele de structuri organizaionale Structura functionala structura clasica, optima pentru companiile relativ mici si cu putine activitati productive diferite. Structura divizionara optima pentru companiile cu activitati productive diferite. Din mai multe divizii, specializate pe diferite tipuri de produse. Structura matriceala un hibrid intre functionala si divizionara. Structura pe echipe o echipa sa poate realiza integral un produs. Factorii care compun mediul ambiant al firmei Factorii economici care actioneaza direct asupra firmei, bursa de valori, piata interna, piata externa. Tehnici si tehnologici adica nivelul tehnic al utilajelor si calitatea tehnologiilor ce pot fi achizitionate pentru firma Demografici factori care influenteaza firma, gen imbatranirea populatiei, scaderea natalitatii Socio-culturali structura sociala a populatiei, cultura, stiinta, educatia care au mai mult sau mai putin influenta asupra organizatiei. Diferentele culturale spre exemplu pot duce la diferente de productivitate. Factori politici Factori naturali elementele ecologice, care influenteaza direct si indirect performantele. Incalizirea globala afecteaza performanta industriei agricole Factori juridici reglementarile juridice care pot impiedica performanta firmei, controland-o Responsabilitile managerilor n funcie de poziia lor n ierarhia organizaional in ierarhia organizationala, managerii sunt impartiti in : top manageri, middle manageri, si low/line manageri. Responsabilitati top manageri activeaza in zona superioara a ierarhiei manageriale, cu functii de presedinte, director general, CEO. Ei privesc organizatia in ansamblu si iau decizii strategice, privesc in viitor si stabilesc obiectivele generale. Middle managerii activeaza in zona de mijloc, au atributii strategice si operationale.fac legatura dintre gandire si actiune, dintre elaborare si implementare. Low managerii, la baza piramidei manageriale intra in contact direct cu procesul de executie.

Responsabilitile managerilor n viziunea lui Peter Drucker In viziunea lui Drucker, managerul trebuie sa Sa invete, sa fie inovativ, dinamic si deschis catre schimbare. Cunoasca teoria afacerilor trebuie sa fie implicati in procesul de invatare pentru a putea sa se adapteze la mediul in continua schimbare Sa ia decizii in organizatiei si asupra oamenilor sa defineasca probleme, sa gaseasca raspunsuri optime. Sa aiba o judecata buna in luarea deciziilor, analizand si factorii de risc. Sa recruteze oamenii potriviti si sa ii plaseze in departamentul potrivit Sa sustina ideile mici care pot aduce performanta sa fie atenti la orice idee cu potential care se poate dovedi o oportunitate. Disciplina inovarii inovarea poate creste posibilitatea maximizarii profitului. Dar trebuie sa aiba grija cum anume profita de inovare si daca nu cumva inovarea nu este o solutie intr-un anume moment. Sa urmareasca eficienta afacerii- managerii trebuie sa analizeze faptele, trebuie sa construiasca echipe motivate si eficiente, trebuie sa posede calitati de lider si sa abordeze un anumit stil de management corespunzator obiectivelor urmarite. Factori care influeeaz stilul de management Temperamentul unui manager coleric, sangvinic, melancolic, flegmatic Intensitatea muncii si efortului depus cei care fac totul, cei care deleaga atat cat este necesar, cei care nu fac nimic si deleaga Felul in care se adopta deciziile - manageri care iau singuri decizii, care implica angajatii in luarea deciziilor, care se consulta cu superiori Modul in care isi manifesta vointa Atitudinea si comportamentul participativ, consultativ, autoritar Aparenta, eficienta si legitimitate

Tipuri de ma`nageri Participativ tipul de manager care isi realizeaza optim atributiile si practica metoda delegarii. In cazul angajatilor, asigura un climat de munca destins, participa in interactiunea cu subordonatii. Relatii organizatorice de cooperare.

Autoritar se impune prin autoritatea formala conferita. Pune accent pe control, creeaza o stare de tensiune in randul angajatilor. Manifesta o lipsa de incredere in potentialul angajatilor. Aspectele umane nu prezinta pentru el interes, sunt minimalizate. participativ-autoritar combina in proportii egale caracteristicile de mai sus. Acesta se consulta cu angajatii,practica delegarea dar ii tine in acelasi timp sub control.

Manager versus leader Dei cu sens apropiat, conceptul de leadership se difereniaz de management prin implicarea social pe care o detin liderii. Avnd capacitatea de a anima oamenii, de a-i motiva i a-i conduce, el (leadership-ul) este considerat ca o cirea pe tortul managementului. Un lider interacioneaz permanent cu grupul su i este obligat s cunoasc punctele forte i slabe ale echipei pentru a reui s ndeplineasc sarcini. De aceea, se poate spune c nu orice manager este i lider. n timp ce managerul se ocup de partea executiv i de necesitatea finalizrii proiectelor, liderul se axeaz pe influenare i determinare, dezvoltnd i controlnd aspectele sociale din cadrul grupului. Astfel, leadership-ul devine un mod sau un stil de a aborda o idee, fiind abstract i nu concret, ca procesul managerial. Ce este inteligena emoional? Ce rol are aceasta n activitatea managerial?
Inteligenta emotionala este un soft skill si este tradusa prin capacitatile sau abilitatile sociale pe care le poseda un om. Inteligenta emotionala nu doar ii diferentiaza pe managerii/liderii exceptionali, dar constituie si baza performantelor inregistrate. Un manager cu inteligenta emotionala este un lider. Conform lui Daniel Goleman, inteligenta emotionala este structurata pe mai multe componente: Autoconstientizarea un lider trebuie mai intai sa se cunoasca pe sine, pentru a putea mai apoi sa empatizeze cu echipa lui. Trebuie sa isi cunoasca limitele, punctele slabe si punctele forte si sa stie unde se situeaza. Managementul emotiilor capacitatea de a tine in frau emotiilor, sau de a le canaliza spre partea pozitiva. Capacitate de stapanire. Empatia este un fundament in relatiile interumane.pentru a putea lucra impreuna, intr-un colectiv, un lider trebuie sa cunoasca nevoile grupului, dorintele, pentru a putea sa ii determina sa lucreze precum un tot unitar. Motivarea tine la fel, de empatie. Unii angajati sunt motivati de factori extrinseci, altii de factori intrinseci. Abilitatile sociale