Sunteți pe pagina 1din 189

ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE"

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA

SINTEZA

VERSIUNE REVIZUITA - FEBRUARIE 2013

Planul National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din Romania a fost elaborat in baza "Studiilor de fundamentare a Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice - Componenta Plan de Amenajare" realizate de INHGA.

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA


SINTEZA

CUPRINS

CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 2 CAPITOLUL 3 CAPITOLUL 4 CAPITOLUL 5

INTRODUCERE SCURT ISTORIC AL AMENAJARILOR DE GOSPODARIRE A APELEOR PE TERITORIUL ROMANIEI DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI ROMANIEI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA RESURSELE DE APA 5.1 Resursele de apa ale raurilor interioare 5.2 Resursele de apa subterana 5.3 Resursele socio economice de apa, de suprafata si subterana

1 4 10 19 21 21 26 30 35 35 36 36 39 41 43 44 44

CAPITOLUL 6

SITUATIA UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA 6.1 Utilizarea pe folosinte a resurselor de apa 6.1.1 Rata utilizarii apei pentru uzul menajer, industrial si agricol 6.1.2 Rata utilizarii apei pentru populatie

6.1.3 Rata utilizarii apei in industrie 6.1.4 Rata utilizarii apei in agricultura 6.1.5 Rata utilizarii apei pentru irigatii 6.1.6 Rata utilizarii apei pentru zootehnie 6.1.7 Rata utilizarii apei pentru acvacultura / piscicultura.

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA - CUPRINS -

6.2 Utilizarea potentialului hidroenergetic 6.2.1 Potentialul hidroenergetic al raurilor Romaniei 6.2.2 Situatia actuala a utilizarii potentialului hidroenergetic 6.2.3 Gradul de amenajare al potentialului hidroenergetic 6.3 Micropotentialul energetic 6.4 Utilizarea potentialului navigabil al apelor CAPITOLUL 7 CAPITOLUL 8 AMENAJARI DE GOSPODARIRE A APELOR SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR 8.1 Factori care influenteaza cerintele de apa ale folosintelor 8.2 Informatii necesare elaborarii scenariilor 8.3 Obiectivele tinta in domeniul accesului populatiei la infrastructura de apa potabila 8.4 Obiective tinta in domeniul apei industriale, irigatiilor, zootehniei si acvaculturii 8.5 Obiective tinta in domeniul utilizarii potentialului apelor 8.6 Definirea scenariilor 8.6.1 Scenarii privind accesul populatiei la serviciile de apa in sistem regional 8.6.2 Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa industriala 8.6.3 Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa pentru irigatii 8.6.4 Scenarii asupra evolutiei viitoare a cerintelor de apa pentru zootehnie

44 47 48 49 50 54 55 66 66 67 69 73

73 74 74

75

76

78

ii

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA - CUPRINS -

8.6.5 Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru acvacultura 8.7 Cuantificarea / evaluarea scenariilor CAPITOLUL 9 REZULTATELE CUANTIFICARII CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR 9.1 Prognoza cerintelor de apa pentru populatie 9.2 Prognoza cerintelor de apa industriala 9.3 Prognoza cerintelor de pentru irigatii 9.4 Prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie 9.5 Prognoza cerinei de ap pentru acvacultur 9.6 Rezultatul final al prognozei cerinelor de ap ale folosinelor CAPITOLUL 10 CAPITOLUL 11 BILANUL APEI ACTIUNI, MASURI STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE, SOLUTII SI LUCRARI FEZABILE 11.1 Realizarea echilibrului disponibilului la sursa cerinta de apa 11.1.1 Actiuni orientate catre disponibilul de apa la sursa 11.1.2 Actiuni orientate catre cerintele de apa ale folosintelor 11.2 Identificarea actiunilor, masurilor si solutiilor pentru diminuarea efectelor secetelor 11.3 Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor necesare pentru combaterea eroziunii solurilor si diminuarea excesului de umiditate 11.4 Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru utilizarea potentialului hidroenergetic

79

79 81 81 81 82 82 83 84 86 87

87 90 97 98

113

122

iii

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA - CUPRINS -

11.5 Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru utilizarea potentialului navigabil al apelor 11.6 Actiuni, masuri, optiuni si solutii pentru navigabilizarea raurilor interioare CAPITOLUL 12 MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII 12.1 Conceptul de management al riscului la inundatii 12.2 Amenajari structurale existente pentru reducerea riscului la inundatii 12.3 Masuri nestructurale existente pentru protectia impotriva inundatiilor 12.4 Inundabilitatea teritoriului Romaniei 12.5 Vulnerabilitatea si riscul la inundatii 12.6 Rezultatul calculelor indicatorilor 12.7 Scara de vulnerabilitate 12.8 Actiuni, masuri structurale si nestructurale, solutii si lucrari fezabile pentru asigurarea capacitatilor de curgere ale albiilor raurilor, protectia populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor si punerea in siguranta a lucrarilor CAPITOLUL 13 CAPITOLUL 14 IDENTIFICAREA CERINTELOR DE MEDIU ASUPRA RESURSELOR DE APA IDENTIFICAREA EVENTUALELOR CONSTRANGERI, CONFLICTE DE INTERESE INTRE FOLOSINTELE DE APA SI A SOLUTIILOR DE REZOLVARE INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA GESTIONARII RESURSELOR DE APA CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE IN DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE
PREVEDERILE PLANULUI DE AMENAJARE SI PROBLEMELE DE MEDIU

125

126 131 131 132 132 136 140 149 154 158

160 163

CAPITOLUL 15 CAPITOLUL 16

165 177

CAPITOLUL 17

179

iv

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Implementarea in Romania a conceptului de dezvoltare durabila in domeniul apei se realizeaza prin intermediul Schemei Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice. Ea este prevazuta in Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare ca instrument de planificare care fixeaza orientarile fundamentale in directia gospodaririi durabile, unitare, echilibrate si complexe a resurselor de apa si a ecositemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede si diminuarea efectelor negative generate de excesul de apa sau de lipsa acesteia. Schema Directoare este alcatuita din Planul de Amenajare componenta de gospodarire cantitativa a apei si Planul de Management componenta de gospodarire calitativa a apelor. Schema Directoare se elaboreaza potrivit legii pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Planul de amenajare se elaboreaza in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1258 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor privind aprobarea "Metodologiei si instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare" publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.17/10.01.2007. Prezenta documentatie constituie sinteza pe tara a planurilor de amenajare a celor 11 districte de bazine hidrografice in care este structurat teritoriul Romaniei din punct de vedere al gestionarii resursleor de apa. Planul de amenajare are ca scop fundamentarea actiunilor, masurilor, optiunilor, solutiilor si lucrarilor necesare pentru: realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse; diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, sanatatii, bunurilor si activitatilor umane si mediului (inundatii, exces de umiditate, secete, eroziunea solului etc); utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica, hidroelectrica, navigatie, turism, agrement, estetica etc);

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are urmtoarele obiective principale: a) inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de ap de suprafa i subteran; b) determinarea situaiei actuale a utilizrii pe folosine a resurselor de ap; c) identificarea amenajrilor structurale existente pentru asigurarea disponibilului la surse i a principalilor parametri de performan; d) determinarea cerinelor viitoare socio-economice i de mediu privind resursele de ap; e) identificarea opiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la surse i cerinele de ap ale folosinelor; f) evaluarea preliminar a riscului potenial la inundaii pe bazinul hidrografic; g) identificarea aciunilor, msurilor, soluiilor i lucrrilor necesare pentru: atingerea gradului acceptat de protecie la inundaii a aezrilor umane si a bunurilor; diminuarea efectelor secetelor, tendinelor de aridizare, excesului de umiditate i a eroziunii solurilor; utilizarea potenialului apelor; satisfacerea cerinelor de mediu asupra resurselor de ap (cerine hidrologice, hidraulice i ecologice).

h) identificarea constrngerilor, a conflictelor de interese i a soluiilor de rezolvare; i) analiza de impact i evaluarea riscurilor induse de aciunile, msurile, soluiile i lucrrile propuse n planul de amenajare al bazinului hidrografic. Planul de amenajare a luat in considerare obiectivele planificarii in domeniul gestionarii resurselor de apa cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei, in strategiile si planurile sectoriale de dezvoltare, in programele de dezvoltare, in Programul Operational Sectorial de Mediu, in Programul National de Dezvoltare Rurala, in Strategia Energetica a Romaniei etc.
2

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Se face mentiunea ca acest Plan National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice nu promoveaza explicit lucrari ci reprezinta doar proiecte potentiale ce pot contribui la atingerea scopului si obiectivelor Planului. Promovarea proiectelor urmeaza sa se desfasoare conform procedurilor si reglementarilor in vigoare.

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 2
SCURT ISTORIC AL AMENAJARILOR DE GOSPODARIRE A APELOR PE TERITORIUL ROMANIEI
Este greu de precizat cand au aparut primele lucrari hidrotehnice pe teritoriul romanesc. Cu certitudine insa se poate afirma ca realizarea lor a fost impusa de cerinte economice si sociale. Odata transformata in provincie romana, Dacia a fost incadrata in sistemul de comunicatii al imperiului, sistem destinat a asigura unitatea civilizatiei imperiale. In acest scop romanii au folosit cea mai mare parte a retelei hidrografice. In Dacia, s-a asigurat navigatia pe Dunare, pe Mures si pe Olt, ce facea legatura dintre Dunare si Sava cu trecere spre coasta de la Emona (Ljublyana) la Targeste (Trieste) si apoi prin Aquilea cu reteaua italica. Una dintre primele lucrari hidrotehnice importante situate pe teritoriul romanesc si considerata de unii cercetatori ca fiind daca nu executata sub imparatul Traian, macar proiectata sub acesta, este canalul Danubius - Pontus Euxinus, realizat pe valea raului Axios (Carasu). Existenta inca din epoca traiana a canalului mentionat este dedusa de unii cercetatori din relatarile unor istorici si geografi ai epocii care vorbesc de o expansiune economica a asezarilor Axiopolis pe Dunare si Tomis aflat la Marea Neagra. O confirmare a existentei acestui canal pe valea Carasu s-a produs in prima jumatate a secolului al XIX- lea prin existenta pe aceasta vale a unor lacuri si balti, precum si a unui stavilar catalogat ca antic, iar o portiune de vale, pornind de la Dunare, de 5 km, era inca navigabila. Dupa cucerirea Daciei, romanii au aplicat un vast program de extindere a exploatarii minereurilor din Dacia, cu precadere a celor aurifere, in special in zona Carpatilor Occidentali, la Alburnus Maior (Rosia Montana). Pentru a asigura apa necesara flotatiei, in conditiile unei mari variatii in timp a debitelor de apa, s-a realizat o serie de lacuri de acumulare, cu volume cuprinse intre cateva mii de metri cubi si zeci de mii de metri cubi. Lacurile erau realizate prin

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

intermediul unor baraje construite din zidarie de piatra si aveau inaltimi intre 4 si 15 m. Grecii, dar mai ales romanii au avut intotdeauna grija sa aiba in orasele lor apa buna de baut, adusa adesea de la mari distante pe apeducte, lucru care l-au facut si in Dacia. Primele apeducte realizate pe pamant romanesc sunt cele pentru aprovizionarea cu apa a cetatilor grecesti de la Marea Neagra: Histria, Tomis si Calatis. La Histria au fost identificate trei apeducte cu tipuri de conducte, dimensiuni si materiale diferite. Primul apeduct era realizat din tuburi de teracota, prevazute cu cep si mufa, cu diametrul interior de 15 cm si lungimea de 62 cm. Lungimea apeductului era de 7 km si ar fi putut debita 9 l/s. Al doilea, era alcatuit din blocuri de piatra scobite in interior la un diametru de 20 cm. El este datat ca fiind realizat in secolul al IIlea d.H., transportand un debit estimat la cca 19 l/s si se prespunea ca l-a inlocuit pe primul. Al treilea apeduct, in lungime de 25 de km este in sectiune, un canal dreptunghiular cu dimensiunile de 90x80 cm, iar debitul la capatul amonte este estimate la cca 160 l/s si se presupune ca furniza apa si pentru fermele agricole. O inscriptie datand din anul 132 - 133 d.Hr., din timpul imparatului Hadrian, mentioneaza aducerea apei si la Sarmizegetusa (acqua inducta coloniae Dacicae Sarmizegetusa) unde s-au si gasit resturile unui apeduct. Perioada dintre anii 275 si 1280 a fost numita de istorici mileniul migratiilor. Intreaga Europa este rascolita de la est la vest si de la nord la sud de valuri de migratori. In aceasta perioada nu se poate vorbi de lucrari hidrotehnice, daca facem abstractie de instalatiile tehnice, majoritatea fiind actionate de apele curgatoare, instalatii care sunt foarte raspandite si de toate tipurile in tinuturile romanesti. Cu toata faramitarea asezarilor, schimburile comerciale interne erau intense. Ele se realizau in targuri, adica locul unde se vindea si se cumpara, dar si asezarea stabila unde se face negotul, adica orasul. In anul 940 e mentionata Cetatea Alba, Cenadul la 1030, Oradea la 1113, Barladul 1174, Sibiu 1192, Brasov 1271, Campulung 1300 etc., dar probabil ele sunt mult mai vechi. Primele lucrari hidrotehnice din evul mediu incep a fi atestate dupa anul 1400, iar unele dintre ele sunt amintite in cele ce urmeaza. Ceea ce trebuie remarcat este faptul ca in ultimii 500 de ani preocuparea principala si care a generat
5

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

numeroase lucrari hidrotehnice, a fost aceea a aprovizionarii cu apa potabila si apararii populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor. Cea mai veche consemnare istorica privind inundatiile pe teritoriul romanesc, dateaza din anul 1533 cand raul Dambovita a calamitat Bucurestiul, insusi domnitorul Vlad Inecatul pierzandu-si viata in apele involburate ale raului. De atunci inundatiile, acest fenomen natural, devine o caracteristica a spatiului in care locuim. Este deci fireasca preocuparea de a realiza lucrari de aparare impotriva inundatiilor. O prima astfel de preocupare apare in Transilvania si dateaza, conform documentelor, din anul 1613, cand este data legea XXVII care stabilea conditiile de autorizare pentru executarea lucrarilor de indiguire, baraje pentru mori etc. Dezvoltarea economica a Banatului, inceputa dupa preluarea acestui tinut de catre habsburgi de la turci, se resimte si in aparitia unor importante lucrari hidrotehnice in aceasta regiune. Astfel, in perioada 1750-1758 se realizeaza barajele Dognecea Mare si Dognecea Mica. Construirea acestor baraje intr-o conceptie foarte asemanatoare cu unele baraje turcesti de langa Istambul, si care peste aproape 100 de ani vor fi cunoscute ca baraje de tip Incze, ii fac pe unii autori sa considere ca teritoriul romanesc a fost o poarta de intrare a acestui tip de baraje spre Europa si nu ca fiind cele mai estice tipuri de baraje construite de habsburgi. In anul 1753, in Banat au avut loc mari inundatii, fapt ce a condus la necesitatea de noi lucrari sau de completare a celor realizate anterior. Astfel, se rectifica canalul navigabil Bega intre Ittebe si Klec printr-un nou canal rectiliniu, usurand descarcarea apelor mari, urmat in anii 1759-1760 de sistemul de canale Timis Bega (Costei - Chizatau) de alimentare a Begai si Bega - Timis (Topolovat Hitias) de descarcare a apelor mari, pentru a feri de inundatii Timisoara. In Tara Romaneasca, imediat dupa urcarea pe tron a lui Alexandru Voda Ipsilanti in anul 1774, numeroase mahalele ale Bucurestilor sunt inecate de viitura Dambovitei. Ca urmare, domnitorul dispune saparea unui canal de derivatie in satul Lunguletu cu scopul de a abate apele mari ale Dambovitei spre afluentii Sabarului si respectiv ai Argesului. El este realizat in anul 1782 si este considerata ca cea mai veche lucrare de aparare din Tara Romaneasca, derivatia fiind cunoscuta de atunci sub numele de canalul Ipsilanti. In anul 1790, in Transilvania este votata legea LXVII in baza careia se semnaleaza primele lucrari importante de curatiri de albii si regularizari de rauri pe Crisul Repede.
6

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In istoria hidrotehnicii pe teritoriul romanesc, anul 1829 marcheaza trecerea de la realizarea de lucrari locale de aparare, neincadrate intr-un plan de ansamblu, la lucrari de anvergura si bazate pe atente studii ingineresti. Astfel, pentru a feri de inundatii o mare parte din campia Crisurilor, unde, cu toate lucrarile realizate, intre anul 1746 si 1830 au avut loc noua inundatii mari, in baza unor studii aprofundate, s-a trecut la realizarea de lucrari de corectare si indiguire a cursurilor de apa din aceasta zona. Intre anii 1834 si 1840 s-a executat Canalul Morilor, de pe Crisul Alb, care a constituit canalul de deviatie a apelor raului, pentru a permite regularizarea Crisului Alb. In Moldova, un hrisov mentioneaza in anul 1847 canalul Mihail Sturza care aducea apa pentru nevoile orasului Focsani si care, dupa traversarea orasului, se varsa in Putna. In anii 1864 si 1865, raul Dambovita a inundat iar Bucurestiul. Ca urmare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza obtine in anul 1865 Legea pentru desfiintarea morilor de pe raul Dambovita care cauzau inundatii si la viituri mai mici. Ulterior, intre anii 1880 si 1886, albia Dambovitei este sistematizata de la Grozavesti la Tanganu, realizandu-se pe cuprinsul orasului un traseu geometrizat, cu o albie adanca, avand fundul protejat pana la Vitan. Incepand cu anul 1890, lucrarile hidrotehnice nu se mai concentreaza doar pe apararea impotriva inundatiilor si asigurarea apei pentru nevoile populatiei. O noua activitate legata de utilizarea apei devine operationala, producerea energiei hidroelectrice. Prima uzina hidroelectrica apare la Bucuresti in anul 1892, U.H.E. Grozavesti. Ii urmeaza apoi uzinele Sadu I (1896) si Sadu II (1907), Grebla (1910) s.a. Aparitia unei noi folosinte de apa cu impact economic important, hidroenergia, aduce importante schimbari in conceptia abia formata a amenajarilor hidrotehnice. Se pune problema unor utilizari complexe a resurselor de apa: alimentari cu apa, combaterea inundatiilor, irigatii, producerea de energie. Ca urmare apar si primele propuneri si chiar proiecte de amenajari complexe a apelor sau cum erau numite la acea vreme, proiectele generale. Primul dintre acestea poate fi considerat cel propus de profesorul Alexandru Davidescu in anul 1912, cuprinzand intregul ses arabil al Munteniei pana la Dunare cum se exprima profesorul Cristea Mateescu. Proiectul propunea realizarea unui canal de colectare a apelor raurilor carpatine, incepand de la Adjud (cota 95,0), urma apoi un traseu spre sud-vest pana in zona Bucurestilor (cota 80,0), apoi spre Olt si Jiu. Acest canal era navigabil si s-ar fi legat cu un alt canal navigabil pe
7

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

linia Bucuresti-Mostistea-Dunare. Orasele intalnite pe aceste trasee ar fi devenit porturi la Dunare si urmau sa fie irigate circa 900000 ha si sa se realizeze un mare numar de uzine hidroelectrice. Imediat dupa primul razboi mondial a urmat elaborarea a numeroase propuneri si proiecte generale privind amenajarea caderilor de apa ale raurilor Romaniei, un canal navigabil Arges - Dunare, asanarea vaii Colentina, a derivatiei Arges Bucuresti cat si amenajarea Argesului, a Bistritei s.a. Unele fiind in parte realizate, printre care cateva lacuri de pe valea Colentinei si derivatia Ialomita Colentina, iar la priza de la Crivina - Ogrezeni au inceput lucrarile in anul 1941. Al doilea razboi mondial a intrerupt procesul de realizare a acestor proiecte, care vor fi reluate abia dupa 30-40 de ani, intr-o noua conceptie. Imediat dupa razboi, lucrarile hidrotehnice capata o si mai mare importanta. In anul 1950 a fost adoptat planul de electrificare a Romaniei, ale carui obiective principale erau legate de cresterea productiei de energie electrica produsa prin termo si hidrocentrale. In acest sens planul prevedea realizarea de hidrocentrale pe raurile Bistrita, Arges, Lotru s.a. In baza acestui plan, in anul 1951 a inceput executia barajului Izvorul Muntelui - Bicaz si a lucrarilor aferente. Aceasta lucrare a constituit punctul de pornire in afirmarea scolii hidrotehnice romanesti, cuprinzand invatamantul, proiectarea, cercetarea, executarea si administrarea lucrarilor. In anii 70 aceasta scoala ajunsese la realizari deosebite si un prestigiu international recunoscut. Aceasta scoala nu a aparut subit, la zidirea ei contribuind o intreaga pleiada de ingineri si profesori ce i-au format pe cei ce i-au dat stralucire. In ciuda izolarii, a unei comunicari externe unilaterale si aceasta limitata, inginerii romani au dat dovada de o mare profunzime de gandire in conceptia lor privind amenajarile hidrotehnice. Astfel, in anul 1959 se trece la administrarea apelor pe bazine hidrografice. Din acest punct de vedere, Romania este printre primele tari din lume care considera bazinul hidrografic ca cea mai potivita unitate naturala de gospodarire a resurselor de apa. Cu ocazia elaborarii in perioada 1959-1960 a primelor planuri de amenajare, sau pus bazele conceptului de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, conceptie ce a fost aplicata curent in proiectarea lucrarilor de amenajari hidrotehnice si care in mare masura este valabila si astazi. De altfel, planurile de amenajare, devenite intre timp scheme cadru de amenajare si gospodarire a apelor si revizuite periodic, au stat la baza tuturor amenajarilor hidrotehnice

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

care s-au realizat in Romania ultimilor 40 - 50 de ani. Prin aceste lucrari se satisfac cerintele de apa ale folosintelor, dar servesc si pentru producerea de energie, pentru combaterea inundatiilor, pentru navigatie si agrement, asa cum de altfel se va desprinde din capitolele urmatoare. Aparitia Legii nr. 137/1995, Legea protectiei mediului, a Legii nr. 107/1996 Legea apelor cu modificarile si completarile ulterioare, introducerea conceptului de schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic, si mai ales aderarea la Uniunea Europeana si asimilarea legislatiei ei in domeniul apelor au pus in fata celor implicati in politica de management a resurselor de apa noi aspecte ce trebuie solutionate.

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 3
DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI ROMANIEI
Situata in sud estul Europei, pe cursul inferior al fluviului Dunarea si cu iesire la Marea Neagra, Romania acopera o suprata de 238.391 km2. Din punct de vedere al factorilor biogeografici (clima, soluri si vegetatie) teritoriul Romaniei apartine regiunii geografice a Europei Centrale. Relief Relieful teritoriului Romaniei este rezultatul unui complex de procese de orogeneza, miscari pe verticala, vulcanism, actiunea factorilor externi derivati mai ales din conditiile paleoclimatice si care au dus la formarea trasaturilor principale ale reliefului. Din punct de vedere geologic pe teritoriul Romaniei se deosebesc in mare doua tipuri de unitati: unitati componente ale lantului carpatic si unitatile din fata acestui lant. Carpatii romanesti prezinta o zona centrala formata din sisturi cristaline de care se leaga in unele locuri mase puternice de roci eruptive vechi, in general granitice. Peste zona cristalina centrala s-au depus formatiuni sedimentare. Teritoriul din fata lantului carpatic cuprinde trei unitati distincte: Platforma Moldoveneasca, Dobrogea si Campia Romana. Desi restrans ca suprafata, teritoriul Romaniei prezinta toate cele trei mari categorii de relief munti, dealuri si podisuri, campii. Unitati montane. Relieful muntos ocupa aproape o treime din suprafata totala a tarii, principalele unitati fiind Muntii Carpati, de tip alpin, cu inaltimi ce depasesc frecvent 1650m , formati, in general, din roci masive, metamorfice, magmatice si sedimentare consolidate (calcare, conglomerate, etc.). Numeroase depresiuni intramontane (peste 300) pot fi incadrate in diverse subtipuri geomorfologice (tectonice, tectono-erozive, etc.). Unitati de deal, piemont si podis. Aceasta treapta de relief, cu inaltimi cuprinse intre 1.000 si 300 m, ocupa cca 42% din suprafata tarii. In functie de

10

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

structura geologica, inaltime, de aspectul exterior se diferentiaza numeroase unitati (dealuri subcarpatice, dealuri piemontane, podisuri). Unitati de campie. Cea mai joasa forma principala de relief ocupa cca 30% din suprafata tarii, avand altitudini, in general, sub 200 - 300 m. Unitatile de campie cele mai importante sunt: Campia Romana este cea mai intinsa, ocupa Sudul Olteniei, Sudul si Sud-Estul Munteniei si are ca substrat loess, depozite loessoide, iar pe alocuri nisipuri (dune), argile si depozite aluviale; Campia Vestica este o campie joasa de divagare, alcatuita din sedimente grele, unele portiuni mai inalte fiind acoperite cu loess; Lunca si Delta Dunarii au un relief specific de lunca, substratul fiind format din aluviuni recente si unele depozite lacustre, peste care (in Delta) se intalnesc dune de nisip fluvio-marine. Clima Clima tarii noastre este influentata de pozitia Romaniei pe glob, care este situata la jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator (strabatuta de paralela de 450), precum si de pozitia sa geografica pe continent, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera climei un caracter temperat continental. Masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei in diferite contexte sinoptice, evolueaza intr-o gama foarte ampla mergand de la cele arctice, pana la cele tropicale (sahariene) ceea ce confera climei un caracter de tranzitie. De asemenea, instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determina variatii importante in durata mentinerii unui anumit context meteorologic; astfel se pot inregistra atat durate insemnate cu circulatie ciclonica aducatoare de precipitatii abundente si perioade importante cu regim anticiclonic specific manifestariii fenomenului de seceta, cat si treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulatia ciclonica si invers cu modificarile respective in starea timpului. La scara tarii, valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii anuale, sunt cuprinse intre -2,70C la 2500 m altitudine si 11,40C in sud-est (Constanta), iar mediile sumei precipitatiilor tot ca valori multianuale sunt intre

11

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

385,5 mm si 500,9 mm in sud-est (la Constanta, respectiv la Calarasi) si intre 1000-1200 mm in zona montana. Indicele de ariditate (R) ca raport intre suma precipitatiilor anuale si evapotranspiratia potentiala (P/ETP) separa urmatoarele zone: hiperaride (R<0,05), aride (0,05 R 0,20), semiaride (0,20 R 0,50), uscate - subumede (0,50 R 0,65) si umede R 0,65. Din acest punct de vedere, climatul din tara noastra se incadreaza in zonele semiaride, uscat-sub-umede si umede cu R 0,20, cu precizarea ca in zonele de dealuri inalte si munte indicele de ariditate R este mai mare de 0,65. In insulele de stepa R este cuprins intre 0,20 - 0,50, iar pentru silvostepa intre 0,50 - 0,65. Din acest punct de vedere exista zone ale teritoriului cu risc ridicat de seceta si chiar desertificare si care cuprind suprafete mari in Campia Romana, Dobrogea si partial in Campia de Vest. Din punct de vedere energetic fluxul anual este de 110-140 Kcal/cm2, de nivelul celui din marile zone cerealiere din Europa, America de Nord si Asia de Est. Potentialul termic se situeaza intre 3000-43000C iar cuantumul temperaturilor efective in perioada de vegetatie este de 1200-18000C. Din punct de vedere hidric resursele variaza, la campie intre 350-750 l/mp, dar au o distributie spatio-temporala neuniforma fapt ce determina fluctuatii anuale semnificative in recolte. Perioadele de timp in care resursele hidrice asigura valorificarea eficienta a resurselor termice reprezinta aproximativ 30% din sezonul de vegetatie, restul timpului intervenind secete sau excedente de precipitatii. Cele mai mari fluctuatii se inregistreaza in zona de campie din sudul tarii cu valorii lunare intre 1 l/mp si 300 l/mp si anuale intre 250 l/mp si 1000 l/mp. Perioadele secetoase si excedentare se grupeaza pe perioade de 2-4 ani si revin ciclic. Acest lucru se observa si in decursul anului prin gruparea lunilor secetoase si ploioase. Solurile Datorita marii diversitati a factorilor pedogenetici, invelisul de sol al Romaniei este complex si prezinta o mare variabilitate spatiala. Conform Sistemului Roman de Clasificare a Solurilor (1980) pe teritoriul Romaniei au fost identificate 10 clase de soluri, 39 tipuri si 500 subtipuri de sol.

12

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Analiza suprafetelor ocupate de principalele clase si tipuri de soluri arata ca pe teritoriul Romaniei predomina trei clase de soluri: molisolurile cu 26,7 %, argiluvisolurile cu 25,5 % si cambisolurile cu 19,5 %. O pondere insemnata (14,5 %) o au de asemenea solurile neevoluate. Celelalte clase de soluri participa cu procente care variaza intre 0,8 % (soluri halomorfe, umbrisoluri) si 5,2 % (spodosoluri). Vegetatia Ca unitati de vegetatie zonale in Romania se disting: in zonalitate altitudinala - etajul pajistilor si tufarisurilor pitice alpine: etajul tufarisurilor si pajistilor subalpine; etajul padurilor de molid; etajul padurilor de foioase; in zonalitate latitudinala - zona padurilor de stejari: zona de silvostepa; zona de stepa. Vegetatia forestiera este cantonata in padurile montane si submontane (58,5%), padurile de deal si podis (27,3%) si padurile de campie si de lunca (6,7%), suprafata totala a acestora fiind de 6249000 ha, la care se mai adauga 328000 ha ocupate cu vegetatie forestiera in afara fondului forestier si 117700 ha terenuri ale administratiei silvice. Ea este formata din paduri de molid, brad, fag si amestec de fag cu brad (si/sau molid), de gorun si gorun in amestec cu alte specii de foioase pure sau in amestec cu alte specii de foioase, de cer si garnita, de stejar brumariu si stejar pufos, de anini, plopi, salcii. In prezent gradul de impadurire mediu la nivelul intregii tari este de 26,7% diferentiat astfel: 7% in zona de campie, 27% in zona de deal si 60% in zona montana. Este cunoscut rolul important al padurii ca factor de echilibru al ecosistemului general, avand atat functii de protectie, de productie, de agrement dar si de reglare a climei. Spre exemplu un hectar de padure inmagazineaza si retine circa 10000 m3 de apa fiind un adevarat regulator al debitelor lichide si solide. Gradul de impadurire in bazinele hidrografice de ordinul I variaza pe teritoriul Romaniei intre 9,4% (Vedea) si 55,6% (Cerna). In alte bazine hidrografice
13

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

gradul de impadurire este de 9,9% (Prut), 10% (Dobrogea Litoral), 15,7% (Bega), 22,9% (Ialomita), 26,9% (Arges). Defrisarea unor mari suprafete de padure care s-a produs in ultimii ani a avut drept rezultat aparitia de noi terenuri cu diferite grade de eroziune, surse de aluviuni ce colmateaza lacurile de acumulare si albiile raurilor. Hidrografia Geologia, relieful, clima, solurile si vegetatia teritoriului Romaniei au o influenta hotaratoare asupra formarii, distributiei in timp si spatiu si a altor aspecte ce caracterizeaza hidrografia acestui teritoriu. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din muntii Carpati si apartin bazinului hidrografic al Dunarii. Arcul carpatic este o cumpana generala de ape, aspectul general al retelei de rauri a Romaniei fiind acela al unei dispozitii radiale. Lungimea totala a raurilor cu curgere permanenta este de cca 115000 km (din care 79000 km cadastrata), densitatea medie pe teritoriu fiind de 0,49 km/km2, dar ea este in directa legatura cu zonalitatea verticala. Reteaua cea mai putin densa, sub 0,30 km/km2 corespunde regiunilor de campie si de dealuri, iar cea mai densa, unitatilor montane unde atinge valori de 1 - 1,2 km/km2. Principalele rauri ale Romaniei sunt Dunarea, Siretul, Muresul, Oltul, Somesul, Prutul, Bistrita etc. Dintre acestea, de departe cel mai important este fluviul Dunarea care curge in limitele teritoriului Romaniei pe o distanta de 1.075 km, din lungimea sa totala de 2.860 km. Ii urmeaza Muresul (761 km), Prutul (742 km), Oltul (615 km), Siretul (559 km), Somesul (376 km), Argesul (350 km), Bistrita (283 km). Regimul hidrologic al raurilor Romaniei este direct influentat de precipitatii, de relief, soluri, vegetatie si structura geologica, adica de mediul in care se formeaza, fapt deosebit de bine conturat in cadrul tarii noastre. Zonele montane se deosebesc de cele de ses prin cantitatea de precipitatii, regimul temperaturilor si cel al umiditatii aerului. In regiunile de ses numarul zilelor cu temperaturi negative este cuprins intre 40 si 90, iar la altitudini mari (peste 2000 m) numarul lor depaseste 200. In zona muntoasa cea mai mare parte a precipitatiilor cade sub forma de zapada alcatuind un strat stabil a carui topire, la altitudini mari, se prelungeste pana la inceputul verii. Ca urmare, scurgerea minima in zona montana inalta are loc iarna, iar scurgerea maxima incepe de

14

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

obicei in lunile aprilie mai. In cursul verii, apele mari sunt intretinute de ploi. In zonele de campie si de dealuri, precipitatiile sub forma de zapada sunt mai reduse, iar stratul de zapada are o durata mai scurta. Viiturile provenite din topirea zapezilor se termina in martie, iar ploile de vara formeaza numai viituri izolate. In afara de zonalitatea verticala a climei, o mare influenta asupra regimului hidrologic o are zonalitatea climatica orizontala, in special regimul precipitatiilor si temperaturii aerului. Viiturile repetate si intense constituie unul din fenomenele hidrologice cele mai caracteristice ale raurilor Romaniei. La majoritatea acestora (cu cateva exceptii iarna pe raurile Moldovei) viiturile se produc in tot cursul anului. Frecventa lor cea mai mare se constata in perioada martie iunie, iar frecventa minima in ianuarie si in august - septembrie si predomina viiturile formate din ploi si topirea zapezilor. Aceste conditii nu se realizeaza simultan pe intreg teritoriul tarii, din care cauza regiunile afectate de viituri sunt mai mult sau mai putin limitate. Lacuri naturale Pe teritoriul Romaniei se afla 3450 de lacuri naturale de origini variate si cu o mare diversitate a caracteristicilor lor. Dintre aceste lacuri, numai un numar de 118 au suprafata oglinzii apei mai mare de 50 ha. Fauna terestra si acvatica Fauna de interes cinegetic reprezinta o componenta importanta a faunei terestre, atat sub aspectul biodiversitatii, cat si sub cel economic de valorificare a trofeelor si a carnii pentru consum. Dintre carnivorele mari, 60% din populatiile de urs, 40% din cele de lup si cea mai omogena si sanatoasa populatie de ras din Europa traieste in Romania (cca. 1000 - 1500 de exemplare). De asemenea, cea mai mare parte a populatiilor europene de gasca cu gat rosu si de pelican cu mot ierneaza in Delta Dunarii. In ceea ce priveste fauna acvatica in Romania sunt numeroase rauri cu bazine de receptie mai mari de 10000 km2 si cu o lungime cumulata mai mare de

15

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

60000 km. Dintre acestea 18000 km sunt ape de munte, din care ocupati cu pastrav comun circa 11500 km. Fauna piscicola este diferentiata altitudinal in functie de regimul stational local (debit, regim termic, oxigen dizolvat, pH, etc.). Astfel, apele de munte sunt ocupate de salmonide, in aval raurile fiind ocupate de ciprinide, percide, etc. Printre speciile rare care necesita o protectie deosebita se numara lostrita (Hucho hucho hucho L), aspretele (Romanichtys valsanicola), fasa mare (Cobitis elongata). Utilizarea terenurilor Romania are o suprafata totala de 23,839 milioane ha din care la nivelul anului 2007, 14,709 mil.ha ocupate de terenuri agricole (9,423 mil.ha terenuri arabile, cca. 0,208 mil.ha livezi, 0,218 mil.ha vii si cca. 4,86 mil.ha pajisti si fanete) si 6,315 mil.ha cu paduri. Suprafata arabila pe cap de locuitor este de 0,43 ha. Restul de 2,815 mil.ha consta din luciu de apa, asezari umane, drumuri si altele. In ultimii 10 ani se constata o diminuare a suprafetei terenurilor agricole si arabile asociata cu cresterea suprafetelor cu pajisti si fanete (rezultata in special in urma abandonarii unor terenuri cultivate si a unor reimpaduriri). Arii naturale protejate Conform legislatiei nationale in vigoare (OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare) ariile naturale protejate sunt zonele terestre, acvatice si / sau subterane in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale. Pentru asigurarea masurilor spacifice de protectie si conservare si in functie de scopul si categoria de management, se instituie regim de protectie pentru urmatoarele categorii de arii naturale protejate: de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale;

16

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei; de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica; de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public / privat al unitatilor administrativ - teritoriale, dupa caz.

In Romania au fost desemnate 273 situri de importanta comunitara si 108 arii de protectie speciala avifaunistica care fac parte din reteaua ecologica europeana Natura 2000 in Romania si ocupa aproximativ 17% din suprafata tarii. Deasemenea a fost instituit regim de arie naturala protejata pentru aproximativ 1000 de rezervatii naturale si 27 de parcuri (13 parcuri nationale si 14 parcuri naturale). Delta Dunarii, Muntii Rodnei si Muntii Retezat au primit statutul de rezervatii ale biosferei sub egida UNESCO. Zone protejate In conformitate cu Directiva Cadru a Apei si Legea Apelor nr. 107/1996 exista obligatia intocmirii registrelor zonelor protejate care au stransa legatura cu apa si mediul acvatic si care cuprinde 5 categorii de zone protejate: zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii; zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde apa este un factor important; zone vulnerabile la nitrati si zone sensibile la nutrienti; zone pentru imbaiere.

Astfel, s-au intocmit registre ale zonelor protejate pentru fiecare bazin / district de bazin hidrografic. precum si un registru la nivel national. Acestea trebuie actualizate ori de cate ori este nevoie, iar un rezumat al registrului zonelor

17

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

protejate la nivel national face parte din planurile de management ale districtelor de bazine hidrografice. Zone umede Zonele umede sunt definite de Legea nr.5/1991 privind aderarea Romaniei la Conventia Ramsar, ca fiind intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv intinderile de apa marina a caror adancime la reflux nu depaseste 6 metri. In conformitate cu datele de care se dispune, in Romania exista 843700 ha de ape si balti, reprezentand 3,54% din suprafata teritoriului national. Majoritatea zonelor umede sunt situate dealungul Dunarii si in Delta, dar exista si alte zone care intra in categoria zonelor umede.

18

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA
Din punct de vedere administrativ teritoriul tarii este impartit in 41 de judete si capitala tarii, municipiul Bucuresti. Din punct de vedere al dezvoltarii regionale, teritoriul Romaniei este organizat pe opt regiuni de dezvoltare: Nord-Est (6 judete), Sud-Est (6 judete), SudMuntenia (7 judete), Sud-Vest-Oltenia (5 judete), Vest (4 judete), Nord-Vest (6 judete), Centru (6 judete) si Bucuresti-Ilfov. La data de 01 ianuarie 2007, populatia Romaniei era de 21.610.213 locuitori, din care 11.926.178 locuiau in mediul urban, iar 9.684.035 in mediul rural. Repartitia populatiei pe cele 8 regiuni de dezvoltare si pe judete se prezinta astfel: 1. Regiunea Nord Est (judetele: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui) 3.727.910 locuitori, din care 1.191.343 in mediul urban si 2.536.567 in mediul rural; Regiunea Sud Est (judetele: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea) 2.834.335 locuitori, din care 1.570.326 in mediul urban si 1.264.009 in mediul rural; Regiunea Sud Muntenia (judetele: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman) 3.304.840 locuitori, din care 1.375.686 in mediul urban si 1.929.154 in mediul rural; Regiunea Sud Vest Oltenia (judetele: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea) 2.285.733 locuitori, din care 1.091.771 in mediul urban si 1.193.962 in mediul rural; Regiunea Vest (judetele: Arad, Caras Severin, Hunedoara si Timis) 1.926.707 locuitori, din care 1.225.832 in mediul urban si 703.875 in mediul rural;

2.

3.

4.

5.

19

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

6.

Regiunea Nord Vest (judetele: Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj ) 2.729.256 locuitori, din care 1.459.163 in mediul urban si 1.270.093 in mediul rural; Regiunea Centru (judetele: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) 2.524.176 locuitori, din care 1.508.179 in mediul urban si 1.015.997 in mediul rural; Regiunea Bucuresti Ilfov 2.232.162 locuitori, din care 2.063.204 in mediul urban si 168.958 in mediul rural.

7.

8.

20

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 5
RESURSELE DE APA
5.1. Resursele de apa ale raurilor interioare Teritoriul Romaniei dispune de toate tipurile de resurse de apa. Apa dulce este cea din rauri, lacuri si din straturile subterane. Cea mai mare resursa de apa dulce provine din Dunare si din raurile interioare. Lacurile naturale, desi numeroase (3.450) au o contributie nesemnificativa la volumul resurselor de apa ale Romaniei. Apele interioare sunt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu si cu o pondere mare in privinta valorificarii economice. Cel mai important parametru ce caracterizeaza resursele de apa din rauri il constituie stocul mediu multianual, exprimat fie sub forma de volum scurs, fie sub forma de debit. Resurse de apa de suprafata Tabel 1 REPARTITIA RESURSELOR DE APA PE PRINCIPALELE BAZINE HIDROGRAFICE (Valori medii multianuale si intr-un an secetos - 1990) Districtul de bazin hidrografic Suprafata (km2) Conditii medii Debit mediu Volum multiannual 6 (10 m3) (m3/s) APE INTERIOARE Tisa Superioara Somes - Crasna Crisuri 4540 17840 14860 66 132 91 2082 4165 2871 50 83 40.5 1578 2619 1278 76 63 45 An secetos 1990 Debit Q1990 % Volum mediu 6 3 (10 m ) Qmma (m3/s)

21

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Districtul de bazin hidrografic Mures-Aranca Bega-Timis-Caras Nera-Cerna Jiu Olt Vedea Arges Ialomita Siret Prut Afluentii mici ai Dunarii Litoral Total Romania

Suprafata (km2) 29390 13060 2740 10080 24050 5430 12550 10350 42890 10990 33250 6369 238391

Conditii medii Debit mediu Volum multiannual (106 m3) 3 (m /s) 183 75 39 85 168 11 65 44 225 16 25 3.4 1226 5775 2366 1199 2682 5301 347 2051 1388 7100 504 788 107 38721

An secetos 1990 Debit Volum Q1990 % mediu (106 m3) Qmma 3 (m /s) 115 49 26 50 95 4.0 36.4 22.3 88 6.3 9.8 3.7 679 3629 1767 821 1578 2998 126 1149 704 2777 199 309 117 21649 63 75 68 59 57 36 56 51 39 39 39 100 56

COTA PARTE RESURSE PROVENITE DE PE TERITORII DIN AFARA GRANITELOR TARII Siret* Prut** Total resurse de apa Intrare in tara*** 1921 9070 14 40 1281 DUNAREA 570896 5560 87730 1885 59486 68 441 1262 40424 5.2 15.2 706.4 164 480 22293 37 38 55

Nota: * - Reprezinta aportul suprafetei bazinului Siret aflat pe teritoriul Ucrainei ** - Reprezinta 50% din aportul suprafetei bazinului Prut la intrarea in tara (s.h. Radauti) *** - Reprezint 50% din volumele scurse pe Dunre la intrarea n ar (s.h. Bazia)

22

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Factorul determinant care influenteaza scurgerea si implicit volumul resursei de apa, este cel climatic. Sub acest aspect, teritoriul tarii poate fi impartit in trei mari zone cu tipuri climatice diferite si anume regiunea de vest, de est si de sud. Regiunea de vest cuprinde arealul intracarpatic, celelalte continand spatiile extracarpatice de la sud si est de acest lant muntos. Zona de vest include bazinele Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega Timis Caras, Nera Cerna si partial Olt. Zona de sud cuprinde bazinele Jiu, Olt (partial), Vedea, Arges, Ialomita, Dunarea si Litoralul, iar cea de est, bazinele Siret si Prut. Datele existente evidentiaza ca scurgerea bogata se constata numai in zona de vest, de 1,36 ori fata de media multianuala pe tara, comparativ cu zonele de est si sud care se situeaza sub aceasta medie. Explicatia consta in caracteristicile climatice ale fiecarei zone. Vestul tarii are un regim pluviometric mai bogat, specific climatului continental cu nuante oceanice, tipic pentru vestul si centrul Europei, in timp ce in est si sud este caracteristic climatul continental de nuanta excesiva, cu regim pluviometric sarac, specific marilor campii de la nord de Marea Neagra. Fenomenul secarii este prezent aici pe numeroase rauri din Campia Romana si Podisul Moldovei. O mentiune speciala se face pentru zona de sud a tarii, unde scurgerea foarte redusa (115 mm/an) se poate explica prin ponderea mare a zonelor de campie in care cantitatea de precipitatii este cea mai scazuta din tara. In zona de sud, chiar si rauri importante, cum este spre exemplu Vedea, sunt afectate de fenomenul secarii. O importanta deosebita pentru utilizarea resurselor de apa o are cunoasterea distributiei in timp a volumului resurselor de apa pe luni si sezoane. Volumul de apa multianual scurs pe intreaga suprafata hidrografica este variabil de la an la an si distribuit neuniform pe sezoane si luni. Astfel, in sezonul de primavara (lunile III V) se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, iar in cel de toamna (lunile IX XI) numai 14,2%. Rezulta ca sezonul de toamna este cel mai secetos sezon din Romania si nu cel de vara (lunile VI VIII), cand volumul scurgerii este aproape dublu (26,7%) fata de cel de toamna. Fenomenul este confirmat si de repartitia pe luni a volumului scurs. Lunile ce participa cu cea mai mare pondere (14,3%) la volumul anual scurs sunt aprilie si mai, in timp ce lunile de toamna, septembrie si octombrie participa cu numai 4,67% fiecare. O situatie aparte se prezinta in bazinul Crisurilor. In acest bazin se constata o pondere foarte scazuta a scurgerii in lunile de toamna, dar odata cu venirea iernii are loc o crestere spectaculoasa a scurgerii si care continua odata cu

23

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

venirea primaverii, atingand maximul in luna martie, dupa care scade treptat catre sfarsitul acestui anotimp si mult mai accentuat spre lunile de vara. Distributia este tipica pentru un regim climatic umed, cu ierni blande, in care scurgerea bogata se explica prin abundenta precipitatiilor sub forma de zapada si adeseori prin ploaie. De altfel, bazinul Crisurilor este cel in care se produc destul de frecvent inundatii in lunile de iarna. Temperaturile nu foarte scazute din zona, permit topirea timpurie a stratului de zapada, asa explicandu-se si maximul din lunile februarie martie, topire care de obicei se asociaza cu ploi abundente. In contrast, in bazinul Siret, ponderea scurgerii lunilor de toamna este mult mai mare, scazand insa spre iarna, minimul atingandu-se in luna ianuarie, cand apele sunt puternic afectate de fenomenele de inghet. Cresterile spectaculoase au loc incepand cu luna aprilie si ating maximul anual in luna mai. Toate aceste aspecte conduc catre urmatoarele remarci cu caracter general asupra potentialului resurselor de apa ale raurilor interioare: resursele de apa ale Romaniei sunt neuniform distribuite in spatiu. Cele mai bogate in resurse de apa sunt in bazinele cu suprafete relativ mici dar cu altitudini mari: Nera Cerna si Tisa superioara, urmate de Jiu, Somes si Olt. Cele mai sarace in resurse de apa sunt bazinele Dunarii si Litoralului; resursele de apa ale raurilor Romaniei sunt neuniform distribuite in timp, avand mari variatii sezoniere. La nivel de tara, in sezonul de primavara se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, in timp ce in sezonul de toamna, cel mai secetos sezon din Romania, scurgerea nu reprezinta decat 14,2% din cea anuala, comparativ cu sezonul de vara cand scurgerea atinge 26,7% din cea anuala si chiar cu cel de iarna cand se scurge 19,4% din stocul mediu multianual. Totalul resurselor hidrologice de apa al apelor de suprafata interioare in conditii climatice normale insumeaza 40,424 km3/an iar cele provenite din Dunare 175,4 km3/an din care Romaniei ii revin 87,7 km3/an. Variatia de la an la an a resurselor de apa de suprafata Resursele hidrologice ale Romaniei au nu numai o variatie sezoniera ci si de la un an la altul. Exprimat prin raportul dintre stocurile anuale ale cursurilor interioare de apa si stocul mediu multianual al acelorasi cursuri de apa, acest

24

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

coeficient de variatie este cuprins intre 2 si 0,5. Asa se face ca in anul 1970 stocul anual al raurilor interioare a insumat 74,413 miliarde m3 (km3) iar in anul 1990, unul dintre cei mai secetosi ani din punct de vedere hidrologic, acest stoc sa fie de numai 22,293 miliarde m3. Data fiind importanta apei pentru viata si activitatile umane, cunoasterea raurilor, numita si cunoastere hidrologica, a cunoscut o dezvoltare continua, strans legata de evolutia utilizarii apei ca apa potabila si pentru irigarea culturilor, cale de transport, sursa de energie sau de protectie impotriva efectelor distructive ale apei. Informatiile asupra apelor de pe teritoriul Romaniei dateaza din cele mai vechi timpuri, acestea devenind tot mai muneroase si mai variate. Inceputul organizat al cunoasterii apelor pe teritoriul Romaniei incepe insa in a doua jumatate a secolului al XIX-lea cand s-a pus problema reglementarii navigatiei pe Dunare si de folosire a apelor unor rauri interioare pentru navigatie si unele cerinte ale agriculturii. Astfel, primele observatii asupra nivelurilor Dunarii pe teritoriul Romaniei incep in anul 1838 la Orsova, iar in anul 1857 au loc primele masuratori privind scurgerea apei la gura bratului Sulina, iar incepand cu anul 1879 in toate porturile romanesti. Pe raurile interioare primele posturi hidrometrice se infiinteaza in Transilvania si Banat: Radna (1883), Savarsin (1859) si Arad (1861) pe raul Mures; Sighet (1868) pe Tisa; Satu Mare (1868) si Apahida (1877) pe raul Somes; Lugoj (1874) pe raul Timis. Dezvoltarea ulterioara a numarului posturilor a fost destul de lenta pana in anul 1924 cand s-a promulgat legea regimului apelor urmata de infiintarea Serviciului Hidrografic un an mai tarziu. De fapt, incepand cu anul 1925 numarul posturilor hidrometrice creste rapid anjungand in anul 1931 la un numar de 250 de posturi hidrometrice. A urmat un recul in activitatea de hidrometrie, recul ce a durat pana in anii 1948 1950, cand odata cu aprobarea planului de electrificare, numarul posturilor hidrometrice a cunoscut o crestere continua.

25

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Din cele 4864 de cursuri de apa ale retelei hidrografice, in prezent se desfasoara activitate hidrometrica pe 519, dintre care 145 (27,9%) rauri cu suprafata bazinala sub 100 km2; 247 (47,7%) rauri cu suprafata bazinala cuprinsa intre 101 si 500 km2; 127 (24,5%) rauri cu suprafata bazinala de peste 500 km2. 5.2. Resursele de apa subterana Apele subterane constituie o resursa mai putin vazuta iar evaluarea ei este mai dificila. Ea se realizeaza pe baza observatiilor sistematice efectuate la posturile retelei hidrogeologice nationale. Apele subterane se constituie intr-o resursa importanta in special datorita calitatii lor fizico chimice si biologice. Posibilitatea de inmagazinare si circulatie a apelor subterane se afla in stransa legatura cu alcatuirea litologica, dispozitia spatiala si conditiile de alimentare, elemente care determina de fapt conditiile hidraulice ale acviferelor, functie de care apele subterane sunt denumite freatice si de adancime. Apele freatice se afla cantonate in primele orizonturi permeabile, pana la cca 50 m adancime, fiind sub influenta directa a factorilor atmosferici. Apele subterane de adancime sunt cantonate la adancimi mai mari, fiind inchise prin orizonturi impermeabile. Apele freatice sunt cantonate pe teritoriul Romaniei in trei macroregiuni: orogenul carpatic, depresiunile si bazinele intracarpatice, depresiunile si bazinele extracarpatice. In orogenul carpatic precipitatiile sunt abundente, dar pantele mari ale reliefului asigura un drenaj foarte puternic. Din acest motiv, dar si datorita predominantei rocilor compacte, fisurate, apele freatice sunt cantonate preferential in scoarta de alterare care nu poate asigura rezerve mari. Precipitatiile frecvente si abundente asigura insa o realimentare permanenta, din care provin numeroasele izvoare cu apa dulce din zona de munte. In depresiunile intramontane, in depozitele permeabile se acumuleaza rezerve importante de ape freatice. Trebuie remarcata influenta directa pe care o are litologia rocilor acestei mari regiuni hidrogeologice asupra acumularii apelor subterane.

26

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In concluzie, zonele montane si submontane ale orogenului carpatic prezinta un interes minor din punct de vedere al aprovizionarii cu apa prin foraje si in consecinta nu se includ in estimarile resurselor de apa subterana. Macroregiunea hidrogeologica ce formeaza depresiunile si bazinele intercarpatice cuprinde regiunile Campiei de Vest si Bazinului Transilvaniei, unitati sedimentare extinse, precis delimitate tectonic, genetic si morfologic. Aceste regiuni se afla sub influenta accentuata a climatului oceanic care conduce la o bogata umezire. In aceste regiuni debitele medii ale apelor freatice au valori cuprinse intre 0,1 si 1,5 l/s.km2 pentru Campia de Vest si intre 0,1 si 1,0 l/s.km2 in Bazinul Transilvaniei. Macroregiunea hidrogeologica ce cuprinde depresiunile si podisurile extracarpatice se compune din regiunile Campiei Romane, Podisului Moldovenesc si Podisului Dobrogean. Toate aceste regiuni se afla sub influenta climatului est european, cu scurgere subterana mai redusa spre rauri decat in zonele central europene si cu perioade reduse de alimentare in timpul iernii prin infiltratii si care se reduc de la vest spre est. Scurgerea subterana variaza intre 0,015 si 0,5 l/s.km2. Daca in partea vestica a Campiei Romane apa freatica se afla la mari adancimi (peste 100 m pe interfluvii) in partea estica a Campiei Romane, in Baraganul de Nord si Central, apele freatice se afla la adancimi de numai 5 6 m. In cadrul Podisului Moldovenesc se disting apele freatice din podisurile Sucevei si Barladului, pe interfluvii ele aflandu-se la adancimi de 10 30 m, unde ele apar adesea ca izvoare cu apa dulce. In zona Campiei Jijia Bahlui apele freatice sunt cantonate in nisipurile volhinianului si nu prezinta importanta pentru alimentarile cu apa. Podisul Dobrogei este o regiune saraca in apa. In Dobrogea de Sud, apele freatice se afla cantonate in calcarele sarmatiene care in zona central estica alcatuiesc un acvifer cu importanta pentru alimentarile cu apa. In Dobrogea de Nord, ape freatice se acumuleaza la contactul formatiunilor mai vechi cu loessurile (Bazinul Babadag, Macin, Tulcea). In toate cele trei zone ale Dobrogei acumularile de ape freatice sunt reduse si pot fi folosite pentru alimentari cu apa doar local. Apele de adancime cu caracter ascensional sau artezian au o larga raspandire in regiunile sedimentare pericarpatice, situandu-se pana la adancimi de cateva mii de metri, lipsind aproape total in zonele cu roci compacte. Pe teritoriul Romaniei se identifica 5 bazine arteziene ascensionale majore care cantoneaza ape de adancime. Regiunile carpatice au rol de cumpana fata
27

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

de regiunile depresionare din jur. In interiorul lor exista insa depresiuni tectonice sau structuri ce favorizeaza acumularea apelor de adancime cu caracter ascendent. Cele cinci bazine arteziene ascensionale majore identificate pe teritoriul Romaniei sunt: Bazinul Pericarpatic, Bazinul Predobrogean, Bazinul Premaritim Dobrogean, Bazinul Transilvan, Bazinul Vestic. Resursele exploatabile de ape subterane pe intreg teritoriul tarii au rezultat: Resursa totala 387,669 m3/s (12,224 km3/an), din care: ape freatice: resursa de bilant 149,4 m3/s (4,715 km3/an) ; ape de adancime: resursa de bilant 238,257 m3/s (7,519 km3/an). Repartitia stricta a resurselor de apa subterana pe bazinele si spatiile hidrografice conventionale ale cursurilor de apa dupa care se face administrarea apelor este practic imposibil de realizat, bazinele apelor subterane necoincizand cu cele ale apelor de suprafata. Totusi o impartire a resurselor de apa subterana pe districte de bazine hidrograficei este prezentata in tabelul 2. Tabel 2 RESURSE DE APA SUBTERANA
(calculate pe cele 142 corpuri de apa subteran delimitate n Romnia)

Districtul de bazin hidrografic Somes - Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges - Vedea Ialomita - Buzau

Freatic (l/s) 7874 8945 9433 7560 13550 11719 27707 28180

Adancime (l/s) 7861 15302 5266 5152 7899 15581 84652 *


28

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Districtul de bazin hidrografic Siret Prut Dobrogea - Litoral Total Nota

Freatic (l/s) 14637 3918 15889 149.412

Adancime (l/s) 2555 9156 84833 238.257

*- Pentru ABA Buzau-Ialomita nu au fost delimitate corpuri de apa subteran de adncime, iar resursa aferenta corpului de ap subteran ROAG12 (administrat de ABA Arges-Vedea), care se intinde la adncime si pe teritoriul ABA Ialomita-Buzau - cuprinde si resursa de ap aferent acestei administraii bazinale. Prin insumarea valorilor prezentate anterior, rezulta ca potentialul teoretic al resurselor de apa ale Romaniei totalizeaza 137,744 km3/an, din care Dunarea contribuie cu 87,7 km3/an, raurile interioare cu 40,424 km3/an, iar apele subterane cu 12,224 km3/an. Raportat la numarul locuitorilor, potentialul resurselor de apa ale Romaniei reprezinta circa 7000 m3/an.loc, cifra mult superioara mediei europene care este de 4500 m3/an.loc. Romania ocupa din acest punct de vedere locul al noualea printre tarile europene. Asupra potentialului resurselor de apa ale Romaniei trebuie facute o serie de consideratii care rezulta din specificul pozitiei geografice, reliefului, geologiei, climei, solului si vegetatiei si anume: fluviul Dunarea care constituie peste 62 % din potentialul resurselor de apa este situat pe cea mai mare parte a cursului sau la periferia teritoriului Romaniei, motiv pentru care s-ar putea utiliza economic in prezent cca. 20 30 km3/an; reteaua hidrografica interioara, cea mai accesibila folosintelor, este neuniform distribuita pe teritoriul tarii; debitele lichide ale raurilor interioare sunt variabile nu numai de la o zona la alta, de la un anotimp la altul, ci si de la un an la altul, motiv pentru care in regim natural potentialul utilizabil se cifreaza la doar circa 5 km3/an, sporit insa cu circa 6,0 km3/an (volum util) prin cele 1232 lacuri de acumulare permanente realizate;
29

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

potentialul apelor subterane resursa de bilant este 12,224 km3/an; in Romania se intalnesc si ani deosebit de ploiosi, cand debitele raurilor cresc foarte mult, producand inundatii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieti omenesti si mari pagube materiale; periodic pe o buna parte a teritoriului Romaniei se manifesta fenomenul de seceta care conduce scaderea dramatica a resurselor de apa uneori pana la circa 30% din cele ale anului normal.

5.3. Resursele socio economice de apa, de suprafata si subterana Din punct de vedere al gestionarii / managementului lor, resursele de apa se clasifica in doua categorii principale: resurse hidrologice, numite si resurse naturale, fizice sau teoretice; si, resurse socio economice de apa.

Unul dintre obiectivele majore ale gestionarii resurselor de apa este transformarea resurselor hidrologice (naturale) in resurse utilizabile in diferite scopuri de catre societate. Resursele astfel obtinute poarta denumirea de resurse socio-economice. Aceste resurse se obtin prin intermediul unor proiecte ingineresti sau de infrastructura si constituie acea parte a resurselor naturale (fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse se mai numesc si disponibil la surse, sau pur si simplu, resurse de apa. Cunoasterea resurselor socio economice de apa este deosebit de importanta in gestionarea resurselor de apa, deoarece rezultatele calculelor in sectiunile de bilant, care identifica deficite sau excedente de apa, trebuie judecate comparative cu resursele socio economice existente in acea sectiune, de aici rezultand fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructura care sa transforme inca o parte din resursele hidrologice in resurse socio economice, fie adoptarea unor masuri nestructurale (administrative financiare, institutionale etc.). Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse de apa de suprafata si resurse subterane. La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socioeconomice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar fi constituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazine
30

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

hidrografice. Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa. Din acest punct de vedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa si volumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide medii multianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Acest disponibil in regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime cu asigurarea de 95%. Ca urmare a acestor considerente, a rezultat ca resursele socio-economice de apa de suprafata ale Romaniei din raurile interioare totalizeaza 11,058 km3/an din care: disponibil in regim natural 4,710 km3 /an (tabel 3); din lacuri de acumulare 6,348 km3 /an. Tabel 3 STOCUL MEDIU MINIM MULTIANUAL AL RAURILOR INTERIOARE ALE ROMANIEI DISPONIBIL IN REGIM NATURAL Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Districtul de Bazin Hidrografic Somes - Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges - Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut - Barlad Dobrogea - Litoral Total Stoc mediu minim (km3/an) 0.6060 0.1654 0.7926 0.4124 0.3158 0.9947 0.3473 0.1737 0.9000 0.0200 0.0000 4.7109

31

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

La acestea se mai adauga volumele utilizabile din lacurile naturale estimate la circa 0,7 km3 /an cele mai multe lacuri naturale cu resurse de apa utilizabile situandu-se in districtele de bazine hidrografice Dobrogea Litoral si Buzau Ialomita. In concluzie, totalul resurselor socio economice de apa de suprafata ale Romaniei insumeaza 11,758 km3 /an. Aceasta resursa reprezinta circa 28% din resursele hidrologice (naturale) ale Romaniei. Pe districte de bazine hidrografice, resursele socio-economice de apa de suprafata din raurile interioare sunt prezentate in tabelele 4 si 5. Tabel 4 ESTIMAREA VOLUMELOR UTILE SI A VOLUMELOR DIN REZERVA DE FIER DIN LACURILE DE ACUMULARE Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Districtul de Bazin Hidrografic Somes - Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges - Vedea Buzau - Ialomita Siret Prut - Barlad Dobrogea - Litoral Total Volume utile (km3) 0,360979 0,333210 0,238000 0,199000 0,844000 0,954210 0,586911 0,617000 1,195877 0,491800 0,034810 5,855797 0,493109 0,112759 0,110000 0,108580 Volume din rezerva de fier (km3) 0,077210 0,046210 0.038350

32

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 5 RESURSE SOCIO-ECONOMICE DE APA SUBTERANA

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Districtul de Bazin Hidrografic Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Total

Volume anuale medii prelevate (mil.m3) 36,94 50,54 37,66 43,95 57,01 119,40 100,90 95,98 173,70 12,21 128,66 856,95

Trebuie facuta mentiunea ca in cadrul unui bazin hidrografic, resursele socio economice de apa pot fi sporite sau diminuate prin intermediul unor derivatii interbazinale care pot aduce (importa) un surplus de apa, respectiv exporta apa in alt district de bazin hidrografic. Din acest punct de vedere, in Romania exista numeroase derivatii interbazinale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor. Cele mai importante derivatii interbazinale sunt situate in districtele de bazine hidrografice Somes Tisa, Crisuri, Arges Vedea si Dobrogea Litoral. Volumul mediu multianual de apa transferat interbazinal este de circa 2,4 km3.

33

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In ceea ce priveste resursa socio-economica de apa subterana, aceasta este data de disponibilul de apa pus la dispozitia societatii prin intermediul unor infrastructuri ingineresti denumite generic captari (izvoare, drenuri, puturi cu diametru mare, fronturi de captare prin foraje in cazul apelor subterane freatice si de adancime). Resursa socio-economica totala la nivelul tarii de apa subterana este estimata la 856,95 mil m3/an. Pe districte de bazine hidrografice conventionale, resursele socio economice de apa subterana sunt prezentate in tabelul 5.

34

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 6
SITUATIA UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA
Folosintele de apa sunt constituite din acele activitati care pentru a se putea desfasura au nevoie de apa. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este cerinta de apa, adica acea cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume. Este important de evidentiat diferinta dintre cerinta efectiva de apa si rata actuala de utilizare a apei. Un nivel scazut al acestei rate poate sa nu exprime cerinta efectiva de apa, ci poate indica existenta anumitor constrangeri in aprovizionarea cu apa. 6.1. Utilizarea pe folosinte a resurselor de apa

In intervalul 2001 2009 volumele de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor folosintelor au cunoscut fluctuatii variind de la 5,31 km3 in anul 2005 la 7,22 km3 in anul 2008, maximul fiind atins in anul 2001 de 7,55 km3. In detaliu evolutia volumelor de apa prelevate in intervalul analizat sunt prezentate in tabelul 6 si figura 1.

Figura 1. Evolutia prelevarilor de apa in intervalul 2001 2009


35

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

6.1.1. Rata utilizarii apei pentru uzul menajer, industrial si agricol Tabel 6 VOLUMELE DE APA PRELEVATE PENTRU ACOPERIREA CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN INTERVALUL 2001-2009 Volume prelevate Populatie Industrie Agricultura TOTAL Volume prelevate Populatie Industrie Agricultura TOTAL 2001 km3 1,74 4,73 1,08 7,55 2005 km3 % % 23,05 62,65 14,30 100.00 2006 km3 % km3 1,63 4,65 1,25 7,53 2002 % 21,65 61,75 16,60 100 2007 km3 % 2003 km3 1,46 4,03 1,27 % 21,60 59,62 18,79 2004 km3 1,32 4,05 0,71 % 21,71 66,61 11,68

6,76 100.00 6,08 100.00 2008 km3 % 15,51 69,39 14,93 100.00 2009 km3 % 1,043 15,140 4,660 67,830 1,170 17,033 6,87 100.00

1,23 23,134 1,16 21,246 1,13 16,236 1,127 3,63 68,361 3,77 69,047 4,75 68,247 5,015 0,45 8,470 0,53 9,710 1,08 15,517 1,078 7,22

5,31 100.00 5,46 100.00 6,96 100.00

6.1.2. Rata utilizarii apei pentru populatie Dupa cum se poate observa din tabelul 6 si figura 1, prelevarile de apa pentru populatie au scazut continuu in ultimii 9 ani, la nivelul Romaniei rata de utilizare a apei pentru populatie fiind de circa 52 m3/an.loc (anul 2009). Cele mai drastice reduceri ale prelevarilor de apa destinate populatiei s-au inregistrat in districtul de bazin hidrografic Dobrogea-Litoral (tabel 7), unde volumele de apa prelevate in anul 2009 reprezinta 38% din cele prelevate in anul 2001. Urmeaza districtul de bazin hidrografic Arges Vedea (47%), Somes Tisa (57%), Crisuri (59%). Cea mai mica scadere a volumelor de apa prelevate pentru populatie se constata in districtele de bazine hidrografice Siret, Mures si Buzau - Ialomita, unde volumele de apa prelevate in anul 2007 reprezinta 80% din volumele prelevate in anul 2001. Valorile volumelor prelevate in anii 2006 si 2007 arata insa ca in unele districte de bazine

36

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

hidrografice ne apropiem de oarecare stabilitate a volumelor de apa prelevate pentru alimentarea cu apa a populatiei. O analiza cu rezultate interesante este aceea a volumului specific de apa prelevat pe cap de locuitor si pe districte de bazine hidrografice. Cele mai mici prelevari se constata in districtul de bazin hidrografic Crisuri 23,38 m3/anloc urmat de districtul de bazin hidrografic Mures cu 36,77, Somes-Tisa cu 41,33. Cel mai mare volum specific prelevat se constata in districtul de bazin hidrografic Dobrogea Litoral, cu un maxim de 115,08 m3/anloc.

Figura 2. Evolutia prelevarilor de apa pentru populatie pe districte de bazine hidrografice in intervalul 2001 - 2009 Valorile acestor prelevari specifice sunt foarte importante deoarece ele ne pot indica districtele de bazine hidrografice unde ritmul de racordare a populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa trebuie intensificate.

37

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 7 RATA DE UTILIZARE A APEI PENTRU POPULATIE DBH An Arges - Vedea Banat Buzau - Ialomita Crisuri Dobrogea - Litoral Jiu Mures Olt Prut - Barlad Siret Somes - Tisa Total 2001 474.59 78.90 125.99 39.83 226.86 108.33 109.71 162.43 120.48 162.15 134.77 1740 2002 456.91 67.90 127.17 32.43 198.63 98.61 87.68 141.57 133.58 169.35 115.27 1630 2003 412.64 65.54 116.36 30.30 146.63 126.94 84.17 115.26 133.10 140.13 93.10 1460 2004 327.66 62.83 105.81 23.62 137.21 81.39 98.29 126.31 121.97 150.24 88.72 1320 2005 278.43 60.29 103.26 20.43 133.49 79.48 93.89 115.33 122.12 144.35 84.60 1230 2006 269.48 59.08 100.9 20.55 109.65 71.26 84.86 112.59 112.30 142.81 80.86 1160 2007 260.04 59.23 105.55 21.21 112.26 72.03 81.56 112.67 96.84 130.24 78.96 1130 2008 267.66 58.00 113.33 21.30 104.57 88.42 84.24 119.06 54.77 137.66 77.87 1127 2009 223.17 57.96 95.97 23.68 87.00 90.12 83.91 121.27 51.20 132.34 76.87 1043

38

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

6.1.3. Rata utilizarii apei in industrie Prelevarile de apa industriala au atins un maxim in anul 2008, ajungand la 5,015 m3. Dupa cum se poate observa din tabelul 8 si figura 3 cele mai mari prelevari de apa pentru industrie din ultimii noua ani s-au realizat in districtele de bazine hidrografice Dobrogea Litoral, Jiu, Arges Vedea si Buzau Ialomita care au prelevat cca 70% din totalul volumelor pentru industrie din Romania.

Figura 3. Evolutia prelevarilor de apa pentru industrie, pe districte de bazine hidrografice in intervalul 2001 - 2009

39

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 8 RATA DE UTILIZARE A APEI PENTRU INDUSTRIE DBH An Arges-Vedea Banat Buzau-Ialomita Crisuri DobrogeaLitoral Jiu Mures Olt Prut-Barlad Siret Somes-Tisa Total 2001 365.35 78.93 320.44 84.05 1520.10 867.80 85.66 185.60 125.14 228.57 97.01 4730 2002 349.42 98.37 285.25 46.60 1525.20 902.45 86.93 169.00 103.26 215.45 91.59 4650 2003 322.28 60.65 273.80 40.54 1340.30 600.19 81.15 180.34 118.93 192.60 89.86 4030 2004 265.67 56.14 225.18 46.32 1422.50 591.54 95.33 158.41 116.84 128.61 81.91 4050 2005 241.37 58.27 183.57 44.03 1422.60 580.58 58.93 156.38 157.34 120.09 76.04 3630 2006 232.15 56.84 206.05 46.59 1460.6 660.57 64.28 151.13 113.51 126.00 73.32 3770 2007 236.67 43.96 214.50 46.60 2228.70 728.15 77.74 139.44 128.67 142.21 67.66 4750 2008 215.70 38.50 169.95 44.45 2667.2 715.12 75.92 122.13 105.27 103.60 64.16 5015 2009 219.83 35.34 180.00 52.45 2671.20 658.16 502.47 102.10 101.00 86.60 51.74 4661

40

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

6.1.4. Rata utilizarii apei in agricultura O analiza a evolutiei prelevarilor de apa pentru agricultura nu este insa concludenta avand in vedere ca aceste prelevari cumuleaza prelevarile pentru irigatii, zootehnie si acvacultura, irigatiile cel mai mare utilizator de apa din domeniul agriculturii fiind mult influentate de faptul daca anul este ploios sau secetos (tabelul 9 si figura 4). Din aceasta cauza este necesara o analiza separata pentru fiecare folosinta irigatii, zootehnie, acvacultura.

Figura 4. Evolutia prelevarilor de apa pentru agricultura, pe districte de bazine hidrografice, in intervalul 2001 - 2009

41

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 9 RATA DE UTILIZARE A APEI PENTRU AGRICULTURA DBH An Arges-Vedea Banat Buzau-Ialomita Crisuri Jiu Mures Olt Prut-Barlad Siret Somes-Tisa Dobrogea-Litoral Total 2001 60.88 14.77 145.95 20.04 116.06 18.87 18.70 113.14 23.58 65.44 478.90 1080 2002 105.64 6.68 381.63 26.24 122.18 34.74 35.27 180.51 39.75 70.30 246.47 1250 2003 128.56 10.42 384.16 25.78 58.13 47.26 41.65 189.51 62.38 21.52 298.92 1270 2004 75.36 23.77 154.05 24.76 65.80 46.25 31.39 116.82 35.00 17.90 124.75 710 2005 29.03 24.73 107.66 23.94 30.39 40.34 29.20 69.89 39.66 21.36 33.69 450 2006 25.42 26.30 180.93 22.42 28.47 38.29 28.03 78.96 24.83 21.10 56.93 530 2007 58.47 23.86 525.91 18.59 9.66 45.91 54.81 136.74 48.74 20.63 141.33 1080 2008 51.2 23.85 488.20 30.65 39.16 49.93 56.85 200.33 20.97 18.70 98.30 1078 2009 68.88 18.69 483.41 29.67 71.28 53.33 53.50 173.87 20.75 19.20 178.45 1171

42

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

6.1.5. Rata utilizarii apei pentru irigatii In ceea ce priveste volumele de apa prelevate pentru irigatii (tabel 10) acestea depind nu numai de marimea suprafetelor care se iriga, ci si de cantitatea de precipitatii cazute. Aceasta cantitate este cea care, avand in vedere faptul ca, in Romania, irigatiile sunt de completare, adica se fac pentru acoperirea deficitului de apa pana la valoarea necesara dezvoltarii plantelor fac ca cerinta de apa pentru irigatii respectiv norma de irigare sa fie variabila de la an la an. Tabel 10 Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafata irigata 327702 488109 569073 327347 45719 96224 320243 (ha) Volume prelevate 686 892 903 407 114 440 896 (mil. m3)
Sursa: Institutul National de Statistica

581

731

Se stie ca anii 2002, 2003 si 2007 au fost secetosi. In ceea ce priveste sursele de apa pentru irigarea terenurilor, acestea sunt in special fluviul Dunarea si lacurile litorale din care s-au prelevat in ultimii 7 ani cca 80-85% din volumele totale utilizate la irigatii. Estimarea cerintelor de apa pentru productia de hrana Volumul de apa implicat in producerea hranei este semnificativ si mare parte din el provine din precipitatii. Un calcul grosier pentru determinarea cerintei de apa pentru productia alimentara se poate baza pe cerinta specifica de apa pentru a procura hrana pentru o singura persoana. In functie de compozitia meselor si considerand si pierderile de recolta, in prezent, pentru a produce in medie hrana ingerata de 2800 kcal/persoana/zi cerinta poate fi evaluata grosier la 1000 m3 pe an pentru a fi produsa. Spre exemplu in cazul Romaniei ar fi necesari 21,6 km3 apa/an. Cum insa o buna parte din aceasta apa este provenita din precipitatii si stocata in sol, doar aproximativ 15% din apa necesara culturilor provine din irigatii. Ca urmare pentru Romania irigatiile ar necesita cca. 21,6 x 0,15 = 3,24 km3/an. Cerealele au o cerinta specifica de apa care variaza in functie de conditiile climatice locale. Una peste alta pentru a produce 1 kg de grau este necesar 1
43

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

m3 apa. Productia de carne necesita intre 6 si 20 ori mai multa apa decat pentru cereale, depinzand de factorul de conversie hrana/carne. Trebuie retinut faptul ca rezultatul obtinut prin acest calcul pentru volumul de apa necesar irigatiilor de 3,24 km3/an este foarte apropiat de volumul de apa necesar a fi prelevat pentru irigatii in scenariul maxim imaginat de autorii acestui plan de 3,10 km3/an. 6.1.6. Rata utilizarii apei pentru zootehnie Evolutia prelevarilor de apa pentru zootehnie in intervalul 2001 2009 pe districte de bazine hidrografice este prezentata in tabelul 11. Dupa cum se observa in intervalul analizat prelevarile de apa pentru sectorul zootehnic s-au redus aproape la jumatate. 6.1.7. Rata utilizarii apei pentru acvacultura / piscicultura

Evolutia prelevarilor de apa pentru piscicultura / acvacultura in intervalul 2001 2009 la nivel de district de bazin hidrografic (fara anii 2005 si 2007), este prezentata in tabelul 12. 6.2. Utilizarea potentialului hidroenergetic

Potentialul hidroenergetic este de trei categorii: potential hidroenergetic teoretic (brut), care exprima totalitatea resurselor de energie naturala a apelor dintr-un bazin hidrografic, fara a tine cont de posibilitatile tehnice si economice de amenajare.

Acest potential teoretic cuprinde atat potentialul de suprafata, cat si potentialul liniar. Potentialul de suprafata se refera la apele din precipitatii si la cele de scurgere, in timp ce potentialul liniar se refera la energia (puterea) maxima ce se poate obtine pe un curs de apa sau sector al sau. potential hidroenergetic tehnic amenajabil, care reprezinta acea parte din potentialul brut, care ar putea fi obtinuta prin amenajarea cursului de apa tinand seama de conditiile tehnice ale etapei respective;

44

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 11 PRELEVARI DE APA PENTRU ZOOTEHNIE (mii m3) Districtul de bazin hidrografic Somes-Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut-Barlad Dobrogea-Litoral TOTAL
Sursa datelor: ANAR

2001 1781.0 280,7 1476.0 1578.0 275.0 1580.0 3771.0 4290.0 492.0 669.0 16991.0 33181,7

2002 1428.0 298,5 1865.0 1554.0 377.0 1802.0 3103.0 4290.0 3297.0 696.0 16011.0 34721,5

2003 1202.0 291,3 1752.0 1694.0 536.0 2229.0 2794.0 3253.0 2813.0 648.0 6056.0 23268,3

2004 988.0 296,6 1715.0 1391.0 597.0 1786.0 2271.0 2876.0 2813.0 648.0 6300.0 21681,6

2005 784.0 308,4 1283.0 1595.0 501.0 1503.0 2235.0 2800.0 2289.0 521.0 5299.0 19118,4

2006 541.0 445.0 1178.0 1319.0 548.0 1299.0 2050.0 2782.0 2461.0 452.0 3666.0 16741.0

2008 380.0 720.0 890.0 1850.0 440.0 1010.0 3610.0 3410.0 2770.0 850.0 2140.0 180700. 0

2009 460.0 700.0 1060.0 2100.0 450.0 1060.0 3620.0 3845.0 1270.0 1070.0 2040.0 17680.0

45

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 12 PRELEVARI DE APA PENTRU PISCICULTURA (mil.m /an) Districtul de bazin hidrografic Arges-Vedea Banat Buzau - Ialomita Crisuri Dobrogea - Litoral Jiu Mures Olt Prut - Barlad Siret Somes - Tisa TOTAL
Sursa datelor: ANAR
46
3

2001 31.851 12.434 43.000 19223 52.080 17.842 14.389 13.250 69.536 15.787 63.270 352662

2002 27.612 3.878 43.000 25.46 0.882 7.159 24.094 13.941 101.174 17.859 68.480 333.539

2003 21.888 7.725 29.719 24.37 63.660 8.073 28.429 18.111 88.528 33.778 19.900 344.181

2004 23.358 21.177 40.253 23.626 42.010 6.988 30.571 18.539 45.520 33.778 16.530 302.350

2006 26.133 0.513 1.984 21.380 8.340 2.980 1.123 0.816 19.36 0.000 0.640 83.269

2008 18.180 15.170 98.700 29.570 4.060 10.680 39.340 34.460 140.00 16.200 18.180 479.400

2009 45.340 14.690 98.390 28.640 35.060 10.840 38.630 31.100 85.470 16.000 18.440 423.000

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

potentialul hidroenergetic economic amenajabil, adica acea parte a potentialului tehnic amenajabil, care se poate obtine in conditii economice. Acest potential este cel mai susceptibil de modificari fiind conditionat de progresul tehnic, dar si de anumite cerinte si politici de mediu.

6.2.1. Potentialul hidroenergetic al raurilor Romaniei Potentialul hidroenergetic al cursurilor de apa de pe teritoriul Romaniei a fost evaluat de mai multe ori in secolul XX. In prezent se apreciaza ca potentialul teoretic al apelor de scurgere este de 90 TWh/an, iar potentialul teoretic liniar al cursurilor de apa este de 70 TWh/an. In ceea ce priveste marimea potentialului hidroenergetic teoretic, nu exista diferente semnificative intre diferitele surse si studii elaborate. In schimb, marimea potentialului hidroenergetic tehnic amenajabil este estimata intre 32 si 36 TWh/an, iar a celui economic amenajabil, intre 23 si 30 TWh/an. O distributie a potentialului hidroenergetic de scurgere si a celui liniar, pe districte de bazine hidrografice, se prezinta in tabelul 13: Tabel 13 Potentialul hidroenergetic Districtul de bazin hidrografic Somes Crisuri Mures Raurile din Banat Jiu Olt Arges Ialomita Siret de scurgere
TWh/an

teoretic
TWh/an

tehnic amenajabil
TWh/an

9,00 4,50 17,10 3,80 6,30 13,30 5,00 3,30 16,70

4,20 2,50 9,50 1,90 3,15 8,25 3,10 2,20 11,10

2,20 0,90 4,30 0,65 0,90 5,00 1,60 0,75 5,50

47

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Potentialul hidroenergetic Districtul de bazin hidrografic Total rauri inferioare Dunarea TOTAL ROMANIA de scurgere
TWh/an

teoretic
TWh/an

tehnic amenajabil
TWh/an

79,00 0,00 79,00

45,90 18,50 64,40

21,80 12,00 33,80

6.2.2. Situatia actuala a utilizarii potentialului hidroenergetic Evolutia productiei de energie hidroelectrica in intervalul 2000-2007 In prezent, in Romania, structura producatorilor de energie electrica este urmatoarea: Producator termo - 55%; Hidroelectrica 30%; Nucleoelectrica 10%; Producatori independenti - 5%.

S.C. Hidroelectrica S.A. este cel mai important producator de energie electrica din Romania pe piata reglementata si principalul producator pe piata libera. Societatea administreaza 307 centrale hidroelectrice, inclusiv 5 statii de pompare energetice. Puterea totala instalata este de 6361,92 MW, in anul 2007 furnizand in Sistemul Energetic National 15807 GWh. In ceea ce priveste evolutia puterii instalate si a energiei anuale furnizate in intervalul 2000 - 2007, ea a variat in functie de natura hidrologica a anului, dupa cum se prezinta in tabelul 14, astfel: Tabel 14 Anul Putere instalata (MW) Energie anuala (GWh) 2000 5833 2001 5856 2002 6261 2003 6288 2004 6334 2005 6346 2006 6326 2007 6362

14700 14800 16000 13200 16400 20103 18235 15807

48

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Dupa cum se poate observa, din punct de vedere hidrologic, cei opt ani de productie pot fi impartiti in: ani secetosi (2000; 2001; 2003); an mediu (2004); ani ploiosi (2005-2006); an subnormal (2007).

S.C. Hidroelectrica S.A. este structurata in 12 filiale, fara personalitate juridica, a caror pondere in productia de energie electrica este redata in tabelul 15 si graficul alaturat: Tabel 15 Sucursala Portile de Fier Sebes Caransebes Hateg Bistrita Sibiu Cluj Slatina Ramnicu Valcea Buzau Ponderea (%) 36,0 2,8 1,1 3,1 12,3 2,6 7,6 6,8 17,3 1,1

6.2.3. Gradul de amenajare al potentialului hidroenergetic Daca se ia in considerare energia furnizata de centralele hidroelectrice in anul de varf 2005, de 20,103 TWh si o raportam la potentialul tehnic amenajabil de 33,8 TWh/an, rezulta un grad de amenajare de 59,5%. Mai corect este insa a calcula gradul de amenajare al resurselor hidroenergetice luand in considerare anul hidrologic mediu, cand productia de energie hidroelectrica a fost estimate la 17.5TWh, caz in care rezulta un grad de amenajare a potentialului hidroenergetic de cca 52%. In general se admite grosso modo ca potentialul

49

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

hidroenergetic al Romaniei este amenajat in proportie de 50%. Rezulta implicit ca mai este de utilizat un potential de circa 16TWh/an energie hidroelectrica, care va constitui in continuare obiectul Strategiei Energetice a Romaniei. Considerand potentialul hidroenergetic amenajat ca fiind energie produsa in C.H.E. existente in anul hidrologic mediu, gradul actual de utilizare a potentialului tehnic amenajabil este prezentat in tabelul 16. Tabel 16 Districtul de bazin hidrografic Somes Crisuri Mures Raurile din Banat Jiu Olt Arges Ialomita Siret Dunare Total Potentialul tehnic amenajabil (TWh/an) 2,20 0,90 4,30 0,65 0,90 5,00 1,60 0,75 5,50 12,00 33,80 Potentialul amenajat (TWh/an) 0,63 0,37 1,47 0,60 0,52 4,20 0,94 0,30 2,00 6,45 17,48 Gradul actual de utilizare a potentialului (%) 28,64 41,11 34,19 92,31 57,78 84,00 58,75 40,00 36,36 53,75 51,72

6.3. Micropotentialul energetic In cadrul Surselor Regenerabile de Energie (SRE), energia hidro detine cea mai mare pondere si este considerata energia furnizata de unitati hidroenergetice cu puterea instalata < 10 MW (adica hidroenergie mica obtinuta In microhidrocentrale). Micropotentialul este parte integranta a potentialului energetic al Romaniei si daca, pana in prezent s-a pus accent in special pe realizarea de centrale hidroelectrice cu puteri > 10 MW, Romania va face demersuri pentru

50

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

valorificarea In continuare a micropotentialului pentru a raspunde cerintelor Directivei Uniunii Europene privind sursele regenerabile de energie. In momentul de fata exista preocupari de valorificare a micropotentialului hidroenergetic atat In tara cat si la nivel international. In ceea ce priveste Romania, s-au realizat diferite studii privind micropotentialul hidroenergetic, sau construit centrale de mica putere si s-au reabilitat cele existente. Micropotentialul tehnic amenajabil reprezinta puterea sau energia electrica care ar putea fi produsa prin amenajarea hidroenergetica a cursurilor de apa cu potential redus. Determinarea riguroasa a micropotentialului tehnic amenajabil se face pe baza elaborarii unor scheme de amenajare, care tin seama de conditiile locale (topografice, geologice, hidrologice, ecologice), situatia cailor de comunicatie, cerintele de apa pentru alte folosinte, performantele tehnice ale hidroagregatelor etc. Din punct de vedere hidroenergetic, teritoriul Romaniei a fost impartit in 10 bazine hidrografice. Rezultatele evaluarii microhidropotentialului teoretic liniar sunt prezentate in tabelul 17. Tabel 17 Districtul de bazin hidrografic Somes-Tisa Crisuri-Barcau Mures Nera-Timis-Barzava Cerna-Jiu Olt Arges-Dambovita Ialomita Siret-Prut Dunarea Total Lungime cursuri de apa (Km) 2689 1073 3050 1913 1830 5029 1328 321 6400 1133 24766 Potential teoretic (MW) 177 53.7 301 256 257 458 43 21 306 22.3 1895

51

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Din acest tabel rezulta ca micropotentialul teoretic liniar este de 1895 MW, tehnic amenajabil, insa din acesta doar cca. 416 MW sunt situati pe cursuri de apa care au un potential specific mai mare de 150 KW/Km, potential considerat ca fiind economic amenajabil. Energia medie anuala potential a fi produsa este estimata la 2750 GWh/an, iar cea economica de numai 1200 GWh/an. In Romania nu s-a elaborat inca o strategie in domeniul energiei verzi, iar prezentul Plan national de amenajare nu promoveaza explicit implementarea de microhidrocentrale ci prezinta doar potentialul de amenajare. Pentru promovarea de microhidrocentrale, inainte de autorizarea proiectelor trebuie realizata evaluarea impactului cumulat in cadrul procesului de elaborare a unei strategii privind utilizarea micropotentialului hidroenergetic. Micropotentialul amenajat la 1.01.2005 totaliza 380 de MHC (microhidrocentrale) si CHEMP (centrale hidroelectrice de mica putere) avand puterea instalata de 501 MW si energia medie de proiect 1504 GWh/an. Situatia celor 380 MHC existente este urmatoarea: 296 MHC (78% din total) sunt in exploatare, din care 209 sunt detinute de Hidroelectrica; 49 MHC (13% din total) sunt In executie; 35 MHC (9% din total) sunt casate sau casate partial.

Repartitia puterii totale instalate de 501 MW in cele 380 MHC este urmatoarea: 365 MW (73% din total) sunt instalati in MHC aflate in exploatare; 127 MW (25% din total)sunt instalati in MHC aflate in executie; 8 MW (2% din total) sunt instalati in MHC casate sau casate partial.

In ceea ce priveste energia totala medie de proiect a celor 380 MHC de 1504 GWh/an ea este repartizata astfel: 1082 GWh/an (72% din total) sunt instalati in MHC aflate In exploatare; 391GWh/an (26% din total)sunt instalati in MHC aflate In executie; 30 GWh/an (2% din total) sunt instalati in MHC casate sau casate partial.

52

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

6.4.

Utilizarea potentialului navigabil al apelor

Caile de transport pe apa pot fi clasificate in doua mari categorii: transporturi fluviale si transporturi maritime. Din prima categorie fac parte transporturile pe fluvii, pe rauri, pe lacuri si pe canale navigabile, in timp ce transporturile maritime cuprind transporturile pe mari si oceane. Caile navigabile interioare detin un loc important in efectuarea transporturilor, dezvoltarea transporturilor pe caile navigabile interioare fiind o caracteristica a tarilor industrializate. Domina transporturile de marfuri in vrac: minereuri, carbuni, materiale de constructii, cereale, ingrasaminte chimice etc. Eficienta transporturilor pe caile navigabile interioare este determinata de urmatorii factori principali: pretul de cost (lei/t.km), viteza, capacitatea de transport, caracterul de masa, permanenta, regularitatea si siguranta transporturilor. Situatia actuala a navigatiei fluviale in Romania Se stie ca, navigatia fluviala prezinta unele caracteristici care ar trebui s-o faca preferata in transportul marfurilor fata de cele pe alte cai de comunicatie, precum: asigura conditii optime pentru transportul marfurilor de masa, deoarece un convoi de barje are o capacitate de transport de 3.000 12.000 t in functie de compunerea convoiului, in timp ce un tren de marfa poate transporta in medie 1.500 2.000 t, iar un autocamion 15 30 t. Coeficientul de utilizare a puterii de propulsie este superior in transportul pe apa, fiind in medie de circa 4 5 t/CP, fata de cca 1 t/CP la calea ferata si cca 0,06 t/CP la transportul rutier; consum mai mic de combustibil, de metal, de forta de munca calificata; pret de cost mai redus; este mult mai putin poluant decat transportul pe caile rutiere.

Dupa anul 1990, transportul pe apele interioare ale Romaniei s-a confruntat cu mai multe probleme, cum ar fi razboiul din fosta Iugoslavie si bombardarea podului de la Novi Sad. Reteaua de cai navigabile a Romaniei se situeaza in intregime in partea de sud-est a tarii si are o densitate de 6,5 km/1000 km2.

53

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Lungimea retelei este de 1.779 km, din care 1.085 km Dunarea cale navigabila internationala, 575 km bratele navigabile ale Dunarii si 98 km cai navigabile artificiale (canalele Dunarea Marea Neagra si Poarta Alba Navodari). Pe reteaua de cai navigabile interioare si la Marea Neagra sunt integrate 32 de porturi din care 3 porturi maritime, 4 porturi fluvio maritime si 25 porturi fluviale. Porturile romanesti dispun de cca 49000 ml de constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18 - 20 % au o vechime mai mare de 80 ani si din informatiile comunicate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii necesita urgente lucrari de reconstructie. Evolutia transporturilor de marfuri pe caile navigabile interioare ale Romaniei evidentiaza o scadere accentuata dupa anul 1990, de la 12 mil. tone, in anul 1990, la 6 mil. tone, in anul 1992 si o oarecare redresare dupa anul 1996, cu o medie de cca. 14 mil.tone/an. Trebuie facuta mentiunea ca, potrivit Anuarului Statistic al Romaniei, cea mai importanta parte a traficului pe caile noastre fluviale revine transporturilor interne (cabotaj). Principalele marfuri transportate sunt cele in vrac: minereuri, materiale de constructii, cereale, produse metalurgice.

54

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 7
AMENAJARI DE GOSPODARIRE A APELOR
De circa 50 de ani, in Europa s-a impus tot mai mult idea ca gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor, managementul catastrofelor naturale generate de prezenta in exces sau de lipsa apei, conservarea biodiversitatii mediului acvatic, nu se poate realiza decat privind cu fata spre viitor, adica numai prin elaborarea unui plan director realizat la nivel de bazin hidrografic. Din acest punct de vedere, Romania se numara pentru primele tari din Europa care nu numai ca a introdus administrarea apelor pe bazine hidrografice, inca din anul 1959, dar a realizat (in intervalul 1959 - 1962) si primele planuri de amenajare a bazinelor hidrografice. In prezent, zestrea amenajarilor hidrotehnice cuprinde peste 1200 de lacuri de acumulare dintre care 400 au volume de peste 1 mil. m3, 230 de mari baraje ce figureaza si in Registrul mondial al marilor baraje, 9920 km de diguri, 6300 km de regularizari de albii, 2290 km de derivatii de debite etc. Amenajarile hidrotehnice existente sunt realizate atat ca amenajari cu folosinte complexe, cat si ca amenajari de unica folosinta cum ar fi producerea de energie hidroelectrica, alimentari cu apa, controlul viiturilor, piscicultura sau agrement. Din totalul celor circa 230 de amenajari mai semnificative, situatia pe folosintele ce fac obiectul prezentului studiu se prezinta astfel: 67 de amenajari hidrotehnice au ca folosinta exclusiva producerea de energie hidroelectrica; 5 amenajari hidrotehnice au ca scop satisfacerea cerintelor de apa ale unei singure folosinte, alta decat producerea de energie hidroelectrica sau atenuarea viiturilor; 39 de amenajari hidrotehnice sunt destinate satisfacerii cerintelor de apa a doua folosinte, altele decat atenuarea viiturilor;. 119 de amenajari hidrotehnice cu mai mult de doua folosinte.

55

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Amenajari hidrotehnice avand ca folosinta exclusiva producerea de energie electrica Aceste amenajari sunt constituite din baraje si lacuri de acumulare cu volume importante de apa, sau din baraje derivatie la care volume acumulate sunt nesemnificative (0,01 mil. m3 0,4 mil. m3), avand mai mult rolul de a crea coloana de apa necesara incarcarii aductiunilor. Din punct de vedere al volumului de apa retinut in lacul de acumulare, cel mai mare volum este cel din lacul Vidra de pe raul Lotru de 340,0 mil m3, urmat de lacul Tarnita pe Somesul Cald, cu un lac de 74,0 mil. m3. Aceste amenajari, avand folosinta exclusiv energetica sunt de regula situate in zona montana si piemontana si constau in general dintr-un baraj inalt care realizeaza un lac de acumulare cu un volum mai mare sau mai mic in directa legatura cu debitul mediu multianual al cursului de apa. Acolo unde acesta este insa relativ redus, dar reteaua hidrografica adiacenta este densa si cu disponibilitati de debite, sunt realizate baraje de derivatie, unele destul de inalte (Baciu raul Doamnei, H = 34 m) si galerii hidrotehnice.

BARAJUL VIDRA

BARAJUL TARNITA

Din punct de vedere al caderilor de apa utilizate in centralele hidroelectrice aferente acestor amenajari se detaseaza ca extreme, centrala hidroelectrica Lotru - Ciunget cu o cadere de 800 m, cea mai mare din tara si o putere instalata de 510 MW si respectiv la polul opus, C.H.E. Voila, Arpas, Scoreiu, Avrig cu 9 m cadere sau C.H.E. Curtea de Arges cu o cadere de 10,5 m. In privinta debitelor instalate in centralele hidroelectrice din cadrul acestor amenajari, cele mai mari debite sunt instalate in C.H.E. de pe raul Olt, cu 330 m3/s; C.H.E. Curtea de Arges cu debitul instalat de 90 m3/s, Lotru Ciunget cu

56

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

80 m3/s, iar cel mai mic debit este instalat in C.H.E. Sadu V de pe raul Sadu, cu 4,9 m3/s.

BARAJUL BOLBOCI

BARAJUL VIDRARU

Amenajari hidrotehnice avand o singura folosinta (alta decat producerea de energie electrica sau atenuarea viiturilor). In aceasta categorie sunt putine amenajari existente si ele constau in special din amenajari destinate asigurarii apei pentru termocentrale. Ele constau in general din baraje de priza cu volume in lacurile de acumulare cuprinse intre 0,180 mil. m3 (Isalnita - Jiu), 1,65 mil. m3 (Paroseni) si maximum 2,5 mil. m3 (Mintia - Mures). Amenajari hidrotehnice avand doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor). In general, in aceasta categorie se situeaza acele amenajari hidrotehnice care au ca folosinte producerea de energie electrica si navigatia (Portile de Fier I si II), producerea de energie si asigurarea sursei de apa pentru irigatii sau pentru alimentari cu apa potabila. Cele mai reprezentative amenajari din aceasta categorie sunt: Izvorul Muntelui Stejaru (Dimitrie Leonida), pe raul Bistrita, Govora, Arcesti, Babeni, Dragasani, Strejesti pe raul Olt, Galbeni, Racaciuni, Beresti pe raul Siret, Candesti-Buzau, Clocotis pe Bistrita-Jiu, Colibita pe Bistrita Ardealului, Motru pe raul Motru, Petresti pe raul Sebes, Poiana Uzului pe raul Uz, etc. Din punct de vedere al productiei de energie electrica, respectiv al debitelor si puterii instalate, se detaseaza amenajarea Sistemul hidroenergetic si de

57

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

navigatie Portile de Fier I cu o putere instalata de 1150 MW, un debit instalat de 4710 m3/s, respectiv o productie in anul hidrologic mediu de 5384 GWh.

Figura 5 - Amenajarea hidrotehnica a raului Bistrita (Sursa ISPH / Hidroconstructia / Hidroelectrica)

Figura 6 - Amenajarea complexa Cerna - Motru (Sursa ISPH / Hidroconstructia / Hidroelectrica)

58

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Figura 7 - Amenajarea hidrotehnica a raului Sebes (Sursa ISPH / Hidroconstructia / Hidroelectrica)

Figura 8 - Amenajarea complexa Somes - Crisuri (Sursa ISPH / Hidroconstructia / Hidroelectrica)

59

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Figura 9 - Amenajarea hidrotehnica a raului Motru (Sursa ISPH / Hidroconstructia / Hidroelectrica)

BARAJUL IZVORUL MUNTELUI - BICAZ

BARAJUL POIANA UZULUI

60

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

BARAJUL PORTILE DE FIER I

BARAJUL PORTILE DE FIER II

Din punct de vedere al volumelor acumulate in lacurile realizate de barajele amenajarilor se remarca Lacul Izvorul Muntelui, cu un volum total de 1200 mil. m3, cel mai mare lac de pe raurile interioare, lac ce constituie si sursa potentiala de apa pentru irigarea a circa 200000 ha in Baraganul de Nord si Central. Celelalte amenajari au in general volume mai mici in lacurile de acumulare: Candesti (4,5 mil. m3 ), Dragomirna pe raul Dragomirna (22,8 mil. m3 ), Dragasani-Olt (40,0 mil. m3 ), Poiana Uzului (80 mil. m3 ), Racaciuni-Siret (106,0 mil. m3 ). In privinta puterilor instalate in centralele hidroelectrice asociate acestor amenajari si respective a energiei produse, acestea situeaza intre 210 MW si respectiv 430 GWh/an in centrala hidroelectrica Dimitrie Leonida Bicaz si 4,1 MW, respectiv 2,2 GWh/an in centrala hidroelectrica Poiana Uzului. Barajele acestor amenajari sunt de diferite tipuri: baraje fluviale pe fluviul Dunarea, pe raurile Olt si Siret, baraje din beton de greutate (Izvorul Muntelui) sau din beton cu contraforti ciuperca (Poiana Uzului). Inaltimile barajelor variaza de la 127 m in cazul barajului Izvorul Muntelui, la 80 m - Poiana Uzului, 60 m - Portile de Fier I, si circa 30 m in cazul barajelor de pe raurile Olt si Siret. In ceea ce priveste cea de-a doua folosinta, respectiv asigurarea sursei de apa, disponibilul de apa creat este cuprins intre 6,5 m3/s pentru alimentarea cu apa in cazul amenajarii Poiana Uzului, respectiv irigarea a 200000 ha in cazul amenajarii Izvorul Muntelui.

61

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Amenajari hidrotehnice avand mai mult de doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor) In ceea ce priveste amenajarile hidrotehnice, avand mai mult de doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor) a fost identificat un numar de 21 de amenajari mai importante, care din punctul de vedere al tipului folosintelor se grupeaza astfel: alimentari cu apa, irigatii si producerea de energie hidroelectrica 11 amenajari; producerea de energie hidroelectrica, alimentari cu apa si navigatie 5 amenajari; alimentari cu apa, producerea de energie si recreatie 2 amenajari; irigatii, alimentare cu apa si piscicultura 1 amenajare; alimentari cu apa, producerea de hidroenergie si piscicultura 1 amenajare; irigatii, piscicultura si recreatie 1 amenajare.

Alimentarea cu apa, irigatii si producerea de energie hidroelectrica Aceste amenajari constau din baraje si lacurile de acumulare aferente. Barajele sunt fie din beton (Paltinu) cu inaltimea de 108 m, din anrocamente (Pecineagu) cu inaltimea de 105 m, Lesu (Iad), Rausor, sau din umplutura de pamant precum Bucecea, Bascov, Draganesti, Frunzaru, Tileagd etc. cu inaltimi cuprinse intre 12 m si 35 m.

BARAJUL BASCOV

BARAJUL CALIMANESTI (SIRET)

62

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

BARAJUL FRUNZARU

BARAJUL PALTINU

BARAJUL RAUSOR

BARAJUL PECINEAGU

In ceea ce priveste volumele lacurilor de acumulare (la NNR), acestea sunt deosebit de variate, de la 5,3 mil. m3 (Bascov), 25 mil. m3 (Bucecea), 44,3 mil. m3 (Calimanesti - Siret), 96 mil. m3 (Frunzaru - Olt) la 124 mil. m3 (Cerna). Producerea de energie hidroelectrica, alimentari cu apa si navigatie In aceasta categorie intra unele dintre barajele si lacurile de acumulare aferente amenajate pe raul Olt care au fost astfel concepute incat in viitor sa constituie o cale navigabila de legatura cu fluviul Dunarea. Barajele din aceasta categorie sunt baraje din umplutura de pamant si cu descarcatori de tip stavilar, motiv din care unii autori le numesc baraje fluviale sau baraje stavilar. Inaltimea acestor baraje este in jur de 30 m, iar volumele acumulate in lacurile de acumulare sunt relativ mari fiind cuprinse intre 74 mil. m3 (Izbiceni - Olt) si 110 mil. m3 (Ipotesti Olt). Alimentare cu apa, producerea de energie si recreatie In aceasta categorie intra doua amenajari mai importante: barajele si lacurile de acumulare Cincis, pe raul Cerna Ardeleana si Pucioasa amplasat pe raul Ialomita.
63

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

BARAJUL CINCIS

Barajul Cincis, este un baraj din beton de forma arcuita avand inaltimea de 48 m, in timp ce barajul Pucioasa, este un baraj din umplutura de pamant de 31 m inaltime si prevazut cu stavilar. Volumele acumulate in lacurile formate sunt de 43,0 mil. m3 in lacul Cincis si de 8 mil. m3 in lacul Pucioasa. Amenajari structurale existente pentru asigurarea disponibilelor la sursele de apa (altele decat barajele si lacurile de acumulare cu folosinte multiple ce includ si alimentarea cu apa). In aceasta categorie de amenajari intra barajele de priza, stavilarele, prizele de apa, aductiunile. Aceste amenajari sunt deosebit de numeroase. Printre aceste amenajari se pot enumera: barajul de priza Ogrezeni ce deriveaza debitele necesare alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti, debite retinute in salba de lacuri de pe raul Arges; barajul de priza Bilciuresti de pe raul Ialomita si derivatia Bilciuresti Ghimpati pentru furnizarea apei necesare primenirii lacurilor de pe valea Colentinei; barajul Voila de pe raul Doftana pentru alimentarea cu apa a zonei Ploiesti, cu apa retinuta in lacul de acumulare Paltinu. Tot in aceasta categorie de lucrari se incadreaza aductiunile si derivatiile ce contribuie la sporirea volumelor de apa din lacurile de acumulare avand ca folosinta principala producerea de energie hidroelectrica.

64

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

AMENAJAREA OGREZENI

Lungimea totala a acestora este de 1800 km si sunt amplasate in general in zona montana si piemontana (Vidraru, Lotru, Somes, etc.). Amenajari structurale existente pentru reducerea eroziunii solului Suprafata amenajata cu asemenea lucrari este estimata la 2,192 mil. ha, cele mai mari suprafete amenajate fiind in judetele Salaj (115000 ha), Galati (161000 ha), Vaslui (177000 ha), s.a. Amenajari structurale pentru amenajarea bazinelor hidrografice torentiale Lungimea totala a retelei hidrografice torentiale insumeaza 28700 km din care 9000 km retea este in stare degradata. Lungimea totala a retelei torentiale amenajate cu diverse tipuri de lucrari este estimata la 6300 km dintre care se remarca lucrarile realizate in judetele Arges (656 km), Buzau (483 km), Neamt (409 km), Suceava (253 km), Dambovita (144 km) etc. Amenajari structurale existente pentru reducerea excesului de umiditate Suprafata amenajata cu lucrari de desecare si drenaj de pe teritoriul Romaniei este estimata la 3,084 mil. ha, din care circa 1,46 mil. ha necesita evacuarea apelor prin pompare. Cele mai semnificative amenajari sunt situate in judetele Timis (432000 ha), Braila (268000 ha), Satu Mare 232000 ha) si Arad (227000 ha).

65

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 8
SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR
Conceptul de scenarii este larg utilizat pentru a intelege diferitele cai prin care evenimente viitoare se pot desfasura. Planificarea prin scenarii constituie in fapt o metoda de planificare strategica pentru a elabora planuri flexibile pe termen lung. Planificarea prin scenarii cuprinde o serie de secvente definitia chestiunii la care trebuie raspuns, stabilirea timpului si scopului analizei, harta tendintelor de baza si a factorilor motori, gasirea incertitudinilor cheie, identificarea extremelor, definirea scenariilor si scrierea lor, evaluarea, elaborarea de modele care sa jute la cuantificarea diferitelor scenarii. In cadrul planului de amenajare, chestiunile la care trebuie raspuns sunt constituite din estimarea cerintelor de apa pentru populatie (urbana si rurala), apa industriala, apa pentru irigatii, zootehnie, acvacultura etc. 8.1. Factori care influenteaza cerintele de apa ale folosintelor Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt: natura folosintei de apa (alimentare cu apa a populatiei, apa industriala, irigatii, zootehnie, producerea energiei etc.); tariful/pretul apei; existenta unor surse alternative; disponibilul de apa la sursa; starea actuala a sistemului de alimentare cu apa (pierderile de apa, presiunea de serviciu etc.); rata de ocupara a populatiei; clima; venitul pe gospodarie/familie; factori socio-culturali; echipamentele, dispozitivele,
66

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

calitatea serviciului; numarul populatiei si mediul de locuire;

aparatura; gradul de recirculare.

Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de apa, altii au o influenta indirecta. In zonele rurale trebuie avut in vedere faptul ca apa este utilizata nu numai ca apa menajera, ci si in alte scopuri (zootehnie, legumicultura). Totodata, implementarea unor proiecte de alimentare cu apa este conditionata de veniturile populatiei si mai ales de disponibilitatea de plata a acestora. 8.2. Informatii necesare elaborarii scenariilor Aceste informatii sunt de mai multe feluri: informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei. Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant in utilizarea apei; proiectii asupra evolutiei populatiei, avand la baza studii demografice; repartitia populatiei pe medii de locuire, pe judete, pe regiuni de dezvoltare, pe districte de bazine hidrografice; Produsul Intern Brut si evolutia acestuia; veniturile populatiei/gospodariilor, pe judete si regiuni de dezvoltare; produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic, minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza Produsul Intern Brut proiectat; rata proiectata a utilizarii apei pe cap de locuitor avand la baza avansurile tehnologice si impartirea utilizatorilor pe tipuri specifice.

Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerinteleor de apa si initiativele de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A., Canada si Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelor

67

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

privind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor biogeografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice. Ca informatii necesare elaborarii scenarii privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor, acestea au fost desprinse din: Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei orizonturi 2013 2020 2030; Programul Operational Sectorial Mediu si Documnetul Cadru de Implementare a acestuia; Programul Operational Regional 2007 2013; Planul National de Dezvoltare 2007 2013; Planul National de Dezvoltare Rurala; Strategiile sectoriale existente; Raportul final al proiectului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii in Romania; Documente ale Administratiei Nationale pentru Imbunatatiri Funciare (ANIF) privind suprafetele maxime ce se pot iriga; Date furnizate de Administratia Administratiile Bazinale de Apa. Nationala Apele Romane si

Se mentioneaza ca scenariile privind evolutia cerintelor viitoare de apa ale folosintelor au fost integrate si in Planul de Management. Alte informatii au fost obtinute din portalul de Statistica al Uniunii Europene EUROSTAT, in special in ceea ce priveste evolutia demografica a Romaniei. Alegerea perioadei de prognoza Perioada de prognoza o constituie intervalul 2010 2020. Din aceasta perioada au fost alesi ca ani de prognoza anii 2013, 2015 si 2020. Acesti ani au rezultat ca urmare a analizei obiectivelor planificarii in domeniu. Astfel, anul 2013, este ultimul an cuprins in Programul Operational Regional si in Planul National de Dezvoltare. Anul 2015, este ultimul an al Programului Operational Sectorial Mediu pentru care sunt prevazute tinte privind faciliatile in domeniul apei pentru populatie. Iar anul 2020 este anul intermediar al Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, orizonturi 2013 2020 2030.

68

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

8.3. Obiectivele tinta in domeniul accesului populatiei la infrastructura de apa potabila Accesul la apa potabila este definit in termeni ce tin de tipul tehnologiei utilizate si a serviciului oferit. Pentru apa potabila, accesul include conectarea locuintei la un sistem de alimentare cu apa, retele publice, foraje si pompe de mana, izvoare cu zone de protectie si colectarea apei de ploaie. In privinta accesului la apa potabila, se defineste si un acces rezonabil la apa potabila, semnificand un disponibil de cel putin 20 l/om zi la o sursa aflata la mai putin de 1 km distanta de utilizator. Cismelele, apa imbuteliata si alte tipuri de surse nu sunt considerate ca facand parte din conceptul de acces rezonabil la apa in scopuri casnice si de igiena personala. O sinteza a datelor din diverse surse privind procentul din populatia Romaniei cu acces la retele publice de apa este prezentata in tabelul 18. Tabel 18 Sursa Populatie totala racordata Urban Rural POS Mediu 2005 (%) 52 nd nd PND 2005 (%) 68* 97* 33,7* ISD 2008 (%) 68 nd 33 Raport ARA 2008 (%) nd 87,6 nd

*datele se refera la anul 2004 nd nespecificate PND Prognamul National de Dezvoltare a Romaniei 2007 2013 ISD Indexul Societatii Durabile ARA Asociatia Romana a Apei

In concluzie, in vederea prognozei evolutiei cerintelor de apa ale populatiei, se considera ca an de baza, anul 2006 pentru care situatia accesului populatiei Romaniei la sistemele centralizate de alimentare cu apa este urmatoarea: populatia totala a Romaniei in anul 2006 a fost de 21610213 locuitori (INS); populatia cu acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa a fost de 14694944 locuitori, adica 68 % din populatia Romaniei repartizata pemedii de locuire astfel:
69

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

in mediul urban 11499212 locuitori (96.4 %); in mediul rural 3195732 locuitori (33.0 %) Rezulta ca in anul 2006 nu aveau acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa un numar de 6915269 locuitori repartizati pe medii delocuire astfel: urban 426966 locuitori rural 6488303 locuitori. Evolutia demografica Evolutia demografica viitoare a Romaniei este prezentata in portalul de statistica a Uniunii Europene EUROSTAT in trei scenarii: un scenariu de baza, unul maximal si un altul minimal, pe tara si pe regiuni de dezvoltare. Din nefericire, in prognozele EUROSTAT nu exista si o defalcare a valorilor prognozate pe medii de locuire, urban si rural. Populatia Romaniei in anii 2015 si 2020, ani alesi pentru prognoza, conform EUROSTAT, va fi: Tabel 19 Anul Scenariul de baza Scenariul maximal Scenariul minimal 2015 21.081.538 21.614.264 20.561.237 2020 20.498.163 21.370.736 19.608.029

Deoarece datele EUROSTAT nu dau distributia populatiei pe medii de locuire, aceasta distributie a trebuit determinata pe alte considerente. Astfel, analizand evolutia reala a populatiei Romaniei, pe medii de locuire, in intervalul 2001 2007, asa cum rezulta din datele Institutului National de Statistica, se constata ca incepand cu anul 2003, ponderea populatiei urbane a crescut permanent, in detrimentul celei rurale. In lipsa altor informatii, s-a admis ca in anul 2015 ponderea populatiei urbane va fi de ca 62 % din totalul popualtiei fata de 55,18 % cat era in anul 2006, pentru ca in anul 2020, aceasta pondere sa ajunga la 67,5 % din populatia tarii. Ca urmare, in cele trei scenarii considerate, pe medii de locuire, populatia Romaniei va fi distribuita astfel:

70

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 20 Anul/scenariul populatia Urban Rural Baza 2015 13.041.783 8.039.755 2020 Urban Rural 13.848.569 6.649.594 14.436.503 6.934.233 13.248.220 6.359.809 13.370.183 824.4081 12.719.914 7.841.323 Maximal Minimal

Asa cum s-a aratat anterior, alegerea metodei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa, depinde printre altele si de obiectivele planificarii in domeniu. Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ document cu obiective in domeniul apei, il constituie Programul Operational Sectorial Mediu POS Mediu elaborat in conformitate cu aquis-ul comunitar care urmareste reducerea diferentei dintre infrastructura de mediu care exista in Romania si Uniunea Europeana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. P.O.S. Mediu are mai multe obiective specifice, dar pentru prezentul plan prezinta interes doar cel intitulat Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata. In vederea atingerii obiectivului susmentionat, in POS Mediu s-a identificat ca axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata. Aceasta axa prioritara se adreseaza sectorului apa/apa uzata, in care Romania trebuie sa-si indeplineasca angajamentele de aderare cele mai costisitoare. Pe de alta parte, sistemul de alimentare cu apa si canalizare din Romania este departe de a fi conform standardelor Statelor Membre ale Uniunii Europene. Principalele puncte slabe identificate sunt accesul scazut al comunitatilor la infrastructura de apa (52% comparativ cu 80% in Statele Membre) si slaba

71

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

calitate a apei potabile si lipsa sistemelor de colectare si a statiilor de epurare in anumite zone. In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru conformarea cu aquis-ul comunitar pentru colectarea, descarcarea si epurarea apelor uzate municipale pana in 2015 pentru 263 de aglomerari mai mari de 10000 de locuitori echivalenti (l.e) si pana in 2018 pentru 2346 de aglomerari intre 2000 si 10000 locuitori echivalenti (l.e). Perioade de tranzitie au fost obtinute, de asemenea si pentru calitatea apei potabile pana in 2015, pentru conformarea cu Directiva CE nr. 98/83. Tinand seama de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in privinta infrastructurii si serviciilor publice), POS Mediu precizeaza acordarea prioritatii proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai multe aglomerari la nivel regional/judetean. Procesul de regionalizare a operatorilor existenti in sectorul de apa a fost initiat in perioada programelor SAMTID de pre-aderare (orasele mici si mijlocii) si FOPIP (Program pentru Imbunatatirea Performantei Operationale si Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implementa nu numai finantarea Uniunii Europene, ci si sa preia functionarea facilitatilor din aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze acestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurile Uniunii Europene. POS Mediu are ca tinte cumulative, cele prezentate in tabelul urmator: Tabel 21 Indicator Localitati ce beneficiaza de facilitati de apa noi/reabilitate in sistem regional (numar) Statii de epurare noi/reabilitate (numar) Indicatori de rezultat: Populatia conectata la serviciile de apa in sistem regional (%) Valoare de baza 60 30 Anul de baza 2006 2006 Tinte orientative cumulative 2008 2010 2012 2015 200 75 250 150 300 200

52

2006

62

64

70

72

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Indicator Apa uzata epurata corespunzator (din totalul volumului de apa uzata) (%) Companii regionale de apa create

Valoare de baza 35 10

Anul de baza 2006 2006

Tinte orientative cumulative 2008 2010 2012 2015 10 45 35 54 60 35

8.4. Obiective tinta in domeniul apei industriale, irigatiilor, zootehniei si acvaculturii In aceste sectoare nu exista strategii cu obiective tinta, bine precizate. In consecinta, aceste obiective au trebuit sa fie identificate si extrase din diverse Documente precum Rezumatul Raportului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii in Romania, realizat sub egida BIRD, Documentul de Pozitie al Romaniei Capitolul 7 Agricultura si tratatul de Aderare al Uniunea Europeana, documente ale unor patronate din domeniu, ale Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) 8.5. Obiective tinta in domeniul utilizarii potentialului apelor Aceste obiective sunt cuprinse in Strategia Energetica Nationala care defineste obiectivele sectorului energetic pe termen mediu si lung (2007 - 2020). In conformitate cu Studiul privind restructurarea sistemului de producere a energiei electrice din Romania Etapa II Dezvoltarea sistemului electroenergetic, elaborat de catre PB POWER Marea Britanie si ISPE, este necesar sa fie retehnologizate in perioada 2008 2010 centrale hidro cu o putere instalata de aprox.1.135 MW, sunt posibil de retehnologizat, in perioada 2010 2020, centrale hidro cu o putere instalata de aproximativ 2.417 MW, la care se adauga proiecte noi in centrale hidro stabilite pentru perioada 2008 2020, cu o putere instalata de 759 MW, si proiecte posibil de realizat in aceeasi perioada, cu o putere instalata de 895 MW. La aceste proiecte hidro se adauga inca doua proiecte, care vor fi realizate in aceasta perioada, si anume CHEAP Tarnita - Lapustesti, cu o putere instalata de 1.000 MW si AHE pe Tisa, de 30 MW. Se face mentiunea ca prezentul Plan National nu promoveaza explicit lucrari el prezentand numai proiecte potentiale al caror proces de promovare trebuie sa urmeze prevederile actelor normative in vigoare.
73

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

8.6. Definirea scenariilor 8.6.1. Scenarii privind accesul populatiei la serviciile de apa in sistem regional In acest sens, se preconizeaza atingerea urmatoarelor tinte: asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatatea zonelor urbane pana in anul 2015, iar proportia populatiei Romaniei conectate la serviciile de apa in sistem regional sa reprezinte 70%; pana in anul 2015 sa aiba acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa si la sistemele publice de canalizare, 50% din populatia rurala adica 4019879 locuitori in scenariul de baza, 4122041 locuitori in scenariul maximal si 3920663 locuitori in scenariul minimal; pana in anul 2020 se preconizeaza ca 80% din populatia rurala sa aiba acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, ceea ce inseamna in functie de scenariul considerat, un numar de 5319675 locuitori in scenariul de baza, 5547387 locuitori in scenariul maximal si 5087847 locuitori in scenariul minimal.

Realizarile scenariilor propuse va conduce la urmatoarea situatie a accesului populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa. Tabel 22 Anul / scenariul - populatia Baza (mediu) 2015 Populatia totala Urban Rural Total populatie racordata la retele publice de apa Grad de racordare (%) Populatie urbana racordata Grad de racordare urban (%) Populatia rurala racordata 21.081.538 13.041.783 8.039.755 15.154.637 72 13.041.783 100 4.019.879 21.614.264 13.370.183 8.244.081 15.542.524 72 13.370.183 100 4.122.041 20.561.237 12.719.914 7.841.323 14.772.726 71.9 12.728.914 100 3.920.663 Maximal Minimal

74

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Anul / scenariul - populatia Grad de racordare rural (%)

Baza (mediu) 50 2020

Maximal 50

Minimal 50

Populatia totala Urban Rural Total populatie racordata la retele publice de apa Grad de racordare (%) Populatie urbana racordata Grad de racordare urban (%) Populatia rurala racordata Grad de racordare rural (%)

20.498.163 13.848.569 6.649.594 16.848.570 82.2 13.848.569 100 5.319.675 80

21.370.736 14.436.503 6.934.233 17.580.146 82.3 14.436.503 100 5.547.387 80

19.608.029 13.248.220 6.359.809 16.089.410 82.1 13.248.220 100 5.087.847 80

8.6.2. Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa industriala Pentru a putea elabora scenarii privind evolutia cerintelor de apa industriala, ar trebui cunoscuti anumiti indicatori macro-economici ca de exemplu evolutia P.I.B., a ponderii industriei in P.I.B., evolutia valorii adaugate brute din industrie, sau evolutia numarului de salariati din acest sector. Acesti indicatori sunt insa necunoscuti pentru anii 2010 - 2020, ultima proiectie a acestor indicatori realizata de Comisia Nationala de Prognoza datand din 5 noimebrie 2009. Situatia economica a Romaniei si a altor tari pune sub semnul intrebarii marimea cresterii sau contractiei economice. In aceste conditii, perioada de prognoza trebuie fragmentata si tratate separat intervalele 2010 2012 si 2013 2020. Anii 2010, 2011 si 2012 sunt ani in care dinamica evolutiei economice este greu de prognozat. Perioada de dupa 2012 este de presupus a fi una a relansarii economice pentru care se pot face prognoze mai corecte. Pentru Romania, pentru anul 2010 este aproape unanim acceptata parerea ca se va produce o crestere zero sau chiar negativa. Pentru anii 2011 si 2012 exista o serie de prognoze mai optimiste. Astfel Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, prognozeaza pentru Romania pentru anul 2011 o crestere economica de 3%. Institutul pentru Studii Economice Internationale din

75

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Viena prognozeaza pentru anul 2011 pentru Romania o crestere tot de 3%, iar pentru anul 2012 o crestere de 4%. Alti economisti estimeaza ca incepand cu anul 2012, se va produce, in Romania o crestere economica la nivelul potentialului sau de 5-6%, adica apropiata de prognoza Comisiei Nationale de Prognoza din noiembrie 2009 pentru intervalul 2013 2020. Cum nu exista nici o certitudine in privinta evolutiei economiei romanesti si implicit a indiustriei in perioada de prognoza 2020 2020, se admite un singur scenariu avand la baza datele privind prelevarile de apa din unele tari prezentate de The World Water 2006: in anul 2013 utilizarea industriala a apei exprimata in m3/an.loc. va ajunge la rata realizata de Italia de 265 m3/an.loc, iar in anul 2020 sa fie atinsa rata de utilizare industriala a apei realizata in Franta anului 2000 de 408 m3/an.loc.

8.6.3. Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa pentru irigatii Aceste scenarii au fost elaborate avand la baza concluziile din Raportul final al proiectului privind reabilitarea si reforma irigatiilor in Romania, initiat de Guvern si finantat dintr-un imprumut al B.I.R.D. Pe baza datelor disponibile si a unor studii pilot pe anumite sisteme si subsisteme de irigatii considerate ca reprezentative, in cadrul proiectului s-a ajuns la urmatoarele concluzii: suprafata amenajata pentru irigatii luata in studiu: 2942847 ha; suprafata amenajata pentru irigatii considerata ca viabila este de 451549 ha (15.3 % din suprafata totala amenajata), compusa din: 242984 ha - sisteme si subsisteme de irigatii cu alimentare gravitationala. Acestea se compun din 34 de sisteme independente insumand 142974 ha si 27 subsisteme ale sistemelor de irigatii mixte totalizand 100010 ha. 208565 ha sisteme alimentate prin pompare. Acestea au inaltimi de pompare joase, 1-2 trepte de pompare si inaltime maxima de pompare de 20-25 metri.

suprafata de 359175 ha (12.3 %) sisteme si subsisteme irigate prin pompare sunt considerate marginal viabile. Suprafetele din aceasta
76

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

categorie cuprind 127 sisteme si subsisteme, fiind situate in proportie de 71 % in judetele Braila, Calarasi si Ialomita. Au inaltimi reduse de pompare, dar si un randament scazut al pomparii si un nivel redus al beneficiului agricol deoarece culturile valoroase (legume, cartofi) sunt cultivate pe suprafete restranse. 2131539 ha (72.4 %) sunt sisteme si subsisteme irigate prin pompare considerate neviabile. Aceste suprafete cuprind sisteme si subsisteme de irigatii complexe, cu canale lungi, numeroase trepte de pompare si o inaltime de pompare foarte mare. Marea majoritate a acestor suprafete nu se iriga in prezent.

Potrivit proiectului susamintit, dupa reabilitare, suprafata irigata prin pompare viabila, poate fi teoretic marita cu 120271 ha, cumuland un total de 328836 ha. Daca se includ aici sistemele gravitationale, si se exclud sistemele cu suprafete mici, suprafata totala viabila dupa reabilitare se estimeaza la 571820 ha. Tot in cadrul de scenariu poate fi considerat si propunerea din proiectul de Strategie de combatere a efectelor secetei care prevede la Actiunea 9 Dezvoltarea sistemelor gravitationale de irigatii pe spatii mari in care se au in vedere derivatiile Siret Baragan si Olt Vedea Neajlov. Pornind de la concluziile Raportului final al proiectului intitulat "Reabilitarea si reforma sistemului de irigatii", de la datele furnizate de Administratia Natioanela a Imbunatatirilor Funciare (ANIF) privind suprafetele maxime ce se preconizeaza a se iriga, precum si de la analizele proprii ale elaboratorilor acestor studii care au abordat problema irigatiilor si din bazinele hidrografice neabordate de documentele susmentionate si unde in trecut au functionat in bune conditii, amenajari pentru irigatii, se propun urmatoarele scenarii de dezvoltare, a irigariilor un scenariu minimal in care suprafetele prezentate a fi irigate in anul 2013 sunt estimate la cca. 464.000 ha. Pentru anul 2020 se are in vedere o suprafata irigata de 575.000 ha; un scenariu mediu in care suprafata prognozata a fi irigata in anul 2013 este estimata la cca 541.000 ha. Pentru anul 2020, in acest scenariu se prevede irigarea a cca 760.000 ha; un scenariu maximal, care are in vedere ca suprafata irigata in anul 2013 sa fie de cca 665.000 ha. Pentru anul 2020 se preconizeaza a se iriga o suprafata maxima de cca 1.350.000 ha.
77

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In toate cele trei scenarii, suprafetele prognozate a fi irigata in cei doi ani de referinta, 2013 si 2020, au rezultat din insumarea suprafetelor respective la nivelul fiecarui district de bazin hidrografic. 8.6.4. Scenarii asupra evolutiei viitoare a cerintelor de apa pentru zootehnie

In vederea elaborarii acestor scenarii s-a pornit de la comparatia cu celelalte state din Uniunea Europeana. In conformitate cu datele EUROSTAT in anul 2006 numarul de porcine, ovine si bovine pe locuitor in Romania, media pe tarile U.E. si in tarile cu valoarea cea mai mare a acestui indicator, sunt prezentate in tabelul 23: Tabel 23 NUMARUL DE ANIMALE PE LOCUITOR Porcine Romania Media U.E. Valoarea maxima dintre tarile U.E. 0,32 0,33 2,58 Danemarca Ovine 0,36 0,19 Bovine 0,14 0,18

0,91 Irlanda 1,43 Irlanda

Din analiza valorilor din acest tabel, rezulta ca Romania se afla aproape de media U.E. de 0,33 capete/loc. la porcine, la ovine este de aproape doua ori peste indicatorul mediu al U.E., fiind sub media Uniunii Europene doar la numar de bovine pe locuitor. In acelasi timp, fata de cele mai ridicate valori ale indicatorului numar de animale pe locuitor din tarile U.E., Romania are un indicator de aproape opt ori mai mic decat cel al Danemarcei la porcine, de cca. doua ori jumatate mai mic dact al Irlandei la ovine si de 10 ori mai redus decat al Irlandei, la bovine. Folosind metoda extrapolarii tendintelor istorice pe intervalul 2001 2009 s-a determinat numarul de animale si de pasari prognozat, pentru anii 2013 si 2020. Trebuie facuta precizarea ca in determinarea cerintelor de apa ale zootehniei se iau in calcul numai animalele si pasarile crescute in regim industrial. Nu exista insa date suficiente pentru estimarea numarului de animale si pasari crescute in regim industrial, motiv pentru care s-au folosit in general informatii din massmedia.
78

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Se estimeaza ca in anul 2013 procentul de porcine din complexele de crestere va ajunge la cca 35% din efective, iar in anul 2020 la 55 60%; Numarul de bovine crescute in regim industrial va reprezenta 30% din efective in anul 2013 si 60% in anul 2020; Numarul de ovine crescute in exploatatii cu efective de peste 500 de capete, va reprezenta 25% din efective in anul 2013 si cca 40% in anul 2020; Cresterea ponderii pasarilor din unitatile intensive de la 23% in prezent, la 40% in anul 2013 si la 60% in anul 2020. In conformitate cu aceste scenarii, rezulta urmatoarele populatii de animale si pasari crescute in regim industrial (mil. capete): Tabel 24 Anul Bovine Porcine Ovine si caprine Pasari 2013 0,90 3,71 2,48 32,58 2020 1,87 7,80 4,50 68,26

8.6.5. Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru acvacultura In elaborarea scenariilor privind evolutia acvaculturii s-a pornit de la faptul ca schimbarile radicale ale cadrului institutional, legal, si al proprietatii au avut mari implicatii asupra acvaculturii, suprafetele amenajate functionale reducandu-se de la 81.236 ha (1988) la 29.919 ha (2006). In consecinta, s-a propus un singur scenariu care prevede: suprafata amenajata sa cunoasca o crestere de 10% fata de anul 2006, ajungand in anul 2013 la 32800 ha suprafata ce se va mentine si in anul 2020. 8.7. Cuantificarea / evaluarea scenariilor Exista mai multe metode pentru cuantificare prevederilor scenariilor avute in vedere. Unele metode sunt metode statistice (metoda cerintei pe locuitor, a

79

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

cerintei pe abonat si metoda coeficientului pe unitatea de utilizare). Ele utilizeaza o singura varianta explicativa: metoda cerintei pe locuitor utlizeaza numai numarul populatiei si o rata globala a consumului; metoda pe abonat este deasemenea limitata la o singura variabila explicativa, dar prezinta avantajul ca include date mai bune si in corespondenta cu numarul de utilizatori; metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseste deasemenea o singura variabila explicativa, spre exemplu, cerinta de apa pe angajat in sectorul industrial.

Alte metode se bazeaza pe modele multivariate sau modele speciale ale cerintei de apa si ele poarta numele de metode econometrice (sau cu coeficienti multipli) si incorporeaza mai mult decat o variabila explicativa. Aceste modele incorporeaza pretul apei, veniturile populatiei, ca si alte variabile luate din teoria economiei. Exista si metode directe care utilizeaza spre exemplu pentru mediul rural cercetari socio economice si tehnici de participare la evaluarea unor utilizatori relevanti, folosite pentru a estima atat cerinta actuala de apa, cat si cea viitoare.

80

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 9
REZULTATELE CUANTIFICARII CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR

9.1. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru populatie utilizand metoda cerintei de apa pe abonat de 95 m3/an pentru mediul urban si de 128 m3/an si abonat in mediul rural au condus la urmatoarele volume ce trebuie prelevate. Tabel 25 VOLUME DE APA PROGNOZATE (mil m3) Anul 2015 Mediul urban Scenariul de baza Scenariul maximal Scenariul minimal 1447 1504 1505 Mediul rural Scenariul de baza Scenariul maximal Scenariul minimal 515 529 503 682 711 652 1446 1504 1382 2020

9.2. Prognoza cerintelor de apa industriala In conformitate cu scenariul considerat si tinand cont de populatia Romaniei prognozata pentru anii 2015 si 2020, in singurul scenariu considerat rezulta urmatoarele volume de apa industriala ce trebuie prelevate:

81

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 26 Anul Volum apa industriala (mil.m3) 9.3. Prognoza cerintelor de pentru irigatii Pentru fiecare scenariu privind evolutia suprafetelor preconizate a se iriga si folosind norme de irigatii variabile in functie de zona geografica au rezultat urmatoarele volume prognozate a fi prelevate: Tabel 27 Anul Scenariul Scenariul de baza Scenariul maximal Scenariul minimal 2013 Suprafata irigata (ha) 541000 665000 464000 Volum prelevat (mil m3) 1245 1530 1068 2020 Suprafata irigata (ha) 760000 1350000 575000 Volum prelevat (mil m3) 1750 3105 1323 2015 5587 2020 8389

9.4. Prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie Consumul zilnic de apa pentru zootehnie, depinde de o serie de factori fiziologici si de mediu (marimea si specia animalului, starea sa fiziologica gestant, alaptare, crestere, nivel de activitate, tipul dietei, conditii climatice, calitatea apei gustul si salinitatea afectand consumul). Pe de alta parte, productia animaliera, mai ales fermele industriale necesita deasemenea servicii de apa - pentru a curata unitatile de productie, pentru spalarea animalelor, pentru facilitati de aer conditionat si pentru evacuarea dejectiilor. In particular, porcinele necesita o cantitate de apa pentru balaceala in care caz necesarul de apa este de sapte ori mai mare decat apa necesara pentru baut. Se face mentiunea ca cea mai mare parte a apei utilizate in zootehnie este prelevata din surse subterane.

82

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Considerand cerinta medie de apa pe fiecare grup de animale in regim industrial ca fiind pe cap de animal de: pentru bovine 100 l/zi 36 m3/an pentru porcine 28 l/zi 10 m3/an pentru ovine si caprine 9 l/zi 3 m3/an pentru pasari 30 l/zi 100 capete 11 m3/an 100 capete

Au rezultat urmtoarele volume de ap ce trebuie prelevate pentru zootehnie (mil. m3): Tabel 28 Anul Volum prognozat a fi prelevat 2013 78,0 2020 161,0

9.5. Prognoza cerinei de ap pentru acvacultur Volumul mediu anual specific de ap prelevat pentru acvacultur n intervalul 1980 -1988 a fost de 28 570 m3 / an.ha. Dup anul 1990, volumul specific maxim prelevat n-a depit 11 800 m3 / an.ha, valoare care se consider ca fiind necorespunztoare. Trebuie reamintit c debitele de ap sunt asigurate n amenajrile piscicole, de regul, de debitele naturale ale cursurilor de ap. n ceea ce privete umplerea incintelor amenajate, cu volume de ap care intr n categoria prelevrilor pentru acvacultur, umplerea se realizeaz n cca. 30-45 zile pe an ncepnd cu lunile februarie sau martie pentru acoperirea pierderilor de ap i asigurarea apei necesare pentru primenire n perioada de exploatare. Aceste volume specifice de ap sunt semnificative i n Romnia ele sunt variabile, avnd valori de 25000 35000 m3 / an.ha. Avnd n vedere scenariul considerat n ceea ce privete evoluia suprafeelor amenajate, rezult urmtoarele volume de ap ce ar urma s fie prelevate:

83

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 29 Anul Suprafaa amenajat (ha) Volume de ap prelevate (mil. m3) 2013 32800 1150 2020 32800 1150

9.6. Rezultatul final al prognozei cerinelor de ap ale folosinelor Pe ansamblul folosintelor, cerintele de apa prognozate (mil.m3) in cele trei scenarii considerate pentru anii 2013, 2015 si 2020 sunt prezentate in tabelul 30.

84

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 30 2013 Scenariu Scenariu Scenariu Scenariu minim mediu maxim minim Apa pentru populatie Ap industrial Irigaii Zootehnie Acvacultur Total nu exista obiective fixate 1068.0 78,0 1150.0 1245.0 78,0 1150.0 1530.0 78,0 1150.0 1916 5587 1100.0 84.0 1150.0 9837 19,5 56,8 23,7 2015 Scenariu mediu 1962 5587 1270 84 1150 10053 19,5 55,6 24,9 Scenariu. maxim 2033 5587 1700 84 1150 10554 19,3 52,9 27,8 Scenariu minim 2034 8389 1323* 161 1150 13057 15,6 64,2 20,2 2020 Scenariu mediu 2128 8389 1750* 161 1150 13578 15,7 61,8 22,5 Scenariu maxim 2216 8389 3105* 161 1150 15021 14,7 55,8 29,5

Pondere alimentare cu apa (%) Pondere apa industriala (%) Pondere apa agricultura (%) Populatia (locuitori) Rata de utilizare pe locuitor (m3/an.loc.)
* 85% din cerinta de apa se asigura din fluviul Dunarea

20561237 21081538 21614264 19608029 20498163 21370736 478,42 476,86 488,28 665,9 662,4 702,87

85

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 10
BILANUL APEI
Bilantul apei semnifica compararea debitelor/volumelor afluente in sectiunea de calcul cu debitele/volumele necesare satisfacerii cerintelor de apa ale folosintelor la gradul de asigurare normat. In vederea efectuarii calculelor de bilant, s-a procedat la o analiza a bilanturilor anuale din ultimii 10-15 ani pe cursurile de apa, semnificative in sectiunile considerate ca fiind caracteristice si ca potential deficitare. Din cele 174 sectiuni analizate, s-au ales 57 de sectiuni unde s-au efectuat calcule de bilant. Calculele de bilant s-au efectuat pentru anii de prognoza 2015 si 2020, an pentru care s-au prognozat si cerintele de apa ale folosintelor in scenariile prezentate anterior. Ca an de referinta s-a ales anul 2007. In ceea ce priveste restitutiile, in perioada de prognoza s-au pastrat procentele actuale de restitutie din volumul prelevat pentru folosinta. In urma calculelor de bilant efectuate a rezultat ca nu exista deficite de apa in anii de prognoza, in nici unul din bazinele hidrografice. Face exceptie sectiunea Harlau de pe raul Bahlui in care apare incepand cu anul 2015, un deficit de 30,5 l/s in anul secetos.

86

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 11
ACTIUNI, MASURI STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE, SOLUTII SI LUCRARI FEZABILE

11.1. Realizarea echilibrului disponibilului la sursa cerinta de apa Gestionarea resurselor de apa este un proces de interactiune intre disponibilul de apa la sursa si cerintele de apa ale folosintelor. Cu alte cuvinte, gestionarea resurselor de apa implica obligatoriu atat gestionarea disponibilului la sursa, cat si gestionarea cerintelor de apa. Dupa cum se poate observa, acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor se poate realiza potential pe doua cai: pe calea actiunii asupra disponibilului la sursa, ceea ce implica acoperirea cerintelor de apa prin antrenarea a noi resurse de apa, sau actiuni asupra cerintelor de apa, gestionand cerintele consumatoare in sine cu scopul de a amana sau a evita necesitatea de a dezvolta noi surse de apa. Se stie ca in prezent, exista presiuni considerabile in multe zone din partea comunitatilor si a agentiilor de reglementare de a minimiza impactul unor noi proiecte de dezvoltare a resurselor de apa (constructia de noi baraje si lacuri de acumulare sau transferuri interbazinale de apa), fapt ce implica ca accentul sa fie pus pe gestionarea cerintelor de apa printr-o utilizare mult mai buna a apei care este deja disponibila. In ceea ce priveste cresterea disponibilului de apa din punct de vedere al surselor, se pot distinge doua categorii de surse: surse traditionale si surse netraditionale. Sursele traditionale se bazeaza pe realizarea de baraje si lacuri de acumulare, prize de apa, interconectarea regionala a retelelor publice, utilizarea apelor subterane (izvoare, drenuri, foraje). Sursele netraditionale sunt bazate pe recircularea apei utilizate in industrie si agricultura, colectarea si conservarea apei provenite din precipitatii, purificarea apei recirculate, desalinizarea apei de mare si recircularea asa numitei ape gri, adica a celei ape uzate neindustriale generata de procesul de utilizare menajera a apei.

87

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In ultimii ani, diminuarea rezervelor de apa subterana ca si cresterea costurilor cu epurarea apelor, a trezit un mare interes reutilizarea apei gri atat in scop domestic, cat si pentru irigatii. Nu trebuie insa neglijate potentialele riscuri ale acestei ape asupra sanatatii si a mediului, fapt ce a impus anumite norme jurisdictionale si ca urmare de multe ori costurile cu aceasta apa sunt mai ridicate decat pentru apa dulce. In cadrul actiunilor masurilor, optiunilor si solutiilor ce vizeaza resursele de apa in directia mentinerii echilibrului dintre disponibilul la sursa si cerintele de apa ale folosintelor pentr prezentul plan s-au analizat urmatoarele obiective: mentinerea in stare de functionare si a viabilitatii infrastructurilor ce asigura disponibilul de apa la sursa si totodata imbunatatirea paramatrilor de perfomanta ai acestor structuri; realizarea de noi surse de apa in vederea acoperiri cerintelor folosintelor care se afla in plina dezvoltare si care nu au sursa de apa asigurata.

In ceea ce priveste gestionarea cerintelor de apa ale folosintelor, in lume se practica numeroase strategii si proceduri. In general acestea sunt de doua feluri: strategii de reducere a cerintelor de apa ale folosintelor; strategii de utilizare rationala a resursei de apa.

Strategiile de reducere a cerintelor de apa utilizeaza urmatoarele parghii: politici de preturi; actiuni de educare; instalatii de utilizare eficienta a apei; instalarea de rezervoare de apa care retin apa de ploaie si o folosesc ca sursa alternativa (pentru piscine si alte scopuri.); introducerea de restrictii in utilizarea apei.

Strategiile de utilizare rationala a resursei de apa au in vedere: reducerea pierderilor de apa; detectarea pierderilor si repararea conductelor; reducerea presiunii de serviciu; introducerea sistemelor de contorizare;
88

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

reutilizarea apei efluente si a ,,apei gri.

In cele ce urmeaza se prezinta cateva practici uzuale pentru reducerea cerintelor de apa ale folosintelor si care au dat rezultate deosebite: in unele tari pentru consumurile de apa care depasesc anumite limite sunt introduse tarife cu peste 50%, mai mari, iar in altele, companiile de apa au implementat un sistem al celor mai bune practici de preturi in domeniul apei; sunt tari in care exista programe speciale de educatie pentru conservarea si utilizarea apei, ce se adreseaza elevilor din ciclul primar scolar, ca si un sistem educational interactiv, toate autorizate de Ministerele educatiei. Organizarea de manifestari publice cum ar fi saptamana apei in unele tari sau de vizite la uzinele producatoare de apa, au devenit in multe tari practici curente; in iulie 2000 Asociatia Internationala a Apei (I.W.A) a publicat un standard international privind cele mai bune practici in bilantul apei si care a fost adoptat de numeroase state sub forma unor ghiduri de practici de management in sistemele de alimentare cu apa si canalizare. Actiuni pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la sursa si cerinta de apa Actiunile, masurile, optiunile si solutiile identificate in prezentul plan au fost grupate in doua categorii: actiuni orientate catre disponibilul de apa la sursa, in scopul mentinerii sau cresterii acestuia si a realizarii de noi surse de apa. actiuni orientate catre cerintele de apa ale folosintelor, in sensul diminuarii lor. In cele ce urmeaza in prezenta sinteza se prezinta un extras din principalele actiuni ce urmeaza a fi intreprinse in directia acoperirii cerintelor de apa ale folosintelor. Ele sunt prezentate in detaliu in volumul aferent fiecarui bazin hidrografic.

89

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

11.1.1. Actiuni orientate catre disponibilul de apa la sursa Masuri cu caracter general 1. Revizuirea tuturor regulamentelor de exploatare ale lacurilor de acumulare cu folosinte complexe in concordanta cu cerintele actuale de apa ale folosintelor si cu cele prognozate pentru intervalul 20102020. Se are in vedere reconsiderarea volumelor de apa destinate folosintelor, considerate la momentul punerii in functiune a lacurilor de acumulare, in concordanta cu cerintele de apa actuale si cele prognozate. Se preconizeaza alocarea unor volume mai mari atenuarii viiturilor sau utilizarii hidroenergetice a volumelor devenite disponibile. 2. Elaborarea de scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor pentru bazinele hidrografice mici sau parti de bazine hidrografice. 3. Cresterea gradului de recirculare a apei la utilizatori cu volume mari de apa prelevate. 4. Cresterea randamentului instalatiilor de pompare a apei. 5. Elaborarea unor reglementari la nivel national privind recircularea apei si reutilizarea apelor uzate epurate. Masuri pentru mentinerea sau sporirea disponibilului la sursa Aceste masuri vizeaza permanetizarea unor lacuri de acumulare nepermanente astfel incat sa satisfaca cerintele de apa ale folosintelor, punerea in siguranta a unor lucrari hidrotehnice prin reabilitarea lor fizica (58 lucrari), modernizarea si extinderea unor instalatii de captare (8 lucrari), continuarea executarii unor lucrari, reactivarea unor surse subterane aflate in conservare etc. Date de detaliu asupra acestor lucrari, precum si prinicpalii parametrii de performanta ai acestora sunt prezentate in Planurile de Amenajare ale fiecarui district de bazin hidrografic. Pe districte de bazine hidrografice, cele mai semnificative asemenea lucrari sunt prezentate in cele ce urmeaza.

90

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Districtul de bazin hidrografic Arges Vedea Marirea gradului de siguranta in exploatarea a acumularii Pecineagu judetul Arges. Punerea in siguranta a acumularii Valcele judetul Arges. Utilizarea fronturilor de foraje sau a forajelor punctuale ale agentilor economici ca surse de apa pentru aprovizionarea unor localiatati mici pe al caror teritoriu se afla aceste foraje judetul Ilfov. Cresterea gradului de siguranta a barajului Buftea pe raul Colentina judetul Ilfov. Reabilitarea prizei de apa Clucereasa judetul Arges. Reabilitarea prizei de apa Valea Voievozilor judetul Ilfov.

Districtul de bazin hidrografic Buzau-Ialomita Cresterea gradului de siguranta a barajului Maneciu pe raul Teleajen judetul Prahova. Cresterea gradului de siguranta a barajului Dridu pe raul Ialomita judetul Ialomita. Cresterea gradului de siguranta a barajului Siriu pe raul Buzau judetul Buzau. Cresterea gradului de siguranta a barajului Pucioasa pe raul Ialomita judetul Dambovita. Reabilitarea barajului Bilciuresti pe raul Ialomita judetul Dambovita.

Districtul de bazin hidrografic Jiu Cresterea gradului de siguranta a barajului Valea de Pesti pe raul Valea de Pesti judetul Hunedoara.

Districtul de bazin hidrografic Mures Cresterea gradului de siguranta a barajului si lacului.Mihoesti pe raul Aries.

Districtul de bazin hidrografic Prut-Barlad Reactivarea surselor subterane de apa ale municipiilor Vaslui, Barlad si Husi - judetul Vaslui.

91

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra si a obiectivelor din aval judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii din bazinul hidrografic Racova si a obiectivelor din aval judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv si a obiectivelor din aval judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii Cuibul Vulturilor si a obiectivelor din aval- judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii Solesti si a obiectivelor din aval judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularilor Tansa-Belcesti de pe raul Bahlui si Ciurbesti pe raul Locii judetul Iasi. Punerea in siguranta a acumularii Catamarasti de pe raul Sitna judetul Botosani. Permanetizarea acumularii Campeni de pe raul Miletin- judetul Botosani.

Districtul de bazin hidrografic Siret Punerea in siguranta a acumularii Poiana Uzului judetul Bacau. Continuarea executiei acumularii Pascani judetul Iasi. Decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Dragomirna - judetul Suceava, in scopul cresterii volumului util al lacului. Reluarea lucrarilor la amenajarea completa Varful Campului judetul Suceava.

Districtul de bazin hidrografic Somes Tisa Cresterea gradului de siguranta a barajului Berdu pe raul Firiza judetul Maramures. Cresterea gradului de siguranta a barajului Varsolt pe raul Crasna judetul Salaj. Continuarea lucrarilor la barajul Runcu pe raul Mara judetul Maramures.

92

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Realizarea de noi surse de apa In cadrul acestor masuri se au in vedere: 1. Realizarea de noi surse de apa pentru acoperirea cerintelor de apa ale localitatilor rurale ce urmeaza a fi racordate la retele publice de apa. 2. Realizarea de noi lacuri de acumulare pentru satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor; 3. Modernizarea si extinderea unor instalatii de captare a apei. 4. Realizarea de noi aductiuni, de la surse existente cu disponibil de apa. Printre lucrarile corespunzatoare actiunilor de la punctele 2 - 4 se pot enumera: Districtul de bazin hidrografic Crisuri Realizarea acumularilor Cris Nou, Briheni si Finis judetul Bihor.

Districtul de bazin hidrografic Buzau - Ialomita Realizarea barajului si lacului de acumulare Azuga, pe raul Azuga pentru alimentarea cu apa a localitatilor de pe Valea Prahovei judetul Prahova. Realizarea a doua captari pe raza orasului Busteni judetul Prahova. Suplimentarea sursei de apa potabila a orasului Comarnic cu 19l/s prin executia unor captari noi pe Valea lui Bogdan si Valea Beliei judetul Prahova.

Districtul de bazin hidrografic Prut - Barlad Modernizarea si extinderea instalatiilor de captare si tratare a apei ale localitatilor Tecuci, Tragu Bujor si Beresti- judetul Galati. Realizarea unei capatari de apa din raul Prut in vederea schimbarii sursei de apa a orasului Saveni judetul Botosani.

93

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Figura 10 - Proiecte potentiale - surse de apa


94

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

LEGENDA LA FIGURA 10 Nr. 1 2 3 4 5 Denumirea obiectivului de investitii ABA SOMES - TISA Acumulare Runcu, jud. Maramures Cresterea gradului de siguranta a barajului Berdu pe raul Firiza judetul Maramures Cresterea gradului de siguranta a barajului Varsolt pe raul Crasna judetul Salaj ABA CRISURI Realizarea acumularilor Cris Nou, Briheni si Finis judetul Bihor ABA MURES Cresterea gradului de siguranta a barajului si lacului Mihoesti pe raul Aries judetul Alba ABA JIU Cresterea gradului de siguranta a barajului Valea de Pesti pe raul Valea de Pesti jud. Hunedoara ABA ARGES Marirea gradului de siguranta in exploatarea acumularii Pecineagu, jud. Arges Punerea in siguranta a acumularii Valcele, jud. Arges Baraj priza Clucereasa pe raul Targului, jud. Arges Cresterea gradului de siguranta a barajului Buftea pe raul Colentina jud. Ilfov Utilizarea fronturilor de foraje sau a forajelor punctuale ale agentilor economici ca surse de apa pentru aprovizionarea unor localiatati mici pe al caror teritoriu se afla aceste foraje judetul Ilfov Reabilitarea prizei de apa Valea Voievozilor judetul Ilfov ABA BUZAU - IALOMITA Reabilitarea barajului Bilciuresti pe raul Ialomita judetul Dambovita. Suplimentarea debitului de primenire in amenajarea hidrotehnica actuala priza Bilciuresti, jud. Dambovita Cresterea gradului de siguranta a barajului Dridu pe raul Ialomita jud. Ialomita Cresterea gradului de siguranta a barajului Siriu pe raul Buzau jud. Buzau Cresterea gradului de siguranta a barajului Pucioasa pe raul Ialomita

7 8 9 10 11

12 13

14 15 16

95

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. 17

Denumirea obiectivului de investitii jud. Dambovita Realizarea barajului si lacului de acumulare Azuga, pe raul Azuga pentru alimentarea cu apa a localitatilor de pe Valea Prahovei jud. Prahova Cresterea gradului de siguranta a barajului Maneciu pe raul Teleajen judetul Prahova Realizarea a doua captari pe raza orasului Busteni judetul Prahova Suplimentarea sursei de apa potabila a orasului Comarnic cu 19l/s prin executia unor captari noi pe Valea lui Bogdan si Valea Beliei judetul Prahova ABA SIRET Amenajare complexa Varful Campului, jud. Suceava si Botosani Punerea in siguranta a acumularii Poiana Uzului, jud. Bacau Continuarea executiei acumularii Pascani jud. Iasi Decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Dragomirna - judetul Suceava, in scopul cresterii volumului util al lacului. ABA PRUT - BARLAD Permanentizare acumulare Campeni, jud. Botosani Punerea in siguranta a acumularii Solesti, pe raul Vasluiet, jud. Vaslui Punerea in siguranta a acumularii Cuibu Vulturilor, pe raul Tutova, jud. Vaslui Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra si a obiectivelor din aval jud. Vaslui Punerea in siguranta a acumularii din bazinul hidrografoc Racova si a obiectivelor din aval Jud. Vaslui Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv si a obiectivelor din aval jud. Vaslui Punerea in siguranta a acumularilor Tansa- Belcesti de pe raul Bahlui si Ciurbesti pe raul Locii jud. Iasi Punerea in siguranta a acumularii Catamaresti de pe raul Miletin jud. Botosani Reactivarea surselor subterane de apa ale municipiilor Vaslui, Barlad si Husi - judetul Vaslui Modernizarea si extinderea instalatiilor de captare si tratare a apei ale localitatilor Tecuci, Tragu Bujor si Beresti- judetul Galati Realizarea unei capatari de apa din raul Prut in vederea schimbarii sursei de apa a orasului Saveni judetul Botosani

18 19 20

21 22 23 24

25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

96

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

11.1.2. Actiuni orientate catre cerintele de apa ale folosintelor Masuri generale Cresterea gradului de contorizare a cerintelor de apa ale folosintelor si introducerea de dispozitive de masurare a debitelor de apa pentru fiecare captare. Contorizarea individuala a consumului de apa potabila la abonati. Introducerea unor noi sisteme de tarifare a volumelor de apa prelevate. Introducerea unor mecanisme pentru recuperarea costurilor pentru serviciile de apa.

Masuri specifice Infiintarea unor operatori noi pentru fronturile de foraje ce constituie rezerva strategica de apa utilizabila in caz de necesitati (ex. Bragadiru Bucuresti). Evitarea folosirii resurselor de apa potabila in procesele tehnologice de pe platformele industriale ce nu necesita apa cu caracter de potabilitate (jud.Valcea). Estimarea / determinarea corecta a debitului / volumului de apa potabila furnizata de S. C. Apa Nova consumatorilor casnici si industriali, pe tipuri de utilizare (menajera, industriala) - Municipiul. Bucuresti. Informarea adecvata a consumatorilor de apa in legatura cu masurile de economisire a apei (Bucuresti). Identificarea si intrarea in legalitate a consumatorilor clandestini (Bucuresti). Elaborarea unor norme de intarire a capacitatii institutionale/de control a Primariei Municipiul Bucuresti si S.C. Apa Nova pentru aplicarea prevederilor referitoare la economisirea apei.

97

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

11.2. Identificarea actiunilor, masurilor si solutiilor pentru diminuarea efectelor secetelor Seceta este un hazard natural care difera de alte hazarduri prin aceea ca are o evolutie lenta, poate dura luni sau chiar ani, afecteaza mari spatii geografice si provoaca putine pagube structurale. Desi considerata eronat ca un eveniment extraordinar si neasteptat, seceta este o caracteristica normala, repetabila a climei. Ea se produce pretutindeni, desi caracteristicile ei difera de la o regiune la alta. In termeni climatici stricti, seceta poate fi definita ca un interval de timp, avand de regula durata de luni sau ani si in timpul careia umiditatea disponibila dintrun loc este consistent mai redusa decat cea considerata normala. O definire a notiunii de seceta, desi dificil de realizat este deosebit de importanta, aceasta conditionand stabilirea politicilor in domeniul diminuarii efectelor ei. Din acest motiv, pe plan mondial s-a impus necesitatea introducerii unei definitii operationale a secetei. Aceasta definitie poate ajuta decidentii si populatia sa inteleaga inceputul, sfarsitul si gradul de severitate al secetei. S-au elaborat astfel definitii operationale pentru seceta meteorologica, agricola si hidrologica. Desi fenomenul de seceta imbraca formele mentionate, consecinta finala a acestui fenomen este plasata in contextul efectelor asupra activitatilor economice si sociale. Ca urmare, unii autori considera mai nimerit sa se vorbeasca in termeni de seceta sociologica care este definita ca fiind situatia care are loc in acele conditii meteorologice si hidrologice care fac ca sa dispunem de mai putina apa decat cantitatea anticipata si ca urmare este perturbat nivelul normal al activitaitlor sociale si economice ale zonei sau regiunii respective. Cu alte cuvinte, atributele climatice ale secetei trebuie definite in termeni socioeconomici. Cand incepe seceta, sectorul agricol este de regula primul care va fi afectat, datorita marii sale dependente de apa acumulata in sol. Cantitatea de apa din sol se poate reduce rapid daca perioada secetoasa este indelungata. Daca deficitul de precipitatii continua, sectorul agricol incepe sa fie dependent de alte surse de apa care vor incepe si ele sa simta efectul deficitului de apa. Sectoarele de activitati care se bazeaza pe apele de suprafata (ex. lacurile de acumulare si lacurile naturale) si pe apele subterane, sunt de regula ultimele sectoare ce sunt afectate de seceta ce persista 3-4 luni. Seceta are in general un impact redus asupra acestor sectoare, in functie de caracteristicile sistemului
98

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

hidrologic si de gradul de solicitare a sistemului de aprovizionare cu apa. Cand precipitatiile au revenit la normal, iar conditiile de seceta meteorologica au incetat, secventele prezentate mai inainte se repeta. Rezervele de apa din sol sunt primele care se refac urmate de refacerea debitelor raurilor, lacurilor si a apei subterane. Impactul secetei poate scadea rapid in sectorul agricol, dar poate dura luni sau chiar ani in alte sectoare care depind de aprovizionarea cu apa acumulata la suprafata sau in subteran. Utilizatorii apei subterane sunt adesea ultimii afectati de seceta, insa pot fi si ultimii la care se restabileste nivelul normal al apei. PRINCIPALELE IMPACTURI GENERATE DE SECETA Sectorul Impact Reducerea productiei agricole, forestiere, piscicole, de energie hidroelectrica, turismului, industriei si activitatilor financiare ce depind de aceste sectoare. Somajul cauzat de descresterea productiei. Pagube economice ca urmare a reducerii navigabilitatii pe rauri, canale. Pagube in sectorul turistic ca urmare a reducerii disponibilului de ECONOMIC apa in sistemul de aprovizionare si/sau a corpurilor de apa. Presiuni ale institutiilor financiare (risc ridicat al imprumuturilor, scaderi ale capitalului etc.). Venit redus pentru firmele furnizoare de apa ca urmare a reducerii volumului apei livrate. Costuri in masuri de urgenta pentru sporirea resurselor si descresterii cerintelor (costuri aditionale pentru transportul si distributia apei, costuri de publicitate pentru reducerea utilizarii apei etc.). Scaderea disponibilului la sursa si a calitatii apei de suprafata si subterane. MEDIU Pagube aduse ecosistemelor si zonelor umede, biodiversitatii si aparitia bolior (generate de eroziunea solului, praf, reducerea covorului vegetal etc.).

99

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Sectorul

Impact Cresterea numarului de incendii. Lipsa hranei si a apei de baut. Cresterea concentratiei de saruri (in rauri, in straturile subterane, in zonele irigate). Pierderi in lacurile artificiale si naturale (cu efecte asupra pisciculturii, peisajului etc.). Pagube in viata acvatica a raurilor si a zonelor umede (flora, fauna). Pagube privind calitatea aerului (de exemplu poluarea cu praf). Pagube in ceea ce priveste sanatatea si siguranta publica, ca urmare a afectarii calitatii aerului si apei sau cresterii numarului de incendii. Cresterea inechitatii sociale, prin afectarea diferitelor grupuri socio-ecomice. Apartitia de tensiuni intre administratia publica si grupurile afectate. Schimbari ale perspectivelor politice.

SOCIAL

Inconveniente ca urmare a rationalizarii apei. Efecte asupra cursului vietii (somajul, reducerea capacitatii de conservare, dificultati in ingrijirea personala, refolosirea apei acasa, interzicerea stropirii strazilor si spalarea autovehiculelor, indoieli asupra viitorului, reducerea unor manifestari de celebrare si distractiei, pierderea proprietatii). Inechitate in repartitia impacturilor si a masurilor de atenuare a efectelor secetei. Abandonarea activitatilor si emigrare (in cazul extrem).

Desi seceta este un fenomen complex, cu implicatii sociale, economice si de mediu, actiunile prezentate in acesta sinteza au fost orientate spre diminuarea efectelor secetei, in special in contextul gestionarii resurselor de apa in conditii de seceta.

100

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Seceta si resursele de apa Se stie ca prima cauza a oricarei secete o constituie existenta unui deficit de precipitatii. Acest deficit de precipitatii prin durata, distributie si intensitate are efecte directe asupra resurselor de apa existente, asupra cerintelor de apa si asupra folosintelor. Aceasta influenta poate econduce la aparitia unor disfunctionalitati ce se manifesta prin insuficienta apei necesare functionarii (eco)sistemelor naturale si/sau a celei necesare desfasurarii activitatilor umane. Spre a exemplifica efectele secetei asupra resurselor de apa ale Romaniei, in tabelul 31 se prezinta, resursele de apa in conditiile unui an mediu (normal) si in doi ani considerati secetosi: anul 1990, cel mai secetos din punct de vedere hidrologic din ultimii 17 ani si anul 2007, considerat deasemenea secetos. Dupa cum se poate observa din tabelul 31, in anul 1990, stocul lichid al tuturor raurilor interioare a fost de cca 22.000 mil m3, reprezentand cca 56% din stocul mediu multianual In alti ani secetosi, anii 1994 si 2003, efectul secetei asupra resurselor de apa s-a manifestat prin reducerea stocurilor lichide ale raurilor interioare la 66%, respectiv 74% din stocul mediu multianual. In schimb, in anul 2007, stocul acelorasi rauri a fost de 97,6% din stocul mediu multianual. Datele din tabelul 31 scot in evidenta faptul ca daca seceta din anul 1990 a afectat practic resursele de apa ale tuturor cursurilor de apa ale Romaniei, inclusiv ale fluviului Dunarea, in anul 2007 au fost afectate doar resursele de apa ale raurilor Crisuri, Arges, Vedea , Ialomita si Siret, in timp ce alte cursuri de apa (Tisa, Somes, Mures, Jiu si Olt) au avut stocuri lichide peste valorile medii. Scaderea resurselor de apa ca urmare a secetei poate conduce la aparitia unor dezechilibre intre disponibilul de apa la sursa si cerintele folosintelor. Din acest punct de vedere se disting mai multe tipuri de dezechilibre: deficit de apa si lipsa apei. Deficitul de apa poate fi descris ca fiind orice situatie in care disponibilul la sursa este inadecvat sa satisfaca cerintele folosintelor.

101

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 31 RESURSELE DE APA DE SUPRAFATA IN CONDITII MEDII SI IN ANII SECETOSI 1990 SI 2007 Conditii medii Districtul de bazin hidrografic Tisa superioara Somes-Crasna Crisuri Mures-Aranca Bega-Timis-Caras Nera-Cerna Jiu Olt Vedea Arges Ialomita Suprafata bazinului (km2) 4540 17840 14860 29390 13060 2740 10080 24050 5430 12550 10350 Debit mediu multianual (m3/s) 66.0 132.0 91.0 183.0 75.0 38.0 85.0 168.0 11.0 65.0 44.0 Volum (106m3) 2082 4165 2871 5775 2366 1199 2682 5301 347 2051 1388 1990 Debit mediu (m3/s) 50.0 83.0 40.5 115.0 56.0 26.0 50.0 95.0 4.0 36.4 22.3 Volum (106m3) 1578 2619 1278 3629 1767 821 1578 2998 126 1149 704 An secetos 2007 Debit mediu (m3/s) 82.1 143.0 67.1 185.0 83.0 46.3 101.0 183.0 7.0 53.5 32.0 Volum (106m3) 2591 4513 2117 5838 2619 1461 3187 5775 221 1688 1010
102

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Conditii medii Districtul de bazin hidrografic Siret Prut Afluentii mici ai Dunarii Litoral Total Romania Dunarea Suprafata bazinului (km2) 42890 10990 33250 6371 238391 570896 Debit mediu multianual (m3/s) 225.0 16.0 25.0 3.4 1227.4 5560 Volum (106m3) 7100 504 788 107 38726 87730* 1990 Debit mediu (m3/s) 88.0 6.3 9.8 3.7 686.0 3770

An secetos 2007 Volum (106m3) 2777 199 309 117 21649 59486* Debit mediu (m3/s) 186.0 6.4 21.0 1.7 1198.1 4720 Volum (106m3) 5870 202 663 54 37809 74425*

* reprezinta 50% din volumele scurse pe Dunare la intrarea in tara (s.h. Bazias)

103

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

O alta notiune utilizata in gestionarea resurselor de apa este cea de presiune asupra apei. Ea este in general in raport direct cu o supraprelevare a apei ce depaseste resursele diponibile in anumite zone. Raportul dintre totalul prelevarilor de apa dulce si resursele totale indica in general existenta presiunii asupra resurselor de apa si poarta numele de indice de exploatare. Presiunea asupra apei apare atunci cand cerintele de apa exced cantitatea de apa disponibila intr-o anumita perioada de timp, sau cand o calitate necorespunzatoare a apei restrictioneaza utilizarea ei. Aceasta presiune apare frecvent in arealele cu precipitatii reduse si cu densitate mare a populatiei, sau in zonele unde activitatile agricole si industriale sunt intense. Pentru a ilustra efectul secetei asupra disponibilului de apa la sursa, in tabelul 32 se prezinta disponibilul de apa pe locuitor si pe bazine hidrografice in conditii normale (anul mediu) si intr-un an secetos similar anului 1990, precum si un indicator ce exprima presiunea asupra resurselor de apa, respectiv raportul dintre volumele de apa prelevate in anul 2007 si resursa din anul mediu, numit si indice de exploatare a apei. In conformitate cu documentul elaborat de Comisia Europeana in anul 2009 Water Scarcity & Drought, daca acest indicator se situeaza sub 10%, atunci se considera ca resursele de apa nu sunt supuse unei presiuni. Daca el se situeaza intre 10 si 20% atunci se condsidera ca resursele de apa sunt supuse unei presiuni reduse, iar valori ale indicelui de exploatare mai mari de 20% indica existenta unei presiuni asupra resurselor de apa. Desi documentul susmentionat elaborat de Comisia Europeana, determina indicele de exploatare la nivel de tara, nu este o eroare ca el sa fie determinat si judecat la nivel de bazin hidrografic. Ca urmare, din datele continute in tabelul 32, se desprind la nivel de bazin hidrografic urmatoarele: in districtele de bazine hidrografice Somes-Tisa, Crisuri, Banat, Olt si Siret, cu valori ale indicelui de exploatare intre 2 si 6% resursele de apa nu sunt supuse presiunii; in districtul de bazin hidrografic Mures, cu un indice de exploatare de 15,67%, resursele de apa sunt supuse unei presiuni reduse; in districtele de bazine hidrografice Jiu, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita si Prut-Barlad, cu valori ale indicelui de exploatare intre 23,15 si 43,33% resursele de apa sunt supuse presiunii.

104

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 32 INDICATORI PRIVIND DISPONIBILUL DE APA SI PRESIUNEA ASUPRA APEI Resurse de apa (mil.mc) an mediu Somes-Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Dobrogea-Litoral Prut-Barlad Siret 1863753 876017 1914215 1003172 1424262 1995005 3898358 2344478 1019528 2200289 2542460 6247 2871 5775 3565 2682 5301 2398 2269 107 836 5887 an secetos 1990 4197 1278 3629 2588 1578 2998 1275 1200 117 389 2777 Indicatori disponibil apa (mc/loc) an mediu 3351.84 3277.33 3016.90 3553.73 1883.08 2657.14 615.13 967.81 104.95 379.95 2315.47 an secetos 2251.91 1458.88 1895.82 2579.82 1107.94 1502.75 327.06 511.84 114.76 176.79 820.86 prelevari 2007 (mil. mc) 167.25 86.41 904.95 127.05 809.84 306.92 555.19 845.97 2482.30* 362.26 321.20 Presiune asupra apei indice de exploatare (%) 2.68 3.01 15.67 3.56 30.20 5.79 23.15 37.28 * 43.33 5.46

Districtul de bazin hidrografic

Populatia (loc.)

*principala sursa pentru prelevarea apei este fluviul Dunarea

105

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Referitor la acesti indici de exploatare trebuie fremarcat faptul ca in Romania in toate districtele de bazine hidrografice exista lacuri de acumulare care au volume utile pentru acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor. In consecinta, in perioadele secetoase debitele raurilor sunt suplimentate din volumele susmentionate. Aceste volume au fost prezentate in cadrul subcapitolului 5.3. "Resurse socio economice de apa" (tabel 3). Spre exemplificare, in districtul de bazin hidrografic Prut - Barlad, aparent districtul de bazin hidrografic cu cea mai mare presiune asupra apei, volumele utile si din rezerva de fier din lacurile de acumulare insumeaza 602 mil. m3. Diminuarea efectelor secetei Raspunsuri la producerea fenomenului de seceta In general vorbind, raspunsurile la producerea fenomenului de seceta pot fi categorisite ca fiind masuri de natura strategica, tactica si de urgenta. Masurile strategice consituie raspunsuri fizice si institutionale pe termen lung, cum ar fi infrastructurile pentru aprovizionarea cu apa sau imbunatatiri legislative. Ca masuri tactice se pot considera cel privind rationalizarea utilizarii apei. Ele sunt adoptate in avans si au ca scop sa raspunda la un deficit de apa ce se asteapta pe termen scurt. Masurile de urgenta se constituie intr-un raspuns ad-hoc la conditiile prea specifice, sau prea rare pentru a justifica elaborarea unor palnuri. Gestionarea apelor in conditii de seceta Strategii si politici de gestionare a apelor in conditii de seceta Prin traditie, gestionarea resurselor de apa pe timp de seceta s-a bazat pe reactii imediate la o criza curenta, obiectivul imediat fiind reducerea cerintelor zilnice de apa, iar de regula autoritatile locale sunt cele insarcinate cu indeplinirea acestui obiectiv. O strategie, dar mai ales o politica a apei pentru situatii de seceta trebuie sa constituie calea pentru o utilizare eficienta a apei. Gestionarea resurselor de apa in zonele expuse riscului la seceta cuprinde:

106

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

gestionarea cererii si alocarea resurselor de apa avand ca scop utilizarea mai eficienta a apei. In acest sens utilizarea unui sistem de preturi care sa regleze utilizarea eficienta a apei, introducerea de noi tehnologii, modificarea unor lucrari structurale etc. sunt masuri necesare; utilizarea altor mecanisme de piata care sa limiteze dezvoltarea unor activitati sau sa permita transferul de apa; introducerea unor stimulente si facilitati pentru utilizarea eficenta a apei. Actiuni, masuri, optiuni si solutii pentru diminuarea efectelor secetei Datorita relatiei stranse dintre resursele de apa si seceta, gestionarea secetei constituie un element esential al strategiei si politicii nationale in domeniul resurselor de apa. Cresterea disponibilului de apa la surse Cresterea resurselor de apa disponibile la sursele existente este de regula foarte dificila, daca nu imposibila. Totusi, disponibilul de apa la sursa poate fi sporit prin: utilizarea apelor subterane strategice pentru caz de seceta, sau prin reincarcarea acviferelor; reutilizarea apelor uzate epurate ca o alternativa la utilizarea apei dulci si folosirea ei in scop nepotabil; desalinizarea apei; importul de apa cu nave special amenajate; antrenarea apelor de calitate inferioara spre utilizare in folosinte specifice; realizarea de noi rezervoare de acumulare a apei in sistemele de distributie in scopul de a crea capacitati de compensare; realizarea unor noi interconexiuni intre sistemele de aprovizionare cu apa;

107

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

utilizarea apei din volumele moarte ale lacurilor de acumulare (prin pompare pe instalatii plutitoare); colectarea apei din precipitatii in zonele aride; realizare de mici acumulari de apa in depresiuni sau prin excavare, prin intermediul unor baraje mici, care nu necesita specialisti pentru proiectare, nu prezinta pericol in caz de distrugere si au costuri reduse; colectarea apei prin asa numita tehnica a sectionarii bazinului hidrografic care consta in saparea unei gropi in jurul pomilor care retin apa din precipitatii, dar si roua condensata. Reducerea cerintelor de apa Seceta are adesea ca efect diminuarea disponibilului de apa sub cea a cerintelor folosintelor din conditii normale. Ca urmare, conservarea apei si introducerea de restrictii in aprovizionarea cu apa va trebui impuse celor trei sectoare principale, utilizatoare de apa: irigatiile, industria si utilizarea casnica si menajera. Restrictiile se decid avand in vedere consideratii economice, sociale, de mediu, nationale, de sanatate sau tehnice. Scaderea pe termen scurt a cerintelor de apa se poate atinge printr-un viguros program de reformare publica care poate contine atat actiuni voluntare, cat si impuse obligatoriu. Principalele masuri de gestinoare a cerintelor de apa sunt urmatoarele: modificari in politica apei; alocarea apei pe prioritati; modifcarea pretului/tarifului apei; sensibilizarea publicului; decizii in domeniul apei cu specificatii de seceta; schimbarea metodelor de irigare; folosirea de tehnici de conservare a apei in industrie.

108

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Conservarea apei Trebuie precizat ca nu exsita o definitie universala pentru notiunea de conservare a apei, acest termen semnificand adesea economisirea apei, printro utilizare eficienta sau inteleapta. Insa, populatia nu agreaza intotdeauna notiunea de eficienta, dat fiind faptul ca exista diferite grade de utilizare eficienta. Spre exemplu, utilizarea eficienta a apei in mediul urban poate proveni din reducerea volumului rezervorului toaletei, restrictii in spalarea autovehiculelor etc., actiuni ce impun modificarea stilului de viata. In prezent, conservarea apei are mai multe intelesuri. Aceasta inseamna colectarea, economisirea, reducerea cerintei ori reciclarea apei. In domeniul irigarii terenurilor Extinderea aplicarii in practica a unor sisteme de udare ce folosesc vane speciale, stuturi si sisteme de sprinklere precum si senzori pentru masurarea umiditatii solului si a necesarului de apa al culturilor. Utilizarea datelor meteorologice pentru a realiza un echilibru in alocarea apei intre umezeala disponibila din sol si cerinta de apa a culturilor. Impermeabilizarea canalelor de aductiune si derivatie in vederea diminuarii pierderilor de apa si a sufoziilor. Irigarea cu apa reciclata.

In mediul urban Contorizarea apei pentru ca utilizatorul sa plateasca cat consuma. Localizarea pierderilor de apa si eliminarea lor. Inlocuirea apei dulci cu apa reciclata pentru utilizari nepotabile cum ar fi udarea strazilor, a parcurilor, a gradinilor si a terenurilor de sport. Cresterea volumelor de apa inmagazinata in acvifere si pastrarea apei in exces pentru a fi utilizata in sezonul de vara. Incurajarea abonatilor sa instaleze si sa utilizeze in instalatii furnituri de inalta eficienta. Reducerea varfurilor cerintelor de apa pentru a evita costurile suplimentare in tartarea si pomparea apei.
109

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In industrie Identificarea unor masuri conservative. Utilizarea apelor menajere epurate atat pentru procesul de productie, cat si ca ape de racire.

O prezentare succinta a actiunilor si masurilor pentru reducerea efectelor secetei atat pe termen lung cat si pe termen scurt, sunt prezentate in tabelul 33a. Tabel 33a MASURI DE REDUCERE PE TERMEN LUNG SI SCURT A EFECTELOR SECETEI CATEGORIA TIP DE ACTIUNE ACTIUNI PE TERMEN LUNG Stimulente economice pentru conservarea apei Masuri agrotehnice pentru reducerea consumului de apa Culturi rezistente la seceta in loc de culturi irigate Retea de distributie duala pentru uz urban Recircularea apei in industrie Retele de transport pentru circuit bidirectional Refolosirea apelor uzate epurate Transfer inter-bazinal si intra-bazinal Cresterea Construirea de noi lacuri de acumulare si disponibilului cresterea volumului celor existente de apa Construirea de lacuri de acumulare de ferme Desalinizarea apelor salcii sau a apelor saline Controlul pierderilor prin infiltratii si evaporare U I U A I U A U A I U A I U A U A A I R R R U A I R/E A A SECTOARE AFECTATE

Reducerea cererii

110

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CATEGORIA

TIP DE ACTIUNE Activitati educationale pentru conservarea apei inainte de seceta si/sau permanent Realocarea resurselor de apa bazata pe cerintelor de calitate ale apei Dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie Implementarea Planului de Management al Secetei Programe de asigurari ACTIUNI PE TERMEN SCURT Campanie de informare publica in scopul conservarii apei Restrictionare apei pentru unii utilizatori din zonele urbane (de exemplu spalarea autovehiculelor, stropirea gradinilor etc.) Restrictionarea irigatiei culturilor anuale Cresterea tarifului/pretului apei Rationalizare obligatorie

SECTOARE AFECTATE U A I U A I U A I U A I U A I R R R

Diminuarea efectelor

U A I U A U A I U A I U A I

Diminuarea cerintei de apa

R R

Imbunatatirea eficientei sistemelor de aprovizionare cu apa existente (programe de detectare a pierderilor, noi reguli de operare etc.) Cresterea Utilizarea surselor suplimentare de slaba disponibilului calitate sau cu costuri de exploatare ridicate de apa Supraexploatarea acviferelor sau utilizarea rezervelor de apa subterane Cresterea descarcarilor prin relaxare ecologica sau prin utilizarea recreationala limitata Realocare temporara a resurselor de apa Diminuarea impactului Ajutorul public pentru compensarea pierderilor Reducerea de taxa sau intarzierea temenului limita a platilor Ajutor public pentru asigurarea culturilor
U=urban; A=agricultura; I=industrie; R=recreativ; E=mediu

U A I U A I U A I U A I U A I U A I A

R R

111

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Planuri de gestionare a fenomenului de seceta Aspecte generale Gestionarea fenomenului de seceta nu se poate limita la gestionarea unei crize temporare. Gestionarea secetei trebuie privita ca un proces de gestionare a riscului. In aceasta abordare, realizarea unui plan pentru seceta care sa constituie cadrul dinamic pentru implementarea unor actiuni continue care sa raspunda eficient secetei este conditia necesara pentru diminuarea efectelor acesteia. In mod obisnuit, un asemenea plan prevede revizuirea periodica a rezultatelor obtinute si a prioritatilor, reajustarea scopurilor si a resurselor, intarirea aranjamentelor institutionale, mecanisme politice si de planificare in vederea diminuarii efectelor secetei. Informatiile eficiente si sistemele de avertizare prealabile, ca si o buna retea de comunicare coordonare intre nivelurile central, regional si local constituie fundamentul aspectelor pregatitoare ale unor politici si planuri eficiente pentru cazuri de seceta. Desi seceta este un fenomen complex cu implicatii sociale, economice si de mediu, acest raport este orientat spre gestionarea secetei, in special in contextul planificarii resurselor de apa. Din perspectiva gestionarii resurselor de apa, abordarea pro-activa a secetei este echivalenta cu existenta unui plan strategic de gestionare a resurselor de apa. Un asemenea plan trebuie sa contina doua categorii de masuri, ambele planificate in avans: actiuni pe termen lung orientate spre reducerea vulnerabilitatii sistemelor de aprovizionare cu apa la seceta, adica cresterea sigurantei fiecarui sistem in a satisface cerintele viitoare de apa in conditii de seceta printr-un set de masuri adecvate, de natura structurala si institutionala; actiuni pe termen scurt, care incearca sa faca fata unui viitor fenomen de seceta, in conditiile cadrului existent al infrastructurilor si politicilor de gestionare.

In acelasi timp, planurile de gestionare a secetei trebuie sa cuprinda un vast program de educatie menit sa creasca sensibilitatea populatiei asupra aspectelor privind aprovizionarea cu apa si s-o ajute sa cunoasca cum trebuie

112

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

sa raspunda atunci cand apare seceta si ca planul pentru seceta nu si-a pierdut ratiunea de a fi, in anii in care n-a fost seceta. Educatia consumatorilor este una din conditiile necesare pentru acceptarea masurilor adoptate pentru a face fata secetei. Un alt aspect ce trebuie continut in planurile de gestionare a secetei este acela de a creste abilitatea pentru o gestionare eficienta a apei. Aceasta se poate realiza prin dezvoltarea activitatilor stiintifice si tehnice pentru o mai buna intelegere a complexului sistem atmosfera-ocean si dezvoltarea de noi modele de prognoza a secetei. Planul de gestionare a secetei nu se incheie niciodata in tarile expuse fenomenului, ci el continua cu evaluarea si amendarea sa pentru a fi adaptat schimbarilor dinamice ce se produc 11.3. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor necesare pentru combaterea eroziunii solurilor si diminuarea excesului de umiditate Eroziunea solurilor Prin amplasarea sa geografica, a conditiilor de relief, geologie si clima, teritoriul Romaniei este supus comportarii hazardate a naturii ce se manifesta in timp. Intre cele mai semnificative hazarduri se numara secetele, excesul de umiditare, inundatiile, eroziunea solului, alunecarile de teren etc. In toate aceste tipuri de hazarduri, lipsa apei sau excesul de apa joaca un rol essential. Eroziunea solului de catre apa, vant sau modul de cultivare afecteaza atat agricultura cat si mediul inconjurator. Pierderile de sol, cat si impacturile asociate acestuia, constituie unul din cele mai importante (si inca probabil mai putin cunoscute) probleme actuale de mediu. Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoara pe nesimtite, ori cu o rata alarmanta de producere care provoaca mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul agricol se poate reflecta in reducerea potentialului de productie, in calitatea slaba a apelor de suprafata si in afectarea retelei hidrografice. Rata de evolutie a eroziunii solului si magnitudinea sa sunt controlate de urmatorii factori: intensitatea precipitatiilor si a scurgerii;

113

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

erodabilitatea solului; gradientul de panta si lungimea ei; vegetatia acoperitoare (invelisul vegetal); masurile de conservare adoptate.

Erodabilitatea solului exprima capacitatea acestuia de a rezista eroziunii ca urmare a caracteristicilor fizice a fiecarui sol. In general, solurile care au rate mari de infiltratie, un continut ridicat de materie organica si o buna structura, prezinta o mai mare rezistenta la eroziune. Nisipul, nisipul argilos si solurile cu textura argiloasa au tendinta de a fi mai putin erodabile decat solurile prafoase, solurile nisipoase fine. Araturile si practicile agricole, reduc nivelul materiei organice si conduc la o structura saraca a solului si ca urmare, o crestere a erodabilitatii solului. Potentialul de eroziune a solului creste in conditiile in care solul are o mica acoperire cu covor vegetal sau resturi de culturi. Plantele si resturile lor ce alcatuiesc covorul vegetal al solului protejeaza solul de impactul caderii precipitatiilor si au tendinta de a reduce scurgerea de suprafata si obliga apa in exces sa se infiltreze. Eficacitatea reducerii eroziunii solului prin plantele si resturile lor ce constituie covorul vegetal depinde de tipul de plante si de intinderea covorului vegetal. Fenomenul de eroziune a solului prin apa, dupa datele Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) afecteaza in Romania cca. 6,3 milioane ha, din care 2,1 milioane ha teren arabil, la care se mai adauga inca 0,378 milioane ha (0,273 milioane ha arabil) supuse eroziunii prin vant. Pentru reducerea eroziunii solului au fost efectuate pana in prezent in Romania lucrari de combatere a acestui fenomen pe cca. 2,278 milioane ha. Fenomenul de eroziune a solului nu se manifesta numai pe terenurile agricole, ci si pe cele silvice. Conform datelor rezultate din studiile ICAS, lungimea retelei hidrografice torentiale se ridica la cca. 29000 km, din care 2372 km au fost amenajati pana in anul 2006, iar alti 1630 km vor fi amenajati pana in anul 2020. In vederea identificarii actiunilor, masurilor si solutiilor pentru reducerea eroziunii solului, atat in patrimoniul agricol, cat si in cel silvic, au fost intocmite

114

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

studii de specialitate de catre I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucuresti - Studiul privind combaterea eroziunii solului si amenajarea bazinelor torentiale in patrimoniu agricol la nivel de bazin / spatiu hidrografic conventional si Institutul de Cercetari pentru Amenajari Silvice ICAS Combaterea eroziunii solului si amenajarea bazinelor hidrografice torentiale in patrimoniul silvic. In aceste studii sunt propuse actiuni, masuri si solutii pentru reducerea eroziunii solului atat in suprafata cat si in adancime precum si pentru corectarea torentilor. Masuri pentru combaterea eroziunii solului pe terenurile agricole Principalul scop al acestor lucrari este: limitarea pierderilor de sol; limitarea turbiditatii in reteaua hidrografica permanenta; cresterea productiilor agricole; limitarea fenomenelor geomorfologice-dinamice.

Ca urmare a lucrarilor propuse se estimeaza o reducere a productiei de sedimente fata de situatia actuala cu procente situate intre 30 si 70% in special in districtele de bazine hidrografice Banat, Buzau - Ialomita, Olt si Jiu. Masuri pentru reducerea eroziunii solului in fond forestier si corectarea torentilor La stabilirea actiunilor si masurilor necesare diminuarii efectelor eroziunii solului si de corectare a formatiunilor torentiale s-a tinut seama de inventarul lucrarilor existente, de cartarea terenurilor degradate din fondul forestier intocmita pe baza amenajamentelor silvice si de propunerile administratorilor fondului forestier national. Toate aceste actiuni, masuri si lucrari sunt prezentate in detaliu, in planul de amenajare, al fiecaruia district de bazin hidrografic. Totodata, la identificarea actiunilor si masurilor de combatere a eroziunii solului atat in patrimonial agricol, cat si in cel silvic, ca si pentru diminuarea excesului de umiditate s-au utilizat prevederile si portofoliile de proiecte anexe la Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) precum si prevederile cuprinse in matricile de implementare ale Planurilor regionale si judeteme pentru protectia mediului (PRAM si PLAN).

115

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 33b

COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI IN FOND FORESTIER LUCRARI PROPUSE


Propuneri in bazine cu lucrari Propuneri in bazine Total lucrari propuse executate noi Lucrari Lucrari Lucrari Impaduriri Reparatii Impaduriri Impaduriri Reparatii de CT de CT de CT ha mc km ha km ha mc km 230,1 9.665,6 51,8 441 17 671,1 9.665,6 68,8 0 0 0 0 0 0 Total Arad 2 Districtul de bazin hidrografic BANAT Timis Caras Severin Mehedinti Total 230,1 0 0 21 24 45 0 0 0 0 0 0 9.665,6 0 0 1.260 150 1.410 0 0 0 0 0 0 51,8 0 0 25,4 20,3 45,7 0 0 0 0 0 0 441 0 272,3 669,1 103,4 1044,8 0 8,8 0 0 0 0 25,8 0 0 23,3 6,8 30,1 0 0 0 0 0 0 671,1 0 272,3 690,1 127,4 1.089,8 0 0 0 0 0 0 9.665,5 0 0 1.260 150 1.410 0 8,8 0 0 0 0 77,6 0 0 48,7 27,1 75,8

Nr. crt.

Unitatea de studiu

Judetul

Arges Olt Districtul de bazin hidrografic ARGES-VEDEA Dambovita Giurgiu Teleorman Calarasi Ilfov

116

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. crt.

Unitatea de studiu

Judetul

Brasov Buzau Covasna Districtul de bazin hidrografic BUZAU-IALOMITA Prahova Braila Dambovita Ialomita Ilfov Calarasi Total Arad Bihor 4 Districtul de bazin hidrografic CRISURI Cluj Hunedoara Salaj Satu Mare Total

Propuneri in bazine cu lucrari Propuneri in bazine Total lucrari propuse executate noi Lucrari Lucrari Lucrari Impaduriri Reparatii Impaduriri Impaduriri Reparatii de CT de CT de CT ha mc km ha km ha mc km 0 0 0 91,95 5 91,95 0 5 8,1 0 103,2 0 29,8 0 0 0 141,1 0 253,8 56 2,5 0 0 313,3 23643 0 5.387,4 0 6.821 0 0 0 35.851,4 0 1.500 360 190 0 0 2050 16,8 1 120,9 0 35,6 0 0 0 174,3 0,1 15,65 0,8 0,7 0 0 17,25 683,47 952,05 727,84 6.007,7 676,89 1.662,2 108,8 730,25 11.641,15 0 65,3 2 0 5 0 72,3 31,5 12,5 76 0 21 0 0 0 146 7 93 5 8 5 0 118 691,57 952,05 831,04 6.007,7 706,69 1.662,2 108,8 730,25 11.782,25 0 319,1 58 2,5 5 0 384,6 23.643 . 5.387,4 0 6.821 0 0 0 35.851,4 0 1.500 360 190 0 0 2050 48,3 13,5 196,9 0 56,6 0 0 0 320,3 7,1 108,65 5,8 8,7 5 0 135,25

117

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. crt.

Unitatea de studiu

Judetul

Propuneri in bazine cu lucrari Propuneri in bazine executate noi Lucrari Lucrari Impaduriri Reparatii Impaduriri de CT de CT ha mc km ha km

Total lucrari propuse Impaduriri Reparatii ha mc Lucrari de CT km

Districtul de bazin hidrografic DOBROGEA-LITORAL Districtul de bazin hidrografic JIU

Nu necesita lucrari de corectare a torentilor Dolj Gorj Hunedoara Mehedinti Total Alba Arad Bistrita Nasaud Brasov Cluj Harghita Hunedoara Mures Sibiu Timis Total 0 506,8 5,1 64,9 576,8 899,6 0 0 0 0,6 0 5,4 0 2,5 0 908,1 0 4.360 1.945 1.715 8020 1.740 210 0 0 74 50 1.310 635 530 0 4.549 0 60,9 2 36,9 99,8 27,29 0,3 0 0 1 0 2,71 0,8 4,55 0 36,65 1.667,7 331 0 24 2.022,7 11,5 2 0 0 0 0 5 0 0 0 18,5 4,2 76,7 25 63,8 169,7 21,3 13,5 0 0 4 16 21,6 11,32 0 0 87,72 1.667,7 837,8 5,1 88,9 2.599,5 911,1 2 0 0 0,6 0 10,4 0 2,5 0 926,6 0 4.360 1.945 1.715 8.020 1.740 210 0 0 74 50 1.310 635 530 0 4.549 4,2 137,6 27 100,7 269,5 48,59 13,8 0 0 5 16 24,61 12,12 4,55 0 124,67

Districtul de bazin hidrografic MURES

118

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. crt.

Unitatea de studiu

Judetul

Arges Brasov Covasna Dolj 8 Districtul de bazin hidrografic OLT Gorj Harghita Olt Sibiu Teleorman Valcea Total Botosani Districtul de bazin hidrografic PRUT-BARLAD Galati Iasi Suceava Vaslui Total

Propuneri in bazine cu lucrari Propuneri in bazine Total lucrari propuse executate noi Lucrari Lucrari Lucrari Impaduriri Reparatii Impaduriri Impaduriri Reparatii de CT de CT de CT ha mc km ha km ha mc km 40 0 6,2 10 13,6 50 0 19,8 48 0 0 0 0 57,7 3,2 128,5 283,8 561,2 19 63,3 7 0 155,4 244,7 2.182,3 143 0 0 0 3.303 655 0 23.183 29.466,3 0 0 580 0 0 580 10,85 0 0 0 0 1 12,85 0 87,58 118,48 1,5 5 3 0 0 9,5 49,4 8,6 0 0 0 15 10 0 47,5 140,5 231,8 207,8 359,7 2,7 31,9 833,9 88,4 18,9 0 0 3 4,4 10,7 0 42,35 181,35 0 1,5 4 2 3 10,5 54,2 8,6 0 0 0 72,7 13,2 128,5 331,3 658,5 250,8 271,1 366,7 2,7 187,3 1.078,6 2.182,3 143 0 0 0 3.303 655 0 23.183 29.466,3 0 0 580 0 0 580 99,25 18,9 0 0 3 5,4 13,55 0 129,93 289,83 1,5 6,5 7 2 3 20

119

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. crt.

Unitatea de studiu

Judetul

Propuneri in bazine cu lucrari Propuneri in bazine executate noi Lucrari Lucrari Impaduriri Reparatii Impaduriri de CT de CT ha mc km ha km 113,8 275 59 92,2 540 1.275 23.791 1.039 648 5.071 31.824 26,5 3,5 1 24,8 18,5 3,6 86,7 164,6 378 127 94,9 49,9 345,9 781,6 170,7 131 80,9 554,6 1.409,5 151,7 699,7 4.975,4 48,4 2,5 7 2 2,9 4 5,2 2 44,6 47,7 8 103,3 277,6

Total lucrari propuse Impaduriri Reparatii ha 491,8 127 94,9 49,9 354,9 781,6 170,7 131 80,9 554,6 1.437 210,7 791,9 5.276,9 mc 1.275 23.791 1.039 648 5.071 31.824 Lucrari de CT km 74,9 2,5 10,5 2 2,9 4 5,2 3 69,4 66,2 11,6 190 442,2

Bacau Botosani Braila Buzau Covasna Galati 10 Districtul de bazin hidrografic SIRET Harghita Iasi Maramures Neamt Suceava Vaslui Vrancea Total

120

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. crt.

Unitatea de studiu

Judetul

Propuneri in bazine cu lucrari Propuneri in bazine executate noi Lucrari Lucrari Impaduriri Reparatii Impaduriri de CT de CT ha mc km ha km 940,2 0 0 202 0 1.142,2 4.472,4 1.760 1.235 0 610 0 3.605 127.021 2,3 1,2 0 10,4 0 13,9 731,98 76,5 36,5 22,5 155 8,5 299 21.489,25 58,6 25,3 20,1 67,9 5,5 177,4 1.224,17

Total lucrari propuse Impaduriri Reparatii ha 1.016,7 36,5 22,5 357 8,5 1.441,2 25.909,05 mc 1.760 1.235 0 610 0 3.605 127.021 Lucrari de CT km 60,9 26,5 20,1 78,3 5,5 191,3 1.946,45

Bistrita Nasaud Cluj 11 Districtul de bazin hidrografic SOMES-TISA Salaj Maramures Satu Mare Total TOTAL

121

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Pe baza datelor de care s-a dispus, dar si a analizelor proprii, s-au prevazut in detaliu actiuni, masuri si solutii pentru diminuarea excesului de umiditate si a fenomenului de eroziune a solului pe fiecare din cele 11 unitati bazinale de gestionare a resurselor de apa din Romania. Sintetic la nivelul tarii sunt propuse urmatoarele masuri si actiuni mai importante: impaduriri pe o suprafata de 25909 ha; corectia torentilor pe 1947 km.

Cele mai mari suprafete ce ar urma sa fie impadurite sunt situate in districtele de bazine hidrografice Buzau - Ialomita (11800 ha), Jiu (2600 ha) si Banat (1090 ha). In ceea ce priveste lucrarile de corectia torentilor ele urmeaza a fi realizate in special in districtele de bazine hidrografice Buzau - Ialomita, Siret, Somes - Tisa si Mures (tabel 33b). Excesul de umiditate In Romania este expusa excesului de umiditate o suprafata de 3,78 milioane ha. Cauzele acestui fenomen sunt multiple si difera de la o zona la alta, in functie de conditiile locale. Peste 80% din terenurile cu exces de umiditate sunt situate in Campia de Vest, Campia Banatului, Campia Romana si Lunca Dunarii. In vederea diminuarii excesului de umiditate au fost realizate lucrari de desecare si drenaj pe 3,2 milioane ha din care pe 157 mii ha amenajate cu drenaje inchise. 11.4. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru utilizarea potentialului hidroenergetic Aceste actiuni sunt extrase din Strategia de Dezvoltare a sectorului hidroenergetic, care prevede: valorificarea eficienta a potentialului hidroenergetic, prin realizarea de noi capacitati de productie, inclusiv prin atragerea de capital privat; realizarea centralei hidroenergetice de acumulare prin pompaj Tarnita Lapustesti, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem pe piata de

122

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

energie interna si regionala si optimizarea regimurilor de functionare ale Sistemului Energetic National; centrala hidroelectrica de pe Tisa - acest obiectiv urmeaza a se realiza in parteneriat cu Ucraina.

Ca proiecte potentiale studiile elaborate pana in prezent au abordat si relansarea proiectului AHE Turnu Magurele Nicopole in parteneriat cu Bulgaria. In legatura cu acest ultim proiect Ministerul Transporturilor si infrastructurii a facut urmatoarele precizari: obiectivul "Complex Hidrotehnic Turnu Magurele - Nicopole pe Dunare" a fost generat de necesitatea valorificarii potentialului hidroenergetic al fluviului Dunarea. Navigatia este una din folosinte in cadrul complexului. dupa realizarea complexului si umplerea lacului de acumulare nu se asteapta la modificari importante in starea topohidrografica si fizica a fluviului canalizat; partea navigabila a lacului de acumulare la niveluri minime va asigura adancimi garantate de 3,5 m recomandate de Comisia Dunarii, mai mari cu 1,0 m decat cele recomandate in prezent, precum si o imbunatatire a celorlalti parametri ai senalului navigabil; dupa bararea Dunarii in lacul de acumulare se asteapta modificari importante in regimul de gheata prin cresterea numarului de zile cu fenomene de inghet, precum si formarea de valuri cu parametrii mai mari decat in situatia actuala; ecluzele pentru trecerea navelor vor trebui sa asigure o capacitate de trafic superioara celei de la SHN Portile de Fier; odata cu constructia complexului Hidrotehnic Turnu Magurele - Nicopole vor interveni schimbari esentiale asupra conditiilor pentru intretinerea senalului navigabil in aval de nodul hidrotehnic. Se reaminteste faptul ca prin prezentul Plan National nu sunt promovate explicit lucrari pentru utilizarea potentialului hidroenergetic, iar implementarea lor nu se poate justifica prin prezenta sinteza.

123

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Programul de retehnologizare a centralelor in operare Programul de retehnologizare a capacitatilor de productie in operare prevede: putere instalata retehnologizata -5637 MW; energie suplimentara obtinuta 410 MWh/an; spor de putere instalata -206 MW.

Acest program se va realiza in trei etape. Etapa I: Retehnologizarea a 10 centrale hidrotehnice importante ale sistemului hidroenergetic si anume: CHE Portile de Fier I CHE Portile de Fier II (2 CHE) CHE Olt Inferior (5 CHE) CHE Lotru Ciunget CHE Stejaru Bicaz putere instalata retehnologizata energie suplimentara obtinuta spor de putere instalata 6 x175 MW; 10 x 27 MW; 20 x 13.25 MW; 3 x 170 MW; 1x 100+2x50 MW; 2331 MW; 260 GWh/an; 160 MW.

Etapa II: Retehnologizarea a 50 de centrale hidroelectrice, respectiv: CHE cu puteri peste 50 MW - 12 CHE; CHE din cascada r.Olt - 19 CHE; CHE din cascada r.Bistrita - 19 CHE; putere instalata retehnologizata - 2.538 MW; energie suplimentara obtinuta - 114 GWh/an; spor de putere instalata - 46 MW.

Etapa III: Retehnologizarea a 46 centrale cu durata de viata depasita, reprezentand: CHE cu puteri sub 50 MW din amenajarile Arges aval, Raul Mare aval, Crisul Repede, Buzau etc.;

124

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

putere instalata retehnologizata - 769 MW; energie suplimentara obtinuta - 36 GWh/an.

Continuarea executiei lucrarilor hidrotehnice aflate in constructie In prezent se afla in constructie, in diferite stadii de executie un numar de 12 obiective hidrotehnice si hidroenergetice complexe (baraje, derivatii, centrale hidroelectrice, conducte fortate, etc.). Proiecte de investitii noi pentru valorificarea potentialului hidroenergetic Operatorul in hidroenergie a propus realizaraea a 20 de amenajari hidroenergetice noi, ce ar urma sa fie realizate in intervalul 2012 - 2020. Aceste investitii nu se pot justifica prin prezentul plan. Ele trebuie cuprinse intrun proces de planificare inainte de autorizarea acestora la nivel de proiect. 11.5. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru utilizarea potentialului navigabil al apelor La baza strategiei nationale privind dezvoltarea navigatiei fluviale pe raurile interioare se afla Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- sectiunea I Retele de transport, publicata in Monitorul Oficial nr. 806 din 26 serptembrie 2006. Directiile de dezvoltare in planul susmentionat, constituie Anexa nr. 5, pct. C si intitulata Reteaua de cai navigabile interioare si porturi". Legea defineste anumite notiuni si totodata liniile directoare pentru realizarea retelei de transport de interes national si european. Reteaua de cai navigabile interioare cuprinde fluviul Dunarea, raurile pe portiunile lor navigabile, canalele navigabile precum si diferitele brate care asigura legatura intre acestea.

125

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

11.6. Actiuni, masuri, optiuni si solutii pentru navigabilizarea raurilor interioare Dezvoltarea de noi cai navigabile interioare in intervalul 2007 - 2022 Pana in prezent nu exista o planificare a realizarii in timp a amenajarilor pentru navigabilizarea unor rauri interioare. Amenajarile urmand a fi realizate de regula in regim barat, ele sunt dependente de amenajarile hidroenergetice. Totusi, studiile intocmite pana in prezent, permit formularea unor prioritati potentiale: amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte; reabilitarea si modernizarea canalului Bega in vederea reluarii navigatiei intre municipiul Timisoara si Tisa Dunare (studiul a fost realizat numai pe sectorul romanesc); navigabilizarea cursului inferior al raului Olt intre Slatina si Dunare; amenajarea pentru navigatie si agrement a raului Prut aval de Stanca Costesti navigabilizarea raului Mures intre municipiul Arad si frontiera cu Ungaria; finalizarea canalului Siret Baragan; navigabilizarea raului Siret aval de Adjud pana la Dunare.

Necesitatea relansarii lucrarilor de constructie pentru navigabilizarea cursurilor inferioare ale raurilor Arges si Dambovita deriva din faptul ca municipiul Bucuresti capitala Romaniei este situat la intersectia coridoarelor de transport IV si IX si se afla la o distanta de numai 65 km de principala cale navigabila Transeuropeana coridorul VII Dunarea. Prin realizarea acestei legaturi navigabile, capitala Romaniei capata acces direct la Coridorul de Transport Paneuropean VII si la reteaua de cai navigabile din Europa, precum si la principalul port maritim romanesc de la Marea Neagra Constanta. Coridoare europene de transport pe teritoriul national Coridorul IV: pe directia Vest-Est (Berlin Nuremberg Praga Budapesta Bucuresti Constanta Istambul/Tesaloniki); Coridorul IX: pe directia Nord-Sud (Helsinki St. Petersburg Kiev/Moscova/Odessa Chisinau Bucuresti Dimitrovgrad Alexandropolis);
126

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Coridorul VII: Dunarea care include Canalul Dunare Marea Neagra, iar prin Canalul Rhin Main Dunare face conexiunea cu Rhinul pana la Marea Nordului (Rotterdam). Alte dezvoltari viitoare Navigabilizarea raului Mures intre municipiul Arad si frontiera cu Ungaria Navigabilizarea raului Mures, in final, este prevazuta intre municipiul Alba Iulia si frontiera de stat cu Ungaria, pe o lungime totala de 310 km. In etapa 2015 2022 raul Mures va fi amenajat pentru navigatie intre municipiul Arad si frontiera, pe o lungime de cca. 80 km. Navigatia urmeaza sa se faca, in curent liber, cu nave/barje de pana la 600 tone capacitate. Studiul de fezabilitate ce se va intocmi pentru navigabilizarea Muresului intre municipiul Arad si granita cu Ungaria va examina si solutia cu trepte de barare la Nadlag si Pecica. La Arad se prevede amenajarea unui port pentru un trafic final de cca. 2,0 mil. tone/an. In prima etapa dotarile vor asigura derularea unui trafic de pana la 0,5 mil. tone/an. In etapele urmatoare (dupa anii 2022) navigatia pe raul Mures se va extinde pana la Alba Iulia, astfel: intre Arad si Caprioara (Zam) pe o lungime de 107 km cu 5 trepte de barare; intre Caprioara si Alba Iulia pe 123 km cu 6 trepte de barare.

Navigabilizarea raului Prut aval de Stanca - Costesti Studiile realizate pana in prezent propun navigabilizarea raului Prut, in curent liber, pe o lungime de cca. 580 km. Lucrarile urmeaza sa se execute pentru un convoi de calcul format dintr-o barja de 600 tone cu impingatorul aferent. Adancimea minima a apei este, in aceasta situatie, de 2,00 m. Navigabilizarea raului Olt pe sectorul Slatina - Dunare Odata cu amenajarea hidroenergetica a Oltului inferior a fost studiata si navigabilizarea acestui sector al raului. In fronturile de barare de la Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni au fost executate unele lucrari
127

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Figura 11 - Proiecte potentiale - cai navigabile interioare


128

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

aferente capului amonte al ecluzelor prevazute in fiecare din cele 5 noduri hidrotehnice. Urmeaza ca in viitor sa se realizeze urmatoarele lucrari: finalizarea ecluzelor din cele 5 trepte de barare; realizarea unui nod hidrotehnic (centrala hidroelectrica, baraj deversor si ecluza) la Islaz, avand caderea h = 10 m, care sa permita racordarea Oltului navigabilizat cu Dunarea nebarata; dragarea canalelor de pe zona amonte a fiecarei acumulari pentru accesul navelor la ecluze pe timpul apelor mici pe Olt; realizarea portului Slatina cu accesele feroviare si rutiere aferente, precum si a punctului de acostare de la Stoenesti.

Finalizarea lucrarilor la canalul Siret - Baragan Canalul Siret Baragan are drept punct de plecare acumularea Calimanesti pe raul Siret, la sud de Adjud si debuseaza in acumularea Dridu de pe raul Ialomita. Are lungimea de 190 km, sectiunea transversala trapezoidala cu latimea la fund de 25 m, adancimea apei fiind de minim 3,0 m. Navigatia urmeaza sa se faca cu barje de 365 tone care pot naviga in convoaie formate de pana la 4 barje (fila dubla dana dubla). Traficul prezumat pe aceasta cale navigabila fiind de pana la 2 milioane tone/an. Pe calea navigabila sunt prevazute 10 ecluze la: Calimanesti, Susita, Putna, Milcov, Ramna, Rm. Sarat, Buzau biefare, Buzau acumulare, Prahova si Dridu. Porturile, respectiv punctele de acostare sunt prevazute la Calimanesti, Focsani, Rm. Sarat, Buzau, Garbovi si Dridu. In perspectiva ar urma sa se elaboreze documentatiile tehnice si economice pentru navigabilizarea urmatoarelor rauri: Siret, intre Adjud si Dunare; Mures, pe sectorul Alba Iulia Municipiul Arad; Somes, intre municipiul Dej si frontiera cu Ungaria; Ialomita, pe sectorul Dridu Dunare; Jiu, pe sectorul aval de municipiul Craiova.
129

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Privind lucrarile ce urmeaza a fi realizate pe caile navigabile existente, se detaseaza, in primul rand, necesitatea executarii pragului submers de la intrarea pe bratul Bala al Dunarii, in zona km 345 pe fluviu. Acest prag are menirea de a stopa procesul de atrofiere a bratului Dunarea Veche si de a asigura debitele si nivelurile pe Dunarea Veche intre Bala si Cernavoda Harsova, necesare navigatiei la ape mici pe Dunare.

130

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOL 12
MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII

12.1. Conceptul de management al riscurilor la inundatii Gestionarea riscului la inundatii inseamna aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat comunitatile umane, toti cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si social durabil. Riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora, rezultand implicit ca pentru reducerea riscului trebuie actionat asupra acestor caracteristici ale sale. Problema esentiala in managementul riscului la inundatii este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra riscului acceptabil. In consecinta, riscul acceptabil trebuie sa fie rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Pentru zonele urbane se adopta conceptul ca pe termen lung, acestea vor fi aparate la o frecventa de aparitie a viiturii de 1:100 ani, pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatilor. Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii ample, dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse post inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

131

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Intr-o abordare comprehensiva, principalele activitati ale gestionarii riscului la inundatii constau din: activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire); activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii; activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii.

In anul 2010 a fost aprobata Strategia Nationala de gestionare pe termen mediu si lung a riscurilor la inundatii, elaborata de Ministerul Mediului si Padurilor. Strategia Nationala, ca si legislatia in domeniu, inglobeaza politica Uniunii Europene in domeniul evaluarii si gestionarii riscurilor la inundatii cuprinsa in Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului. 12.2. Amenajari structurale existente pentru reducerea riscului la inundatii In vederea prevenirii si reducerii consecintelor inundatiilor asupra activitatilor socio-economice, a vietii si sanatatii oamenilor, a mediului in Romania s-au realizat numeroase structuri constand din diguri, derivatii de ape mari lacuri de acumulare nepermanente pentru atenuarea viiturilor, lacuri de acumulare permanente cu folosinte complexe in care sunt prevazute si volume pentru atenuarea viiturilor. In principal, aceste infrastructuri constau din: diguri in lungime de 9920 km; 217 lacuri de acumulare nepermanente, dispunand de volume de atenuare insumand 893 mil.m3; lacuri de acumulare permanene care au alocate pentru atenuarea viiturilor volume insumate de 2.017 mil.m3; lucrari de regularizare de albii in lungime de cca 6.300 km.

12.3. Masuri nestructurale existente pentru protectia impotriva inundatiilor Aceste masuri constau in: dezvoltarea de sisteme informationale de avertizare si prognoza a viiturilor si a sistemelor decizionale de actiune operativa in timpul si dupa producerea inundatiei;

132

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

stabilirea de reguli de exploatare a acumularilor bazate pe informatii prognostice asupra caracteristicilor, duratei si momentului producerii viiturii; planificarea si managementul teritoriului expus inundatiilor prin zonarea albiei majore, elaborarea hartilor de risc, introducerea restrictiilor de realizarea a unor noi constructii in albia inundabila si planificarea utilizarii terenului agricol in mod adecvat; dezvoltarea cadrului legal de functionare si coordonare a institutiilor responasibile cu elaborarea strategiilor si deciziilor operative la nivel, local, bazinal, regional si national; elaborarea si /sau actualizarea de regulamente, planuri de actiune operativa si modele de interventie pentru diverse scenarii de viitura, precum si de sisteme de cooperare cu apararea civila si populatia; activitati de constientizare a factorilor de decizie (de la nivel local, comunal pana la nivel central) si a populatiei situate in zonele inundabile privind marimea riscului de inundatie, pagubele potentiale, pericolul pierderilor de vieti omenesti, modurile de interventie si de aparare, respectiv mijloacele si metodele de atenuare a efectelor inundatiilor; dezvoltarea unor instrumente economice adecvate: asigurari de bunuri materiale prin societatile de asigurare-reasigurare, criterii de negociere intre factorii implicati in zonele inundabile, sisteme de despagubiri, care sa permita acceptarea unei vulnerabilitati rezonabile in beneficiul general al ocupantilor din zonele critice.

Sistemele de avertizare alarmare existente Sistemul informational hidrometeorologic consta in observarea, masurarea, inregistrarea si prelucrarea datelor meteorologice si hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizarilor si alarmarilor, precum si in transmiterea acestora factorilor implicati in managementul situatiilor de urgenta, conform schemei fluxului informational definit in planurile de aparare bazinale, in vederea luarii deciziilor si masurilor acestora. Schema sinoptica a sistemului informational hidrometeorologic pe ansamblul fiecarui district de bazin hidrografic, contine urmatoarele date si informatii referitoare la: unitatile meteorologice si hidrologice din bazin;

133

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

comitetele judetene, municipale, orasenesti, comunale; obiectivele care trebuie avertizate direct; legaturile cu Centrul operativ al Administratiei Nationale Apele Romane, (ANAR) Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si cu Centrul Operativ pentru situatii de urgenta din Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), precum si cu Administratiile Bazinale de Apa vecine si organele de resort din tarile vecine. La nivelul ANAR, sistemul informational este bazat pe o Retea Nationala de Transmisie a datelor de gospodarire apelor structurata pe 4 niveluri: nivelul 4 nivelul local care include unitati de producere a datelor (statii hidrometrice si de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor statii de colectare judetene); nivelul 3 nivelul de decizie teritorial si sub-bazinal care include unitatile de colectare a datelor hidrologice (SGA si statii hidrologice), aflate in subordinea Administratiile Bazinale de Apa; nivelul 2 nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din cadrul cu Administratiile Bazinale de Apa; nivelul 1 nivelul national care cuprinde Centrul National de decizie de la nivelul Administratiei Nationale Apele Romane, INHGA si Ministerului Mediului si Padurilor.

Prin acest sistem sunt transmise atat informatii operative - fluxul rapid (date hidrologice, privind poluari accidentale, accidente la constructiile hidrotehnice, etc) cat si informatii in flux lent ( prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Ca regul, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaiilor este reprezentat de serviciile de dispecerat pentru gospodrirea apelor, care, n afara rolului de cunoatere a evenimentelor n derulare din jurisdicia lor, au de asemenea rolul de a coordona aciunile de rspuns n concordan cu deciziile respectivei administraii bazinale de gospodrire a apelor. ntregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, avnd n vedere c el transmite i proceseaz informaii referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la lucrrile hidrotehnice sau poluri accidentale. Informaiile furnizate de acest sistem, fundamenteaz deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.
134

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Sistemul informaional ANAR asigur urmtoarele funcii: colectarea datelor si informaiilor transmiterea datelor si informaiilor procesarea datelor si informaiilor stocarea datelor si informaiilor diseminarea informaiilor datelor si

structuri de interventie

Centrul National de Prognoza Hidrologica din INHGA elaboreaza prognoze hidrologice pe care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor si la Centrele operative bazinale; o Detalieri ale prognozelor realizate in Centrele operative Bazinale. Serviciile hidrologice din cadrul administratiilor bazinale de apa elaboreaza prognoze hidrologice pe cursurile de apa si statiile hidrometrice din bazin, din care sa rezulte situatia la zi, prognoza pentru 24 de ore si valorile culminatiei raportate la cotele de aparare, pe care le transmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele hidrotehnice si la Comitetele locale prin Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta. Transmisia datelor este asigurata de infrastructura existenta la sediul fiecarei administratii bazinale, reprezentata prin: reteaua de radiotelefonie reteaua de telefonie fixa si mobila, scanner si fax; reteaua de calculatoare existenta si legaturile cu sistemele de gospodarire a apelor de la nivelul fiecarui judet din bazin; reteaua VPN dintre Directiile bazinale si ANAR. Structuri de interventie, compuse din: Sistemele de Gospodarire a Apelor, care au constituite, la nivel de judete, formatii de interventie operativa (utilaje si personal); Sistemele hidrotehnice si formatiile de interventie ale acestora; Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta cu personal specializat in interventii la inundatii; Consiliile locale pentru situatii de urgenta ale unitatilor administrativ teritoriale prin formatii proprii de interventie
135

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Planul de aparare impotriva inundatiilor In conformitate cu legislatia in vigoare, la nivelul fiecarui district de bazin hidrografic se intocmesc Planuri bazinale de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor acidentale si Planuri judetene de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiii hidrotehnice si poluarilor accidentale. Planul de aparare al comitetului judetean reprezinta o sinteza a planurilor comitetelor si ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice si a planurilor de avertizare alarmare in aval de baraje. Comitetele municipale, orasenesti si comunale pentru situatiii de urgenta intocmesc planuri de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale, cu asistenta tehnica din partea unitatilor de gospodarire a apelor din cadrul ANAR. Planurile de aparare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor judetene de aparare si se intocmesc de catre Directiile de Ape, se verifica de catre Administratia Nationala "Apele Romane" si se aproba de Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta. 12.4. Inundabilitatea teritoriului Romaniei Inundatiile repetate si iintense ale teritoriului Romaniei ca urmare a revarsarii cursurilor de apa sunt o consecinta a regimurilor hidrologice ale principalelor cursuri de apa ale Romaniei, viiturile repetate si intense fiind unul din fenomenele hidrologice cele mai caracteristice ale acestor rauri. Perioada 1969 2006 reprezinta o perioada caracteristica pentru scurgerea maxima, in aceasta perioada inregistrandu-se pe aproape toate raurile cu F > 200 300 km2 valori deosebite, avand probabilitati de producere de 1% - 5% si chiar mai mici. Anii cei mai caracteristici din aceasta perioada pentru majoritatea teritoriului tarii au fost 1970 si 1975, dar in numeroase cazuri si anii 1969, 1972, 1973, 1974, 1979, 1981, 1991, 1995, 1997, 1998, 2000, 2005 si anul 2006 pentru fluviul Dunarea. O situatie de exceptie o constituie anul 2005, an in care viiturile au inceput in luna februarie in partea de nord vest a tarii si s-au propagat apoi pe pe
136

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

parcursul a 8 luni, inregistrandu-se debite maxime istorice pe raurile Siret, Putna si Ramnicu Sarat. avand in vedere ca cele mai mari debite s-au inregistrat in perioadele mai octombrie se poate trage concluzia ca cele mai mari debitele din Romania sunt de origine pluviala (1941, 1972, 1975, 2005). Se mentioneaza insa ca pe colectoarele mari, la suprafate de bazin de peste 5000 10000 km2 sunt posibile produceri de valori maxime deosebite avand o origine mixta cu preponderenta din ploaie (1932, 1970,2005); urmare a inregistrarii unor valori deosebite ale scurgerii maxime in perioada 1969 2005 pe aproape toate raurile tarii, nu se mai inregistreaza diferente foarte mari de debite mari sau volume maxime pentru conditii fizico geografice analoage pe teritoriul tarii. O mentiune deosebita trebuie facuta pentru Dobrogea unde ca urmare a regimului foarte torential al raurilor coeficientii de variatie au valori foarte mari. Analiza comparativa a valorilor caracteristice ale scurgerii maxime determinate pe diverse rauri din tara situate in conditiile fizico-geografice analoage arata ca cele mai mari debite maxime specifice se inregistreaza pe raurile din sudul Moldovei situate la est de Siret, iar cele mai mici pe raurile din podisul Transilvaniei. In ceea ce priveste volumele maxime scurse, cele mai mari valori se inregistreaza pe raurile din zona nord-vestica a Olteniei, iar cele mai mici tot pe raurile din podisul Transilvaniei. Referitor la duratele medii totale si de crestere a undelor de viitura, rezulta ca raurile din vestul tarii prezinta valori mai ridicate comparativ cu cele din estul tarii. Luncile inundabile ale raurilor interioare, inclusiv campiile joase cu caracter de lunca au un regim de inundatiie diferit de la un curs de apa la altul, in functie de conditiile hidrografice si hidrologice ale fiecaruia si au un caracter neregulat. In general, asa dupa cum s-a mai aratat, pe teritoriul Romaniei, inundatiile au loc incepand de la jumatatea iernii si pana spre sfarsitul verii, fiind produse fie de topirea brusca a zapezilor, datorita deseori ploilor calde care cad catre sfarsitul iernii, fie de ploile abundente sau torentiale din timpul primaverii si al verii. Frecventa si durata revarsarilor peste maluri a apelor ce provoaca inundatii difera de la un rau la altul si chiar de la un sector la altul de pe acelasi rau.

137

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Zona inundabila se limiteaza deobicei in albia majora a cursului de apa, exceptie facand campiile joase, cu caracter de lunca cum este cazul in Campia de vest in care terenurile inundate constituie zone largi, acoperind uneori intreaga suprafata dintre doua rauri. Din studiile intreprinse la nivelul anului 1960, rezulta ca suprafata inundabila din Romania era de 2610530 ha, reprezentand 10,95% din suprafata totala a tarii. In afara suprafetelor inundabile din revarsarea cursurilor de apa, numite uneori si ape externe, in acelasi an si potrivit aceleiasi surse, pe teritoriul Romaniei se mai aflau 561000 ha cu exces de umiditate provenita din apele interne. Pentru raurile Romaniei este caracteristica preponderenta viiturilor provenite din ploi. Cele provenite partial sau total din topirea zapezilor se constata deobicei in intervalul decembrie mai. Topirea zapezii se produce mai intai in Campia Tisei, Bazinul Transilvaniei si sudul tarii (februarie martie), apoi in zonele de dealuri si in Moldova (martie) si la sfarsit in regiunile montane (aprilie mai) si in zona alpina (mai iunie). In munti, datorita intarzierii aparitiei perioadei calde, topirea zapezilor se produce concomitent cu caderea unor ploi abundente, dand nastere la viituri mixte. In campie insa, topirea zapezii are loc in perioada in care sunt putine precipitatii lichide, din care cauza viiturile din zapezi apar aici deobicei separate de viiturile din ploi. Cele mai puternice viituri se formeaza pe teritoriul Romaniei ca urmare a unei compuneri speciale a factorilor scurgerii. Un rol mare revine intensitatii si duratei ploilor, marimii teritoriului afectat de ele, combinarii precipitatiilor sub forma de ploaie cu topirea zapezilor, precum si umezirii solului in perioada premergtatoare precipitatiilor generatoare de viituri. Toate aceste conditii nu se creaza simultan pe teritoriul tarii, din care cauza, regiunile afectate concomitent de viituri intense sunt mai mult sau mai putin limitate. Sunt de remarcat in acest sens viiturile din anii 1912, 1932, 1933, 1941, 1966, 1970, 1975, 1991, 1995-1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005. In conformitate cu prevederile art.761 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completairle ulterioare, pe fiecare district de bazin hidrografic se realizeaza o evalure preliminara a riscului la inundatii. Asigurarea evaluarii preliminare a riscului la inundatii si raportarea catre Comisia Europeana se realizeaza de catre Autoritatea Publica Centrala din domeniul apelor.

138

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Deoarece aceasta evaluare este in curs de desfasurare, in cele ce urmeaza se prezinta cu totul informativ, pe baza datelor disponibile, cateva aspecte privind inundabilitatea potentiala a teritoriului Romaniei. In prezent, pe teritoriul Romaniei, in pofida numeroaselor lucrari de protectie realizate, mai sunt inca expuse riscului la inundatii produse de revarsarea cursurilor de apa, o suprafata de 1,028 mil.ha (5,8% din suprafata totala a tarii). Aceasta suprafata este inundabila la debite ale cursurilor de apa avand probabilitatea de depasire de circa 1% si cuprinde atat suprafete agricole, pasuni, terenuri silvice cat si intravilanuri de localitati. Populatia expusa riscului la aceste inundatii este estimata la circa 929000 locuitori. Estimativ suprafetele inundabile pe bazine hidrografice precum si populatia si numarul localitatilor potential inundabile de pe teritoriul Romaniei la debitele cu probabilitatea de depasire de 1% sunt prezentate in tabelul 34 si in figura 12. Tabel 34 INUNDABILITATEA POTENTIALA A TERITORIULUI ROMANIEI (1%) Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Districtul de bazin hidrografic SOMES TISA CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES VEDEA BUZAU IALOMITA PRUT BARLAD SIRET DOBROGEA LITORAL TOTAL Suprafata inundabila (ha) 96500 98900 209500 146800 69800 66400 62500 61900 104750 105700 5700 1028450 928935 Populatia expusa riscului la inundatii (nr.loc.) 82990 58351 155030 86612 76082 58432 123750 65614 125700 90902 5472 903 Localitati afectate (nr.) 44 187 120 100 62 99 64 40 72 108 7

139

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In ceea ce priveste suprafata inundabila din revarsarea cursurilor de apa, la debite cu probabilitatea de depasire de 5%, aceasta este apreciata la 412150 ha repartizata pe districte de bazine hidrografice ca in tabelul 35.
Tabel 35

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Districtul de bazin hidrografic SOMES TISA CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES VEDEA BUZAU IALOMITA PRUT BARLAD SIRET DOBROGEA - LITORAL TOTAL RAURI INTERIOARE TOTAL ROMANIA

Suprafata inundabila la p = 5% (ha) 22500 20500 30900 30500 14500 13600 12900 12400 21400 21750 5700 202150 412150

12.5. Vulnerabilitatea si riscul la inundatii Vulnerabilitatea reprezinta susceptibilitatea obiectelor de a fi afectate de catre hazard. Ca urmare a efectelor destructive ale hazardului, vietile si sanatatea oamenilor sunt supuse unui risc direct. Sunt supuse riscului ca urmare a distrugerii cladirilor, recoltelor, septelului sau a echipamentelor, veniturilor populatiei si mijloacelor sale. Fiecare tip de hazard supune la risc o serie de elemente. Multe actiuni de diminuare a dezastrelor sunt orientate spre reducerea vulnerabilitatii. In vederea actiunii de reducere a vulnerabilitatii, cei ce se ocupa de planificarea dezvoltarii trebuie sa inteleaga care din receptorii de risc sunt cei mai expusi riscului datorita principalelor hazarduri identificate. Vulnerabilitatea poate fi caracterizata prin doua categorii de aspecte: tangibile si intangibile.
140

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Figura 12. Inundabilitatea potentiala a teritoriului Romaniei (1%)


(Sursa: Elisabeta Oprisan Teza de doctorat - 2007)
141

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Spre exemplificare, in cazul inundatiilor aspectele tangibile cuprind orice este situat in zona inundabila: oameni, constructii, recolta, mijloace de trai, masini, echipamente, infrastructuri, cladiri etc. Ca aspecte intangibile sunt considerate coeziunea sociala, structura comunitatii, coeziunea cultural artistica. Definirea riscului la inundatii Prin definitie, riscul asociat unui dezastru se poate exprima matematic ca fiind produsul dintre probabilitatea de producere a unui fenomen si consecintele acestuia. Masura consecintelor unui dezastru se exprima prin notiunea de vulnerabilitate. A evalua riscul la inundatii, adica a determina care sunt pagubele asteptate sa se produca ca urmare a inundatiilor este important atat pentru planificarea masurilor de diminuare a efectelor, cat si pentru a sti cum trebuie raspuns intr-o situatie de urgenta. Evaluarea riscului poate folosi totodata la evaluarea beneficiilor nete obtinute in urma programelor si proiectelor propuse pentru diminuarea efectelor inundatiilor. Evaluarea riscului nu este in general prea agreata, in special datorita cerintelor metodei de a exista date corespunzatoare. Din acest motiv, numeroase state au selectat anumite viituri tinta, cu o anumita perioada de revenire, acestea presupunand un anumit grad de vulnerabilitate pentru zona expusa. Exista insa si exceptii, cum ar fi spre exemplu metoda elaborata de US Army Corps of Engineers bazata pe analiza riscului si a incertitudinii. Analiza riscului la inundatii Evaluarea riscului este insa doar o etapa a procesului mult mai larg de management al riscului. Dupa ce s-a stabilit contextul unei anumite probleme specifice de inundatii ce trebuie abordata, riscul la inundatii trebuie identificat si analizat. Aceasta implica introducerea unor metode care constau de regula in analize hidrologice si hidraulice ale fenomenului de inundatii. Pe baza acestor analize si a unei evaluari a consecintelor inundatiilor produse de o viitura de o anumita magnitudine, riscul la inundatii poate fi evaluat si comparat cu riscul acceptabil la inundatii stabilit de comunitatea afectata pe baza unui set de criterii sau standarde. In acest mod s-au pus bazele deciziei privind actiunile viitoare necesare, precum si ale evaluarii masurilor posibile pentru reducerea efectelor inundatiilor. Adeseori, managementul riscului la inundatii este substituit prin sintagma de management al inundatiilor. Aceasta deriva din faptul ca baza acestei actiuni o

142

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

constituie studiile de inundabilitate. Un asemenea studiu de inundabilitate poate fi impartit in doua componente principale: analiza riscului la inundatii avand ca scop procurarea informatiilor cantitative privind natura si extensia problemei inundatiilor si include analize hidrologice si hidraulice dar si evaluari ale impactului inundatiilor; evaluarea riscului la inundatii activitate ce are ca scop sa determine implicatiile nivelurilor de risc existente asupra comunitatii si sa le evalueze comparativ cu criteriile de acceptabilitate. Elementele esentiale rezultate in urma elaborarii studiului de inundabilitate sunt constituite de hartile de risc cu nivelurile apei produse de inundatii, extensia inundatiilor, probabilitatile de producere a acestor niveluri, respectiv magnitudinea lor (inundatii majore, moderate sau minore), precum si tabele insumand gradul de risc asupra populatiei si bunurilor din zona inundabila acesta fiind apreciat calitativ spre exemplu ca fiind redus sau moderat spre mare. Evaluarea riscului la inundatii (efecte, acceptabilitate, urgenta, decizie de actiune) potential, gestionabilitate,

Evaluarea riscului la inundatii si comparatia cu cel acceptabil sta la baza deciziei privind necesitatea, tipul si amploarea masurilor de diminuare a riscului la inundatii. Evaluarea are la baza o serie de criterii tehnice, economice,legislative, de echitate, precum si aspecte de mediu si sociale. Ca principale criterii de evaluare sunt considerate: gravitatea ce exprima riscul inundatiilor in temeni de magnitudine si natura pierderilor potentiale (economice vis-a-vis de victime omenesti potentiale); gestionabilitatea respectiv capacitatea de a influenta magnitudinea si natura riscului la inundatii (spre exemplu riscul prezent fata de riscul viitor); acceptabilitatea exprimand capacitatea comunitatii de percepere si acceptare a riscului la inundatii (un risc concret fata de unul vag definit); urgenta perceprerea necesitatii de a actiona (daca riscul existent poate fi tratat gradual sau daca nu este gestionat, in viitor va fi mai grav);

143

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

rata de crestere a riscului, cu referire la faptul ca potentialul de risc va creste serios in timp si va crea probleme viitoare. Rezultatul concret al procesului de evaluare a riscului la inundatii se traduce prin: situatie clara privind riscurile acceptabile la inundatii in zona studiata si care sunt riscurile ce trebuie tratate; un set definit de viituri ce trebuie luate in calcul la proiectarea masurilor de diminuare a riscului la inundatii; deciderea asupra actiunilor viitoare. Se face mentiunea ca in anumite situatii este suficienta o evaluare preliminara a riscului la inundatii. Mai trebuie mentionat ca managementul riscului la inundatii nu-si propune eliminarea acestuia (dealtfel nici nu ar fi posibil) ci de a reduce acest risc pana la un nivel acceptabil in anumite circumstante prin intermediul unui ansamblu de masuri ce se cuprind in Planul de Management al Zonelor Inundabile (PMZI). Decizia privind riscul acceptabil la inundatii apartine in numeroase tari comunitatilor afectate, iar la noi este stabilit prin standarde. Riscul acceptabil la inundatii nu depinde numai de nivelul absolut al riscului, ci si de natura riscului de modul cum este el perceput. In evaluarea riscului la inundatii, pierderile potentiale de vieti omenesti trebuie abordate de specialisti separat,vietile umane fiind foarte dificil de exprimat in termeni monetari. In asemenea conditii, in orice evaluare a riscului trebuie identificata populatia supusa riscului si de estimat potentialele victime pentru un anumit eveniment particular de inundatii. Problema pierderilor de vieti omenesti potentiale se pune foarte serios in cazul distrugerii unor infrastructuri ingineresti precum barajele sau a lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor. Ierarhizarea la inundatii a teritoriului Variabile de vulnerabilitate (indicatori) In Romania au existat o serie de incercari de a realiza o ierarhizare a teritoriului din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundatii. Unii autori au propus o ierarhizare folosind drept criteriu marimea monetara a pagubelor fizice directe
144

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

produse de inundatii si in special criteriul privind ponderea acestor pagube pe entitati administrative (judete) din paguba totala la nivel national. Este evident ca o asemenea ierarhizare este cu totul subiectiva, cel putin daca se are in vedere inexistenta la noi a unei metodologii unitare de evaluare a pagubelor. Desi evidenta pagubelor produse de inundatii se tine pe judete, pentru a judeca vulnerabilitatea unui judet nu este suficienta numai marimea pagubei directe exprimata monetar. Aceasta rezulta chiar din definitia conceptului de vulnerabilitate. Mai mult, nu toate judetele au acelasi grad de dezvoltare economico sociala, ori se stie ca cele mai vulnerabile comunitati la dezastre sunt cele cu o economie slaba, iar cei mai vulnerabili membri ai oricarei comunitati sunt aceia care sunt marginalizati economic. Vulnerabilitatea depinde deasemenea de densitatea populatiei expuse, de capacitatea de avertizare preventiva, de educatie, de starea de sanatate etc. Din aceste considerente suntem de parere ca o ierarhizare credibila a teritoriului din punct de vedere al riscului / vulnerabilitatii la inundatii o constituie cea la nivel de bazin hidrografic pe baza unui set de indicatori de vulnerabilitate. In ierarhizarea teritoriului la inundatii nu pot fi exclusi si alti factori precum conditiile climatice, de relief, geologie, hidrografie, dar si natura si valoarea receptorilor de risc. Pentru a putea realiza o ierarhizare obiectiva a vulnerabilitatii la inundatii a teritoriului este necesara introducerea unor indicatori de vulnerabilitate. O multitudine de receptori de risc au avut de suferit de pe urma inundatiilor produse in intervalul de analiza - 1969 - 2008 (pierderi de vieti omenesti, locuinte distruse, suprafete de teren afectate, cai de comunicatii, obiective social economice etc.). Astfel, in acest interval din totalul de 3180 unitati administrativ teritoriale (UAT) existente pe teritoriul Romaniei numai 546 nu au cunoscut inundatii (figura 6) restul au cunoscut intre 1 si 17 inundatii distribuite pe unitati administrative astfel: intre 1 si 5 inundatii 2416 UAT; intre 6 si 10 inundatii 205 UAT; intre 11 si 17 inundatii 13 UAT.

145

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Figura 13. Numarul de inundatii pe unitati administrativ teritoriale produse in intervalul 1969 - 2008
146

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In scopul realizarii unei ierarhizari din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundatii a teritoriului Romaniei la nivel de bazin hidrografic, s-au utilizat doi dintre cei mai importanti receptori de risc: locuinte (distruse) si suprafete (inundate). In mod normal ar fi trebuit luate in considerare toate entitatile care au avut de suferit de pe urma inundatiilor. Experienta mondiala, dar si cea romaneasca arata insa ca in asezarile umane cele mai mari pagube produse de inundatii sunt cele aduse constructiilor si bunurilor din interiorul lor. Acestea reprezinta circa 70% din valoarea totala a pagubelor produse de inundatii. Pagubele aduse de inundatii celorlalti receptori de risc se pot exprima ca procente din pagubele produse de inundatii constructiilor. Aceste procente depind in special de caracteristicile inundatiilor exprimate prin ritmul lor de producere lent, rapid si evident de gradul de dotare al fiecarui bazin hidrografic. Pagubele produse de inundatii terenurilor agricole sunt foarte variabile, iar ponderea lor in pagubele totale reprezinta intre 3 si 12% din valoarea torala a pagubelor. In aceste conditii considerarea ca date de intrare intr-o viitoare ierarhizare globala a vulnerabilitatii la inundatii a bazinelor hidrografice doar a pagubelor aduse constructiilor si terenurilor agricole care acopera circa 73 82% din totalul pagubelor se considera ca reprezentative si satisfacatoare pentru o departajare a districtelor de bazine hidrografice. O sistematizare a datelor privind suprafata totala si suprafata agricola, numarul locuintelor distruse si a suprafetelor inundate in intervalul de calcul ales 1970 2008, pe bazine hidrografice se prezinta in tabelul 36. Tabel 36 SUPRAFATA TOTALA, AGRICOLA, SUPRAFETE INUNDATE SI NUMAR DE LOCUINTE DISTRUSE PE BAZINE HIDROGRAFICE Nr. crt. 1 2 3 Districtul de bazin hidrografic SOMES TISA CRISURI MURES Suprafata (ha) totala 2238000 1486000 2789000 agricola 1296477 1018277 1595440 Suprafata Numar inundata locuinte (ha) distruse 198909 586958 386224 24320 13945 62253

147

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. crt. 4 5 6 7 8 9 10 11

Districtul de bazin hidrografic BANAT JIU OLT ARGES VEDEA BUZAU IALOMITA PRUT - BARLAD SIRET

Suprafata (ha) totala 1903412 1611268 2654923 2364710 2747387 1832000 3040000 agricola 1222930 1044924 1604480 1591824 1733552 1143374 1598578

Suprafata Numar inundata locuinte (ha) distruse 317345 50191 56482 359399 210246 186647 293595 17486 9147 3221 30173 14331 10454 39753

DOBROGEA 1172400 986729 55035 6530 LITORAL TOTAL 23839100 14836585 2701031* 231613* *nu sunt cuprinse locuintele distruse (491) si suprafetele inundate de fluviul Dunarea (36807 ha) la viitura din anul 2006 Pentru a realiza o ierarhizare a teritoriului din punct de vedere al riscului la inundabilitate nu se pot utiliza variabilele de vulnerabilitate utilizate de PNUD in determinarea profilului de tara deoarece nu se dispune de aceste date la nivel de bazin hidrografic sau la nivel de unitate administrativa judetul. Din acest motiv s-au utilizat numai datele disponibile: suprafata bazinelor hidrografice, suprafetele inundate si numarul locuintelor distruse. Nu s-a putut stabili nici populatia care a fost expusa fenomenelor de inundatii din acest interval deoarece aceasta nu a fost inventariata, sau daca a fost ea nu mai este cunoscuta. In literatura mondiala, exista referiri la faptul ca in urma inundatiilor, la o pierdere de viata omeneasca sunt afectate de inundatii alti 100 300 de locuitori. Este insa dificil de precizat daca si in cazul Romaniei putem utiliza aceste cifre, mai ales ca intervalul 1969 1991, pierderile de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu sunt cunoscute. Pe baza acestor date s-au definit ca indicatori de vulnerabilitate urmatorii indicatori: is ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala/agricola a bazinului hidrografic;
148

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

il ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafata inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la 1000 ha inundate; iv ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual de evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarul total de evenimente produse la nivelul tarii; ir timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de apa ale bazinului hidrografic. Desi aparent, indivatorii iv si ir caracterizeaza hazardul, ei pot exprima insa si vulnerabilitatea deoarece mai multe viituri succesive maresc sensibilitatea receptorilor de risc, iar timpii de revenire mai mari semnifica magnitudini mai mari si deci consecinte mai mari. 12.6. Rezultatul calculelor indicatorilor Indicatori privind suprafata inundata Acesti indicatori exprima extensia inundatiilor si sunt: ist ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala a bazinului hidrografic; isa - ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata agricola a bazinului hidrografic. Acest indicator a aparut ca necesar datorita marii variabilitati a ponderii suprafetelor agricole (ce includ si suprafetele construite) in suprafetele totale ale bazinelor hidrografice, cuprinse intre 52% si 84%. Pe bazine hidrografice, suprafetele medii multianuale inundate si ponderea lor din suprafata totala si agricola a bazinelor hidrografice sunt prezentate in tabelul 37. Tabel 37 Districtul de bazin hidrografic SOMES TISA CRISURI Suprafata medie anuala inundata (ha/an) 5525,25 16304,38 ist suprafata medie anuala inundata / suprafata bh (%) 0,247 1,097 isa suprafata medie anuala inundata / suprafata agricola a bh (%) 0,426 1,601

Nr. crt. 1 2

149

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. crt. 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Districtul de bazin hidrografic MURES BANAT JIU OLT ARGES VEDEA BUZAU IALOMITA PRUT BARLAD SIRET

Suprafata medie anuala inundata (ha/an) 10728,44 8815,14 1394,19 1568,94 9983,31 5840,17 5185,19 8155,42 1528,75 75028,64

ist suprafata medie anuala inundata / suprafata bh (%) 0,385 0,463 0,087 0,059 0,422 0,213 0,283 0,268 0,130 0,315

isa suprafata medie anuala inundata / suprafata agricola a bh (%) 0,672 0,721 0,133 0,078 0,627 0,337 0,453 0,510 0,155 0,506

DOBROGEA LITORAL TOTAL VALORI MEDII

La nivelul tarii suprafata medie multianuala inundata in intervalul de calcul (1970 2006) a fost de 75028,64 ha/an. La nivelul tarii, indicele mediu al ponderii suprafetelor medii multianuale inundate fata de suprafata totala a bazinelor hidrografice rezulta de 0.315% iar fata de suprafata agricola de 0,506%. Indicatorul privind ponderea locuintelor distruse si avariate Acest indicator il exprima densitatea constructiilor din zonele inundate si indirect populatia afectata de inundatii. Pentru calculul acestui indicator s-a determinat numarul mediu anual de locuinte distruse si avariate pe fiecare bazin sau spatiu hidrografic si apoi s-a determinat raportul dintre numarul mediu anual de locuinte distruse si suprafata inundata exprimata in mii hectare. La nivelul Romaniei, numarul mediu multianual al locuintelor distruse rezulta 6433,69 locuinte/an.

150

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

La nivel de tara, indicatorul privind ponderea numarului mediu multianual de locuinte distruse raportat la suprafata medie multianuala inundata a bazinelor hidrografice exprimata in numar de locuinte distruse la 1000 ha, rezulta de 85.75 locuinte/1000 ha inundate. Date hidrologice asociate viiturilor care au produs inundatii in intervalul 1970 2006 De cele mai multe ori, datele privind efectele inundatiilor nu au fost insotite si de datele hidrologice ce au caracterizat viiturile care au produs inundatiile. In consecinta a fost nevoie sa se reconstituie aceste date si sa se coreleze cu pagubele fizice produse. Una din datele semnificative o constituie numarul viiturilor produse in intervalul considerat pe principalele cursuri de apa din bazinul hidrografic considerat si care au depasit cotele de inundatii. Indicatorul privind ponderea viiturilor anuale produse in spatiile si bazinele hidrografice din numarul total de evenimente produse in intervalul studiat Acest indicator iv, exprima numarul mediu multianual de evenimente (viituri) ce s-a produs pe fiecare bazin hidrografic in intervalul analizat. El reflecta faptul ca mai multe evenimente desi cu magnitudini mai mici pot produce cumulat pagube mai mari. In plus, mai multe evenimente la care este supus un receptor de risc maresc sensibilitatea acestuia la fenomen, deci il fac mai vulnerabil. Tabel 38 Nr. Districtul de bazin hidrografic crt. 1 SOMES TISA 2 3 4 5 6 7 8 9 CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES VEDEA BUZAU IALOMITA PRUT BARLAD Numar viituri 76 43 68 23 15 44 14 16 12 Numar mediu de evenimente pe an 2,11 1,19 1,89 0,64 0,42 1,22 0,39 0,45 0,33
151

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Nr. Districtul de bazin hidrografic crt. 10 SIRET 11 DOBROGEA - LITORAL TOTAL

Numar viituri 22 7 340

Numar mediu de evenimente pe an 0,61 0,19 9,45

Dupa cum se poate constata din tabelul 38 numarul mediu multianual de evenimente produse la nivelul tarii este de 9,45 evenimente/an, respectiv in medie pe fiecare bazin hidrografic 0,86 evenimente/an.bazin. Indicatorul privind timpul de revenire al viiturilor Indicatorul ir exprima magnitudinea inundatiilor produse intr-un bazin hidrografic consecintele acestora fiind direct legate de magnitudine. Cu cat inundatiile au un timp de revenire mai mare, ele sunt cauzate de viituri cu debite mult mai mari. Ori debitele mari semnifica adancimi de apa mari si deci pagube in consecinta. Pentru definirea acestui indicator s-a luat in considerare timpul de revenire ponderat al debitelor maxime inregistrate in intervalul de calcul 1970 2006 pe principalul / principalele cursuri de apa din bazinul hidrografic considerat. Din punct de vedere al acestui indicator, bazinul hidrografic Siret prezinta anumite particularitati, care necesita a fi comentate. De regula debitele maxime inregistrate pe cursul principal al bazinului, Siretul, sunt generate de viiturile ce apar pe afluentii sai mari. Spre exemplu, viitura de pe raul Siret din anul 1970 a fost in principal generata de aportul raului Bistrita. Viiturile maxime de pe raul Siret la statia hidrometrica Lungoci din anii 1991 de 3270 m3/s (timp de revenire 25 de ani) si din anul 2005 de 4650 m3/s s-au produs in special datorita afluentului sau Trotus. Trebuie facuta o remarca in ceea ce priveste aceste doua valori maxime. Valoarea debitului maxim din anul 1991 a fost mai mare si ca urmare a ruperii barajului Belci, dupa cum valoareadin anul 2005 a fost influentata de deversarile din acumularile de pe raul Siret si ruperea unor diguri. Trebuie deasemenea precizat ca in cadrul bazinului hidrografic Siret, raul Trotus constituie un caz special: acest rau, are un afluent, Tazlaul, care prezinta cel mai mare debit maxim specific inregistrat la nivelul Romaniei, de 1600 l/s.km2;

152

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

pe acest rau, in ultimii 40 de ani s-au inregistrat nu mai putin de 5 valori ale debitelor maxime ce au depasit 1500 m3/s ceea ce corespunde unei probabilitati teoretice de circa 10%; debitul istoric maxim pe raul Trotus este cel inregistrat in anul 2005 si a fost de 2850 m3/s, ceea ce conduce la un timp de revenire de odata la 70 75 de ani; valoarea medie a debitelor maxime cu probabilitatea teoretica de depasire mai mica de 10% corespunde unui timp de revenire de odata la 20 30 de ani.

La analiza pe ansamblul bazinului hidrografic Siret, a rezultat ca timpul de revenire al debitelor maxime se situeaza in acest bazin in intervalul de odata la 29 33 de ani. Sintetic timpii de revenire ai debitelor maxime pe districte de bazine hidrografice sunt prezentati in tabelul 39. Tabel 39 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Districtul de bazin hidrografic SOMES TISA CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES VEDEA BUZAU IALOMITA PRUT BARLAD SIRET DOBROGEA - LITORAL Timpul de revenire (ani) 83-125 36-100 59-100 45-100 43-67 38-83 67-77 48-56 33-83 29-33 -

153

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

12.7. Scara de vulnerabilitate Deoarece fiecare indicator exprima un criteriu de vulnerabilitate, pentru a realiza o ierarhizare a bazinelor hidrografice este necesara agregarea acestor indicatori astfel incat sa se poata ajunge la definirea unei scari care sa caracterizeze gradul de severitate al inundatiilor. In acest scop, fiecare bazin hidrografic a fost ordonat dupa valorile crescatoare ale fiecarui indicator primind un numar de puncte de la 1 la 11, corespunzator locului ocupat in ordonarea realizata. Prin adunarea punctelor corespunzatoare locului ocupat de fiecare bazin hidrografic in cadrul fiecarui indicator s-au obtinut pentru fiecare bazin hidrografic un numar total de puncte. Numarul minim de puncte a fost de 15 si corespunde bazinului hidrografic Dobrogea Litoral, iar cel maxim a fost de 46 de puncte si corespunde bazinului hidrografic Mures (tabel 40). In aceste conditii s-a trecut la introducerea unei scari de vulnerabilitate la inundatii alcatuita din cinci clase. Clasa V a revenit implicit bazinului hidrografic Dobrogea Litoral. Intervalul dintre 15 puncte si 46 de puncte a fost alocat celorlalte 4 clase de severitate (IV, III, II, I) astfel: clasa IV intre 16 si 25 de puncte; clasa III intre 26 si 35 de puncte; clasa II intre 36 si 45 de puncte; clasa I peste 45 de puncte.

Rezultatul agregarii si ordonarii in clase de vulnerabilitate a bazinelor/ spatiilor hidrografice este: clasa V 15 puncte b.h. Dobrogea Litoral; clasa IV 16 25 de puncte: b.h. Olt (20 puncte), b.h. Prut Barlad (21 puncte) si b.h. Jiu (25 puncte); clasa III 26 35 de puncte: b.h. Buzau Ialomita (26 puncte), b.h. Siret (30 puncte), s.h. Crisuri (35 puncte); clasa II 36 45 de puncte: b.h. Banat (36 puncte), b.h. Arges Vedea (36 puncte), b.h. Somes Tisa (40 puncte); clasa I peste 45 de puncte: b.h. Mures (46 puncte).

Din punct de vedere al valorilor indicatorilor de vulnerabilitate cele 5 clase sunt caracterizate astfel:
154

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

clasa V vulnerabilitate foarte redusa suprafata medie anuala inundata reprezinta intre 0,13 si 0,16% din suprafata totala, respectiv agricola a bazinului hidrografic; numarul anual de evenimente este redus dar ele sunt de intensitate mare; clasa IV vulnerabilitate minora suprafata media anuala inundata este cuprinsa intre 0,06 si 0,29% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv intre 0,1 si 0,45% din suprafata agricola a spatiului hidrografic; numarul mediu anual al locuintelor distruse si avariate la1000 de hectare inundate este cuprins intre 50 si 185 locuinte; numarul mediu anual al evenimentelor ce provoaca inundatii este cuprins intre 0,33 si 1,22 evenimente/an; clasa III vulnerabilitate moderata suprafetele medii anuale inundate reprezinta intre 0,21 si 1,1% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv intre 0,33 si 1,60% din suprafata arabila; numarul mediu anual al locuintelor distruse ca urmare a inundatiilor se situeaza intre 23 si 136 locuinte distruse la 1000 hectare inundate; numarul mediu anual al evenimentelor care provoaca inundatii se situeaza intre 0,45 si 1,19; clasa II vulnerabilitate majora suprafata medie multianuala inundata este cuprinsa intre 0,24 si 0,49% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv intre 0,42 si 0,72% din suprafata agricola;numarul mediu multianual al locuintelor distruse de inundatii este cuprins intre 55 si 122 locuinte distruse la 1000 hectare inundate; numarul mediu multianual al evenimentelor majore care produc inundatii este cuprins intre 0,39 si 2,11; clasa I vulnerabilitate extrema suprafata medie multianuala inundata reprezinta 0,38% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv 0,67% din suprafata agricola; numarul mediu multianual al locuintelor distruse de inundatii este de 161 locuinte distruse la 1000 hectare inundate; numarul mediu multianual al evenimentelor care provoaca inundatii depaseste 1,8 evenimente pe an.

155

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 40 IERARHIZAREA LA INUNDATII A BAZINELOR HIDROGRAFICE


DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC ARGES - VEDEA BANAT BUZAU - IALOMITA CRISURI DOBROGEA LITORAL JIU MURES OLT PRUT BARLAD SIRET SOMES - TISA INDICATORI DE VULNERABILITATE ist 0,422 0,483 0,213 1,097 0,130 0,087 0,384 0,059 0,283 0,268 0,247 punctaj 9 10 4 11 3 2 8 1 7 6 5 isa 0,627 0,721 0,337 1,601 0,155 0,133 0,672 0,098 0,453 0,510 0,426 punctaj 8 10 4 11 3 2 9 1 6 7 5 il 83,90 55,00 68,00 23,75 118,60 182,00 161,00 57,00 56,00 135,40 122,00 punctaj 6 2 5 1 7 11 10 4 3 9 8 iv 0,390 0,640 0,450 1,190 0,190 0,420 1,890 1,220 0,330 0,610 2,110 punctaj 3 7 5 8 1 4 10 9 2 6 11 ir 67-77 45-100 48-56 36-100 43-47 59-100 38-83 33-83 29-33 83-125 punctaj 10 7 8 4 1 6 9 5 3 2 11 PUCTAJ TOTAL 36 36 26 35 15 25 46 20 21 30 40 CLASA DE VULNERABILITATE II II III III V IV I IV IV III II

LEGENDA Clasa V Clasa IV Clasa III Clasa II Clasa I ist= suprafata medie anuala inundata / suprafata totala a bazinului hidrografic (%) isa= suprafata medie anuala inundata / suprafata agricola a bazinului hidrografic (%) il = numarul mediu anual al locuintelor distruse la 1000 ha inundate iv = numarul mediu anual al viiturilor care au produs inundatii ir = timpul maxim de revenire al debitelor maxime care au produs inundatii

156

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Figura 14. Vulnerabilitatea la inundatii a teritoriului Romaniei


(Sursa: Elisabeta Oprisan Teza de doctorat - 2007)

157

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

12.8. Actiuni, masuri structurale si nestructurale, solutii si lucrari fezabile pentru asigurarea capacitatilor de curgere ale albiilor raurilor, protectia populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor si punerea in siguranta a lucrarilor Acest capitol prezinta sintetic la nivelul tarii, principalele propuneri privind amenajarea unor sectoare ale cursurilor de apa privind cresterea capacitatii de transport a albiilor minore, consolidari de maluri, indiguiri pe sectoarele potential inundabile, acumulari nepermanente, punerea in siguranta a unor lucrari existente etc, inundatiile produse in ultimii ani evidentiind necesitatea realizarii unor combinatii de tipuri de lucrari. Aceste proiecte sunt propuse in concordanta cu obiectivele si tintele Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung, de prevenire si reducere a consecintelor inundatiilor asupra activitatilor socio economice, a vietii si sanatatii oamenilor si a mediului. In detaliu, pe fiecare bazin hidrografic, aceste lucrari sunt pezentate cu toti parametrii lor de performanta vizati in Planul de Amenajare a fiecarui bazin hidrografic. In prezentul capitol, principalele actiuni, masuri si lucrari propuse se prezinta grupate pe bazine hidrografice si pe sapte tipuri de proiecte (lucrari): lucrari pentru cresterea capacitatii de curgere a albiilor minore; indiguiri; aparari si consolidari de maluri; regularizari de albii; acumulari nepermanente; poldere, incinte inundabile etc.; punerea in siguranta / reabilitarea lucrarilor existente; alte lucrari (praguri de fund, podete, subtraversari etc.).

Situatia centralizata la nivelul tarii, pe districte de bazine hidrografice privind numarul de lucrari propuse si parametrii lor de performanta este prezentata in tabelul 41.

158

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Tabel 41 TIPURILE DE LUCRARI PROPUSE SI PRINCIPALII LOR PARAMETRI DE PERFORMANTA


1 - Lucrari pentru cresterea capacitatii de curgere a albiilor minore Nr. Somes - Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges -Vedea Buzau lalomita Siret Prut Barlad Dobrogea Litoral TOTAL LEGENDA: 32 39 19 21 30 33 31 15 85 12 1 Ltotala (km) 326,53 247,46 85,57 146,72 160,62 210,87 240,373 82,25 507,5 1199,14 3,25 2 - Indiguiri 3- Aparari si consolidari de maluri Nr. 70 63 64 26 64 53 65 45 89 17 26 Ltotala (km) 308,44 207,88 154,365 112,04 214,54 190,71 161,211 105,167 312,75 42,88 160 4Regularizari de albii Nr. 111 26 43 16 38 41 29 18 32 18 12 L (km) 1240,27 158,53 239,46 313,79 235,47 333,5 118 146,18 126 224,5 58 5 - Acumulari nepermanente (noi) Nr. 29 17 2 1 1 1 2 15 17 Vol. 3 (mil m ) 120,91 273,0 15,9 4,5 1,0 10,0 1,0 240,0 92,85 120,91 6 - Punerea in siguranta/reabilitarea de lucrari existente Nr. 2/2/4/2/3/41/4/1/21/3 Vol/L 3 (mil.m )/ km 5/3,3/3,3/63,58/26,1/7,3/11,5/20 7 Alte lucrari Nr. 57 56 48 88 38 98 37 30 47 11 -

Dsitrictul de bazin hidrografic

Nr. 9 7 19 7 9 19 26 15 32 14 11

Ltotala (km) 49,09 36,41 74,53 113,12 25,44 126,27 79,609 116,05 224,5 325,03 76

318 3210,287 168 1246,049 582 1969,983 384 3193,7 70 519,16 80/3 120,08/20 510 1 Lucrari pentru cresterea capacitatii de curgere a albiilor minore ( taieri de cot, reprofilare albie , calibrare albie, recalibrare albie); 2 - Indiguiri; 3 - Aparari si consolidari de maluri ( aparari de mal, zid de sprijin, consolidari dde mai, gabioane); 4 - Regularizari de albii ( regularizari de albie, traverse, epiuri, ); 5 - Acumulari nepermanente (lucrari noi); 6 Punerea in siguranta / reabilitarea de lucrari existente; 7 Alte lucrari ( praguri de fund, podete, subtraversari, canal drenaj, rigol beton, noduri hidrotehnice).

159

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 13
IDENTIFICAREA CERINTELOR DE MEDIU ASUPRA RESURSELOR DE APA
Abordarile moderne ale problemei apei sunt orientate cu precadere asupra resurselor disponibile necesare utilizarii fara restrictii de catre umanitate, dar si cu considerarea explicita a necesarului ecosistemelor acvatice. In vederea unei utilizari durabile a resurselor de apa, evaluarea acestor resurse trebuie sa determine limita pana la care regimul hidrologic al raurilor poate fi alterat fata de conditiile naturale, cu pastrarea in acelasi timp a integritatii sau la un nivel acceptabil de degradare a ecosistemelor. Larga recunoastere a acestor cerinte au condus la introducerea conceptului de curgere ecologica sau de cerinte de apa pentru mediu. Cerintele de mediu asupra resurselor de apa sunt definite ca fiind acea cantitate si calitate de apa necesara unui ecosistem acvatic in vederea protectiei si mentinerii structurii lui, a speciilor dependente. Daca ecosistemele sunt cele care au rol crucial in sustinerea vietii, a bunurilor si serviciilor legate de apa de care umanitatea depinde, atunci o anumita cantitate de apa trebuie rezervata si lor. Ecosistemele de apa dulce, ca si cele asociate zonelor costiere, au nevoie de mentinerea unui regim hidrologic care sa sustina atat viata comunitatilor lor de plante si animale, cat si procesele ecologice. Regimul hidrologic constituie factorul modelator dominant al acestor ecosisteme pentru un interval de timp dat. Unele rauri au in mod natural un regim hidrologic constant cu un maxim sezonier cand se produc si inundatii. In schimb, raurile cu curgere intermitenta situate in regiunile aride, n-au un regim hidrologic constant. Speciile native sunt adaptate acestui regim si supravietuiesc. Determinarea cerintelor de apa pentru un ecosistem implica identificarea acelor aspecte ale regimului hidrologic natural care sunt cele mai importante pentru sustinerea trasaturilor si a proceselor cheie ale ecosistemului si precizarea cantitatii minime de apa necesare pentru sustinerea lui.

160

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

Cresterea demografica, industrializarea si extinderea agriculturii irigate au condus la cresterea cerintelor de bunuri si servicii legate de apa si cresterea presiunii asupra ecosistemelor de apa dulce. Aceste fenomene fac ca lipsa apei sa fie problema prioritara a celor mai multor tari. Ideal ar fi, ca numai cantitatea de apa in exces, cea care depaseste necesarul ecosistemului pentru mentinerea proceselor sale ecologice si a speciilor dependente sa fie folosita in scop menajer, industrial sau agricol. In realitate, aceste situatii sunt foarte rare. De regula, cerintele de apa neceare unui ecosistem, constituie cazuri specifice fiecarui curs de apa. In aceste conditii, prezentul studiu se va limita doar la prezentarea unor principii care trebuie avute in vedere la determinare cerintei de apa a unui ecosistem si luate in considerare la intocmirea tuturor programelor, planurilor si proiectelor viitoare. Principiul 1 Recunoasterea faptului ca regularizarea debitelor si utilizarea apei da catre folosintele consumatoare de apa au un impact potential asupra valorilor ecologice Prevederea de apa necesara mediului ar trebui legal recunoscuta In sistemele raurilor in care exista utilizatori de apa, prevederea de apa necesara ecosistemelor trebuie sa fie pe cat de mult posibil in stare sa satisfaca regimul hidrologic necesar sustinerii valorilor ecologice ale ecosistemelor acvatice, simultan cu recunoasterea drepturilor celorlalte folosinte de apa existente. Atunci cand cerintele de apa pentru mediu nu pot fi satisfacute datorita folosintelor existente, trebuie intreprinse masuri si actiuni, inclusiv de realocare, care sa acopere cerintele de mediu. Alocarea viitoare a resurselor de apa pentru orice folosinta trebuie realizata numai avand in vedere sustinerea proceselor ecologice naturale si a biodiversitati. Cuantificarea tuturor aspectelor privind gestionarea apei

Principiul 2

Principiul 3

Principiul 4

Principiul 5

Principiul 6

161

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

prevazute pentru nevoile mediului trebuie sa fie transparenta si clar definita. Principiul 7 Apa necesara mediului trebuie sa fie rezultatul unei monitorizari si a unei mai bune intelegeri a cerintelor de apa pentru mediu. Toate folosintele de apa trebuie gestionate intr-o asemenea maniera care sa recunoasca valorile ecologice Gestionarea adecvata a cerintelor de apa si a strategiilor ce vizeaza pretul apei trebuie astfel folosite incat sa serveasca sustinerii valorilor ecologice ale resurselor de apa. Cercetarile strategice si aplicate destinate imbunatatirii intelegerii cerintelor de apa ale mediului sunt esentiale. Toti cei interesati in probleme de mediu, sociale si economice trebuie sa fie implicati in planificarea alocarii si a deciziilor ce privesc prevederea apei necesare mediului. Aceasta semnifica informarea populatiei si consultarea ei intr-o maniera adecvata inainte de adoptarea deciziilor.

Principiul 8

Principiul 9

Principiul 10

Principiul 11

162

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 14
IDENTIFICAREA EVENTUALELOR CONSTRANGERI, CONFLICTE DE INTERESE INTRE FOLOSINTELE DE APA SI A SOLUTIILOR DE REZOLVARE
Este cunoscut faptul ca unele folosinte de apa au interese contradictorii. Astfel, folosinta hidroenergetica are o cerinta mai mare de apa in sezonul rece, in timp ce spre exemplu irigatiile solicita o cerinta mai mare de apa in sezonul cald, inclusiv primavara si toamna. In conditiile hidrologice normale, cerintele de apa ale folosintelor sunt satisfacute inca din faza de proiect. In vederea satisfacerii cerintelor de apa ale folosintelor, Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare prevede: toti detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca regulamente de exploatare si sa respecte prevederile acestora; regulamentele de exploatare se elaboreaza in baza regulilor stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apei. Aceste regulamente trebuie diseminate primariilor si cetatenilor interesati; coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de detinator, se asigura de Administratia Nationala Apele Romane; persoanele juridice care au in administrare sau in exploatare lucrari hidrotehnice sunt obligate sa utilizeze prizele, barajele si lacurile de acumulare conform graficelor dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare si corelat cu producerea de energie, sa asigure debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii, populatiei si a debitului necesar protectiei ecosistemului acvatic.

Constrangerile apar in special in perioadele secetoase, cand sursa nu mai este capabila sa furnizeze apa necesara folosintelor.

163

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In aceste conditii, apare adesea necesitatea exploatarii cu restrictii a disponibilului la sursa. In general in stabilirea restrictiilor se au in vedere o serie de criterii si principii printre care: apa pentru populatie are prioritatea maxima; in cazul restrictionarii in utilizarea apei pentru populatie, Legea Apelor prevede realizarea unei serii de proceduri privind informarea si consultarea populatiei; ordinea de importanta a folosintelor, prioritatea in livrarea apei decurgand si din gradele de asigurare de calcul luate in considerare pentru folosintele respective; pe de alta parte, nu toate folosintele de apa au aceeasi importanta. Aceasta importanta decurge si din gradul de asigurare al debitului la sursa, de marimea pagubelor produse prin stagnarea productiei sau deteriorarea instalatiei respective etc; folosintele care dispun de o singura sursa de alimentare, au prioritate fata de cele cu mai multe surse de aprovizionare.

164

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 15
INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA GESTIONARII RESURSELOR DE APA
In prezent, din ce in ce mai multi oameni percep o serie de fenomene care arata ca ceva deosebit se intampla cu clima, resursele de apa si mediul inconjurator. Apar modificari sesizabile cu caracter local si chiar regional si acestea sunt de natura foarte diferita. Iata de ce comunitatea stiintifica internationala este profund interesata in perceptia si predictia acestor fenomene cu care se confrunta umanitatea. Pana in prezent, numeroase studii si cercetari arata ca tendinta generala a resurselor de apa atat din punctul de vedere cantitativ cat si calitativ nu este deloc optimista. In anul 1987 Organizatia Meteorologica Mondiala a lansat in cadrul programului Water Climate Project - (WCP-WATER) un proiect international destinat cercetarii tendintei de variatie a principalelor elemente meteorologice si hidrologice. Pe baza unui ghid meteorologic (WHO 1987) au fost intreprinse cercetari statistice ale seriilor lungi de date hidrologice. Rezultatul acestor cercetari a fost materializat intr-o lucrare de sinteza (Lammel si altii, 1990) din care rezulta ca exista o tendinta de variatie care poate fi explicata prin influenta modificarilor climatice deja sesizabile. Biswas (1991) arata ca, in mod asemanator situatiei mondiale de acum 30-35 de ani legate de potentialul petrolier, ziua in care apa ar putea fi considerata o resursa ieftina si usor accesibila este din ce in ce mai departe. Pe de-o parte, populatia lumii creste continuu si aproape imprevizibil, iar pe de alta parte cantitatea de apa dulce este limitata in multe regiuni ale globului si contaminarea ei datorata activitatii umane este in crestere ingrijoratoare. Astfel, raportul dintre resursele de apa si necesitati este in permanenta scadere. Prin Protocolul de la Kyoto pentru Conventia Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbarile Climatice, semnat in decembrie 1997, Romania, ca semnatara a Anexei 1 s-a angajat ca alaturi de celelalte tari sa participe la evaluarea emisiilor in atmosfera si la evaluarea vulnerabilitatii ecosistemelor naturale si
165

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

antropice la schimbarile climatice si de asemenea, sa ia toate masurile pentru limitarea emisiilor si sa promoveze masuri de adaptare la impactul schimbarilor climatice viitoare, precum si masuri de asigurare a cercetarilor stiintifice in domeniu, de educatie si avertizare a populatiei. IPCC (Intergovernmental Panel for Climate Change) este forumul international care are in preocupari organizarea cercetarilor in domeniul respectiv si aplicarea rezultatelor acestora. Primele concluzii ale acestor cercetari in domeniul resurselor de apa au aratat ca: schimbarile climatice conduc la cresterea globala a cantitatii de precipitatii, (crescand in anumite zone si scazand in altele) si in consecinta la modificarea ciclului hidrologic si respectiv a regimului hidrologic al raurilor, care este afectat si de alte activitati umane cum sunt: taierea padurilor, urbanizarea, utilizarea excesiva a resurselor de apa, etc. In mare parte aceste concluzii la nivel international sunt percepute si in Romania. Unul din cele mai semnificative fenomene care pot fi puse pe seama dinamicii actuale a climei este intensificarea perioadelor si intensitatii inundatiilor in ultimii ani, precum si cresterea frecventei inundatiilor in sezonul rece. Perioada actuala se caracterizeaza prin cresterea impactului activitatilor umane asupra mediului hidric. Evaluarea globala a influentei diferitelor actiuni intreprinse de catre om asupra mediului inconjurator constituie o problema de complexitate deosebita, avand in vedere atat multitudinea si diversitatea activitatilor omenesti, cat si a numarului mare de factori de mediu care pot fi influentati si care, la randul lor, se pot influenta reciproc, provocand perturbatii ale echilibrului ecologic si degradari ale mediului inconjurator, uneori ireversibile. Asadar influenta umana se manifesta fie direct asupra mediului hidric, datorita numeroaselor constructii pe cursurile de apa sau care au legatura cu apele, fie indirect prin intermediul mediului aerian, respectiv prin modificarea climei. Estimarea cantitativa a efectelor hidrologice datorita modificarilor climatice este esentiala pentru a intelege si rezolva probleme ale resurselor de apa asociate cu: alimentarile cu apa pentru populatie si industrie; producerea de energie electrica; agricultura; transporturile; probleme legate de protectia si conservarea mediului inconjurator. In perioada actuala principalele cauze ale modificarilor climatice sunt atat cresterea rapida a concentratiei de bioxid de carbon din atmosfera cat si cresterea concentratiei altor gaze ca de exemplu: oxizi de azot, metan, ozon,

166

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

clorofluorocarbonati, etc. De asemenea, se precizeaza faptul ca si alti factori influenteaza clima, cum ar fi: dezvoltarea productiei de energie, aerosolul, irigatiile, invelisul vegetal, urbanizarea. O cauza foarte importanta a modificarilor de ordin climatic o reprezinta efectul de sera, care a condus la cresterea temperaturii medii a aerului in ultimii 100 de ani cu 0,5 C (Jones si altii, 1986), din care 0,35 C in ultimii 15 ani. Modificari notabile s-au produs si in campul precipitatiilor. Astfel, Bradley si altii (1987) pun in evidenta o tendinta de crestere a precipitatiilor pentru latitudinile de 35-70 N, incepand cu anul 1920, o tendinta de scadere a lor pentru latitudinile de 5-35 N si o anumita stationaritate a lor pentru latitudinile de 0-5 N. In viitor aceste modificari climatice se vor accelera datorita, in special datorita cresterii cantitatii de bioxid de carbon din atmosfera. Pentru a estima modificarile climatice in ipoteza dublarii cantitatii de bioxid de carbon din atmosfera in urmatorii 40-60 ani, au fost utilizate modele generale de circulatie a atmosferei (Washington si Meehl, 1983; Budyko, 1989; Bach, 1989). Analizand rezultatele acestor modele rezulta (Houghton, 1990) ca modificari notabile se vor produce in partea centrala si de sud a Europei, zona in care se situeaza si Romania: temperatura va creste cu aproximativ 2 C iarna si va varia de la 2 la 3 C vara iar precipitatiile vor creste iarna si vor scade vara cu aproximativ 5-15%. In aceste conditii, ale dublarii cantitatii bioxidului de carbon, modelele de circulatie a atmosferei pun in evidenta deci, nu numai modificari ale valorilor anuale si multianuale ale temperaturii si precipitatiilor, ci si deplasari ale variatiei acestor parametri in timpul anului. Aceste modificari si variatii climatice vor induce efecte corespunzatoare in volumul si regimul scurgerii apei raurilor. Conform celui de-al patrulea raport de evaluare al IPCC (Intergovernamental Panel on Climate Change), editat in luna februarie 2007 la Paris, cateva concluzii privind modificarile observate ale diferitilor parametrii climatici (temperatura, precipitatii) cauzate de cresterea concentratiei de bioxid de carbon si efectul acestor modificari asupra mediului ar fi urmatoarele: variatia concentratiei de bioxid de carbon din atmosfera pe ultimii 10.000 de ani a pus in evidenta tendinta puternic ascendenta dupa anul 1950 a acestei concentratii (studiile au fost facute pe baza datelor de observatie a ghetarilor si a datelor moderne);

167

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

modificari de temperatura. Tendinta liniara din perioada 1906 - 2005 care este de 0,74 C (0,56 0,92 C) este mai mare decat cea calculata pana in anul 2000 care este de doar 0,6 C. Tendinta liniara pe ultimii 50 de ani este de 0,13 C pe decada, de doua ori mai mare decat in ultimii 100 de ani; incalzirea in zonele urbane este reala, dar are doar efect local si o influenta mica la scara globala; impactul se resimte asupra nivelului oceanului planetar si in acoperirea cu strat de zapada in emisfera nordica; cresterea temperaturii apelor oceanului planetar pana la adancimi de 3000 m; precipitatiile cresc in anumite zone ale globului si descresc in altele intre 5 - 50%; ceea ce este evident este intensificarea fenomenelor extreme, inundatii si secete; topirea accelerata a ghetarilor in timpul verii si o crestere cu 10 - 20 cm a nivelului marii in secolul al XX-lea. In Romania au fost efectuate, de asemenea, cercetari privind analiza tendintei de variatie temporala a seriilor meteorologice si hidrologice care pun in evidenta unele tendinte ce ar putea reflecta efectul schimbarilor climatice. Tendintele observate ale parametrilor climatici din datele inregistrate in ultimele decade in Romania sunt urmatoarele: cresterea frecventei zilelor tropicale; descresterea numarului de zile de iarna; cresterea semnificativa la nivelul tarii a temperaturii minime medii in timpul verii; cresterea temperaturii maxime medii in timpul verii si iernii (pana la 2 C in sudul si sud-estul tarii). Desi aceste fenomene pot parea nesemnificative la prima vedere, efectele lor asupra vietii cotidiene pot deveni extrem de grave. Se considera ca schimbarile climatice vor determina in continuare: cresterea nivelului marii care va pune in pericol zonele de coasta de pe glob prin eroziune si inundatii;
168

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

intensificarea frecventei aparitiei evenimentelor meteorologice extreme si modificarea cantitatilor de precipitatii la scara globala, care vor conduce la inundatii si secete; mai mult, datorita schimbarii conditiilor meteorologice, pot aparea modificari ale ecosistemelor locale, si chiar ciclurile globale ale apei pot fi tulburate;

Pentru Romania, efectele schimbarilor climatice asupra agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor si asezarilor umane trebuie sa reprezinte o preocupare tot mai insemnata. Modificarea conditiilor climatice regionale si locale va influenta ecosistemele, asezarile umane si infrastructura. Modificarile preconizate de temperatura si precipitatii pot duce la modificarea perioadelor de vegetatie si la deplasarea liniilor de demarcatie dintre paduri si pajisti. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundatii, secete) isi vor putea face aparitia mai frecvent iar riscurile si pagubele aferente pot deveni mai semnificative. Zonele afectate de seceta s-au extins in ultimele decenii in Romania, cele mai expuse secetei aflandu-se in sud-estul tarii, dar aproape intreaga tara a fost afectata, de seceta prelungita. Impreuna cu inundatiile, perioadele indelungate de seceta duc la pierderi economice insemnate in agricultura, transporturi, alimentarea cu energie, gospodarirea apelor, sanatate si gospodarii. Impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa poate fi estimat prin doua metode: utilizarea rezultatelor din modelele de simulare climatica ca date de intrare in modele hidrologice deterministe de tip ploaie-scurgere; analize statistice ale variatiei in timp a tendintei diferitilor parametri climatici si hidrologici pe baza seriilor lungi de date.

Utilizand in Romania prima metoda, in scopul determinarii impactului schimbarilor climatice asupra resurselor hidrologice (resurse naturale de apa) produse de dublarea cantitatii de bioxid de carbon in atmosfera, (scenariul cu modificari, notat cu 2xCO2) s-a folosit un model matematic aplicat pentru trei bazine pilot, reprezentative pentru zonele de munte, de deal si de ses. Aceste zone se gasesc in toate bazinele hidrografice analizate (Siret, Arges, si Tarnava Mare) care au fost selectate pentru determinarea vulnerabilitatii resurselor de apa precum si a masurilor de adaptare. Modelul matematic a fost aplicat in ipotezele scenariilor 1xCO2 (situatia actuala)
169

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

si 2xCO2 (regim climatic modificat). Scenariul climatic corespunzator ipotezei 2xCO2 a fost determinat cu ajutorul modelului canadian de circulatie atmosferica (CCCM), considerat ca cel mai adecvat conditiilor climatice din Romania. Modelul hidrologic folosit a fost modelul romanesc cu parametrii concentrati VIDRA. Acest tip de model poate fi folosit pentru bazine cu suprafete de cateva sute de km2, conditie care a fost satisfacuta prin alegerea a trei bazine mici reprezentative, numite bazine pilot asa cum s-a aratat mai sus. Bazinele analizate Siret, si Arges, sunt formate din doua zone cu comportament hidrologic diferit, astfel: suprafata de formare a scurgerii in care are loc producerea celei mai mari parti din volumul de apa format atat din precipitatii cat si din alimentarea subterana; zona de propagare a scurgerii, de-a lungul careia volumele de apa cresc putin in schimb se produce deplasarea in timp a undelor de viitura concomitent cu atenuarea varfurilor acestora.

In bazinul Tarnava formarea scurgerii se face gradual pe intreaga suprafata de bazin. Valorile simulate pe bazinele pilot, in scenariul 2xCO2, cu ajutorul modelului susmentionat au fost transferate la intreaga suprafata a fiecarui bazin analizat cu ajutorul unei proceduri de upscaling, care face trecerea de la suprafete mici (de ordinul a cateva sute de km2) la suprafete de bazin de ordinul a cateva mii de km2. Procedura de upscaling se bazeaza pe variatia cvasi - graduala a configuratiei reliefului cu descresterea altitudinii medii a bazinului de receptie. Pentru aceste bazine analizate care au o orografie pronuntata, altitudinea medie reprezinta o caracteristica morfometrica ce integreaza influenta tuturor factorilor climatici si morfologici ai formarii scurgerii. Astfel, pantele bazinelor hidrografice si ale raurilor, densitatea retelei hidrografice, permeabilitatea solurilor, vegetatia ca si factorii principali climatici, (temperatura si precipitatiile) arata o legatura stransa cu altitudinea medie a bazinului. In consecinta, scurgerea specifica medie lunara si anuala a fost corelata cu altitudinea medie si apoi, pe baza curbelor hipsografice ale bazinelor de referinta s-a facut integrarea scurgerii medii pe aceste bazine. In final a fost determinata o relatie intre debitele medii lunare in bazinele de referinta pentru scenariul 2xCO2 in functie de debitele lunare din aceste bazine multiplicate cu un coeficient de

170

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

transfer de la un scenariu la altul calculat in bazinele pilot. Prin aplicarea modelului in bazinele pilot si folosind apoi procedura de upscaling au fost determinate hidrografele debitelor medii lunare in punctele de inchidere ale bazinelor de referinta. Din compararea facuta intre debitele medii ale fiecarei luni, mediate pe perioada susmentionata pentru ambele scenarii, (1xCO2 cat si 2xCO2) au rezultat urmatoarele concluzii privind impactul schimbarilor climatice asupra resurselor hidrologice: pentru scenariul climatic 2xCO2 se constata o descrestere a scurgerii (de exemplu cu aproximativ 22,5 % pentru bazinul Arges) in raport cu cea formata in conditiile prezente (ale scenariului 1xCO2.) Aceasta se explica prin faptul ca desi precipitatia este mai mare in cazul scenariului 2xCO2, datorita cresterii semnificative a temperaturii aerului, evapotranspiratia reala este cu mult mai mare conducand asadar la o descrestere a scurgerii multianuale; se observa ca pentru scenariul 2xCO2 are loc o redistributie a scurgerii medii lunare concomitent cu o crestere a coeficientilor de variatie anuala a fiecarei luni; domeniul de variatie al debitelor medii lunare descreste in cazul 2xCO2 in raport cu situatia actuala; analiza frecventei debitelor lunare situate peste media multianuala arata ca cea mai afectata luna este aprilie cand se produce o descrestere semnificativa a scurgerii.

Acest fapt se explica prin aceea ca lunile de iarna devin mai calde in cazul scenariului 2xCO2 si deci topirea zapezii incepe mai timpuriu. In aceste conditii debitele maxime lunare se deplaseaza din perioada primavara - vara catre sfarsitul iernii De asemenea, se constata ca in luna septembrie are loc cea mai scazuta scurgere fata de situatia actuala cand, foarte frecvent, scurgerea minima are loc iarna. Aceasta valoare scazuta se produce datorita valorilor foarte ridicate ale evapotranspiratiei in lunile de toamna si mai ales in luna septembrie. Aceste deplasari ale valorilor scurgerii au implicatii directe asupra modului de gestiune a resurselor de apa, in special in cazul acumularilor cu regularizare lunara sau sezoniera. Din analiza frecventei lunare a debitelor peste media multianuala a rezultat ca: creste probabilitatea producerii de viituri in lunile de iarna (decembrie februarie) si iulie august;
171

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

scurgerea se reduce cel mai mult in lunile aprilie si septembrie, pentru luna septembrie aparand necesitatea unei gospodariri corecte a apelor, pentru a fi asigurat necesarul de apa; producerea mai devreme a viiturilor nivale si reducerea viiturilor mixte (provenite din topirea zapezii si ploaie) de primavara prin desincronizarea momentului topirii stratului de zapada de momentul producerii ploilor; acest aspect apare cel mai evident pentru zonele de campie; decalarea debitelor medii lunare minime din perioada octombrie-ianuarie catre august-octombrie, datorata atat cresterii temperaturii (ceea ce are ca efect cresterea evapotranspiratiei si scaderea umiditatii solului) cat si scaderii accentuate a precipitatiei in luna septembrie; cresterea probabilitatii producerii de viituri rapide datorate unor ploi de scurta durata si de intensitati foarte mari.

In scopul determinarii vulnerabilitatii resurselor de apa in conditiile schimbarilor climatice, s-au calculat cu ajutorul corelatiilor seriile de debite medii lunare in diferite puncte ale bazinelor analizate. Corelatiile au fost determinate pe baza datelor hidrologice inregistrate pe perioade de 40-50 ani. S-a considerat ca aceste corelatii determinate pentru conditiile actuale vor ramane valabile si pentru conditiile climatice ale scenariului 2xCO2. In continuare, s-au luat in considerare tendintele de crestere ale cerintelor de apa in viitor pentru satisfacerea necesarului pentru agricultura, industrie, energetica si alimentari cu apa potabila si industriala, in conditiile schimbarilor climatice corespunzatoare scenariului 2xCO2. Apoi, considerand seriile de valori lunare ale scurgerii apei modificate de noile conditii precum si valorile lunare ale cerintelor de apa, s-a aplicat un model de bilant (modelul ARTIZAN) cu ajutorul caruia, pe baza calculelor de bilant resursa - cerinta, s-au determinat noile valori ale deficitelor de apa si deci perioadele de vulnerabilitate. Tinand cont de aceasta, au fost propuse o serie de masuri de adaptare la noile situatii potentiale datorate schimbarilor climatice. S-a constatat ca, in general, bazinele Siret si Tarnava nu sunt sensibil vulnerabile la noile conditii ale schimbarii potentiale climatice datorita acumularii Izvorul Muntelui pentru bazinul Siret si suficientei resurselor hidrologice in raport cu cerintele in bazinul Tarnava. In schimb, bazinul Arges este in mod semnificativ sensibil la schimbarile climatice datorita dezvoltarii economico-

172

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

sociale din acest spatiu, in care se gaseste capitala tarii cu peste 2,5 milioane de locuitori. In cazul bazinului Arges, aceste masuri de adaptare se refera la urmatoarele tipuri de actiuni: masuri nestructurale, care constau in stabilirea de noi reguli de exploatare a acumularilor si in special a lacului de acumulare strategic Vidraru (volum util de 420 milioane m3) in conformitate cu dezvoltarea cerintelor de apa in viitor, concomitent cu o reducere a pierderilor de apa in retelele de alimentare; masuri structurale, care constau in realizarea de noi acumulari si derivatii. Totusi, chiar in conditiile unei incalziri globale de 5oC, pentru emisfera nordica a Pamantului, constatate in ultimii 100 de ani (Brown, 2000) este dificil de apreciat o modificare viitoare a vremii. Temperaturile mai mari conduc la evaporarea apei de pe oceane, care prin condensare in zonele reci conduc la cresterea cantitatilor de precipitatii, ploaie sau zapada in zonele foarte reci ceea ce conduce la cresterea stratului de zapada depus. Topirile stratului de zapada inregistrate in ultimii 20 de ani mai de timpuriu, pot sa fie doar simple fluctuatii aleatoare si nu neaparat o tendinta pe termen lung. Cea de-a doua metoda utilizata in Romania pentru evaluarea impactului schimbarilor climatice asupra resurselor de apa, bazata pe analiza statistica a variatiei in timp a tendintei diferitilor parametri climatici si hidrologici pe baza seriilor lungi de date, a constat din studiul numarului de cazuri dintr-o luna in care debitul maxim lunar a depasit debitul corespunzator cotei de inundatie in perioada 1981-2000 comparativ cu perioada 1951-1980, rezultand pentru trei statii hidrometrice urmatoarele concluzii: la statia hidrometrica Tupilati pe raul Moldova a crescut frecventa de depasire a cotei de inundatie in lunile iunie si iulie; la statia hidrometrica Adancata pe raul Prahova a crescut frecventa de depasire a cotei de inundatie in lunile iunie, iulie si august; la statia hidrometrica Tinca pe raul Crisul Negru - a crescut frecventa de depasire a cotei de inundatie in lunile de iarna (decembrie si februarie) si de primavara (martie).

Influenta schimbarilor climatice nu se rezuma numai la diminuarea resurselor hidrologice naturale, ci ea actioneaza si asupra folosintelor de apa, in special

173

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

asupra cerintelor acestora. In acest sens, se impune dezvoltarea in perioada urmatoare a unor cercetari care sa studieze modificarile potentiale in ceea ce priveste ciclul biologic al diverselor culturi si mai ales evolutia potentiala a cerintelor de apa ale culturilor, dar si a celorlalte folosinte (alimentarea cu apa, producerea de energie etc.). Rezultatele cercetarilor efectuate privind impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa implica adoptarea unor masuri si actiuni de adaptare cu luarea in considerare si a urmatoarelor aspecte: dezvoltarea de noi criterii si tehnici de proiectare a constructiilor hidrotehnice care sa faca sistemele de gospodarire a apelor mai putin senzitive la modificarile regimului hidrologic datorita impactului variabilitatii si schimbarilor climatice; elaborarea de noi proceduri de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor care sa tina seama de gradul de incertitudine in evolutia regimului hidrologic datorita, in special, modificarilor climatice; implementarea strategiilor nationale atat in domeniul schimbarilor climatice, cat si cea privind gestionarea inundatiilor, cu cresterea gradului de constientizare si participare directa a publicului. In ceea ce priveste masurile de adaptare in gestionarea resurselor de apa, ele trebuie sa se adreseze atat disponibilului la sursa, cat si folosintelor de apa. Cu alte cuvinte, trebuie realizat un nou echilibru intre cerintele folosintelor si resursele de apa. In ceea ce priveste asigurarea disponibilelor la sursa, masurile de adaptare trebuie sa aiba in vedere: realizarea de noi infrastructuri ingineresti care sa transforme resursele hidrologice in resurse socio-economice; modificarea fizica a infrastructurilor existente; transferuri interbazinale de apa; introducerea unor sisteme alternative de management pentru actualele sisteme de aprovizionare cu apa.

Asigurarea si in viitor a disponibilului de apa la surse nu numai pentru folosintele de apa ci si pentru ecosistemele acvatice chiar in conditiile schimbarilor climatice preconizate se considera ca nu va fi periclitata avand in
174

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

vedere faptul ca pe teritoriul Romaniei exista amplasamente pentru lacuri de acumulare al caror volum util este estimat la circa 50 - 78 km3. Volumul rezonabil al lacurilor de acumulare viitoare se estimeaza la circa 25 km3 ceea ce reprezinta peste 50% din resursele de apa ale raurilor interioare intr-un an mediu. Ori, conform studiilor elaborate pana in prezent se estimeaza ca pentru perioada indepartata (2071 - 20100) scurgerea medie actuala ca urmare a schimbarilor climatice se va reduce la nivelul intregului teritoriu al tarii cu circa 15 - 20%. Ca proiecte potentiale viitoare, in afara lacurilor de acumulare se are in vedere si un transfer interbazinal de apa prin realizarea unor derivatii majore cum ar fi: Canalul Siret - Baragan (L = 190 km, Qi - 220 - 50 m3/s); Canalul Transoltean Dunare - Jiu - Olt (L = 120 km, Qi = 140 m3/s); Derivatia Draganesti 1 (Vedea - Teleorman; L = 38 km, Qi = 128 m3/s); Derivatia Draganesti 2 (Teleorman - Neajlov, L = 40 km, Qi = 85 m3/s). In ceea ce priveste masurile de adaptare la folosinte, se impun: conservarea si utilizarea mai eficienta a apei; modificari tehnologice care sa conduca la consumuri mai mici de apa (reducerea pierderilor) ; adaptari ale stilului de viata; introducerea unor culturi agricole variate, mai rezistente si cu cerinte de apa mai reduse; cresterea procentului de recirculare a apei, in special in industrie; imbunatatirea legislatiei in domeniul mediului; introducerea unor preturi pentru apa care sa stimuleze conservarea apei si protectia calitatii ei.

In anul 2005 a fost aprobata Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice 2005-2007 (HG 645/2005), precum si Planul national de actiune privind schimbarile climatice (HG 1877/2005). Obiectivul specific al strategiei privind schimbarile climatice este de a limita costurile economice, sociale si de mediu pe termen lung. Pentru a limita costurile economice si sociale ale schimbarilor climatice in Romania, se va actiona pentru imbunatatirea nivelului de cunoastere privind impactul
175

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

schimbarilor climatice, a vulnerabilitatii si a capacitatii de adaptare la efectele acestora. Pe baza acestor informatii vor fi identificate si prioritizate actiuni si masuri preventive si eficiente din punct de vedere al costurilor in domeniul adaptarii la efectele schimbarilor climatice. Urmatoarele actiuni trebuie implementate pentru atingerea obiectivului specific: 1. Intarirea cooperarii dintre diferitele agentii importante si institutii de cercetare si, in particular, a capacitatii acestora in domeniul evaluarii impactului si a vulnerabilitatii la schimbarile climatice in Romania. 2. Cresterea nivelului de cunoastere a consecintelor ecologice, economice si sociale ale impactului schimbarilor climatice. 3. Dezvoltarea temelor referitoare la impactul schimbarilor climatice si la adaptarea la efectele acestora in programele scolare. Aceasta va contribui, de asemenea, la cresterea participarii publicului la elaborarea politicilor din domeniul schimbarilor climatice. 4. Imbunatatirea evaluarii si prioritizarii actiunilor si masurilor de adaptare, inclusiv consecintele economice ale acestora. Aceasta cuprinde urmatoarele sectoare: agricultura, gospodarirea apelor, silvicultura si asezari umane. 5. Cresterea capacitatii de elaborare si implementare a actiunilor si masurilor de adaptare la nivel national, regional si local, incluzand incorporarea aspectelor privind adaptarea la schimbarile climatice in agricultura, silvicultura, gospodarirea apelor si infrastructura.

176

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 16
CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE IN DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE
Convenia privind protecia Mrii Negre mpotriva polurii, semnat la Bucureti n data de 21 aprilie 1992 - Legea nr.98/16.09.1992 Convenia privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea (Convenia pentru protecia fluviului Dunrea), semnat la Sofia n data de 29 iunie 1994 - Legea nr. 14/24.02.1995. Convenia privind protecia i utilizarea cursurilor de ap transfrontier i a lacurilor internaionale, semnat la Helsinki n 1992 - Legea nr. 30/26.04.1995 Protocolul Apa i sntatea la Convenia privind protecia i utilizarea cursurilor de ap transfrontier i a lacurilor internaionale, Londra, 17 iunie 1999 - Legea nr. 228/30.11.2000 Convenia ntre Guvernul Romniei, Guvernul Republicii Cehia, Guvernul R.F.S. Iugoslavia, Guvernul URSS i Guvernul R. Ungare privind protecia apelor rului Tisa i a afluenilor ei mpotriva polurii, semnat la Szeged n data de 28 mai 1996 - HCM nr. 136/12.07.1996 Acord intre R.P. Romn si R.P.F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice i cursurile de ap de pe frontier sau ntretiate de frontiera de stat, semnat la Bucureti n data de 7 aprilie 1955 - Decret nr. 242/17.06.1955 Acord ntre Guvernul Romniei i Guvernul Ucrainei privind cooperarea n domeniul gospodririi apelor de frontier, Galai , 30 septembrie 1997 - Legea nr.16/11.01.1999 Acord ntre Guvernul Romniei i Guvernului Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecia i utilizarea durabil a apelor de frontier, Budapesta, 15 septembrie 2003 - HG nr. 577/15.04.2004 Acord ntre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor din Romnia i Ministerul Mediului i Apelor din Republica Bulgaria privind cooperarea n domeniul
177

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

gospodririi apelor, semnat la Bucureti n data de 12 noiembrie 2004 - HG nr. 2419/21.12. 2004.

178

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

CAPITOLUL 17
PREVEDERILE PLANULUI DE AMENAJARE SI PROBLEMELE DE MEDIU
Planul de amenajare prevede implementarea unor actiuni, masuri, optiuni, solutii si lucrari pentru: realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilului de apa la surse; utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica, hidroelectrica, navigatie, turism, agreement etc.); diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, sanatatatii, bunurilor si activitatilor umane si mediului (inundatii, exces de umiditate, secete, eroziunea solului); gestionarea resurselor de apa in conditiile schimbarilor climatice.

La elaborarea Planurilor de Amenajare a Bazinelor Hidrografice s-a plecat de la perceptia apei ca o resursa naturala, parte integranta a ecosistemelor si simultan un bun cu valoare sociala si economica. Principiile care stau la baza Planurilor de Amenajare sunt in concordanta cu directiile si orientarile Directivelor Europene relevante in domeniu. Principiul dezvoltarii durabile In elaborarea planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice a caror sinteza o constituie prezenta documentatie s-a pornit de la premiza ca o gestionare a resurselor de apa care sa satisfaca cerintele unei dezvoltari durabile este posibila doar in contextul unei gestionari durabile a tuturor resurselor naturale, ale eliminarii abordarilor sectoriale si ale implementarii unei gestionari integrate a resursleor de apa. Principiul abordarii strategice, prin care folosintele de apa sunt considerate sub aspectul conjugat de cerinte de apa si surse de poluare, respectiv in
179

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

contextul oferit de politicile, planurile, obiectivele si strategiile de dezvoltare a sectoarelor economice din care fac parte. Principiul abordarii bazinale, pleaca de la ideea ca apa este un element dinamic iar substantele colectate in ea neavand constrangeri de limite administrative sau granite politice, ci limite fizice si hidromorfologice, se impune ca absolut necesara abordarea bazinala in procesul de planificare, bazinul hidrografic fiind unitatea naturala de formare a resurselor de apa. Abordarea interdisciplinara, avand in vedere relatiile dintre gestionarea resurselor de apa, gestionarea rsicurilor la inundatii si amenajarea teritoriului, agricultura, energia, dezvoltarea urbana si rurala, apare ca o necesitate abordarea impreuna atat la nivel bazinal, cat si la cel national, regional si local. Principiul precautiei, avand in vedere faptul ca diferitele folosinte de apa sunt interdependente si ca urmare alocarea resurselor de apa si deciziile de gestionare a acestora trebuie sa ia in considerare efectele fiecarei folosinte asupra celorlalte. Totodata in gestionarea riscului la inundatii s-au avut in vedere principiile, actiunile si masurile cuprinse in Strategia Nationala de gestionare a riscurilor la inundatii. Toate aceste actiuni, presupun interventia omului in cursurile de apa si bazinele lor hidorgrafice si ca urmare generarea unor impacturi potentiale asupra mediului. In vederea minimizarii acestor impacturi, toate propunerile de actiuni, masuri, solutii si lucrari au avut in vedere ca de la izvoare si pana la varsare, cursurile de apa parcurg atat zone inalte, cat si zone inundabile si care se constituie in coridoare cu mari valori economice, sociale, culturale si de mediu. Aceste coridoare formeaza ecosisteme complexe care inlcud atat terenurile adiacente cat si plante, animale si o retea de cursuri de apa ce le strabat. Ele indeplinesc numeroase functii ecologice cum ar fi modelarea scurgerii, retinerea apei si a materialelor si care se constituie totodata in habitate pentru plantele si animalele acvatice si terestre. Sistemul ce insoteste un curs de apa se afla intr-un echilibru dinamic in care debitele, transportul sedimentelor, temperatura si alte variabile au un rol bine
180

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

definit. In cazul producerii unor modificari ale acestor variabile fata de valorile ce exista in mod natural, atunci echilibrul amintit este dereglat, aparand adesea dereglari ale ecosistemuului. Ca urmare, toate actiunile, masurile, optiunile, solutiile si lucrarile propuse in Planul de Amenajare, au avut in vedere, respectarea pe cat posibil si aplicarea celor doua concepte ecologice care privesc continuitatea raului, ce exprima legatura neintrerupta dintre amonte si aval si conceptul revarsarilor pulsatorii care are la baza importanta conexiunii laterale dintre rauri si luncile lor inundabile, ce exprima faptul ca inundarea luncilor este forta motrica principala care conditioneaza viata in rau. Ambele concepte ecologice sunt contopite in conceptul asigurarii conectivitatii longitudinale si laterale a cursurilor de apa. Ca urmare, nici o lucrare nu se realizeaza decat dupa realizarea unui studiu de impact cu referire speciala la capacitatea de suport pe termen lung a sistemelor naturale. In evaluarea costurilor lucrarilor, a analizelor economice se vor avea in vedere si costurile de mediu generate de lucrari, incluzand masuri adecvate de diminuare a impactului, inclusiv de refacere integrala, structurala si functionala a sistemelor ecologice aferente. In alegerea amplasamentelor lucrarilor s-a avut in vedere ca lucrarile propuse sa nu afecteze rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele ale naturii, rezervatiile naturale, rezervatii ale biosferei sau alte arii naturale protejate, asa cum sunt ele definite si nominalizate in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007. Nu sunt afectate deasemena nici valorile din patrimonial cultural de interes national identificate in Planul de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea III Zone protejate. Toate actiunile si masurile propuse in Planul de amenajare au in vedere utilizarea solutiilor optime in cadrul proiectelor, solutiilor definite prin conditia de descarcare zero in mediu si pierderi nule de capital natural, precum si incorporarea in cadrul proiectelor a principiului anticipare si prevenire. In acest sens, toate actiunile, masurile si lucrarile propuse trebuie sa respecte prevederile Ordinului nr. 1215/06.octombrie.2008, care aproba Normativul tehnic pentru lucrari hidroehnice NTLH-001 intitulat Criterii si principii pentru evaluarea si selectarea solutiilor tehnice de proiectare si realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare / reamenajare a cursurilor de apa, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apei si evident intreaga legislatie in domeniul apelor si mediului.

181

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

La o prima vedere, lucrarile propuse in Planul de amenajare par de mare amploare. Spre exemplu, se propun lucrari pentru cresterea capacitatii de transport a albiilor minore pe o lungime de 3.210 km, regularizari de albii insumand 3.193 km, aparari si consolidari de maluri pe cca 1.970 km etc. Daca se are in vedere lungimea cadastrata a cursurilor de apa de pe teritoriul Romaniei, care este de 78.905 km, atunci se poate vedea ca cifrele de mai sus reprezinta (in ordinea prezentarii) procente cuprinse intre 4% si 1,2% din lungimea cadastrata a cursurilor de apa, ceea ce pe global este nesemnificativ daca se are in vedere faptul ca dupa unele date, 60% din raurile lumii sunt regularizate. S-ar putea ridica problema ca lucrarile propuse in Planul de amenajare, daca se realizeaza, ele se adauga la lucrarile deja existente care constau din 9.920 km diguri si 6.300 km regularizari de albii. Si in acest caz, spre exemplu, procentul regularizarilor de albii reprezinta doar 12% din lungimea raurilor cadastrate de pe teritoriul Romaniei. In conlcuzie, lucrarile propuse nu sunt lucrari de mare anvergura, au un carcater mai mult local. Aceasta nu insemana ca ele nu au impact asupra mediului inconjurator. Aceste impacturi exista si obliga la adaptarea unor masuri si solutii adecvate pentru minimizarea aceastora. Dupa cum se poate observa, gama de masuri si lucrari propuse in Planul de amenajare este deosebit de variata: aparari si consolidari de maluri, praguri, regularizari de albii, diguri, baraje etc. Varietatea lucrarilor propuse in Planul de amenajare permite utilizarea unei largi game de materiale si solutii, dintre care si cele numite generic biolgice. Masurile biologice, vegetative pot fi combinate si cu alte materiale precum piatra, bolovanii, anrocamente, beton, materiale geotextile, care ingemanate in solutii ingenioase si bogat diversificate pot conduce la obtinerea de rezultate spectaculoase. Acestea pot fi folosite la protectia si consolidarea malurilor albiilor raurilor, dar si la realizarea de praguri, epiuri etc. Deasemenea in conditiile unor corectari a traseelor pe unele sectoare ale cursurilor de apa se pot adauga si solutii de conectare hidraulica a albiei vechi si care poate preveni pierderea habitatelor acvatice si a biodiversitatii. Dupa cum, daca este necesar, se poate reduce transportul de aluviuni din albie prin realizarea unor bazine de retinere a lor.
182

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA

In ceea ce priveste lucrarile de barare in vederea formarii unor lacuri de acumulare, ale caror efecte asupra mediului, sunt cunoscute, exista o serie de solutii care pot diminua efectele negative ale acestora printre care se pot cita: realizarea unei exploatari adecvate a lacurilor de acumulare; imbunatatirea calitatii apei din lacuri prin marirea concentratiei de oxigen, actiune realizata prin diferite metode; proiectarea adecvata a prizelor de apa, a deversoarelor, a golirilor de fund, pot imbunatatii concentratia de oxigen; prevederea barajelor cu constructii pentru trecerea populatiei piscicole dintr-un bief in altul si a unor instalatii pentru descarcarea in aval de baraje a unor debite care sa asigure un regim hidrobiologic corespunzator conditiilor naturale de viata ale ecosistemelor existente; aplicarea de solutii pentru realizarea de noi habitate in lacuri (insule plutitoare etc.); aplicarea de solutii pentru reducerea influentei barajelor si lacurilor de acumulare asupra apelor subterane; aplicarea de masuri pentru reducerea colmatarii lacurilor de acumulare (prin proiectare, nivelurile la ape mari sa fie apropiate de cele din regim natural; prin senalizarea albiei in zona cozii lacurilor; solutii de bypassare a aluviunilor din lacul de acumualre in aval);

Toate aspectele de impact ale lucrarilor propuse in Planul de Amenajare asupra mediului trebuie obligatoriu abordate in cadrul fiecarui proiect propus, inca din fazele preliminare de elaborare. Deoarece toate lucrarile propuse contribuie la cresterea bunastarii populatiei este necesara activarea mecanismelor existente de implicare si participare a opiniei publice, a tuturor partilor interesate, in paralel cu considerarea aspectelor sociale, culturale si a practicilor traditionale de utilizare a apei.

183