P. 1
Urgente Medico-chirurgicale-sinteze Pentru Asistenti Medicali

Urgente Medico-chirurgicale-sinteze Pentru Asistenti Medicali

5.0

|Views: 1,782|Likes:
Published by Dana Dana

More info:

Published by: Dana Dana on Nov 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/17/2015

pdf

text

original

A.M.G.

URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE
Definitie: Notiunea de urgenta înglobeaza sindroame clinice ce apar brusc sau care se agraveaza brutal punând viata în pericol si care necesita un tratament activ imediat, cu scopul normalizarii functionale si salvarii vietii. Criterii de care trebuie sa se tina seama pentru a rezolva cât mai bine urgentele: • Criteriul fundamental trebuie sa fie cel al gravitatii. Trebuie sa se cunoasca urgentele foarte grave si implicit mijloacele indispensabile de actiune în atari cazuri(pierderea de cunostinta, insuficientele respiratorii si circulatorii acute severe). • în al doilea rând trebuie sa stie sa recunoasca si sa trateze prompt si eficient, o serie de afectiuni acute grave care pot ajunge la decompensarea functiilor vitale(ictusuri cerebrale, infarctul miocardic, edemul pulmonar acut, embolia pulmonara, pneumotoracele acut), la fel sa se comporte prompt si corect în cazul unor urgente bine definite prin etiologia lor(în emoragii, în stari infectioase acute, în stari de soc, insolatie, înec, into!icatii acute e!ogene). • în fine, sa rezolve neaparat si bine problemele abdomenului acut, a abdomenului suferind neclar initial, dar care poate fi e!presia unei afectiuni foarte grave initial. Cele patru entitati de extrema gravitate: oprirea cardio"respiratorie, colapsul vascular, asfi!ia, comele. 1. Oprirea cardio-respiratorie(#urgenta urgentelor$), nu are nevoie de precizari etiologice, de ezitari diagnostice. %a impune în orice conditii punerea în aplicare a mijloacelor de reanimare cardio" respiratorie(te nici cunoscute). &e remarcat ca aceste te nici trebuie cunoscute atât de medici cât si de personalul mediu, pentru ca oricare din ele sa le poata pune în aplicare la nevoie, izolat sau în ec ipa. 2. Colapsul circulator(prabusirea functiei circulatorii), comporta masuri imediate de sustinere si redresare a acestei functii: restabilirea masei circulante, stimularea circulatiei periferice capilare si în masura nevoii în anumite conditii. %ste nevoie de a preciza daca este vorba de un colaps de origine centrala sau periferica, si mai departe a se preciza forma etiopatogenetica a colapsului. 3. Asfixia e!prima insuficienta respiratorie grava, comporta punerea în actiune imediata a mijloacelor de reanimare respiratorie.indiferent de substratul insuficientei respiratorii, se recurge la mijloacele generale de reanimare respiratorie: 'e asigura permiabilitatea cailor respiratorii, se asigura mobilitatea peretelui toracic, se administreaza o!igen, se foloseste respiratia asistata 4.Comele în come nu e!ista un tratament general, comun, decât pentru a mentine functiile vitale si a corecta defectiunile lor. Tratamentul trebuie sa fie adaptat fiecarei come, în raport cu etiopatogenia, este nevoie sa se ajunga la acest diagnostic. (n primul moment se iau masuri de îngrijire elementara si de sustinere a functiilor vitale, corectându"se tulburarile idrice si electrolitice. &e retinut ca dupa primul ajutor, care vizeaza în primul rând sustinerea functiilor vitale, pacientul va fi evacuat înspre un centru cu mijloace adecvate de reanimare. Transportul cere conditii adecvate, continuarea tratamentului instituit pe parcursul transportului, apoi atentie la transport în anumite cazuri(infarctul miocardic, ictusul cerebral, edemul pulmonar acut), în care transportul neglijent cu zdruncinaturi poate agrava starea pacientului. )erioada prespitaliceasca cuprinde intervalul de timp de la debutul simptomelor pâna în momentul internarii într"o unitate spitaliceasca de profil. *cest interval de timp poate fi cuprins

între +, minute si mai multe ore, în functie de organizarea asistentei medicale si de calitatea acesteia. -rganizarea asisten.ei medicale cuprinde: " 'istemul de comunicare/ " *mbulante ec ipate cu dotare performanta "electrocardiograf, defibrilator, instrumentar si medicamente/ " )ersonal instruit în urgente majore si asistente care au instructie pe probleme de urgente " 'pitale care pot prelua urgentele. Princi a!e!e "rgente me#ic$-c%ir"rgica!e: Car#i$va&c"!are: angina pectorala , infarctul miocardic, aritmii, crize 0T*, sincopa, lipotimia, stopul cardiac. Re& irat$rii: criza de astm bronsic, edemul pulmonar acut, tromboembolia pulmonara, pneumotora!ul, emoptizia, insuficienta respiratorie acuta. Dige&tive: apendicita acuta, colica biliara, pancreatita acuta, melena, infarctul mezenteric, peritonita acuta. Rena!e: colica renala, pielonefrita acuta, glomerulonefrita acuta, retentie acuta de urina, insuficienta renala acuta. Ne"r$!$gice: criza de lombosciatica, sindr. vertiginos, convulsiile, meningita, *1C"urile, coma de origine cerebrala2e!tracerebrala. Ginec$!$gice: sarcina e!trauterina, avortul, eclampsia, emoragii genitale. Meta'$!ice: coma diabetica, epatica, renala, tetania, ipoglicemia, criza tireoto!ica. Dermat$!$gice: erizipelul, edemul 3uinc4e, eruptiile specifice bolilor infectocontagioase Ofta!m$!$gice: oc iul rosu, criza de glaucom. ORL: epista!isul, otita acuta, edem glotic. Int$xicatii!e: mono!id de carbon, organofosforice, alcool etilic, benzodiazepine, opiacee. *ltele : &$c"!( #iate)e %em$ragice( &e ticemia( ar&"ri( #egerat"ri!e( tra"mati&me!e. 5n cazul unei urgente va trebui sa se puna un diagnostic initial cat mai rapid . *stfel, in cazul unui bolnav care prezinta tegumente palide, extremitati reci, puls filiform, transpiratii reci profuze, polipnee, hipotensiune arteriala , se va orienta spre diagnosticul de soc. Prin excluderea altor tipuri de soc "arsi, traumatic, septic" se va avea in vedere socul hipovolemic. )ana la stabilirea unui diagnostic etiologic si internarea bolnavului intr6un serviciu de specialitate va trebui sa se trateze rapid hipovolemia, acidoza , hipoxia si sa se sustina presiunea de perfuzie a tesuturilor prin aplicarea unei perfuzii cu ser fiziologic, Ringer, bicarbonat de sodiu, glucoza, administrarea de oxigen si vasoconstrictoare(dopamina, dobutamina, noradrenalina). 5n cazul intepaturilor de insecte sau administrarii intravenoase a unor substante(penicilina) poate sa apara socul anafilactic( caz in care este necesar administrarea de urgenta de adrenalina si hemisuccinat de hidrocortizon . In intoxicatiile acute va trebui sa se administreze rapid pacientului antidotul corespunzator ca de exemplu atropina in intoxicatiile cu pesticide compusi or!ano-fosforici" precum si efectuarea de spalaturi !astrice . Trusa de urgenta tre#uie sa contina $ - aparate si materiale % stetoscop, tensiometru, serin!i, vata, alcool sanitar, !arou, atele, ace chirur!icale, ata chirur!icala, pense, &'( , alcool iodat, comprese sterile

- medicamente % nitro!licerina, sco#util, )O * +PA, !lucoza, feno#ar#ital, diazepam, miofilin, furosemid, hemisuccinat de hidrocortizon, al!ocalmin, adrenalina etc.

*. URGENŢELE APARA+ULUI RE,PIRA+OR
IN,U-ICIEN+A RE,PIRA+ORIE ACU+A .I.R.A/ Definitie: 5.7.*. reprezinta incapacitatea plamanilor de a face fata sc imbarilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus si efort. 5n felul acesta are loc o ipo!emie(scaderea -8 din sange), asociata sau nu cu ipercapnie(cresterea C-8 din sange) Ca")e: a) de origine bronhopulmonara: "stenoze functionale ale C.A.+.(laringe, tra ee): corpi straini, edem 3uinc4e, laringite acute, crup difteric(angina laringiana9false membrane"inf. bacil difteric), neoplasme, traumatisme mecanice, c imice (into!icatii cu corozive), termice, afect. neuromusculare/ "#ronhoalveolite de aspiratie(regurgitare in caile aeriene cu continut gastric) "crize de astm #ronsic "reducerea acuta a campului respirator$ pneumotora! spontan, pleurezie masiva iperto!ica, bron opneumonie, tuberculoza miliara, emfizem mediastinal(dilatarea cu aer a mediastinului/ cavit. madiala a toracelui intre cei 8 plamani)/ ",POC acutizata b) de origine cardiaca: "astmul cardiac "5.:.* "%.).* "embolia pulmonara "cordul pulmonar acut(0T* pulmonara acuta cu dilatarea2supraincarcare a ventricului drept ; tulb. ac. de isc emie miocardica "coronara dr.<accentuarea 0T* pulmonara)/ c) de origine extrapulmonara "alterarea functiei centrului resp.$ into!icatii(barbiturice, opiacee, alcool metilic), acidoza metabolica(coma diabetica, uremica), alcaloza matabolica, o!igenoterapia irationala, meningite, meningoencefalite, tumori endocraniene, *.1.C. "afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori$ tetanos, poliomielita, poliradiculonevrite(atingere difuza a radacinilor nervoase ale nervilor periferici prin disfunctia mielinei "cu aspect de tetraplegie senzitivo"motorie), traumatisme medulare, come grave, ra ianestezie inalta, narcoza profunda, ipo"2 iper4aliemie severa/ -#oli ale cutiei toacice, defecte neuromusculare$ miastenia gravis, fracturi costale, operatii pe torace, traumatisme toracice si toraco"abdominale/ "#oli ale sis. nervos$ traumatisme cranio"cerebrale, leziuni cerebro"medulare, sindroame de 0.T.5.C./ "afect. a#dominale$ ascite acute masive, peritonite acute, operatii laborioase pe abdomen d) generale: "into!icatii acute: medicamente sau to!ice deprimante ale 'NC, medicam. sau to!ice convulsivante (compusi organo"fosforici, C-8, C-, scaderea -8)

"afect. san!uine$ anemii -alte alfectiuni: obezitate, tric ineloza, stare de soc.
,IMP+OMA+OLOGIE:

a) Dispneea: " bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj(retractia spatiilor intercostale), cornaj(inspiratie lenta si zgomotoasa) traduce obstacole in C*'/ "bradipnee e!piratorie (criza de astm bronsic)/ "bradipnee 6(into!icatii cu deprimante ale 'NC) / "polipnee/ "respiratie =ussmaul 6resp. in > timpi: inspiratie"pauza, e!piratie"pauza(acidoza metabolica)/ "resp. C e?ne"'to4es: respiratie(polipnee) cu amplitudini crescande pana la ma!imum si apoi scazand pana la apnee ce dureaza @,"8, sec., apoi se reia(apare in: 0T5C, ipo!emia centrilor nervosi, aterio"scleroza cerebrala). b) ianoza: "e!prima desaturarea de -8 a sangelui arterial, respectiv cresterea emoglobinei in sange "se manifesta initial la buze, ung ii, pavilionul urec ii si apoi se generalizeaza. "cianoza poate lipsi in: stari de soc, ipovolemie, into!icatii cu C- si cianuri, alcaloza. c) !odificarea amplitudinii miscarilor respiratorii: *cestea pot fi: "rare si ample, "frecv. si superficiale(fracturi costale) "misc. numai ale unui emitorace(paralizia musculaturii unui emitorace, colectii pleurale abundente, pneumonie masiva, obstruarea unei bron ii principale, emitorace bolnav, pneumotora! spontan) "respiratia parado!ala(turtitea plamanului de partea lezata in inspiratie si e!pansiunea acestuia in e!piratie ) 6in plagi pleuro"pulmonare/ volet costal. d) Tahicardia: apare ca fenomen compensator. e) *lte semne clinice: "Durerea toracica. 'ediul poate fi: precordial sau retrosternal(afectiuni coronariene, mediastinale, tra eita, embolie pulmonara etc.)/ la #aza hemitoracelui(infarct pulmonar, pneumotora! spontan etc.). Caracterul poate fi constrictiv, intens(embolie pulmonara, coronaropatie), jung i toracic violent (pneumotora! spontan). "Tegument cald si umed, acoperit cu transpiratii a#undente -"ipersalivatie datorita hipoxiei, hipercapniei" ""ipersonoritate(pneumotora!, emfizem pulmonar), "!atitate(pneumonii, colectii lic idiene in pleura), "Raluri(zgomote patologice care iau nastere in alveole sau bron ii). )ot fi: crepitante(asemanatoare zgomotului pe care"l auzim cand frecam intre degete o suvita de par sau cand aruncam sare pe o plita incinsa 6apar in pneumonii, edem pulmonar etc.), ronflante(groase ca niste sunete de contrabas 6se datoresc secretiilor a#undente in #ronhii), sibilante(asemanatoare tiuitului vantului), subcrepitante(seamana cu zgomotul care se aude cand se sufla intr"un tub de sticla plin cu apa 6in #ronsite, supuratii pulmonare). -Intoleranta la efort -#rtopnee -$nxietate sau somnolenta, confuzie, delir. A- ipercapnie: hipersalivatie, cefalee, a!itatie, acidoza, transpitatii a#undente- hipoxie$ cianoza, tahicardie, ./A, confuzie0somnolenta, delir, comaB.
CONDUI+A DE URGEN+A:

in cav. in cazul pac.) se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute 6vezi reanim. trusa de ventilatie tip 7uben sau dispozitivul de resp. resp. inconstienti )./ractiunea lim#ii se face cu mijloace improvizate sau pensa speciala/ " 'e face intu#atie orofarin!iana cu canula (uedel. verifica daca pac. as. resp. '/. larin!o-traheale severe se practica 1. cCii bucofaringiene. sau traheotemie. sa impinga aerul e!istent in bron ii si tra ee. aspirator de oxi!en. " &aca nu se permeabilizeaza C. intors intr"o parte/ se poate introduce in reg. a impiedica caderea limbii inapoi: "asezarea #olnavului in decu#it dorsal cu capul in hiperextensie. C$ntr$!"! &i a&ig"rarea !i'ertatii cai!$r re& irat$rii (% linistirea pacientului): In obstructiile supraglotice(caderea limbii. folosind: metoda Egura"la"gura2nas$. impreuna cu ipere!tensia capului indeparteaza pericolul de obstr. . secretii. prin alunecarea posterioara a limbii la boln.aimlich: apasarea diafragmului de jos in sus.*. acesta. ing inala un suport format din perna sau sul de paturi. la nevoie. med. cu alimente sau alti corpi straini se mai recomanda manevra . spontana (observa miDc. sterile. are sau nu resp./. asezat in poz. a. 1 Cadrul mediu: " se asigura ca in prealabil au fost dezobstruate C. se aplica bolnav. dupa care se face aspiratia secretiilor prin mijloacele sus"amintite. -impin!erea anterioara a mandi#ulei si sustinerea ei(aceasta manevra. in $'&tr. inainte de instituirea ventilatiei mecanice. cutiei toracice. "O#structiile su#!lotice. bucofaringiana. su#!lotice(secretii tra eobronsice). care plasata in cav. 5n cazul inundarii cailor aeriene cu lic id de varsatura.Curatarea orofarin!elui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon.î. spontana se trece imediat la respiratie artificiala.*. #/ Oxigen$tera ia: 'e utilizeaza in toate formele de insuf. )rin aceasta se mareste eficacitatea drenajului. ac.O. buc. " 5n obstr. Re& iratia artificia!a: &upa asigurarea permeabil. & 4n o#str. trompa de vid.. cu burduf 0 actionat manual. daca actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii inconstienti. . Permea'i!i)area cai!$r re& . N-T*: *ceste metode se folosesc la domiciliul bolnavului. patrunderea lic idului de varsatura sau regurgitatie in caile aeriene sau acumularea de c eaguri de sange. patrunderea unor corpi straini din cav. artif. semiventrala. c/. ca un piston. constient. in pozitie de drena2 postural$ decubit ventral sau lateral. la care se racordeaza sondele de aspiratie. in cam. cu capul mai jos fata de trunc i./ " pt. dezobstruarea se face prin asezarea pac. lovituri cu palma(de cateva ori) in re!iunea interscapuloverte#rala si continua incercarile de scoatere a corpilor straini prin introducerea deget. &"'g!$tice: 1n o#str. "secretiile "care nu se elimina prin drenaj postural "vor fi aspirate cu serin!a (u3on.a/. a surprinde miscarea aerului). cu tampoane sau prin aspiratie orofaringiana sau nasofaringiana. cCilor resp. aplecat inainte. pt. primul gest este inclinarea laterala a capului victimei. se mai com#at prin provocare de tuse artificiala dupa ce secretiile bronsice au fost fluidificate cu medicamente. de garda a serviciilor ambulatorii2spitalicesti si. bucofaringiana a bolnavului/ . favorizand apoi eliminarea corpilor straini. apropie urec ea si obrazul de gura pac. "Daca pac. impiedica de asemenea alunecarea posterioara a limbii. nu are resp. *spiratia se face totdeauna cu instr.

J. N-T*: As.. asezarea lui in pozitie comoda 6eventual semisezand/ va creea o atmosfera umeda(vas cu apa la fiert cu ceai de musetel).astmul extrinsec sau aler!ic/ *lergeni: praf..(la indicatia medicului) cu hemisuccinat de hidrocortizon(@." sa aiba la dispozitie sonde nazale sterile(metoda de administrare pe sonda nazala este cea mai utilizata: eficace)/ " sa asigure umidificarea oxi!enului(82+ apa si @2+ alcool etilic). cu corozive. calciu !luconic(sol.v.ml i.. @. " ser antidifteric 6in crup difteric.@. " bro odilatatoare cu actiune moderata(papaverina.astmul intrinsec/: " Lactori infectiosi(bronsite cr. unele medicamente(peniciline. 'e pot adauga calciu clorat(@f 9@. detergenti.). micoren(4arion) si a ?pnon(megimid). leziuni cerebrale)/ cofeina. med. parul de animal. -act$ri #eterminanti &i re#i& $)anti: • factori alergici . prea indelun!ata sau concentrata poate sa duca la efecte nedorite.im t$mat$!$gie: . sulfat de :g "i. analgetice)."8. ce stanjeneste in special eliminarea aerului in e!piratie. oxi!enoterapie in insuf. sinuzite etc) *paritia crizelor poate fi favorizata de e!puneri la frig. "stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori in cazul deprimarii primare a acestora(into!icatii. albus de ou. umezeala. 1 5orfina si #ar#ituricele vor fi evitate. fenomene ce duc la obstructie bronsica. bron o" alveolita de deglutitie etc.v.(p. tre#uie sa stie ca O2-terapia irationala. coloranti. laringite edematoase.. provoaca crize de ta icardie) " combaterea acidozei resp."+.ml i. alergene alimentare(carne. va introduce sonda nazala pana la faringe(o lungime egala cu distanta care separa nasul de lobul urec ii 9tragus) "se verifica debitul(@F"@G l2min. 1 *tentie: pe langa tratam. etiologice indicate de medic. polen.J @. artif. %vacuarea aerului in pneumotora!.mg) intravenos in perfuzie in cazurile de edem laringian alergic. resp. as. 8.). an!ietate.+M 4RON5IC A&tm"! 'r$n&ic: criza de dispnee paro!istica e!piratorie provocata de stenoza functionala spastica a mucoasei bronsice. f/ Ma&"ri tera e"tice eti$ at$genice: "scoaterea din mediu. lent @.e. "fi!area voletelor costale 6in traumatismele toracice. se va ingriji de linistea bolnavului.ml). peste). " as. va aplica comprese calde pe gatul bolnavului. e/ mi2!$ace tera e"tice a2"tat$are: " evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale prin punctii. edemului si ipersecretiei bronsice. . " spasmolitice in cazul spasmului glotic: miofilin 8"+ fiole in 8> ore. simptomatic al unor manifestari patologice suparatoare(durere.. aparute in conditii de aer viciat "tratam."8.v.. " tratam.HI 8. trecerea brusca de la aer cald la aer rece precum si de factori emotionali."+. se va ingriji de aerisirea camerei.)."+. ceata.ml).v. CRI3A DE A. date fiind efectele lor deprimante respiratorii. tuse etc. lapte. med.ml) sol. med.. Kron ospasmul se datoreaza contractiei musculaturii mucoasei. cu bicarbonat de sodiu @>. resp. 5n prezent folosirea analepticelor respiratorii este din ce in ce mai putin recomandata din cauza riscurilor pe care le comporta(cresc consumul de -8. • factori nealergici . into!.

dureri precordiale. epatomegalie dureroasa. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6: In prima faza: @.v.+". 8mg24g bolus(@fiola98Hmg9Hml). raluri sibilante si ronflante. -!igen pe masca2sonda(N prin narile boln.28> / lizadon "oral(@f 9 >. @"8 fiole). )ozitie semisezânda/ linistirea pacientului "care va fi sters de transpiratii. convulsii.mg i... puls. de obicei H.).Hml din sol. " 0. *trovent(8ml. admin. hipertiroidieni. de efedrina.(efectul dupa apro!.: i. miofilin " simpaticomimetice: tab.ml). urmata de: " tuse si e!pectoratie mucoasa.. 9@. 5n caz de ineficienta se recurge si la alte medicamente: sulfat de 5! inject.ml98>. i.v. berotec in in alatii sau sub forma de spra?(1entolin spra? 8 puff"uri care se pot repeta la @.) Atentie1 'impaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi. lent(@.Criza de astm incepe de regula brusc.).v. c emare salvare si internare.c."8. Criza se caracterizeaza prin: "dispnee cu caracter e!pirator prelungit: bradipnee. "injectarea i. survine mai frecv. 8. *ccesul este precedat uneori de o stare prodromala(stranut.c. i. &% %15T*T: "sedarea pacientului "folosirea diureticelor pentru tratamentul insuficientei ventriculare drepte(turgescenta jugularelor.) la pacientii fara afectiuni cardio" vasculare sau efedrina(fiole a @ml HJ in injectii s.0. edeme). rinoree. in cazul in care nu cedeaza la miofilin(aminofilina) " *drenalina(epinefrina) s.C.m.."@H min. auscultatie). cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini." 8.v. " tegument palid"cenusiu acoperit de transp. umidificat cu debit de F"G l2min.2min. Criza are o durata variabila(@2> ora"+ ore) si se termina relativ brusc. Oinie venoasa periferica !edicatie de urgenta: " miofilin(bron odilatator) 8 fiole/ apro!. @I(. murmur vezicular diminuat. filanta. rapida a *minofilinei "poate provoca palpitatii. .Fmg24g(@f. tuse uscata).mg.P). culoarea tegumentelor. cianoza. "folosirea Teofilinei "risc de supradozaj.mg. sau fiole 8ml9>Gmg. pana in faringe "F"Gcm. . alupent. suieratoare.+". lent(+"H min. " faciesul e!prima spaima si sete de aer: e!oftalmie. edeme. aritmii severe. cu e!piratie fortata(laborioasa si zgomotoasa).Hmg. " ta icardie(M @8. &aca criza nu cedeaza. eliberatoare. >..) " *erosoli cu Krican?l(8ml. asmopent. epatomegalie dureroasa.)/ o!igenul se admin. b.).v. Hmg). "semne de insuficienta ventriculara dreapta(turgescenta jugularelor. starea aparatului respirator(frecventa respiratorie. reci.) " dilatatoare ale bron iilor: eufilina.@. +. noaptea. "daca avem. varsaturi. admininstrate i. Hml. asmofug.. " ipersonoritate pulmonara. gura intredesc isa. Qrmarire T*.. sau *lbuterol spra? 8 puff"uri care se pot repeta la +"H min. Kolnavul este gasit in pozitie sezand(ortopnee). coronarieni. 1or fi date bolnavului: " antispastice: papaverina(8"> f.

. bron odilatatoare.v.). cu umerii ridicati/ ta icardie. *stfel.. "diminuarea e!trema a a murmurului vezicular/ raluri bronsice mari si mici la auscultatie "puls parado!al. tranc ilizante. ta icardic. care nu raspunde la medicatia bron odilatatoare curenta Ca")e #ec!an&at$are: " inf. opiacee. sedative. .mg. :iofilin(*minofilin) @"8 fiole i. a evita greselile fatale in caoduita de urgenta. " suprimarea brutala a corticoterapiei. folosirea musc ilor respiratori accesorii). Oinistirea pacientului(cand starea pac. "senzatie de asfi!ie. provocate de medicam. " reactii alergice imediate. Criza poate evolua sub o forma grava: edem pulmonar.F mg24g) in p. .+MA+IC %ste stadiul clinic cel mai sever al astmului bronsic. 'e manifesta printr"un sindrom asfi!ic (crize prelungite). de prafuri alergizante etc. rezemat in maini.. "transpiratiile profuze c inuiesc boln. epatomegalie dureroasa.(@fiola 9 @.(turgescenta jugularelor. "cianoza. cu toracele impins inainte. prin deprimarea centrului resp. zgomotul suierator este prezent atat in inspiratie. "debit e!pirator ma!im(cu pea4"floS"metru)T@8. med. pe masca sau sonda nazala(F"G l2min) "inca de la domiciliuU >.&e retinut: as. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 @. cand sufocarea se agraveaza. ventriculara dr. trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiac sau de edemul pulmonar acut. rozata.+A4ILIRE DE DIAGNO. " utilizarea necorespunzatoare a o!igenului CLINIC : " bolnavul sta in pozitie sezanda(. Hmg) "1entolin(Hmg diluat în ser fiziologic) H. bronsica difuza(bacteriana. bolnavul este inclinat inainte. . e!pectoratie spumoasa. resp. se e!plica necesitatea de a tusi si e!pectora si nevoia de a ramane in stare de veg e pana la instalarea ec ilibrului respirator) +. l2min. respiratii2min) prelungita si tiraj "care împiedica vorbirea si somnul. cu fata an!ioasa si semne de insuf. in astmul cardiac dispneea este polipneica. cat si in e!piratie/ cianoza.ml98>. . "somnolenta si coma.. edeme). "dispnee severa cu polipnee(R+.+IC : "antecedente: pacient cunoscut cu astm bronsic "acces astmatic cu durata R8> ore. nu este critica. 'e diferentiaza in primul rand prin caracterul dispneii. cu ser glucozat HJ. Nebulizare: "*trovent(8ml.v. virotica).+AREA DE R6U A. " medicam. predominant inspiratorie. "semne de insuf. accentuata. *bord venos periferic F. )oate sa dureze c iar peste 8> ore.Hmg) "Krican?l(8ml. )ozitie semisezânda 8. lent(+"H min) sau 8 fiole(MH.i. -!igen "daca avem. care este #lac de apa$. " abuzul de simpaticomimetice. pt.

1 Nu vor fi admin. . cu decompensarea emodinamica (cord pulmonar cronic decompensat) cu: ta icardie. uneori bradipnee e!piratorie.. Centrii respiratori la ipercapnici nu mai sunt sensibili la C-8.. stare confuzionala. subst. resp.2zi. ung ii. 5n cazuri mai grave doza initiala este mult mai mare(@. *stmul bronsic intricat cu bronsita cronicC si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul de K)-C. tulburari de ritm. singurul stimulent ramanand ipo!emiaU 5nlaturarea brusca a ipo!emiei prin admin.im t$me: " dispnee cu polipnee. antialergice)/ " prevenirea si tratam. de regula. " cianoza intensa si difuza.. uneori stare precomatoasa/ &ecompensarea respiratorie a K)-C se asociaza. *ntibiotice si c imioterapice "se admin. jugulare turgescente. 0emisuccinat de idrocortizon H.v. predominand la buze... conform antibiogramei. " vibramicina 8. )rocesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin e!acerbarea edemului inflamator. 'e pot folosi: " biseptol de + ori o tab.. @. ACU+I3A+A Termenul de K)-C se refera la bolnavii cu bronsita cronicC si bolnavi cu emfizem pulmonar. " transpiratii profuze/ " cefalee tenace/ " an!ietate sau somnolenta. a ipersecretiei si a spasmului musculaturii bronsice.mg2zi(@caps. -8"terapia necesita deosebita atentie si prudenta. combaterea ipo!emiei. &atorita unei suprainfectii bronsice.. e!trasistole. desensibilizari.>ml din sol. Tratam. inf. cronica. timp de 8> de ore. W.O. gimnastica respiratorie/ " cure balneo"climaterice " educatie sanitara 4.mg i. bronsice/ " viata linistita in aer uscat. " tetraciclina 8g2zi.P.). 1 'e evita penicilina care este unul din antib..v."8H. )si oterapie sustinuta de incurajare a bolnavului aflat in criza.V. de cantitati . apoi cate 8Hmg(@fiola) din > in > ore. numai in cazuri de suprainfectii bronsice. epatomegalie dureroasa.. %pinefrina(adrenalina) i.C. Kolnavul purtator al K)-C are o insuf.@2@. respectiv @. cele mai alergizante.mg din > in > ore(in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin) G.mg in prima zi si apoi cate @. deoarece administrarea unor cantitati mari de o!igen la bolnavii cu ipercarbie cr. . cu meteorism abdominal.mg. Ma&"ri!e #e "rgenta: " O7-tera ie pe sonda nasofaringiana pt. : morfina. mialgin si nici sedative sau tranc ilizante. aceasta declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie. este periculoasa. de fond(intre crize) indicat de medic cuprinde: " inlaturarea cauzei care a determinat alergia(masuri antialergice: vaccinari. Cianoza e!prima cresterea emoglobinei in sangele arterial(prin desaturarea cu -8 a o!i emoglobinei).mg apoi cate H.

. 1nfluenzae . "fracturi costale(un fragment osos ascutit poate perfora plura). paratifoida anti#. de cantitati mici de #isolvon(3-8ml).(. "acte c irurgicale(voluntar sau involuntar).min.=. asociat cu percutia toracelui.0zi" c$rtic$i)ii sunt indicati pt. de electie".v.PON+AN .f. prin introducerea la interval de H"@. 'palatura bronsica se e!ecuta dupa aspiratie.>.eprimare !rava a hematopoezei< tratam. eventual cu #iseptol 3-4 ta#.ml/ "a#mini&trare #e f!"i#ifiante a!e &ecretiei 'r$n&ice: • #ronhexim. " tuse convulsiva. menin!ite. 'ub stricta supraveg ere se transporta la spital. " pneumotora!ul idiopatic benign(cu etiologie necunoscuta. larin!o-traheite. izotona de )aCl. . Administrarea oxi!enului se incepe cu un de#it de 1-2 l0min..supraveg eat/. &e aceea -8 trebuie admin.neumotoraxul 9 afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii gazoase in cav. miofilin) in 8> ore "in sol. .8! la 9-:h. in doze moderate. anticoagulante. apare mai ales la tinerii de @G"+H de ani) " pneumotora!ul traumatic poate sa survina prin: "plagi penetrante(se insoteste de emotora!). Ca")e: . rin #rena2 $&t"ra!( a& iratie 'r$n&ica &i & a!at"ra 'r$n&ica. cu supraveg erea indeaproape a bolnavului. .1.acteriostatic cu spectru lar!$ fe#ra tifoida. . glucozata HJ @. unde se va face un tratament comple!. actiunea lor antiinflamatoare.v. -)-+) pic. " bronsite cr.. miofilin ( fiole a ). Qtilizarea drenajului postural.m. C.(+g. lent sau perfuzie(8"+f. 'e continua apoi antibioterapia cu vi#ramicin 177m!0zi.TKC pulmonar F. ventilatie mecanica. " perfuzie cu urmatorul coc4taill: hemisuccinat de hidrocortizon ())mg. cloramfenicol hemisuccinat *g6continutul unui flacon 1!" se dizolva in 17ml sol. In & ita!: " c$m'aterea $'&tr.. antisecretoare si antibron o"spastica: prednison in doze de 27-37m!0zi 4-9 ta#. penicilina asociata cu streptomicina. diuretice."@H. anemie. *spiratia endobronsica se e!ecuta prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bron oscop. determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea e!pectoratiei.+mg. de 3 ori pe zi. pleurala. deslanozid *f. • alfachimotripsina in aerosoli de 2-3 ori0zi " !a nev$ie: tonicardiace.$ leucopenie. a ). pneumonii cu . " c isturi aeriene pulmonare " bronsiectazii. 7.. Cand e!ista intoleranta la peniciline se va administr. eritromicina 1-2!. #oli hepatice !rave.0i. 5n forme mai usoare.mari de -8 inseamna inlaturarea stimulului. *erul N in pleura printr"o perforatie patologica a seroasei. i.. a 8m!" timp de ?-17 zile(dozC descrescandCU)/ " c$m'aterea & a&m"!"i rin 'r$n%$#i!atat$are: amiofilina administrata i. min.."V. care apoi se aspira/ " c$m'aterea inf!amatiei c" anti'i$tice: ampicilina 2-3! 024 ore sau tetraciclina 2!0zi timp de ?-17 zile.infectii urinare rezistente la alte anti#.J " emfizem pulmonar. se admin. sangerare. 37 pic. deprimarea centrilor respiratori si agravarea pe aceasta cale a ipoventilatiei alveolare si ipercarbiei. su# controlul .la adulti se in2. PNEUMO+ORA8 .

+A4ILIREA DIAGNO.mg)strict i. ta icardie. resp. 9@. pleurala comunica larg cu e!ter. i.@". " nitrazepam. pleura comunica permanent cu arborele bronsic (cu e!teriorul). crepitatii. "diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. i. Calmarea durerii: "*lgocalmin i. Cadrul mediu va asigura materiale sterile si va respecta cu strictete masurile de asepsie.(@ fiola9@. F.L.mg). lent(în +"H min.m.c. V.. aerul intra si iese la fiecare miscare respiratorie cu un suierat caracteristic.. +. . odata). sau " morfina s. *tropina i.&e retinut: Cand orificiul de perforatie este larg. 5n cazul plagii penetrante pleuro"pulmonare cu torace desc is.si circulatorii de tipul asfi!iei si colapsului vascular.8Hmg(@2> fiola).alta varietate este pneumotoraxul cu supapa compresiv (provoaca tulb. "emfizem subcutanat <bombarea emitoracelui afectat. " fortral @"8 fiole(@f 9 +.v. alteori fenomene de colaps. care pot fi urmate de moarte(vezi: consecinte in pneumotora!ul compresiv cu supapa la capitolul traumatisme toracice ). . @"8 fiole. 'edative ale tusei: codeina(8"+ tab. &ecomprimarea plamânilor(e!suflatie decompresiva) cu o seringa de 8..+ICULUI: "durere toracica intensa.mg) i.mg ) i.) pentru prevenirea socului. sau sol... adenom de prostata. "agitatie si angoasa. &a4in. prevenirea riscului infectiei. *n!iolitice: " plegomazin(clorpromazina) inj. daca nu e!ista contraindicatii(glaucom. >. lent.v. si circulatorii de tipul asfi!iei si colapsului vascular.m. diazepam(@f. " romergan(@f. în spatiul 8"+ intercostal stg.2i. CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @. respiratorie ac."@8 pic. inclusiv repaus vocal.m.. pt.v. tulburari de ritm cardiac).ml cu ac gros cu bizou scurt introdus în cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina. paloare cu cianoza e!tremitatilor.e!uflatie eficienta necesita folosirea unui trocar prevazut cu supapa. accentuata si polipnee "tuse iritativa seaca. 5n aceste cazuri este vorba de pneumotorax deschis.mg) i../ se pot repeta la 8 ore interval)/ .v. glucoza HJ "8H.(. *bord venos periferic. 9 H. pe linia medio"claviculara/ 'e foloseste un ac cu lumen larg si bizou scurt care se leaga de un tub scufundat in '.8g)/ G.v./ " sintalgon 6oral/ " e!ceptional(in caz de dureri socogene): " mialgin @ fiola(@. 8.m. W. sub forma de jung i toracic violent($lovitura de pumnal$). in care cav. . )ozitie semisezânda. &e retinut: )neumotora!ul spontan in special cel #cu supapa$ provoaca tulburari resp. care pot fi urmate de moarte). ipersonoritate sau timpanism cu disparitia matitatii cardiace..2i. "dispnee f. Oinistirea pacientului "repaus complet. c intoasa si semne de insuf.m. .. " uneori fenomene de soc(soc pleural). accentuata la inspir profund si la modificarile de postura. -!igen pe masca(8"> l2min) "daca avem.(@f 9 8H mg2Hml)/ " idro!izin inj..ml. H. transpiratii reci/ "imobilizarea toracelui afectat. dionina sau calmotusin(@. puls mic si rapid..

cu antecedente gastrice/ sangele din ematemeza este negru. la 2 ore interval). &% %15T*T: "sedarea pacientului înainte de ventilatie. odata). spumos)/ sangele este amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent.* Dg. amestecat cu resturi alimentare. paloare. min.se pot admin. #iferentia! se face cu ematemeza.*. into!icatii etc. . Transportul boln.. pt. HEMOP+I3IA Def: este e!pectorarea unei cantitati de sange provenind din caile respiratorii. 'e poate face de mai multe ori in decursul unei zile.. pe nas. afect. 0emoragiile mari si mijlocii determina: "transpiratii. &ezlegarea se va face progresiv. in incapere bine aerisita/ "repaus vocal absolut/ "resp. • 5n emoptiziile abundente(stenoza mitrala) se poate face ligatura celor > membre(alternativ) pt. iar emoragia se opreste de obicei brusc. @@."+. aerat. "nu se face ventilatie mecanica fara drenaj pleural. NT. ematemeza este precedata si insotita de greturi si varsaturi.. dentare(gingivoragii). local. 0emoragiile rinofaringiene si epista!isul sunt diagnosticate prin e!. epista!isul si emoragii rinofaringiene. in pozitie semisezanda.). T.@.sa bea lic ide reci in cantitati mici si repetate/ "se aplica punga de g eata pe regiunea sternala sau presupus sangeranda(sau c iar pe regiunea scrotala "la #ar#ati si pe vulva "la femei/ induce vasoconstrictie periferica refle!a)/ "m$nit$ri)area ac. survenind la boln. a nu mari intoarcerea venoasa la inima. card. cardiovasculare. (n caz de detresa vitala(persistenta semnelor respiratorii. ta icardie. • se combate tusea cu codenal(2-3 ta#.IMP+OMA+OLOGIE: "senzatie de gadilare a laringelui "caldura retrosernala "gust de sange in gura "tuse iritativa care e!pulzeaza sangele(aspect: rosu"aprins. macerat. ale ap. lenta si profunda/ "se da boln. dionina sau calmotusin(17-12 pic. a diminua intoarcerea venoasa(8. convulsii)< 5-T cu sonda de V. lent si alternativ. an!ietate. "*nevrismul aortic "Traumatisme toracice "alte afect. CAU3E: "TKC pulmonara "Kronsita cronica sau bronsiectazie "Cancerul bron o"pulmonar "'tenoza mitrala "'taza pulmonara din insuf. 'pre deosebire de emoptizie. CONDUI+A DE URGEN+A: " emoptizia e o urgenta: in orice moment evolutia poate lua aspect grav si foarte gravU "repaus absolut. la spital se va face cu menajamente deosebite.resp. .H"G mm si ventilatie mecanica. ta ipnee.Temp..: ). tulburari de constienta.

a @ml 9 .v. glucozata J inj. c ist idatic. .. f. eroziuni arteriale.. sanguin determina o Y marcata a nivelului de *. desi este de dorit evitarea deplasarii. este necesara in toate cazurile de emoptizii medii si mari.. cm\ aer cu ajutorul aparatului de pneumotora!)/ • pneumotora! artificial emostatic(de partea plamanului afectat. rebele la alte tratamente).ml sol. sau i. lent(testarea sensib.. arteriolara 9R Y T.2i.d. c irurgical este indicat uneori de urgenta: traum.) sub controlul continuu al T.B/ • %!tract de ipofiza posterioara i..H"@g inj. min. cm\ de aer cu aparatul de pneumotora!/ • in emoptiziile persistente din stenoza mitrala: sangerare..m. venostat(admin. in spital cand masurile de mai sus nu dau rezultate: • pneumoperitoneu(sunt N in cavitatea peritoneala H. care au riscul parezei bron iilor si retentiei sangelui in arborele bronsic. Q5 in 8.. %!.v..*. • transfuzii mici de sange proaspat. f. varice bronsice.ml. din > in > pt. si volemiei. controlul emoragiilor din vasele mici/ Litomenadion(vit.ml i..0.m. H. lent @. *supra sist.) @"8"> fiole2zi A(etamsilat: 8H.*s.&.P. determina vasoconstr. [ 5n cazuri e!ceptionale se incearca creearea unui emfizem subcutanat pe fata anterioara a emitoracelui afectat. ipertonice i. C(."H.. adrenostazin(@f. o lingura de sare la un pa ar cu apa. este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica datorita unui dezec ilibru intre necesitatea de o!igen a musc iului inimii si aportul coronarian. 5n spital tratam.) secretat la nivel ipotalamic impreuna cu neurofizina (proteina transportatoare)/ la nivel renal determina reabsorbtia apei. peroral/ • medicatie emostatica: "clorura de calciu sol. sau i.*.J din vol. i.1)/ • vasopresina 8.v. etiologic. preparatelor morfinice.. cancer bronsic.0. "clauden.VHg) odata.lent @">f2ziB. apoi cate @f.2i..mg28ml sol.."V.ml/ "vit.ml.0."F. inj.&./ in urgente9@"+ fiole(. " Trat."8. " Cu menajamente deosebite.mg admin.v.(NaCl @. igiena corporala se vor face reducandu"se la minimum mobiliz. TKC pulmonara. f.2s. se transporta la spital.2i. in functie de posibilitatile primului esantion medical(H. Oa oamenii sanatosi are efect presor minim. i.2i. supraveg eat strict.J. prin introducerea a >.v. 7."H.m. i. Avasopresina9 ormon antidiuretic (*. pregateste me#icatia re&cri&a #e me#ic si o administreaza: • se va evita admin. =@) @ml2fiola sol.8H". apoasa coloidala 9@. pac.... inj. @."+. precum si in cele in care dg.m..2s.med. i.c.v.ml sau in lipsa.: Ncu @H"8.*.ml aer sau o!igen cu o siringa de 8. 'pitaliz. de glucoza >.ml) si sol. @..+mg Carbazocrom. i.CULAR ANGINA PEC+ORALA A. lent "fiole a @ml).J. *lte metode de oprire a emoragiei care se pot incerca.m.J i.ml)."@. i. URGEN+ELE APARA+ULUI CARDIO9A. " sc imbarea boln. nu este precizat. >.c.&. Zreata si voma Y deasemeni nivelul de *. i. vasc.v. general emostatic se completeaza cu trat. • novocaina 9 procaina @J H"@.0.m. inj." @.). pe rand.v. • 'e dau sol. Nivelul de *.&. >.v. coagulen. lent(timp de 8.v. crste liniar cu cresterea osmolaritatii plasmatice dar si odata cu N T.@ fiola(indicat in forme grave. toraco"pulm.

Criza dureroasa apare dupa: "efort "emotii "mese copioase "dureaza 8"+ min.&e cele mai multe ori durerea da senzatia de constrictie."W. de cele mai multe ori. bratul stang " bolnavul indica sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu ambele palme. bratul si antebratul stg. pana la ultimele 8 degete. de medicamente(e!tracte tiroidiene) "tabagismul AL+E CAU3E: "efort fizic "frigul "0. digestiv. de origine coronariana(anginoasa).* "tulburari de ritm "boli abdominale: litiaza biliara.J din cazuri. " proba terapeutica cu Nitroglicerina: &aca durerea nu trece in 8"+ min este un semn clinic major.. *lteori boln. ulcer gastric2duodenal.T.) CAU3E: "ateroscreloza coronariana "cardiopatii valvulare(stenoza aortica. pana la @. Nu trece 9R )-'5K5O 5NL*7CT. mitrala "mai rar/ cord pulmonar cr. cu 0T* etc.. 5n majoritatea cazurilor criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza concomitent cu: un efort fizic. de unde se raspandeste catre reg. niciodata cu un singur deget.. *lteori poate lua aspect de arsura. toracica anterioara/ iradiaza in umarul stg. colecistite cr.durerea Caracteristici: " localizata retrosternal G.panica . &e aici descrierea clasica a atitudinii$spectatori de vitrina$ la anginosii care vor sa ascunda criza survenita pe strada. de Nitrogligerina sublingual(in 8"+ min."@H min si dispare spontan sau la adm. de presiune. &urerea inceteaza dupa repaus fizic. " durerea dureaza 8"+ min pana la @H min. precordiala. &e retinut: o durere foarte limitata in suprafata pe care boln.* "colesterolul "stresul . o poate indica cu varful unui deget.) "coronarita reumatismala CAU3E -A9ORI3AN+E: "diabet za arat "0. nu este.anxietate . plaseaza pumnul strans al mainii dr.E CARAC+ERI3EA3A PRIN: "crize dureroase paro!istice localizate de cele mai multe ori in spatele sternului cu iradieri in cazuri tipice in umarul stg. de g eara. cuprinzand difuz reg. emotional etc.IMP+OME: .T. Lrigul este un alt factor precipitant al durerii mai ales iarna(trecerea de la cald la frig2ger). ernia diafragmatica. . in plin stern(semnul #pumnul strans$). "adm.

b.. a. 1sodril 6caps.*.Hmg sublingual "ex. de Nitroglicerina ..>. arac!inice "%=Z "in angor nu are semnificatie" poate fi normal "recoltarea probelor biologice(C=":K.8.0.@H g.mg.mg b.). peroral(nu sublingual).'. )itro!licerina 6tab. pt. Nu e!ista pericol de supradozaj. dimineata. %fectul este mai rapid(@. )itro!licerina retard. "radioscopie toracica etc. prevenirea crizei anginoase)..+. medicatiei antianginoase conform recomandarii medicului Me#icatia antiangin$a&a: • Nitritii. 1zo@et 6care se administr. transaminaze.rinzmetal(sau #spontana$. a @.8. de 8"+ ori2zi. TR$T$!/0T12 D/ D1R$T$: "dieta cu evitarea alimentatiei grase "reducerea consumului de alcool. dif.@. intensitatea. #cu orar fi!$). admin. CONDUI+A DE URGEN+A: "repaus "evitarea efortului "adm. pe cale orala(nu sublingual): izo4et retard 6tab. iar durata sa mai scurta.:. alcoolica @J 8"+ pic. mai ales pt. in continuare @"> tab... se admin. a) nitriti cu actiune rapida si de scurta durata: a. a >. la interval de 8"+ min. b) 0itriti cu actiune mai intarziata si prelungita(retard). crize care apar la ore apro!imativ fi!e.mg(se admin. min.mg. 5n cazul ca durerea nu a disparut dupa prima tab. leucocite.). )itrit de amil 6fiole continand . " Propranolol(5nderal) 6tab. cate o tab.*. ('e poate folosi si pt.Hmg6 sublingual."@H sec. H"@. ineficienta terapeutica a nitroglicerinei (precedand cel putin cu doua saptamani instalarea unui 5. .:. &urerea survine in repaus sau in timpul unei activitati obisnuite/ " angina pectorala instabila(sindrom intermediar) se caracterizeaza prin modificarea caracterelor atacurilor de angor in ceea ce priveste frecventa.). inainte de culcare). *bsorbtia lenta pe cale transcutanata confera unguentului o eficacitate sporita. a @. a 8. sublingual. " sol. " spra? 6flacoane de @. 1.mg si 8.mg si izo4et retard forte. a 8. caps. tutun. cafea "indepartarea stresului "evitarea efortului fizic intens "adm. b.senzatia de moarte iminenta &e retinut: in afara formei clasice de angor se mai descriu: " angina pectorala . Pentalon! 6compr. cazurile de angor pectoral nocturn. &g. de electie. Qnguent cu nitroglicerina 8J. cu 5. @"8 compr. &e retinut: in criza anginoasa nitroglicerina este medicam. • 4eta-'!$cante!e %fectul anti"anginos al ]"blocantelor consta in diminuarea consumului de o!igen de catre miocard..@. 8 compr..g/ se aplica pe limba @"8 doze. 'e in aleaza 8"H pic.mg sau a >.H. glicemie. TR$T$!/0T12 !/DI $2: "este o terapie de urgenta datorita durerii severe si posibilitatii evolutiei crizei anginoase catre 5:* impune caracterul de urgenta al afectiunii. b. a . b.

a 8mg si a @.M. b. bradicardia sinusala(sub F.mg. a >. "foarte intensa(dar câteodata poate lipsi)/ "prelungita(zeci de minute R 8. diminuand tendinta la formarea trombilor plac etari.mg i.8H g N-T*: Tratam. etc. rebel la medicatia corect recomandata. medical al angorului pectoral instabil(sindrom intermediar) este o terapie intensiva data fiind severitatea durerii si posibilitatea evolutiei crizei anginoase catre infarctul miocardic. cardiaca. a @. adinamie. interscapulovertebral.mg2zi(@fiola 9 >. cardiaca latenta sau manifesta(di!oxin "in doza de . • A!te c$r$nar$-#i!atat$are: " . produsa prin obliterarea unei ramuri coronariene.ipiridamol(persantin) draj.+A4ILIRE DIAGNO. dar poate fi si retro!ifoidiana sau epigastrica/ "iradierea: membrul superior stâng. peroral H.Car#ocromena(intensain). 'e admin.mg. invalidant. ")itrazepam 6cate 8Hmg de 8"+ ori2zi "si altele: napoton.A. IN-ARC+UL MIOCARDIC ACU+ . de +"F ori VHmg2zi peroral sai i. " /rasicor 6tab. 'e admin. hidroxizin • Me#icatie antiagreganta !ac%etara: "dipiridamol "@."@H.Contraindicatiile majore ale ]"blocantelor: astmul bronsic. a VHmg.mg de 8"+ ori2zi. a 8Hmg si VHmg. 9 zona de necroza isc emica in miocard.mg2zi sau @. " 1soptin(verapamil) tab. la bolnavii care. ore)/ "nu cedeaza la Nitroglicerina sau alti nitrati/ 2. mandibula.. astenie si ameteli . )e langa efectul vasodilatator are actiune si asupra adezivitatii plac etare.mg de +"> ori2zi "aspirina 6doze mici + ! . " Ais@en 6tab. baza gâtului. anxietate extrema. paloare. insuf.M. • Me#icatie a"xi!iara: -'edative: -diazepam "8mg de +"> ori2zi/ e!ista tab. a Hmg(+ ori2zi). mepro#amat.mg.mg).. • +ratam. pe langa angor pectoral au semne de insuf.mg).mg si G. se poate admin./ I. tab.mg si a G.v.+IC: • • Anamne)a(de la pacient sau apartinatori): daca e!ista antecedente cardio"vasculare CLINIC: 1. (@fiola 9@. "Oxazepam 6cate @.8Hmg cate @"8 tab. a!itatie 3.2i. . @"8 ori >. .urerea$ "cel mai frecvent cu localizare retrosternala. senzatie de moarte iminenta 4. a >.2min. .A.2zi).I.. transpiratii reci. minute.m. umeri.).. c%ir"rgica!: 'e poate indica in angorul sever. • G!ic$)i)i #igita!ici."+. • Antag$ni&tii ca!ci"!"i: " Corinfar(nifedipin) draj.mg(+ ori2zi).v.

absentC la inceput. @fiola sol. ample.ml.2min. manifestat prin paloare.8. date clinice) • 5nterzicerea oricarui efort • Oinistirea pacientului. ampla(primele 8"+ saptamâni). Zlucoza HJ si se administreaza în ritmul de > pic.ml '. evoluând spre supradenivelarea 'T si înglobarea undei T (primele > ore). . &aca nu avem :orfina se administreaza: • :ialgin . în ritmul de @.mg. care se poate repeta dupa @. adresa e!acta. unda Tse desprinde treptat din supradenivelarea 'T devenind negativa... care apartin complicatilor 5. puls rapid filiform. T. crescând cu > pic. "datorita actiunii stresante a durerii)..mcg2min. se!.. Cand T* scade brusc.*. mascat de unele din simptomele si semnele mentionate anterior.2min. .@2@. *socierea cu atropina poate preveni aceste fenomene: • *tropina i.v. cu urmarirea pulsului si T.J sau.. tulburarile de ritm "atrag atentia asupra unui infarct de miocard c iar in absenta dureriiU &e retinut: debutul atipic este frecvent. vârsta.) • Nitroglicerina în perfuzie i. daca avem • Nitroglicerina sublingual câte o tableta(.HJ de @.*. oligurie gravC.v.) în Wml. refacere volemica. CONDUI+A +ERAPEU+ICA • 'olicitare salvare(asistenta la cabinetul medical sau apartinatorii la domiciliu cu furnizarea tuturor datelor: nume. pericolul socului cardiogen este iminent/ este insotita de regula de ta icardie)/ " *1: zgomote cardiace ta icardice sau bradicardice sau diferite aritmii • E:G: (n functie de evolutie putem surprinde urmatoarele aspecte: " unde T pozitive. indeosebi la varstnici/ debut nedureros. *tentieU :orfina poate provoca o ipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.v. ser fiziologic din care se administreaza i. pâna la @. alterarea starii generale.Hmg) la @H min sau Nitromint spra? @"8 puff la @H min. apare la @8"8> de ore de la debut(in jur de +G^C). _ocul #ine!plicabil$. administrarea medicatiei etc.c.@. tegument rece si umed.8. pic. • )ozitie semisezinda • -!igen pe masca sau sonda(>"Fl2min). +">ml. " Qneori starea de Coc domina tabloul clinic de la inceput.">. " persistenta supradenivelarii 'T.la fiecare +"H min. • A!te &emne: " Be#ra. distensie a#dominala. pic. • *bord venos periferic(obligatoiu in #terapia socului$ pentru recoltari. varsaturi(în infarctul inferior)..):@fiola de 8ml.2min."8. • &aca avem :orfina se dizolva @ fiola(@ml. 9.g s.v. eventual i...(@ml) pentru bradicardie pronuntata si ipotensiune arteriala se administreaza ` fiola. edemul pulmonar. insuficienta cardiaca rapid progresiva.*.:. simetrice si subdenivelarea 'T initial.. sau glucoza @. la început.. aparitia undei 3 de necroza.2i. !returi. sol.mg se dilueaza în 8H.(@. senzatie de plenitudine !astrica • Examen"! $'iectiv: " stare generala alterata " dispnee " T* scazuta si mai rar crescuta(precedata de o usoara crestere a T. diluat in @.m."@H min.*.L.

boln.mg i. !ilina.Q.. Instalarea boln. 0T*R8. " mutarea boln. terapie intensiva sau interne). • Ingri2irea in "nitati!e & ita!ice&ti *. va avea grja sa"i fie asigurat un climat de liniste.. monitorizare si defibrilare. &iazo!id. cu posibilitatea monitorizarii %=Z. aparat de resp. " debutul clinic sub F ore. insuficienta epatica).C. coronarodilatatoare(intensain). care sa cuprinda: " medicatie pentru calmarea durerii.) " vasodilatatoare(0idralazina. " nu e!ista contraindicatii de tromboliza( emoragie. • Tromboliza : " cu cât dispensarul medical este mai la distanta de o unitate spitaliceasca."@H.mg.ml sol. fortral sau amestecuri litice(romergan . " oxi!enoterapie. largactil .v.mg. " com#aterea anxietatii: sedative(fenobarbital.. med. în bolus @mg24g(@fiola de @. frecventei . de pe targa in pat o face personalul sanitar fara sa"i permita boln. Transportul pacientului se efectueaza(obligatoriu cu targa) sub control medical de specialitate ('. Nitroprusiat) când e!ista soc cardiogen. trebuie sa aiba pregatita o trusa de prim ajutor.2@8. " )rotocol de administrare: 00C @.) &aca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu: • *lgocalmin sau )iafen i. contine +.7. med.v.v. p.. T*. Liola de Xilina se încalzeste în prealabil în palme. intr"un timp cat mai scurt.(8 fiole) .. mialgin). medicul de familie ar trebui sa efectueze tromboliza coronariana pe cale venoasa generala. anticoagulante.v. in pat " transp. Q5 în F. *sist. sau Hmg. sedativelor concomitent cu a opiaceelor.2min. nici o miscare. :ino!idil. corectarea e!trasistolelor. aparat de perfuzie.. aspirator de secretii. )e cat posibilse evita admin.o. urmata de perfuzia cu 'trepto4inaza pe o cale venoasa separata în doza de @. de la #salvare$ se face direct in sectie(cardiologie. in pat(este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pt. " pozitie cat mai comoda. salon bine incalzit.). 'upravegherea functiilor vitale N$ta: 5n lipsa de aparatura de monitorizare. ulcer gastroduodenal. a se evita pozitiile fortate). &% %15T*T: " administrarea de Xilina când e!ista bradicardie(*1TH. solutii de perfuzat.• @ fiola Lortral (o fiola de @ml. puls si a interventiei de urgenta în caz de complicatii: stop cardio"respirator(defibrilare si intubatie). ` fiola (@ml. pt.) 6pt. -..:. pipe Zuedel. mialgin)..min. aparatura pt. 5ndicatii: " diagnostic de infarct confirmat %=Z. emisuccinat de idrocortizon(00C) " seringi sterile. *1C emoragic în antecedente.) • Xilina i. supraveg erea consta in masurarea T.H. artificiala de tip 7uben. $plicarea in continuare a masurilor de prim a3utor Oa indicatia medicului: " sedarea durerii$ derivatii de opiacee(morfina. " as. ca sa nu i se agraveze situatia.:.. direct cu targa.@J continând @. diazepam). si *spirina +H.2" &iazepam lent i..*. sedativa. (. neoplasm cunoscut.mg. sau Q. desc izator de gura. aerisit.

miscari active ale membrelor " mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului.Z. 1rmarirea evacuarilor de urina si fecale " se va servi boln.(8. a fibrinogenului. ridicarea din pat). Recoltarea probelor de laborator " *s. la >"F ore. probe de lab. medicatiei Loarte importantU " se va face cu mare punctualitate. 5. *(. " se evita vizitele lungi si nu se va permite vizitarea in grup. determinarea leucocitozei. 6. glicemiei. indicate de medic(pt. medicamentos se va face la pat. incepand c iar din primele zile. . 4. in primele zile in decubit dorsal.. cu bazinet si urinar. febra sau alte complicatii. 9 H. in functie de starea boln.. cu lingura.v.. initial in prezenta medicului. a se evita consumul de cantitati mari la o masa " se va face alimentatie pasiva la pat. **. se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.mg i.. . Treptat se va trece la alimentatie activa la pat(numai la recomandarea medicului in pozitie sazanda). &upa mobilizarea boln.">. " desi medicam.m. !obilizarea bolnavului " 7epaus absolut la pat in prima saptamana " durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor " daca boln. sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale. se dau strict la indicatia medicaului. dozarile enzimatice. i se poate servi masa in sala de mese.(in primele zile fara sa fie ridicat). " 7egimul alimentar va fi iposodat si ipocaloric. Treptat se permit sc imbarea pozitiei in pat. $dmin. va avea pregatite medicamente pt. 7.pulsului si a respiratiei la o ora. precum si a temperaturii "de cate ori este indicat de medic.mg). " Concomitent "trombostop(>"F tab. colesterolului.. va recolta sange pt.revenirea complicatiilor tromboembolice " *nticoagulante( eparina +.. ori in perfuzie. $limentatia bolnavului " :esele vor fi fractionate pt. ceaiuri. " diureza si scaunul se noteaza pe foaia de observatie. dar si mai tarziu vor fi eliminate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal. med. " constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau la!ative usoare. lapte.2zi initial. med. 5n primele zile va fi alcatuit din lic ide si pireuri date lent.. apoi in functie de timpul 3uic4). la nevoie mai des.C. c emarile la telefon. sederea in fotoliu. sucuri de fructe.reintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului " Xilina "8. in unele cazuri de urgenta.mg28> )/ (@ f. compoturi. eventualele complicatii. cadrul mediu va trebui sa intervina cu unele medicamente(nitroglicerina) si o!igen. deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile " tratam.ml @J) sau i. in pozitie orizontala. Igiena bolnavului " Kaia generala sau partiala se face la pat fara sa oboseasca boln. cate 8 f. " 'e interzice total fumatulU 8. oua moi.0. rearea mediului psihologic favarabil " se vor evita discutiile cu voce tare. fara sa fie ridicat in pozitie sezanda. *). " as.'. . nu are dureri. acidului uric). +. supe. inregistrarea zilnica a %. a 1.

" se va insista asupra respectarii regimului alimentar. b) ruptura peretelui aortic(anevrism disecant al aortei). deoarece pericardul are ragazul sa se destinda si sa se adapteze la dezvoltarea revarsatului/ " in caz de acumulare brusca. 'emnele si simptomele sunt in raport cu etiologia tamponadei cardiace. • Ca")e: I.durere precordiala in traumatismele inimii si in pericardite.. . Hem$ragia intra ericar#ica( emopericardul acut este cea mai frecventa cauza a tamponadei cardiace) " Cauzele majore ale emopericardului: a) leziuni toracice penetrante si nepenetrante. tuberculoasa.. .ml de lic id. reduce sansele unei decompensari sau agravari. care impiedica umplerea cu sânge a inimii in timpul diastolei. . bacteriana etc. Pericar#ite!e ex&"#ative(virala. 5n plagile abdominale cu cutitul lasat pe loc. miscarile acestuia. 7ecunoasterea tamponadei in cazul plagilor este uneori usurata prin descoperirea orificiului de intrare a agentului agrsor. sunt aproape patognomonice. e) contuziile cardiace violente si ruptura de atriu. II.). Cantitatea de revarsat capabila sa determine aceasta situatie critica depinde de viteza de acumulare: " in caz de acumulare lenta este nevoie de peste @. sincronice cu pulsul. . . provocata de scaderea debitului cardiac. pericardul nu se poate destinde fiind suficient numai 8. nocivitatii fumatului. d) perforarea peretilor inimii in cursul cateterismului cardiac sau prin alte procedee de diagnostic(mai ales cand bolnavul este sub tratament anticoagulant).hipotensiune arteriala. . *re loc astfel o comprimare a inimii prin cresterea presiunii intrapericardice. in instalarea progresiva tabloul clinic este mai putin sever. +AMPONADA CARDIACA )rin tamponada cardiaca intelegem acumularea anormala de lic id in spatiul intrapericardic. /ducatia sanitara )rin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata la e!ternare: " modul cum trebuie luate medicamentele " semnele supradozarii digitalice " prezentarea la control periodic *tentie: o buna educatie a boln. Trebuie avuta insa in vedere si posibilitatea plagilor cardiace la injung ierile abdominale. • +a'!$" c!inic: 'imptomele si semnele in functie de modul de instalare a tamponadei(instalarea acuta sau progresiva).dispnee "polipnee cu ortopnee. Atentie: in astfel de cazuri cutitul nu va fi niciodata e!tras inaintea interventiei c irurgului. programului rational de munca si viata. ca sa aiba loc tamponada.anxietate e!trema." nu se comunica vesti neplacute " se va facilita contactul cu bolnavii restabiliti/ are un efect psi ic bun.ml pt."+. c) ruptura inimii in cursul evolutiei infarctului miocardic acut.cresterea ariei matitatii cardiace. 5n instalarea acuta a tamponadei aspectul bolnavului este dramatic.. *-..

&etectarea prin inspectie a Y presiunii venoase centrale(). dar indeosebi a celei diastolice(diastolica depaseste @+. in cursul crizelor ipertensive. " sunt evidente semnele colapsului cardio!en.*. se face de urgenta o punctie pericardica(vezi capitolul te nici de nursing) in scop decompresiv. "0T* esentiala 6forma maligna. &g. "to!emia gravidica. . violenta.*.tur!escenta 2u!ularelor. " transp. *pare cel mai frecvent la bolnavii cu T. "feocromocitomul. o!igen). cu Y ambelor valori tensionale.I9A ACU+A Encefa!$ atia %i erten&iva 9 simptom clinic care consta in simptome si semne neurologie cu caracter acut. insa aceasta e!plorare se poate face numai in stationare. %ncefalopatia ipertensiva se asociaza cu + mari modificari emodinamice: "Y brusca a T*. se instituie de urgenta primele masuri de combatere a socului(perfuzii cu lic ide. . . determinat de o criza ipertensiva. mm0g sau mai mult). tratamentul de sustinere si eventual tratamentul c irurgical.hepatome!alie. .. ENCE-ALOPA+IA HIPER+EN. in contrast cu valorile foarte mari ale presiunii venoase.. singura masura care duce rapid la disparitia2diminuarea fenomenelor. pulsatila.. "N flu!ului sanguin cerebral. bolii de baza. )ulsul parado!al este greu de detectat in cazurile in care evolueaza cu ipotensiune arteriala severa si ta ipnee.C. • Ma&"ri #e "rgenta " &aca e!ista posibilitatea. detectarea tamponadei cardiace. :asurarea )1C printr"un cateter N pana in subclavie este un indiciu sigur pt. Ca")e!e principale ale encefalopatiei ipertensive: 0ipertensiunea arteriala din: "glomerulonefrita ac. " varsaturi. " daca nu se poate face punctie. mintale(stare confuzionala). tranzitoriu. puls mic parado!al. pericarditelor cu lic id..cianoza a extremitatilor cefalice si a celorlalte e!tremitati " transpiratii profuze. va avea grija ca materialul necesar sa fie pregatit steril si va servi medicul.puls paradoxal(disparitia batailor in inspiratie). +a'!$" c!inic: " cefalee intensa. respectand masurile de asepsie.) este dificila. " traumatizatii cu tamponada cardiaca sunt frecvent in soc(vezi tamponada cardiaca din cadrul traumatismelor toracice). de urgenta intr"un serviciu de specialitate unde se va face tratam. " tulb. " vasoconstrictia arteriolara cerebrala. *sist. " convulsii. cr. *re loc deci o isc emie cerebrala raspunzatoare de fenomenele clinice de baza ale encefalopatiei ipertensive. med. Nota: %c ocardiografia este in prezent procedeul de electie pt.1. prabusirea T.

a 8mg sau a @. p. de intretinere: " raunervil. de electie recomandat este nitroprusiatul de sodiu (niprid) atunci cand e!ista posibilitatea de monitoriz.ml i.ml continand +."8. @"> fiole (8.+A4ILIREA DIAGNO. sau 8HJ. va avea pregatita medicatia pe care o administra la indicatia medicului. Cand monitoriz. diazepam: 8mg ! +"> ori2zi tab. 'e asociaza un diuretic cu actiune rapida: furosemid. C$n#"ita #e "rgenta: " internarea de urgenta in spital. " suprav. combaterea edemului cerebral. as.. vertij. furosemid.m. epista!is.J. 5njectarea trebuie facuta rapid in @. nu poate fi facuta.v.."8. ameteli."G. med. evitarea accidentarii acestuia (se protejaza pac. vedere intetosata) si tulb.. ac. convulsii.mg) sublingual sau "C*)T-)75O @"8 tb (8H"H. fiole a 8. dif. sec. etc.m. " cefalee.v. scaderea si combaterea convulsiilor. sau in primele +"H min.v. si se scot protezele dent.Hmg(@ fiola) i. 'e aspira mucozitatile si secretiile bucale. activa). .v.mg in 8ml i. o gravida cu fenomene de disgravidie. • Tratam. Nota: in spital.m..) sublingual. " pt. • .(@fiola 9 8ml 9 8.mg 9 8"Gml. &e retinut: as. "LQ7-'%:5& i. astfel: a).mg). in toate cazurile.. glucoza ipertona. tranzitorie sau cu emoragia subara noidiana.. efectul ipotensor apare dupa @ min. se iau urmatoarele masuri: evitarea muscarii limbii.8. cu nefropatie cr..: +. encefalopatiei ipertensive. trat. cu diversele forme clinice ale *1C cu care se confunda: cu isc emia cerbr. !8mg24gcorp. pac. ). 8"> fiole in 8> ore " sol..mg sau de Hmg24g. %ste important insa sa se stie sa relateze medicului daca pac. 8"> fiole i. an!ietate. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 7educerea treptata a tensiunii arteriale pâna la valori ale tensiunii diastolice în jur de @.g. a starii de agitatie.". i. " ameteli.. palpitatii " greturi. cu sol. med.+ICULUI: " valori mari ale tensiunii arteriale(T*'R@G. ipoacuzie). mm0g. i. " in caz de acces eclamptic.. se indeparteaza din jur obiectele de care acesta s" ar putea lovi). plegomazin/ fiole 8Hmg2Hml i.mg.mg) A. parestezii " algii toracice.mg. i. ipertone: manitol @. • .(@fiola 98. atenta. de auz (acufene. .). medicam. combaterea edemului cerbral: " sulfat de :g 8HJ foarte lent.ml.2i. in perfuzie lenta/ "sedative si ipnotice(fenobarbital: fiole a 8. ipertone: glucoza ++J sau 8.v."H. de!tranV. >.v. boln.). pac. 'e administr.t combaterea starii de agitatie si hiperexcitabilitate neuromusculara: " fenobarbital . • hipotensoare: " &iazo!idul #0iperstat$(este ideal cand e!ista posibilitatea. este un vec i ipertensiv. in bolus in doza de +. obnubilare si eventual coma. reducerea prompta a valorilor tensionale. nu va putea face &g. cea mai utila asociere terapeutica: diazo!id .v. T*&R@@. diplopie.@.mg subst.t. sau i. furosemid.m.. 'e control." tulburari de vedere(fotofobie.m. " 7ezerpina(raunervil) 8. 2a pacientii fara manifestari neurologice sau cardiace: "N5L%&5)5N @"8 tb (@. " @8.H+A/ Atit"#ine tera e"tica #iferentiata in & ita!: Când valorile mari de T* se însotesc de manifestari cardiace sau neurologice sunt considerate urgente majore si se interneaza.. varsaturi."H.i..

Clonidina (sedare).@mg.mcg. în doza progresiva: de la . glucoza HJ si se administreaza în ritmul de > picaturi2minut la început. Clonidina se poate administra si parenteral i."8.24g. EDEMUL PULMONAR ACU+ Def..v.m. &iazo!id ( ipertensiune intracraniana). care se poate repeta dupa H"@.mg (@"8 f. @f.. Nitroprusiat) în caz de ipertensiune intracraniana "reducerea brutala a T*.@mg.9H.ml. trebuie folosita în mai putin de 8 ore de la desc idere.."8. mg i. puls.mg.ml.(0aemiton fiole de .v.2min. .@Hmg.v.9Hmg. minute.) 1 NU: ":etildopa. picaturi2minut (@. repetata la @ ora pâna la reducerea progresiva a T*. la + micrograme24g. în caz de necesitate intubatie si defibrilareB."8.9Hmg.ml.(> ml din f 9 8. (ntreg dispozitivul de perfuzie trebuie învelit în foita de staniol pentru a preveni fotodezactivarea si sol.ml.: insuf.24g (în jur de H"@. %=Z. @tb.v. " Nitroprusiatul se poate folosi numai daca e!ista posibilitatea monitorizarii T*. %)* leziunal(necardiogen).. survine prin inundarea brutala a alveololor de catre un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare.J 9 8g.O*K%T*O-O 8.*.c."8.v.) d). de cresterea permeabilitatii membranei alveolo"capilare si de alte cauze.ml. lent i. fara sa se depaseasca @.mg.) sau " )7-)7*N-O-O @"8 fiole lent i. 2a pacientele cu eclampsie 9vezi protocol /clampsie): "0idralazina i. (>ml.) " &aca se ridica suspiciunea unei disectii de aorta se administreaza N5T7-)7Q'5*T &% '-&5Q (@ f. (>ml.) sau *T%N-O-O @"8 fiole9@. astfel: @ fiola de 8ml. Nitroprusiatul se poate asocia cu O*K%T*O-O 8. 7ezerpina.. :ino!idil.$ cardiogen: "insuficienta ventriculara stg. crescând cu > picaturi la fiecare +"H minute pâna la @. din fiola de 8. daca medicul are e!perienta si daca se poate efectua. Catapressan fiole de .. 8.) sau "*T%N-O-O o fiola lent i. "0idralazina.. /.mg. ml 9H mg. :eocromocitom: "L%NT-O*:5N* (7%Z5T5Na) i. (@ fiola9@. solutie . 1 NU: "0idralazina (creste travaliul cardiac) "&iazo!id (creste travaliul cardiac) &% %15T*T: "administrarea vasodilatatoarelor directe (0idralazina. %!ista 8 tipuri principale: %)* emodinamic(cardiogen).H micrograme2min.v. picaturi2minut).ml) sau *T%N-O-O @"8 fiole. glucoza HJ si se administreaza în perfuzie i. 2a pacientii cu sindrom coronarian acut : "N5T7-ZO5C%75Na subling.. inundare provocata de cresterea pres.ml. c)... sau i. o fiola de H mg.) "'QOL*T &% :*ZN%b5Q i. "cardiopatie isc emica. sol.(@f.mg bolus i.mg.. sangelui in capilarele venoase pulmonare.mg. sau s."8.:.(@. 2a pacientii cu tulburari neurologice: " N5L%&5)5N sublingual @"8 tb (@.8mg.m. "asocierea parenterala a unui vasodilatator cu un betablocant (cu e!ceptia disectiei de aorta) "utilizarea diureticelor în caz de eclampsie ( ipovolemie e!istenta) "utilizarea betablocantelor în caz de decompensare cardiaca. "5.9@.9H"@. (@ fiola 9 Hml.v.v.v.) b).min daca simptomatologia nu cedeaza . se dilueaza în 8H."CO-N5&5Na @ tb.v.. e). -act$ri eti$!$gici rinci a!i a).) " O*K%T*O-O 8. &iazo!id.) se dizolva în solvent si apoi se dilueaza în @. de .) N5T7-ZO5C%75N* se poate administra în perfuzie i. "0T*. resp. repetat de @"8 ori la @.HJ de@. @.

Atraumatisme. predominant inspiratorie. -bservatie: in %)* leziunal "mai pot aparea si alte semne in functie de etiologie(febra. cat si in e!piratie. *lterarea permeabilitatii capilare este mecanismul fundamental al edemului pulmonar. care trebuie aplicate la domiciliul bolnavului.2" raluri sibilante si S eezing "an!ietate e!trema."cardiopatiile valvulare "tulb. tratamente urmate. transfuzii) "edemul pulmonar la inecati "edemul pulmonar$uremic$ "edemul pulmonar in bron oalveolita de deglutitie(in alare de lic id gastric) la copii mici. C-8. etilici. predomina bron ospasmul cu S eezing. in unitatile ambulatorii si in spital(in ambele tipuri de %)*).B iatrogenice( ipervolemie "prin incarcarea sistemului vascular: perfuzii. :1 prelungit.). cardiac normal) &aca diagnosticul clinic este incert nu se vor administra :orfina si nici amine simpatomimetice. . dispneea este predominant respiratorie.1. *cest mecanism este prezent in ambele tipuri de %. expectoratie spumoasa. cianoza.) "infectioase(inf. gripa. organofosforice. cu o!ig de carbon etc. abcese. /. iar zgomotul suierator este prezent atat in inspiratie. encefalite acute etc. cerebr. cu sputa abundenta. cand sufocarea se a!raveaza.C.+IC "*namneza(antecedente.C. cardiogen comporta masuri de e!trema urgenta. dureri toracice).*. C$n#"ita #e "rgenta: Tratamentul edemului pulmonar ac. benzen. tuse cu e!pectoratie mucopurulenta. cu umerii ridicatitahicardie.+A4ILIRE DIAGNO. pulmonare. galop ventricular stâng. durere toracica violenta.). Criza poate evolua su# o forma !rava$ edem pulmonar. cianoza e!tremitatilor si buzelor "turgescenta jugularelor de la baza gatului(in %)* cardiogen) "ta icardie. sete de aer "raluri crepitante si subcrepitante care urca de la baze spre vârfurile toracelui . agitatie.N. spumoasa. sufluri.).(*. comatosi. #olnavul este inclinat inainte. rozata). sincopa) 1 5n edemul pulmonar cardiogen (forma severa a astmului cardiac$ dispnee polipneica. bronsiolita capilara) "neurologice: leziuni ale '. tumori cerebrale. zgomotoasa.$ leziunal: )oate fi provocat de cauze: "to!ice(gaze sufocante/ clor. de ritm paro!istice b). "transpiratii reci "tegumente palide si reci. /ratamentul simptomatic$ . &5*ZN-'T5C &5L%7%Nc5*O: "cu astmul bronsic (e!ista un istoric sugestiv. accidente vasc. rozacee "ortopnee cu polipnee. "cu embolia pulmonara (dispnee severa.*. into!. caediogen) "tuse uscata(in prima faza) apoi productiva. plamânul este curat la auscultatie/ pot fi prezente semne de insuficienta dreapta acuta sau soc cardiogen. mod de debut) C!inic: "dispnee brutala(adesea nocturna) survenita brusc "de cele mai multe ori in cursul noptii(%. rezemat in maini. sibilante. in timpul transportului catre spital.

lent 8.mg28> (perfuzie cu sol..)..glucoza HJ) "*ntib. si la varstnicii cu ateroscleroza cerebrala/ H) ventilatie mecanica 6prin intubatie tra eala/ F) nitroglicerina: @"> tb sublingual/ recomandata la coronarieni V) anti ipertensive(in fct. &e altfel bolnavii isi aleg singuri aceasta pozitie(care nu este recomandata in caz de T*. cu spectru larg parenteral<ampicilina 8">g2zi/ tetraciclina 8g2zi/ "tonicardiace 6&igo!in @f. sau i.Hmg i. *ceste masuri scad circulatia de intoarcere si contribuie la descongestionarea plamanilor.* e prabusita total... &in @. EPA %em$#inamic(cardiogen) a) cu: T.) "'e aspira e!pectoratia si se curata gura bolnavului. @2+ alcool.mg. i.0.v..)/ >) venesectie(emisie rapida de sange) +.">. in f"nctie #e eti$!$gie: */.-. *tentie1 sonda nazala trebuie sa fieN pana in orofaringe(inainte de a oN se repereaza pe sonda o lungime egala cu distanta dintre nas si lobul urec ii). EPA !e)i$na! (necardiogen): a) din into!icatii "scoaterea din mediu "antidotul 6cand se cunoaste to!icul "-8 si ventilatie artificiala b) de origine infectioasa: U contraindicata: :orfina Corticoterapie: 0. a ..> mg)/ +) diuretice "Lurosemid 8 f..mg..* scazuta: 1 contraindicate: "emisia de sange ":orfina " ipotensoarele [ Cand T.@".8g) / "in caz de reactie vagala(bradicardie.. *plicarea garourilor la radacina a trei membre fara comprimarea arterelor."H.. 6poate fi inlocuita cu mialgin @f 9@..1.. i.v. pacientul se va aseza in decubit dorsal 7/. repetata la G ore "-!igenoterapie . a .. i. K.P. "Oa nevoie.v.v. %ste un tratament comun ambelor forme de %)*.C. sau i. in @. H.* normala sau usor crescuta: @) :orfina .(@ fiola de @ml 9 .mg(@f. unul din garouri se sc imba la al >"lea membru.A. b) cu T.v. 8) digitalice "&igo!in 8f.v. de T*)..98. varsaturi) se va asocia *tropina @mg(@fiola) i. sau pe marginea patului cu gambele atarnand..m.>mg)/ lanatozid 8 f."5nstalarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun sau fotoliu. intubatia cu aspiratie si respiratie artificiala. min. repetata la G ore/ deslanozid "doza initiala 8 f (@f.. +ratament"! E. 9 ..m sau .v U NQ se adm.m.ml in H min. astm bronsic.Hmg i. :orfina in caz de *. (@f 9 ./ U este contraindicata in: 5:*.. "*erosoli antispuma "cu alcool etilic si bron odilatatoare.lent.C...C. 'coaterea garoului se face progresiv. "-!igen(pe sonda nasofaringiana) umidificat prin barbotaj 82+ apa .8 g i."@.Hmg i.

"se practica sangerarea de necesitate c) de origine neurologica: 1 contraindicata: :orfina "trat. 6doza initiala 8f.. transpiratii profuze "raluri crepitante cu e!tindere ascendenta. sarcina c!inic: 'e instal.."H..v.v.m.Hmg i. i. Lurosemid i."H. cardiopatii valvulare "cardiopatie isc emica (e!ces de efort fizic). cu e!pectoratie spumoasa./ e) la inecati: "intubatie oro"tra eala "aspiratie "ventilatie mecanica "o!igenoterapie masiva " la inecatii in apa dulce se face sangerarea masiva +. lent(@f.ml./ 1 la inecatii in apa sarata este containdicata sangerarea si diureticele(e!ista ipovolemie si emoconcentratie) "la ei se corecteaza ipovolemia prin perfuzii cu &e!tranV.(H. rozata.. de cele mai multe ori in cursul noptii: "dispnee si an!ietate e!treme "tuse productiva."H. repetata la G ore/ deslanozid 8 f. -act$ri eti$!$gici: "insuf..ml) sub controlul T*. "T* poate fi Y. i.B varianta 8"a : N a/. simptomatic "sangerare abundenta +... ....(miofilin@"8f.. normala sau N $'iective!e tratament"!"i: "N presiunii idrostatice în capilarele pulmonare "N presarcinii si postsarcinii "ameliorarea contractilitatii miocardice . 5:*. ser glucozat. tulb.9 . transfuzii etc): "emisia de sange(+. puseu ipertensiv " ipoalbuminemie. cianoza. A.v. E#em"! "!m$nar ac"t -car#i$gen . f) la uremici: "-8"Terapie "aerosoli antispuma 6cu alcool etilic si bron odilat.2i. turgescenta jugularelor de la baza gatului. g) %)* din bron oalveolita de deglutitie: "resp. galop diastolic. ventriculara stg. asistata.%em$#inamic/ Def./@ fiola 9 @ml 9 8>.>mg) "epuratie e!trarenala(dializa) 1 sunt contraindicate morfina si sangerarea 6din cauza anemiei uremice... a . "ta icardie.mg) "tonicardice(&igo!in @ f. de ritm paro!istice "insuficienta tratamentului digitalo"diuretic. abundenta "dispnee cu ortopnee si ta ipnee.: insuficienta respiratorie acuta prin transudarea lic idului intraalveolar si interstitial secundar dezec ilibrului dintre presiunea idrostatica în capilarele pulmonare si presiunea coloid"osmotica..v.ml "diureza osmotica cu :anitol si Lurosemid d) de origine iatrogena: supraîncarcare lic idiana parenterala(e!ces de NaCl.. eliminarea lic idelor/ doza initiala +"H f .ml) "Lurosemid pt.

.2min. (9 8 ml 9 8. puls/ Oinistirea pacientului/ -!igenoterapie pe masca sau sonda nazala >"G l2min (daca avem)/ • EPA car#i$gen c" +A n$rma!a &a" "&$r cre&c"ta: @. min. varsaturi) se va asocia atropina @mg i. de 8.(@ fiola) sau .. morfina clor idrat în dilutie (@f. care se poate repeta la @H"+. Nitroglicerina(daca T*' R@.cu bacili Z (") "pneumonie de aspiratie.. eti$!$gie: @.. 5n caz de reactie vagala (bradicardie.) astfel: @ fiola de Nitroglicerina se dilueaza în glucoza HJ sau ser fiziologic.mm0g) @ tb. efect an!iolitic/ contraindicatii$ "astm bronsic. de înca +"> ori. la început.. .ml 9 8>.. • EPA c" ten&i"ne &ca)"ta: 5n asemenea cazuri sunt contraindicate/ " emisiunea de sange/ " morfina/ " ipotensoarele/ " cand tensiunea este complet prabusita. internare si transport cu salvarea dotata cu -8 si personal instruit. repetata la G ore/ G.. F. la fiecare +"H min. @. ma!.de detresa respiratorie acuta a adultului "in alarea de gaze to!ice<organofosforice. E#em"! "!m$nar ac"t necar#i$gen . (9 >.. a . C-. crescind cu câte > pic.ml sânge în H minute/ contraindicatii$ "T*'T@. lezarea membranei alveolo"capilare: "infectii acute severe. transfuzii masive .de malabsorbtie +. septicemii esp. '/.v. în doza de Hmg24g.2zi. abord venos sigur/ +. si @@. sdr. %)* necardiogen.mg)/ V.mg. va fi asezat in decubit dorsal. traumatisme cerebrale.2min. pic. lent(@ fiola 9 @. ritmul de perfuzie fiind de > pic.v.(@f 9 8ml sol. cardiotonic digitalic<digo!in @f. ventilatie mecanica "prin intubatie tra eala/ @@.v. i./ "N presarcina.Hmg i. tumori cerebrale "înecare 8. diuretic de ansa<furosemid @f. sublingual " care se poate repeta la @.. K)-C.!e)i"na!/: *cumulare lic idiana intraalveolara si interstitiala secundara lezarii membranei alveolo"capilare prin procese inflamatorii sau factori to!ici.HJ 9@. de 8"+ ori sau Nitroglicerina în perfuzie i.mg în Wml ser fiziologic)/ "se administreaza i. miofilin @f.m. o!izi de azot.v.mg) "care se poate repeta dupa @H min. câte +">ml. > f. N presiunii coloid"osmotice prin ipoalbuminemie: " epatopatii si nefropatii severe "enteropatii cu pierdere de proteine "sdr. acizi2baze "ascensiuni rapide la altitudine "edem pulmonar neurogenic<*1C emoragice. sângerarea<flebotomie e!terna a +.v. boln. efect vasodilatator/ "N ta ipneea. H. pozitia semisezânda cu picioarele atârnând/ 8."H. min."corectarea aritmiilor "ameliorarea ematozei (9o!igenare pulmonara) pulmonare "combaterea an!ietatii si ta ipneei "mi2!$ace #e tratament: :asurare T*. d @.mm0g/ "anemie/ "vârstnici cu *T' cerebrala<favorizeaza *1C isc emic/ >.. pâna la reducerea T* sau linistirea durerii: dozele uzuale sunt de @.v.">.< 8"+ f.H mg i. i. fosgen. Y presiunii idrostatice în alveolele pulmonare de cauza e!tracardiaca: "%)* iatrogen<perfuzii masive de substante cristaloide. W. min.mg) "în 8.. pe min. repetat la F . tratamentul bolii de fond si al factorilor precipitanti."F.

cardiotonicele sunt ineficace V. tuse cu e!pectoratie mucopurulenta. unei artere pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia/ se dezv. "sincopa. transport adecvat cu ambulanta cu sursa de -8 si însotitor instruit W.J din cazuri de mobilizarea unor c eaguri(trombi). constrictiva. care au ca pct. se indica în %)* non"cardiogen: "00C i. traumatisme(mai ales ale membr.5.n am'"!at$ri": @. mg(@. sub forma de jung i/ iradiaza uneori catre gat si memb.v.v. catetere in vena subclaviculara sau vena cava superioara/ in insuflatia de aer(retropneumoperitoneu. • Examen"! $'iectiv: . semne legate de etiologie (febra. si este acompaniata de an!ietate marcata. H. inf.2zi/ " la uremici "epuratie e!trarenala. cu gambele atarnand "e!ceptie înecatul<decubit ventral cu fle!ia laterala a capului >.. nasteri.. a sol."8.v. arteriale pulmonare poate fi data si de em#olie !azoasa prin: inj. cardiaca dr.ventilatie eficienta a încaperii +. uleioase. " tulburari de coagulare " &iabet za arat " contraceptive orale • C!inic: "durere intensa retrosternala. imobilizari prelungite(fracturi. pozitie sezânda."@. asistenta medicala de urgenta la locul accidentului 8. contraindicate opiaceele H. contraindicate emisia san!uina si diureticele la înecatul cu apa de mare care prezinta ipovolemie si emoconcentratie F."%)* ee! vacuoe<evacuarea rapida a unei colectii pleurale mari sau a unui pneumotorace masiv c!inic: "absenta *)) cardiace sau a semnelor clinice ale unei cardiopatii actuale/ "e!punerea la to!ic/ "evidentierea unui factor etiologic/ "tablou clinic asemanator cu %)* cardiogen . respiratii2min). neoplasme. restrans de cazuri. EM4OLIA PULMONARA /mbolia pulmonara 9 obstr. mg28> (perfuzie cu sol.">. intensa. si ale pelvisului). internare în sectie *. circul. " interv. admin.. mai ales in regiunea gatului. arterelor pulmonare poate fi data si de o em#olie !rasoasa survenita in cazul fracturilor osoase (in special ale femurului si tibiei). "dispnee cu polipnee(în jur de +. si numai intr"un nr. sederi prelungite pe scaun etc). i.). este datorata in W... "antibiotice cu spectru larg parenteral<ampicilina 8"> g2zi sau tetraciclina 8 g2zi/ cotrimo!azol 8 tb. infarct miocardic. encefalopatii)/ interventii c irurgicale... rapid o insuf. perfuzii. cardiaca. numita si cord pulmonar acut. evacuarea din mediul to!ic. 'unt contraindicate morfina si sangerarea(anemie uremicaU) "antidot<daca to!icul este cunoscut si cand acesta e!ista G. -bstr.)28> / diureza osmotica cu manitol(%)* neurogen). venele pelviene(flebitele pelviene). -bstr.T. de plecare o tromboza venoasa profunda a membrelor inf. boli inf. *paritia trombozei venoase este favorizata de: " insuf.glucoza HJ) "furosemid i. isterosalpingografie. dureri toracice)/ atit"#inea #e "rgenta . -bstr. c irurgicale(mai ales pe micul bazin si pe abd. f. super. 8..

ml ser glucozat HJ(izotonic) . b.."G. tinand seama ca evolutia emboliei pulmonare poate fi f.. :asurile aplicate imediat sunt: " repaus a#solut si com#aterea durerii severe prin anal!ezice: • mialgin intramuscular(@."@F. ta icardie. "unde 7 ample în precordialele drepte. fie in cateva ore. 5n stationar: " su#stante vasoactive(in caz de soc): "isuprel "in perfuzie cu ser glucozat HJ @mg(H fiole) in 8. "polipnee. turgescenta jugularelor. diferential se face cu: " infarctul miocardic.). de pic. durere spontana si provocata ) " de cele mai multe ori relatii normale la auscultatia pulmonara. coma).(+.. semnul 0arzer/ " de cautat semne de flebita(de gamba. " semne de cord pulmonar acut: cianoza. "puls(poate fi rapid . "frecventa cardiaca crescuta RW. "tensiunea arteriala(scazuta TV. " oxi!en pe sonda nasofarin!iana 9-: litri0min. boli pulmonare cronice etc.(@. in H. &g. atestarea &g.). angiografie si2sau scintigrafie pulmonara. confuzie. dar pot e!ista semne de infarct pulmonar: tuse emoptoica. frecatura pleurala. pelviana: edem. 'e poate repeta la nevoie de 8"+ ori in 8> • fortral i.. emfizemul mediastinal spontan si cu alte afectiuni care evolueaza cu durere toracica(bona boster) si stare de soc. • Eva!"area f"nctii!$r vita!e: "starea de constienta(agitatie. multi bolnavi decadand fie imediat. %=Z(important pt. Atit"#inea #e "rgenta: -rice bolnav cu embolie pulmonara trebuie internat. )t."H.. ta icardie si ipotensiune arteriala. grava.2min. -bservatii: &e mare ajutor poate fi un cadru mediu care stie sa informeze medicul de e!istenta unor circumstante etiologice ca afectiuni emboligene(flebite).): "bloc de ramura dreapta complet sau incomplet ") pulmonar(unde ) înalte R+mm. filiform). epatomegalie dureroasa.ml ser glucozat HJ "norartrinal(cand tensiunea arteriala este prabusita) @"8 fiole sol >I in H. ventriculare.mg 9 @ fiola). diagnosticul diferential cu 5:*. e!tremitati cianotice si sudori reci). sau pe masca 17-18 litri0min.2min. T*.mg 9 @ fiola) in formele iperalgice socogene. anevrismul disecant de aorta."+.'tare de soc(alterarea starii de constienta.m. pleurezie. de embolie pulmonara se recurge si la ex !$rari arac!inice: " radiografie toracica. boli cardiace. pneumotora!ul spontan. ta ipnee. torpoare.ml ser glucozat intr"un ritm de 8. "dopamina "@f.) "deviatia a!ului 37' la dreapta "e!trasistole atriale.2>. ta iaritmii atriale sau ventriculare. raluri bronsice/ apoi stare febrila.

v... salina sau glucoza HJ (astfel @ml. cu capul mai jos decat corpul. (+. @.. dezobstructie arteriala pulmonara prin liza embolilor.. 8.*tentieU se masoara T* din H in H min.). (ser fiziologic. u. &e retinut: 5n emboliile gazoase ale inimii drepte primul gest este asezarea bolnavului in decubit lateral stang.(doza calculata la un adult de V. policitemii. începând cu @>"8.mg9@ fiola) in formele iperalgice socogene/ ":orfina i.ml.. al recoltarii de sange.98. 0T* severa. *dministrare de o!igen "daca avem. 7e idratare cu solutii i.4g. pic. )uls..). C emare salvare(asistenta medicala la dispensar sau apartinatorii la domiciliu. *poi in perfuzie H. 'e poate repeta la nevoie de 8"+ ori2zi/ fortral i. .v.24g. de evitare a emboliei gazoase in cursul injectiilor i.mg(@"8 fiole). >I in H. *nticoagulante: se poate efectua eparinizarea (posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare: T3. 5).(@ fiola 9@ml. W. cu capul mai jos decat corpul. dezobstructie arteriala pulmonara prin liza embolilor. proteze valvulare. " /ratament chirur!ical.m.(@. H. fibrilatie atriala.2min. interventii c irurgicale recente. traumatisme. se dizolva în Wml. ":ialgin i.9 H. >.v.+ICULUI: • Anamne)a: "antecedente personale patologice(valvulopatii reumatismale.v. A. )t..mg in 8> ). T0.i. u. astfel: continutul unei fiole de @.. micrograme &opamina).v (@fiola de@ml. G. cu furnizarea datelor personale ale pacientului. "Norartrinal "cand T* este prabusita @"8 fiole sol.ml. trombolitice: streptoc inaza si uroc inaza pt. " Anticoa!ulante$ eparina "se inj.).. IN A+EN+IA A.) si nu e!ista contraindicatii: emoragie cerebrala.. al transfuziilor etc. glucoza HJ). MEDICALI 1 "in embolia gazoasa a inimii drepte.) H.v. lent i..ml ser glucozat izotonic. adresa completa si date clinice)."H.">H picaturi2min. ser fiziologic din care se administreaza 8"+ ml. transfuziilor O4. tulburari de agregare plac etara) • C!inic: "durere intensa la nivelul membrului afectat "impotenta functionala totala . disproteinemii severe."@. 8H. crescând progresiv pâna la >.mg.i. sau " 5suprel 6in perfuzie cu ser glucozat HJ @ mg(H fiole) in 8. Oinie venoasa periferica F.mg9@ fiola). personalul mediu este de retinut faptul ca masurile de prevenire a trombozei venoase.+RUCŢIA AR+ERIAL6 PERI-ERIC6 ACU+6 .+A4ILIREA DIAGNO."+. "evitarea emboliei gazoase in timpul e!ecutarii injectiilor.2min. vasoactive: " &opamina >"H micrograme24g2min. primul gest este asezarea pacientului in decubit lateral stg./rom#olitice: strepto4inaza si uro4inaza pt. Tr.v.ml ser glucozat intr"un ritm de 8. V.m. Tratament c irurgical.) se dilueaza în 8H. pic..mg in timp de + (>. pe sonda intranazala sau pe masca (>"Fl2min. MONI+ORI3ARE: T*..(H. *tentieU se masoara T* din H in H min. picaturi98.B varianta 8: N CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @. se administreaza subst.. &aca re idratarea nu corecteaza T*.. )ozitie semisezânda +.. tin de competenta lor. Oinistirea pacientului.v. recoltarilor. ulcer gastroduodenal activ) se poate administra 0eparina i. G. %=Z. sol. ml. i.. 'e administreaza în perfuzie i. Calmarea durerii si an!ietatii : "*lgocalmin sau )iafen @"8 fiole i.

timpul partial de protrombina(trebuie sa creasca de @.mg. evitarea pozitiei ridicate.(@. daca sunt prezente: insuficienta cardiaca.. • C!inic: "durere la nivelul membrelor inferioare.H"@ml.) • &aca nu avem :orfina se administr. 5).. • :entinerea membrului într"o pozitie usor decliva(@H grade). tulburari de ritm."8.o. care se atenueaza sau dispare la ridicarea membrului afectat deasupra orizontalei si este accentuata de pozitia decliva.) p.+ICULUI: • Anamne)a: "pacient cunoscut cu varice ale membrelor inferioare."senzatie de racire si ipoestezie sau anestezie la nivelul membrului afectat "parestezii "pareza urmata de paralizia isc emica a membrului respectiv "paloare tegumentara la nivelul obstructiei "tegumente reci si marmorate la nivelul obstructiei "absenta pulsului la nivelul arterei obstruate "tulburari de ritm cardiac. 5nternarea este necesara pentru confirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului anticoagulant. "edemul membrului afectat.mg. profund @"8 fiole(@. tuse. în dilutie(@ fiola de @ml.) i. evitarea e!punerii la temperaturi mai ridicate (gresit a se aplica sticle cu apa calda) datorita producerii de arsuri.) sau i. se dizolva în Wml.9 @.v. ulcer gastroduodenal) si daca e!ista posibilitatea determinarii T3. • Examen"! $'iectiv "manifestari generale: febra moderata.v. indolor.) sau • 0?dergin(fiole de @ml. puls catarator (al lui :a ler). isc emie miocardica. stranut (semnul Oouvel).i.) subcutanat sau lent i. ser fiziologic din care se administreaza 8"+ml. *lgocalmin sau )iafen sau Lortral @"8 fiole i.. "neliniste. T0. interventii c irurgicale pe bazin.v.+A4ILIREA DIAGNO. @ fiola de Hml. operatii recente.9@.+mg. • )ento!ifilin(@fiola 9 Hml.."8.) @"8 fiole i. an!ietate (embolii mici repetate). fara tulburari senzitivo"motorii poate fi amânata pentru ca circulatia colaterala asigura un minim vital.).mg...H"8 ori).m... mg.mg. 0T* severa. . daca nu e!ista contraindicatii ( emoragii. • Tratamentul altor afectiuni sistemice.m. daca avem: ` " @ fiola(.riscul a!ravarii si mi!rarii pulmonare este ma2or. trombocite. +ROM4O-LE4I+A MEM4RELOR IN-ERIOARE &xtensia trom#ozei venoase poate fi rapida. • :orfina. ta icardie. continând . sau subcutanat. care este elastic. în bolus H.). • Tana4an 8 tablete( G. (@ fiola de @ml. u. nastere. traumatisme ale membrelor inferioare. ceea ce impune tratament de ur!enta. fracturi.e stiut$ "isc emia subacuta.v. • 0eparina i. CONDUI+A +ERAPEU+IC6: • Oinistirea pacientului. lent(în H min. . . • Temperatura ambianta în jur de 8F"+H grade. cardiomegalie semne care sugereaza embolia.

subtiate. H.Aritmii/ 5n grosimea miocardului e!ista un tesut specific. determinand aparitia aritmiilor. 'olicitare salvare de catre asistenta sau apartinatori . interventii c irurgicale recente) se poate efectua eparinizarea: 0eparina i. autoe!citabil si bun conducator al impulsurilor. Timpul 0oSell trebuie mentinut de 8"8. ulcer gastro"duodenal.i. • +UL4URARILE DE RI+M ALE INIMII . cu evolutie spre gangrena venoasa sau palide datorita spasmului arterial(p legmasia alba). *ceste ritmuri de origine e!trasinusala sunt denumite ritmuri ectopice. lucioase.2min. *stfel. 5nternare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului. Oinistirea pacientului.(@ fiola de @ ml. *cest tesut specific care formeaza tesutul e!citoconductor al inimii este alcatuit din nodul sino" atrial(=eit "Llac4) situat in peretele atriului drept si nodul atrio"ventricular(*sc off"TaSara) situat in grosimea septului interatrial. 5n mod normal impulsul pt. temperatura locala crescuta.H ori mai mare decât normalul. &aca nu e!ista posibilitatea abordului venos se poate administra si subcutanat. 'e mai numeste si sistemul de comanda al inimii(asigura automatismul cardiac). &aca e!ista edem ridicarea membrului deasupra orizontalei. 0T* severa. sau c iar din diferite zone ale miocardului. care emite stimuli cu o frecventa de F. &aca avem la dispensar posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare si daca nu e!ista contraindicatii ( emoragie cerebrala. Eti$!$gia t"!'"rari!$r #e ritm: • Koli cardiace"cardiovasculare: "cardiomiopatii isc emice "cardiopatii ipertensive "cardiomiopatii "leziuni valvulare "boli congenitale "boli ale pericardului "tumori si traumatisme ale inimii • Koli e!tracardiace: "boli infectioase "digestive . scematc amintit. de unde trece prin fascicolul 0iss si reteaua )ur4inje la intrega masa ventriculara. care patrunde in septul interventricular." G. 5n acest caz stimulul determina ritmul sinusal.. CONDUI+A +ERAPEU+IC6: @. asigurarea contractiilor cardiace(care actveaza atriile si ventriculii) ia nastere in nodul sinusal(=eit si Llac4)." tegumente netede.). +. de unde se ramifica alcatuind reteaua )ur4inje. în bolus H.. de la nodul sinusal =eit "Llac4 stimulul pleaca la nodul atrio" ventricular *sc off. &e la acest ultim nod pleaca fasciculul 0iss. 5n cazuri patologice impulsurile ppot porni din alte locuri ale sistemului e!citoconductor si anume din nodul *sc off"TaSara sau fascicolul 0iss.v. u. "dilatarea retelei venoase superficiale "culoarea tegumentelor poate fi cianotica sau violacee cu elemente purpurice sau bule emoragice(p legmasia caerulea). >. 8. 5mobilizarea membrului afectat.

Aritmii &in")a!e: a. acido"bazice. tutun. circulatorie ac. C!a&ificarea t"!'"rari!$r #e ritm "tulburari in formarea stimulilor de emisiune(tulb. semne de insuficienta cardiaca congestiva subacuta(cianoza. ajungand pana la pierderea cunostintei). alcool si la cei supusi factorilor de stres. ameteli. medicamente. stari febrile. in care mecanismul de producere acestora actioneaza in atrii fie: a) in nodul sinuzal b) intr"un focar ectopic. periferica( ipotensiune arteriala. de durata accesului. Ta icardia sinuzala este in general bine tolerata. varsaturi. pulsatii2min. astfel ca simptomele si semnele pe care le provoaca aritmiile atriale variaza de la simple palpitatii pana la sincopa si sindrom *dams"'to4es(isc emie cerebrala ac. sincopa) "tulburari de irigatie coronariana(dureri anginoase) "tulburari de irigatie mezenterica(greturi.. la sportivi bine antrenati. lipotimii "dureri precordiale. pulsatii2min. Kradicardia poate fi fiziologica. in sarcina. stare de soc). varsta si sensibilitatea bolnavului. la tineri. 5n general pot sa apara: "tulburari de irigatie cerebrala(an!ietate. transpiratii. circulatorii) • Oa subiectii sanatosi: "into!icatii cu cafea. mioza. . in timpul digestiei) sau patologica: into!icatii cu tutun. jena retrosternala "tulburari de vedere. respiratorii.*. stari nevrotice. emoragii. poliurie) )ot sa apara si semne de insuf. a/. a. jugulare turgescente).7. Aritmii atria!e. in somn. de gradul tulburarilor emodinamice. greturi. )oate fi fiziologica(apare la efort. diaree. cu frecventa regulata.radicardia sinuzala este scaderea ritmului sub F. si @H. cafea. 'unt tulburari de ritm ale inimii.. &iagnosticul tulburarilor de ritm se precizeaza pe baza de %=Z. situat in afara nodului sinuzal. midriaza "tulburari de auz "semne de e!citatie neuro"psi ica "alte semne necaracteristice(cefalee. ale automatismelor "in functie de sediul de formare a impulsurilor): "aritmii atriale "aritmii ventriculare "tulburari in conducerea stimulilor I. +"!'"rari f"ncti$na!e in aritmii: Tulb. lipotimie. fct. Tahicardia sinuzala este accelerarea ritmului cardiac intre @. la . varsaturi. 7itmul este regulat. starea vaselor. emotii. colaps etc. alcool."pulmonare "neuropsi ice "endocrine( ipertiroidism) "in into!icatii medicamentoase(digitalice) "in mari dezec ilibre functionale( idroelectrolitice. distensie abdominala) "tulburari de irigatie renala(oligurie. sug it) &e retinut: :asura in care se manifestatulburarile functionale din aritmii depinde de natura si severitatea aritmiei. care pot sa apara sunt: "palpitatii "dispnee "ameteli.

)oate sa apara adesea pe o inima normala(emotii. regulat si foarte rapid 8H. oboseala. tulburari digestive) dar si in cardiopatii isc emice. '/. comanda inimii este preluata de centrul ectopic(e!trasinuzal). " sedative si tranc ilizante(bromuri. %ste aritmia cardiaca cea mai frecventa urmand imediat dupa aritmia e!trasistolica. cardiopatie isc emica. tutun. cardita reumatica. &esigur ca nu toti stimulii pot sa ajunga la ventriculi "ritmul ventricular poate fi de @8. urmata de o pauza lunga."8. miocardite. declansate de impulsuri pornite din focare ectopice situate in peretii atriilor. " reducerea dozelor de digitala(sau stoparea administrarii) cand aceasta este cauza. febra tifoida.mg la F ore.. *ritmiile e!trasinuzale cele mai frecvente sunt: '. /xtrasistolele atriale sunt contractii premature ale inimii.2min. tutun) si la bolnavi cu afectiuni organice de inima sau in alte boli(vezi etiologia). :ibrilatia atriala este o tulburare de ritm generata de impulsuri ectopice atriale foarte rapide >. Aritmii extra&in")a!e */.mg la F ore " medicatia va fi indicata de medic 7/.. batai2min. '. pauza compensatorie. :lutterul atrial este un ritm patologic atrial. Tahicardia atriala paroxistica este o tulburare de ritm generata de impulsuri ectopice. %!trasistolele pot fi sporadice. si @H. dupa abuz de cafea. Aritmii &in")a!e • In ta%icar#ia &in")a!a: " tratamentul cauzal: se suspenda alcoolul. +ratament"! aritmii!$r atria!e. mi!edem.. In ta%icar#ia atria!a ar$xi&tica: AtentieD :ijloacele de tratament antiaritmic se vor aplica numai la indicatia medicului. 'e mai numeste si #delir cardiac$ sau #aritmie completa$. '.=. cafeaua. o perioada oarecare sau definitiva. saturnism etc.*. izolate(@"8 pe minut sau la cateva minute) sau sistematizate/ bigeminism.. cafea. )ot sa apara la indivizi sanatosi(emotii..."H. . " c inidina @"8 comprimate de 8..varstnici sau poate sa apara in stari patologice: ipertensiune intracraniana."+. efort. 5n aceste cazuri pt. • In 'ra#icar#ia &in")a!a: " tratamentul afectiunii care a provocat bradicardia " in starile fiziologice nu se face tratament.. icter. + sau > e!trasistole alterneaza cu un ciclu normal. @H. diazepam). 'e intalneste rar la indivizi sanatosi. &e obicei apare in valvulopatii.2min. barbiturice. Librilatia atriala se poate manifesta sub doua forme: paro!istica si permanenta. " propranolol @. 0T*."8. '. In extra&i&t$!e!e atria!e: " suprimarea to!icelor. Aritmii extra&in")a!e(ectopice). into!icatii cu digitala. la palparea pulsului se constata o pulsatie mica. caracterizata printr"un ritm cardiac rapid. regulat. stenoza mitrala etc. " sedative: bromuri. atriale.. cand 8.. neregulate.2min. cvadrigeminism. tutunul etc. tulburari digestive.<.2minut."8. trigeminism. cu debut si sfarsit brusc. -biectiv. de asemenea neregulat. barbiturice. &eoarece nu toti stimulii atriali se transmit ventriculilor "frecventa ventriculara ppoate fi intre G.7.

v.mg peroral(+ ori2zi) sau @f.v. )ropranolol (inderal) Cand accesul nu cedeaza la masurile mentionate anterior.m. Cand bolnavul nu a fost digitalizat si nu este vorba de un infarct.. de asemenea se poate face numai in unitatile specializate prin introducerea unui electrod in atriul drept. sec. e). Te nica: Kolnavul este asezat in clinostatism. </. 5nternarea bolnavului in spital se impune imediat. • manevra Aalsalva (e!piratie fortata cu glota inc isa.v. se trece la c inidinizare forte."8. '/. mai ales cerebrala.. g/. 'ocul electric e!tern are indicatie majora si de urgenta. doza totala pe 8> . dupa o inspiratie profunda).mg(@2H fiola) intr"un ritm de @mg sau mai putin pe minut(@ fiola de Hml 9 Hmg). 5n cazuri e!ceptionale. %ste contraindicata in infarct(faza acuta).H"@mg(@"8 fiole). sec.mg(@tab.mg la + interval) pana la 8. " digo!in i. *tentie la complicatiile acestei manevre: accidentele grave sunt rare. #/.)/ " idro!izin: @"8 fiola2zi i. 5mediat sub ung iul mandibulei si pe o lungime de 8"+ cm se comprima artera si sinusul carotidian in directie posterioara.m.. a putea fi folosite de urgenta la indicatia medicului. si se repeta dupa 8.mg la + interval). +. dar niciodata simultan(pericol de sincopa).H. i. %fectul bradicardizant poate fi prevenit sau combatut cu atropina . su#corneean (nu pe cornee) timp de 8.. &e retinut: Ce poate face un cadru mediuf • pregateste medicamente si instrumente presupuse ca sunt necesare. doza initiala poate fi de .>g. sec.v. dar posibile mai ales la varstnici. • asigura repausul bolnavului • poate administra sedative(o terapie adjuvanta deosebit de utila in oprirea sau prevenirea crizelor/ pot fi administrate de la inceput si parale cu celelalte mijloace terapeutice): " diazepam: @.a/ 'timularea vagala (manevre vagale) se poate obtine prin: • compresiunea sinusului carotidian drept. ateroscleroza avansata. @.. in absenta lor. • in!hitirea unui #ol alimentar solid • provocarea de varsaturi prin excitarea mecanica a peretelui posterior al farin!elui • extensia fortata a capului. pt.)/ se repeta la cateva are de la aparitia eventualelor reactii alergice..Hg(8. cu capul rotat putin emilateral. %lectrostimularea. dar se poate aplica numai in unitatile specializate. sau i.v..."+./ " fenobarbital: @. -!"tter"! atria! . dupa primele incercari de sedare si de instituire a celorlalte masuri terapeutice indicate de medic si care se pot aplica la domiciliul bolnavului.>mg(@fiola)/ la nevoie se repeta(8"> fiole in 8> de ore)."+. pe aceeasi parte si numai in lipsa de rezultat favorabil se incearca si la sinusul carotidian stang.m. pe planul dur al coloanei vertebrale.8g(>. se administreaza: " i.Gmg(8 f. lent .>mg(@fiola). • compresiune pe !lo#ii oculari #ilaterali. lent ". si. *tentieU poate provoca dezlipirea retinei. c/. 'e e!ecuta timp de @. &igitalizare rapida " deslanosid "i. Trebuie sa preceada administrarea digitalicelor. f/. lent .).v.mg peroral(+ ori2zi) sau ` filola i. " lanatozid C i.. &oza totala pe 8> variaza de la @."@mg i. C inidina (sulfat de c inidina) o doza peroral 8..

cu debut si sfarsit brusc. cand atacul survine la bolnavi cu afectiuni organice de inima. in boli infectioase etc. Aritmii ventric"!are 'unt tulburari de ritm ale inimii.. II. :ai poate surveni in into!icatia digitalica.. stari emotive). in care mecanismul de producere al acestora se afla in ventricule(focare ectopice). alcool. )ot sa apara la persoane cu afectiuni organice de inima.2min).chinidina. Extra&i&t$!e!e ventric"!are sunt batai premature provocate de stimuli care iau nastere in ventriculi. tutun. regulata. &e retinut: *tat in formele severe. +a%icar#ia ventric"!ara ar$xi&tica este o tulburare de ritm generata de impulsuri de origine ventriculara cu o frecventa de @. into!icatii cu c inidina si alte antiaritmice. (&e altfel digitalizarea este indicata in toate cazurile daca nu e!ista posibilitati de aplicare a socului electric si daca aritmia nu se datoreste supradozajului digitalic). acestia vor fi internati de urgenta in unitati de specialitate pt. masurile terapeutice pe care le aplica medicul de la caz la caz sunt: • administrarea orala de digitala/ " digitala "comprimate a @.. " electrostimulare. '/ 5n formele benigne. este necesar tratamentul bolii de baza sau a factorilor declansatori. &urata: de la cateva minute la catreva ore si. continand @mg2ml sau pe H. *. e!ceptional. 7."8H. . &intre e!trasistolole sistematizate. cel mai adesea apar bigeminismul si trigeminismul. a . " soc electric extern(atunci cand e!ista posibilitati). tratamentul de electie: " socul electric e!tern. -i'ri!atia atria!a 5n functie de gravitatea fibrilatiei atriale paro!istice mijloacele terapeutice care se recomanda sunt: " di!italizare rapida.8Hmg " digitalina "sol. de picaturi. • administrarea de c inidina • administrarea de propranolol 'au se administreaza diferite combinatii intre aceste trei medicamente. Trigeminismul consta intr"o bataie normala si doua batai premature(este deci o grupare de trei batai) sau de o bataie prematura urmata de doua batai normale."@G. " digitalizare rapida.a/ 5n formele severe. cateva saptamani sau luni. *pare la bolnavi cu afectiuni organice ale inimii. a . in care caz nu au nici o semnificatie patologica(e!ces de cafea.tratamentul #olii de #aza. cat si in formele benigne. . %!trasistolole pot sa apara izolate sau cu o anumita regularitate. =. in into!icatii digitalice..propranolol.mg " digo!in "comp.(mai des de @F.2min. . ipotensiune arteriala. Kigeminismul consta intr"o bataie prematura care urmeaza dupa fiecare bataie normala. cand nu e!ista tulburari emodinamice severe cu insuficienta cardiaca congestiva.8Hmg " lanatozid draj. . )ot sa apara la persoane cu inima sanatoasa.

pic.. este in functie de boala cardiaca de fond.*.. in e!trasistolele atriale) " Xilina(in prezenta semnelor de gravitate) in perfuzie lenta i. de glucoza HJ se introduc @F. f/ Propranolol "indicat in ta icardia ventriculara de origine digitalica. e/ Procainamida()ronestii) "practic inlocuita azi de !ilina "inj. 'i intr"un caz si in altul.. tulburarea de ritm se numeste f!"tter ventric"!ar. :anifestarile clinice constau in simptomele si semnele opririi circulatiei. +ratament"! in aritmii!e ventric"!are .."@G. %ste primul gest in formele cu tulburari emodinamice severe..v. Kolnavul este palid.">. a/ +e intrerupe tratamentul cu di!itala.v. T."8."@. de tulburarile emodinamice. o doza de atac(in bolus) de @"8mg24ilocorp(H. 5n functie de sediul obstacolului e!ista: . tabloul clinic ec ivaland cu cel al opririi ventriculare sau stopul cardiac. Librilatia ventriculara survine cel mai frecvent la bolnavi cu afectiuni organice ale inimii si in multe boli necardiace severe.ml glucoza HJ perfuzandu"se 8">mg !ilina2min.. i.">. minute/ 'e continua cu perfuzie lenta.ml !ilina @J (@f. #/ +oc electric extern(defibrilarea electrica este contraindicat?a in ta icardia ventriculara de origine digitala).mg) timp de 8 minute. 'e admin."+. circulatia fiind practic absenta. aceste tul#urari electrolitice tre#uie corectate imediat.2min. 9 Hml).mg in glucoza HJ ."F. 5n restul situatiilor se aplica masurile de resuscitare cardio" respiratorie. ()ractic 9 8H fiole a 8ml >J in >H. &e retinut: nu cedeaza la manevrele va!ale& . traumatisme.<. complet neregulata.2min) si ritmul regulat./xtrasistolele ventriculare(vezi tratam.. 5n caz ca nu se poate face administrarea intravenoasa(nu se poate prinde o vena). -i'ri!atia ventric"!ara este cea mai grava tulburare de ritm cardiac. foate lenta(@ml2min. se aplica socul electric e!tern si tratament cu !ilina. si a ritmului cardiac. fara puls si tensiunea arteriala masurabile si fara zgomote cardiace perceptibile.ml glucoza HJ intr"un ritm de +. c/ Eilina este medicamentul de electie(mai ales in infarctul miocardic).. • +"!'"rari #e c$n#"cere *ritmiile prin tulburari de conducere se numesc #bocuri$ si sunt datorate intreruperii sau intarzierii undei de e!citatie(impuls..Tahicardia ventriculara paroxostoca Tratam. '/ Qneori aplicarea unei lovituri usoare cu pumnul in re!iunea presternala poate duce la intreruperea crizei.) cu supraveg erea respiratiei. precum si in cazul unor accidente(electrocutare). 9 8. *lta sc ema: in @H."+.:ibrilatia ventriculara Cand bolnavul se afla intr"o unitate de supraveg ere si este monitorizat. Cand frecventa stimulilor este mult mai mica(sub +. provocata de descarcarea repetitiva a mai multor focare ectopice ventriculare. g/ Cand tahicardia ventriculara apare pe fondul unei hiper@aliemii sau hipo@aliemii. impulsuri2minut. 7itmul perfuziei se stabileste la +. cu o frecventa de +. &oza poate fi repetata de 8"+ ori la interval de 8. pic.. stimul).2min.mg(se foloseste !ilina 8J sau >J).. 'e dilueaza 8g !ilina in H. pana la denudarea unei vene profunde se poate folosi calea intramusculara in doze de 8. contractiile ventriculare sunt abolite "sunt miscari fibrilare(precum #tremuratul unei felii de jeleu$) "si nu e!ista sistole ventriculare eficiente. chinidina sau alte medicamente atunci cand tulburarea de ritm se poate atribui acestora. de starea clinica a bolnavului.).. de forma atacului.ml sol.

9 @. <. c) ca medicatie: vagolitice(atropina. 'e inlatura medicatia bolcanta(digitala.v.)/ '/ simptomele sunt generate de afectiunile cauzale/ c/ tratamentul se adreseaza factorilor etiologici. :ai pot contribui la sedarea bolnavului. &esi cadrele medii n"au competenta nici in diferentierea aritmiilor nici in aplicarea masurilor terapeutice diferentiale. insotita de fenomene clinice(astenie. 1mportant: "&g. c inidina). determinat de fenomene de insuficienta circulatorie cerebrala acuta(tulburari de vedere. c/ Tratamentul este in functie de gradul bocului. Klocul poate fi incomplet sau complet. #/ 'timularea electrica cu electrod intracavitar. miocardite etc. mai ales daca nu se cunoaste e!istenta anterioara a acesteia. b. " Corticoterapie "0.Z. varianta 8 NB -I4RILAŢIA A+RIAL6 ..v. " Kron odilantin sublingual @ comp.).@. @. calmarea durerilor(cazuri mai rare). beladona.mg28> / @tb.(@28"@f.mg la @"F interval(@tb.. e/ Tratamentul crizei *dams"'to4es se instituie cu ma!ima urgenta/ resuscitare cardio" respiratorie prin respiratie: gura"la"gura. dupa medicatia bradicardizanta(digitala. izuprel). daca stiu ce tratament a avut in prealabil si daca stiu sa interpreteze manifestarile clinice(tulburarile functionale)..* -4!$c"ri &in$atria!e. impune internarea pt. ele pot fi de mare ajutor medicului daca au cunostinte despre boala de baza a bolnavului(daca cunosc antecedentele bolnavului). '/ 'imptome: " ameteli.. atunci cand e!ista aparatura. in tulburarile de ritm si precizarea formelor se face prin %. pierderea cunostintei si convulsii). Constatarea unei bradicardii pronuntate(sub >.H"@mg i. infarct miocardic. a/ apare in suferintele cardiovasculare(boli coronariene.. sau intracardiac . comple!ul de simptome denumit sindromul *dams"'to4es.mg sau @Hmg). tendinta de lipotimii).. '/ se manifesta sub forma de palpitatii.C.mg28> sau peroral()rednison F. cianoza sau paloare.mg. "Totdeauna. c inidina etc).H"@mg(@f. urmate de tulburari respiratorii. in lipsa medicului."8. 7 -4!$c"! atri$ventric"!ar. " 5zuprel(izoproterenol) "i.*. dif. in care unda de e!citatie intarzie sau nu mai poate sa treaca de la atrii la ventricule prin fasciculul 0iss: a/ apare in boli ale inimii(miocardite). boli infectioase..9 . "5n toate cazurile se face si tratamentul cauzal al bolii de baza sau al factorilor declansatori.C.2min. Ca prim ajutor pot fi administrate: " *tropina .9Hmg). precizarea &g. 5nstituirea prompta si energica a masurilor de resuscitare cardiorespiratorie este o obligatie profesionala si morala a oricarui cadru mediuU A. lipotimii.). se va transporta bolnavul la spital. moarte. 4!$c"! #e ram"ra consta in tulburari de conducere instalate pe una din cele 8 ramuri ale fascicului 0iss.8mg sau Hmg). 'e poate administra izuprel sublingual H"@. pericardite. ameteli.0. valvulopatii.T. lipotimii(rar angor). 0. sincope. masaj cardiac.. care apar cand e!ista o tulburare in conducerea impulsului de la centrul sinuzal spre musc iul atrial: a/ apare in cardiopatia isc emica. eventual sub administrarea de o!igen. stimulare electrica prin pace"ma4er (electrostimulator al inimii). into!icatii digitlice.

minute interval. pâna la o doza totala de @.mg. paloare.. cardiopatia alcoolica.) lent i.F grame. sindromul g)g.Hmg.+ICULUI: • Anamne)a: " antecedente personale patologice de cardiopatie isc emica. contraindica administrarea digitalei. "Conversia la ritm sinusal se poate efectua si c imic administrând C inidina . în fibrilatia care asociaza un bloc atrio"ventricular gradul +. g la +.2min. lent @ fiola sau p..I.9 8">ml..+IC "lipsa pulsului la carotide "lipsa respiratiei .Hmg) ")ropranolol (@ fiola 9 H ml.. deficit al pulsului. • %=Z: " ritm complet neregulat " lipsa undelor ) " înlocuirea undelor ) cu unde f care reprezinta oscilatii rapide. cardiomiopatii. >.(8"+ tablete de H. cu frecventa de >..(propranolol..v.8.v. "NQ se asociaza betablocante i. în stenoza mitrala. absenta pulsului la acest nivel. S2sec. o alura de 8.mg) "1erapamil i. " Comple!ele 37' de obicei normale CONDUI+6 +ERAPEU+IC6: @. atenolol) cu 1erapamil i."@H. cu ritm ventricular necontrolabil. Examen"! $'iectiv: " )uls neregulat.. cardiopatie ipertensiva. boala de nod sinusal (cauza a fibrilatiei frecvent întâlnita la vârstnici). @ fiola sau p. S2sec.) @"8 fiole 9 H"@. batai2min. *1 în jur de @8..) i. edeme. 8."@8. înainte de conversia electrica se admin. si pâna la >. A. ipertiroidism.+A4ILIREA DIAGNO.+A4ILIRE DIAGNO. fatigabilitate " fenomene de insuficienta cardiaca dreapta: turgescenta jugularelor.E&te c$n&i#erata "rgenta ma2$ra fibrilatia atriala cu alura ventriculara înalta. în fibrilatia care apare pe cord normal. &% 'T5QT: Conversia elecrica se efectueaza în fibrilatia atriala cu tulburari emodinamice.. "NQ se efectueaza defibrilare pe cord cu dilatare atriala sau ventriculara stânga.ml. raceala la nivelul membrelor superioare sau inferioare. 9 . "&igo!inul este contraindicat în sindromul g)g.v. Conversia la ritm sinusal se poate realiza electric începând cu @.mg) sau "*tenolol(@ fiola 9 @. 9 Hmg. &iazepam i.o. transpiratii. G. lent( în +"H min. neregulate ale traseului dintre comple!ele ventriculare. cu administrare prealabila de H"@.v. &igo!in(@ fiola 9 8ml. fibrilatia atriala din stenoza mitrala(accese paro!istice).v.(@"8 fiole de @ml. în prima saptamâna a unui infarct miocardic acut si în boala de nod sinusal.+OLIA . &aca s"au administrat medicamente antiaritmice. 'e vizualizeaza mai bine în 1@. an!ietate. " *stenie."@V. *tropina @"8 mg.mg. cianoza. +. • *uscultatia cordului: zgomote cardiace neregulate.. Oinistirea pacientului. ` fiola " @ fiola(.).. @.8H ".v.o. cardiopatii valvulare.mg. &aca nu se cunoaste e!istenta sindromului de pree!citatie ventriculara(g)g).. în fibrilatia cu ritm ventricular necontrolabil.v. 9 H mg.>"@.."F.) i. stare generala alterata. daca e!ista tromboza în atriul stâng. . cu amplitudine mica si aspect morfologic diferit între ele.2min. fibrilatia atriala cu tulburari emodinamice. în fibrilatia mai vec e de un an.mg sau @"8 tablete de @. epatomegalie dureroasa.mg.(8"+ tablete de >. • C!inic: " palpitatii neregulate " dispnee(de la dispneea de efort pâna la edem pulmonar acut) " &eclansarea unei crize de angor sau c iar infarct miocardic acut: durere precordiala cu caracter constrictiv.. " 5sc emie arteriala periferica acuta: durere. amplitudine variabila. în sindromul g)g.

V..h +. sau pe sonda tra eala 8 fiole (trebuie repetata la fiecare Hmin) V."+. *drenalina se poate administra si pe sonda tra eala @"8 fiole.Hmg(@28 fiola) i.mg.) din sol.. lent sau pe sonda de intubatie sau perlingual F. iar la barbati de G"Wmm) >.) în bolus i."8. soc electric e!tern +.:.v. "'e repeta '%% cu 8. *tropina @mg(@ml.%=Z " linie izoelectrica CONDUI+A +ERAPEU+ICA @."8.7.cm. F. 5ntubatie (la femei in general cu sonde de diametru V"V.9@.v. la nivelul zonei cardiace.+IC: ")ierderea cunostintei "*bsenta pulsului si a zgomotelor cardiace "-prirea respiratiei "T* nu se poate masura (debitul cardiac este foarte redus) ":ioza " %=Z: &isparitia comple!elor 37'.). @mg. se!. *drenalina lent i. C emare salvare cu ec ipament si dotare de specialitate: '. de la apro!. sens si amplitutine A+I+UDINE +ERAPEU+IC6 @.+A4ILIRE DE DIAGNO. +.v. &e zece ori masaj cardiac e!tern"ventilatie +.9 @ fiola 9@ml sau pe sonda endotra eala @"8 fiole. *drenalina @mg i..OCIAŢIA ELEC+RO-MECANIC6 @..) i.. 'T*K5O57% &% &5*ZN-'T5C: "lipsa pulsului la carotide "lipsa respiratiei 8.(@fiola9@ml. Oinie venoasa periferica...h.2min.Q. &efibrilare: 8. Calciu @.. Oovitura precordiala. 8.(8 fiole 98ml.Hmm la femei si sonde de G"Wmm la barbati) H.J (@ fiola 9 @. C emare 'alvare(asistenta medicala. Kicarbonat de Na sol.>.@2@. &upa + cicluri: G.h "&aca nu apare activitate electrica se repeta '%% cu +F. 8.%. Oovitura precordiala (cu pumnul înc is. *drenalina @mg (@fiola 9@ml.ml. 7esuscitare cardio"respiratorie:@."+. cu pumnul de la apro!imativ 8.8J (@m%i 24g 9 8ml pt.. a undelor T si înlocuirea lor cu oscilatii rapide cu frecventa de +. Oinie venoasa periferica H. &aca nu raspunde: bolus *drenalina . )oate fi uneori salutara in primele clipe de oprire a cordului.v. !asa3ul si respiratia artificiala nu se <ntrerup & DI. durata."ventilatie cu frecventa +.) "nu se administreaza pe aceeasi linie cu bicarbonatul. la domiciliu. Oinie venoasa periferica. cu furnizarea datelor personale: vârsta. &aca nu se reuseste în 8 minute intubatie si linie venoasa se efectueaza: V. :asaj cardiac e!tern"7espiratie artificiala cu frecventa +.Hmm.Hmm la femei si sonde de G"Wmm la barbati) H. &aca bolnavul nu revine se face soc elecric e!tern de +F.h "&aca nu se produce conversia la ritm sinusal. 5ntubatie(cu sonde de V"V. în bolus. doza totala sa nu depaseasca 8mg. neregulate ca morfologie. soc electric e!tern 8.v."8 G. la cabinet sau apartinatorii.h >.C. ml solutie @. !asa3ul si respiratia artificiala nu se <ntrerup & -I4RILA+IA 9EN+RICULAR6 . h.. 5ntubatie(cu sonde de V"V. soc electric e!tern +F. 'e reia ciclul: F. %=Z normal +. cicluri de :. adresa completa si date clinice).h "&aca nu raspunde. >.">.. @. cm)/ &iscutabil/ 8. F. sau pe sonda endotra eala. 'e poate repeta în Hmin. .@m%i) W.

8.. h V. are @. cardiomiopatie dilatativa . *bord venos periferic.Hmg24g la Gmin.. *drenalina: .2min. "disociatia undelor ).) c).) H.ml continând @. Oovitura precordiala cu pumnul de la 8.'%% de +F. începând cu +F.. 'oc electric e!tern 8. i.. largi "frecventa ventriculara9@>.-!igen pe masca(>"Fl2min."+.h. h. cardita reumatismala. Xilina @mg24g în bolus i. 51'. puls prezent si stare instabila: @. -!igen(>"F litri2min. capului sau urec ii.mg.. glucoza HJ si se administreaza în timp de 8.. daca avem. foarte lent. daca avem 8.9 Hml.mg. agitatie .@J sau fiola de Hml. sol.) '%% de +F. puls absent @.ml sol. @J ) >. +./ . • C!inic: " debut brusc " palpitatii(@8.ml.v. cm. • :asurare puls a). sol.oate fi considerata o urgenta benigna.).mg. &iscutabil: poate induce L1U >.v.+A4ILIREA DIAGNO. durata: ore sau c iar zile) ..+ICULUI: • Anamne)a: " antecedente de cardiopatie congenitala. iv. continând H. h '%% de +F.9 H.(@ fiola de 8ml. Kret?lium Hmg24g. daca are durata scurta(minute) si raspunde prompt la tratament sau o urgenta maligna(în functie de starea generala. batai2minut): pot fi percepute si la nivelul vaselor gâtului. h H. h F .v.) i. Cale venoasa periferica +.h @. h G. +AHICARDIA 9EN+RICULAR6 ." >H. *19@>. @fiola 9+ml 9@H. în bolus(@fiola9@.. cardiopatie isc emica sau ipertensiva...)."8H. +F.+IC6 . 'e repeta cardioversia. h Xilina @mg24g (@ f. b). @."8.mg9@. fara raport fi! cu 37'. puls prezent si stare stabila: @. h. +F.. into!icatie digitalica.min"@ ora.+.mg). +AHICARDIA PARO8I. Xilina: @mg24g corp. *miodarona +.mg. are @. &efibrilare:H. foarte lent(@fiola de 8ml..+IC "antecedente: 5: sec elar .mg(8"+ fiole. 'e dilueaza 8 fiole în 8H.."8H. Kretiliu Hmg24g.8.+A4ILIRE DE DIAGNO. " &ispnee " *n!ietate.mg.P. "c!inic: "palpitatii "dispnee "ta icardie regulata.2min • %=Z: "37' deformate.(` f.h 8.) W.9. (@fiola de @. '%% de +F.UPRA9EN+RICULAR6 .

2min. se!mentul +/ subdenivelat unde / aplatizate sau negative CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @. unda P$ " frecventa de @H. " modificari ale intensitatii zgomotelor cardiace. intervalul PF alungit peste .2min. Oinistirea pacientului.8. deformat. • %=Z: ritm cardiac regulat cu frecventa de @H.) i. @fiola H. " pot fi pozitive sau negative " preced comple!ul 37'.2min. de amplitudine redusa.(@"8 tablete) sau ` "@ fiola lent i. sindr. houli. cu capul rotat lateral/ se repereaza nivelul superior al cartilajului tiroidian. g)g) comple!ul poate fi largit. si @ml. mai rar sincopa 'tari lipotimice :ai rar greturi. complexul GF+ $ " nemodificat fata de aspectul ritmului de baza " frecventa peste @H. p.. depresibil.PIRA+ORIE . F. daca dotarea ne permite (defibrilator) cardioversia. Contraindicatii: " bolnavi peste V. "&aca apar efecte adverse la administrarea Losfobionului(semne si simptome de decompensare cardiaca) se indica cardioversia(sub @.sec. în sensul egalizarii acestora. batai2min."8H. si se repeta dupa 8. cu *1 de @H.o. " T* sistolica scade.mg.v. se suprapun peste acesta sau îl succeda. " poate fi suprapusa peste unda T."8H." " " " " Crize anginoase de repaus *meteli.v.v. iar daca nu raspunde +F.. • Examen"! $'iectiv: " puls rapid cu frecventa @H. 1erapamil(5soptin) lent i."8H.."+. @fiola 9 8ml.9 Hmg.."8. pe aceeasi parte si numai în lipsa eficacitatii se aplica si la nivelul sinusului carotidian stâng. ani(pericol de mobilizare a unui fragment de aterom carotidian) " *1C în antecedente " ipotensiune arteriala " stimularea faringelui prin provocarea de varsaturi " imersia fetei în apa rece "consumarea unui pa ar cu apa rece >. regulat. • REANIMAREA CARDIORE. :anevrele vagale: " compresia sinusului carotidian(bolnavul este asezat în clinostatism. houli."8H. secunde.).sec. (n caz de esec al manevrelor vagale si terapiei medicamentoase se efectueaza. pentru ca poate produce bloc atrio"ventricular sau oprire sinusala. @"8 fiole(H"@. manifestat frecvent cu poliurie. " în anumite situatii(bloc de ramura stânga sau dreapta pree!istente.. 8. Losfobion(fiole de @. în sc imb T* diastolica poate creste usor(cresterea rezistentei periferice) " ritm cardiac regulat. dar niciodata simultan.mg. "Losfobionul nu se foloseste la pacientii care sunt în tratament cu &ipiridamol. +. imediat sub ung iul mandibulei si se comprima sinusul carotidian catre posterior si median pe planul dur al coloanei vertebrale. începând cu @. Compresia se începe pe sinusul carotidian drept timp de @. &iazepam @. apoi 8. &% %15T*T: "administrarea 5soptinului în insuficienta ventriculara stânga si asocierea cu betablocante si în boala de nod sinusal(sindrom bradi"ta i) "administrarea Losfobionului se face sub stricta supraveg ere clinica si %=Z."8. houli. b2min. mg. varsaturi sau scaune diareice 'fârsit brusc. h).

PIRA+OR este un proces reversibil Di pacientul(victimC a accidentelor rutiere. în conditii de ipotermie. (n stopul respirator inima Di plamanii vor continua livrarea de sange o!igenat la tesuturi timp de cateva minute.. sec. care activeaza o cascada de reactii bioc imice ce produc leziuni celulare ireversibile. materialele necesare medicului. Centrul respirator bulbo"pontin este format din mai multe grupuri neuronale.Caracterul de urgenta al masurilor de reanimare. 'topul cardiorespirator implica o reducere marcata a perfuziei tisulare Di ipo!ie celulara urmate de moartea celulara daca nu se incepe resuscitarea cardiorespiratorie(7C7)in timp util. în cursul reanimarii. acesta asigurand în multe situatii succesul în tentativa de a salva viata bolnavului. (n celula miocardica epuizarea rezervelor de *T) apare dupa 8. acumularea de ioni de calciu în celula. dispuse bilateral. p0" ul neuronal ajunge la F. stopul respirator determina stop cardiac secundar prin ipo!ie în H"@. precum Di operativitatea cu care trebuie sa se lucreze. "ipoxemia. REANIMAREA(/otalitatea procedeelor terapeutice aplicate cu scopul de a resta#ili functiile vitale. ireversibila. o e!perienta bogata Di foarte buna manualitate.) isi poate reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul ajutor complet în timp util (apro!imativ > minute).scaderea pa-8 sub F. 8 fiind incompatibil cu supravietuirea. permitand în aces timp pastrarea functiei creierului Di a celorlalte organe vitale.caci. inecului si electrocutarii cu leziuni minime. dominat de etapa cardiaca Di respiratorie cu intreg cortegiul simptomatic. partial sau total intrerupte) necesita cunostinte vaste de specialitate. min. &upa acest interval de timp. obliga asistentul medical sa cunoasca bine procedeele de tehnica legate de reanimare: mersul procesului salvator. care alcatuiesc centrii inspirator Di e!pirator: " grupul dorsal inspirator(genereaza ritmul respirator de baza)/ " nucleul pneumota!ic(controleaza frecventa respiratorie)/ " grupul ventral respirator(devine inactiv în respirul pasiv)/ " centrul apneustic(intervine în inspirul prelungit). 'ensibilitatea celulelor la ipo!ie este variabila.(n G min. moartea definitiva. iar rezervele de *T) Di glucoza în H min. &e obicei acesti bolnavi au puls arterial prezent initial/ Necorectat la timp. 'e citeaza cazuri în care pacientii au fost resuscitati Di fara leziuni cerebrale ireversibile dupa 8. min. Reg!area f"nctiei re& irat$rii: a/ Reg!area nerv$a&a a re& iratiei. Cel mai vulnerabil organ este creierul ale carui rezerve de o!igen sunt epuizate în @. '/ Reg!area "m$ra!a a re& iratiei. min.+OPUL CARDIORE. min. cu comotii cerebrale trecatoare etc. pana se epuizeaza rezerva alveolara de o!igen. Lederiiue a demonstrate prin e!perimental circulatiei . )resupune elaborarea periodica de stimuli care sa intretina miscarile respiratorii c iar Di atunci cand se intrerup cone!iunile nervoase. in intimitatea structurii nervoase. isc emia cerebrala produce deteriorari corticale ce decid moartea biologica. 5nstituirea prompta Di energica a masurilor de resuscitare cardiorespiratorie este o obligatie profesionala Di morala a oricarui cadru mediu. de la stopul cardic Di c iar dupa >.mm0g/ determina rapid o scadere a nivelului de *T) Di alterarea transportului ionic transmembranar activ de sodiu Di potasiu. manuirea aparaturii =i a instrumentarului etc. viata bolnavului depinde cateodata de fractiuni de minut Di nu este timp pentru dispozitii amanuntite.

cornaj(inspiratie lenta zgomotoasa). uneori precedata. acutizata. infarctul miocardic. . alcool metilic). tra ee): corpi straini.ronhoalveolite de de!lutitie (regurgitare în caile aeriene a continutului gastric). " Afectiuni a#dominale: ascite masive acute. Ca")e!e stopului respirator: a/ #e $rigine 'r$n%$ "!m$nara: . ipo"2 iper4aliemie severa. " .1ntoxicatii acute: medicamente sau to!ice deprimante ale '.. narcoza profunda. alteori urmata la foarte scurt timp(H"@. 5nseamna $ rirea c$m !eta a mecanicii re& irat$rii. " . traumatisme mecanice.im t$mat$!$gie: a/ Dispneea poate aparea sub forma de: "bradipnee inspiratorie.O. paradiculonevrite. edem 3uinc4e. '/ ca")e #e $rigine car#iaca: -Astmul cardiac. deoarece variatiile J C-8 provoaca variatii ale miscarilor respiratorii: " cresterea J C-89accelerarea miscarilor respiratorii9%i er nee. traumatisme medulare. medicamente sau to!ice convulsivante(compusi organo"fosforici.P. traduce obstacole în caile respiratorii superioare/ . neoplasme.) de oprirea respiratiei. .+OPUL RE. ra ianestezie inalta. poliomielita.C. meningite. accidente vasculare cerebrale.cefalice incrucusate ca e!citarea centrilor respiratori este determinata de cantitatea de C-8 din sange. c imice(into!icatii cu corozive). " . edemul pulmonar acut. " Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori: tetanos. scaderea -8) " Afectiuni san!vine: anemii. tuberculoza miliara.C. #/ ca")e genera!e: . emfizem mediastinal.oli ale sistemului nervos: traumatisme cranio"cerebrale. afectiuni neuro"musculare. fracturi costale. sindroamele de ipertensiune intracraniana. meningoencefalite. em#olia pulmonara. . tumori endocraniene. insotita de tiraj(retractia spatiilor intercostale). " Crize de astm #ronsic.+tenoze functionale Ci or!anice ale cailor aeriene superioare(laringe. .. stare de soc. tric inoza. laringite acute. cordul pulmonar acut c/ #e $rigine extra "!m$nara: " Alterarea functiei centrului respirator$ into!icatii(barbiturice.Feducerea acuta a campului respirator: pneumotora! spontan. termice. 'topul cardiorespirator poate fi definit ca o incetare a activitatii de pompa a cordului. crup difteric. traumatisme toracice Di toracoabdominale). leziuni cerebro" medulare. opiacee. pleurezie masiva iperto!ica Di bron opneumonie.PIRA+OR. " Alte afectiuni: obezitate.N. defecte neuromusculare(miastenia gravis. C-. alcaloza metabolica. operatii laborioase pe abdomen.oli ale cutiei toracice. o!igenoterapie irationala.PIRA+OR. $!i nee/> " scaderea J C-89diminuarea pana la abolire a miscarilor respiratorii 9 'ra#i nee?a nee. peritonite acute.sec. acidoza metabolica(coma diabetica sau uremica). operatii pe torace. C-8. " .+OPUL CARDIORE. come grave.

mediastinale. pneumotora! spontan etc. .)/ "polipnee/ "respiratie =ussmaul"respiratie în > timpi: inspiratie"pauza. respectiv cresterea emoglobinei în sange. re&"&citarea re& irat$rie im "ne: -$sigurarea =i mentinerea libertatii cailor respiratorii> -Respiratie artificiala> -Inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala> -#xigenoterapie> -'timularea activitatii centrilor respiratori deprimati.C. )oate fi cu sediul: precordial sau retrosternal(afectiuni coronariene. colectii lic idiene în pleura) -Raluri(zgomote patologice care iau nastere în alveole sau bron ii). supuratii pulmonare. #/ Tahicardia: apare ca fenomen compensator. Atit"#inea tera e"tica: resuscitarea respiratorie se practica atat în stopul respirator cat Di în cel cardiac"neaplicarea rapida Di corecta a reanimarii respiratorii duce(prin ipo!emie. arterioscleroza cerebrala). "Cianoza poate lipsi in: anemii. tra eita. sec. 2un!hi toracic violent(pneumotora! spontan). embolie pulmonara etc. ipercapniei) -"ipersonoritate(pneumotora!.(apare in: 0. pneumotora! spontan) "7espiratia parado!ala(turtirea plamanului de partea lezata în inspiratie Di ree!pansiunea acestuia în e!piratie)"in plagi pluropulmonare/ volet costal. colectii pleurale abundente. Totusi. -Tegument cald =i umed. ipercapnie etc. edem pulmonar etc/ ronflante"se datoresc secretiilor abundente în bron ii/ si#ilante"in bronsite. Caracterul poate fi constrictiv. e/ $lte semne clinice: -Durerea toracica. intens(embolie pulmonara. emitorace bolnav. stari de soc.). -"ipersalivatie(datorita ipo!iei.N. c/ !odificarea amplitudinii miscarilor respiratorii: acestea pot fi: "7are Di ample "Lrecvente Di superficiale(fracturi costale) ":iscari numai ale unui emitorace(paralizia musculaturii unui emitorace.) la stopul cardiac secundar. )ot fi: crepitante"apar în pneumonii. e!piratie"pauza(acidoza metabolica)/ "respiratia C e?ne"'to4es: respiratie(polipnee) cu amplitudini crescâânde pana la ma!imum Di apoi scazand pana la apnee ce dureaza pana la @.5. ipovolemie. pavilionul urec ilor Di apoi se generalizeaza. ipo!emia centrilor nervosi."8.T. into!icatii cu C-8 Di cianuri.C. coronaropatie etc.). . pneumoinie masiva. obstruarea unei bron ii principale. Tocmai de aceea. alcaloza. "'e manifesta initial la buze. '/ ianoza: "%!prima desaturarea de o!igen a sangelui arterial. emfizem pulmonar) -!atitate(pneumonii. acoperit cu transpiratii abundente. ung ii."bradipnee e!piratorie(criza de astm bronsic) "bradipnee"(into!icatii cu deprimante ale '..)/ la #aza hemitoracelui(infarct pulmonar. masurile ce se impun pentru reanimarea respiratorie vor fi e!puse Di e!plicate pe larg la sectiunea resuscitarea cardiaca.+OPUL CARDIAC.

"atingerea faringelui Di laringelui de catre sonda tra eala sau bron oscop. " durere. " insuficienta renala acuta/ f) tulburari metabolice sau de aport: " coma ipoglicemica. astuparea cailor respiratorii prin corpi straini/ Int$xicatii me#icament$a&e @i rin ame&tec"ri ga)$a&e: "droguri to!ice. determinate de: " frica. " traumatisme toracice/ b) afectiuni ale inimii: "infarct miocardic. " strangulare. care produce scaderea brusca a sursei de energie(glucoza) necesara miocardului/ . "lovituri puternice ale ple!ului solar. "stimuli din regiunea carotidiana. " into!icatie cu C-8/ +"!'"rari #e venti!atie: " embolie gazoasa. " supradozare de proto!id de azot. "tulburari grave de ritm. "dilatatia acuta de stomac/ d) reflexe simpatice: sunt Di mai periculoase decat cele vagale deoarece pot produce stop cardiac c iar la e!citatii relativ slabe. "depresiuni ale miocardului prin anestezie generala. " aport insuficient de glucoza catre inima sau ipoglicemie provocata de insulina. " e!punere la frig/ e) tulburari hidroelectrolitice: " sc imburi metabolice anormale"concentratii anormale ale ionilor de Ca. auzele stopului cardiac sunt multiple: a/ hipoxia(ano!ia) prin: O'&tr"area cai!$r re& irat$rii: " inec.. " aspiratii de secretii gastrice prin varsaturi./ " sc imburi bruste ale ec ilibrului acido"bazic.. "tamponada cardiaca. " zgomot. "distensia accentuata a anselor intestinale.oate fi definit ca o incetare a activitatii de pompa a cordului. " gaze to!ice. si=. digitalaj " traumatisme cardiace. " traumatisme cranio"cerebrale. " convulsii. "miocardite de tip reumatoid sau virale/ c/ reflexe vagale puternice$ "apasarea globilor oculari. "medicamente administrate peste doza obisnuita sau pentru care avea contraindicatie.

C. traseu plat sau semne de fibrilatie ventriculara la %.la @.sec.C. (n @. cianoza/ .ml.semne respiratorii: absenta miscarilor respiratorii spontane. în absenta unei afectiuni.F/ concentratie glucoza în sange nu mai putin de +.ml. *stfel. nutritia. oprirea unei inimi."W. femurala).Z.). sec."in @H"+. -i)i$ at$!$gia &t$ "!"i car#i$re& irat$r: Ouand în considerare interdependenta dintre activitatea integrativa a 'NC Di rolul altor sisteme vitale ale organismului în mentinerea activitatii 'NC(respiratia. asa cum este cazul cordului zis. tusigena) Di lipotimie la care constienta Di circulatia revin dupa asezarea bolnavului în pozitie orizontala. respiratorie.. cantitatea de lactat ni mai mare de . pentru @mp de suprafata corporala). %sentiale pentru stasbilirea rapida a diagnosticului sunt: " pierderea cunostientei"in @. care e prea buna ca sa moarall. 'topul cardiorespirator defineste o oprire a activitatii cordului ce survine în mod brusc. ireversibil.. mosm2l(miliosmoli pe litru).2mp(mililitri pe min./ " absenta pulsului la carotida Di femurala/ " respiratie oprita sau agonica"in @.2min. aportul de -8 H8. ca stopul cardiac este. absenta pulsului la arterele mari (carotida. '"a Di spus. . ajungand pana la punctul de ireversibilitate cu evolutie vertiginoasa spre dezintegrarea organismului. &intre dereglarile functiilor vitale importanta în evolutia postresuscitare are insuficienta cardiaca. de altfel. care sa justifice prin ea insasi oprirea inimii.Hmmol2l. Notiunea de incetare a activitatii de pompa a cordului este esentiala. testul oglinzii (se pune în fata buzelor oglinda. omeostazia) procesul de sistare a activitatii nervoase poate fi initiat fie prin afectiunea directa primara a 'NC. deoarece sunt situatii cand activitatea electrica sau c ir activitatea de contractie (necoordonata) nu inceteaza.im t$mat$!$gia @i #iagn$&tic"! stopului cardiac./ . la care se asociaza pierderea cunostintei Di rela!area completa a musculaturii. pentru mentinerea activitatii nervoase creierul necesita urmatoarele conditii: temperatura +8">8 grade celsius. în special spre creier. ineficient kl si. Tablou clinic: -prirea cardio"respiratorie se recunoaste pe baza: . sec. circulatorie. presiune osmotica a plasmei +. concentratia de o!igen nu mai jos de @G. absenta presiunii arteriale."V8. sec.mm0g. &e aceea.ml. p0 V. este e!clusa din cadrul definitiei oprirea inimii ca rezultat al unei boli ajunsa în stadiu terminal. circulatia./ " midriaza"in F. 'topul cardiac trebuie diferentiat de sincopa de efort(e!.. respectiv al fibrilatiei ventriculare.. epatica.*stfel.g) hipotermia"scaderea temperaturii corpului sub +.semnelor cardiace: incetarea batailor inimii. (n ambele situatii de mai sus. grade celsius/ h) electrocutarea accidentala "stopul cardiac se produce prin fibrilatie ventriculara. fi!a."+. generand cercuri vicioase.@ml. cunoasterea acestor parametrii reprezinta puncte de reper pentru corectia dis omeostaziilor survenite. debit sanguin cerebral nu mai mic de @HJ din debitul sistolic la o presiune de perfuzie de cel putin F.semne neurologice: midriaza ma!ima.de sange(ml. inclusiv a sfincterelor. ceea ce inceteaza activitatea cordului de trimitere a flu!ului sangvin în orgamism. care nu se va aburi cand nu e!ista respiratie)./ " traseu plat %. renala care pot modifica parametri omeostatici ai mediului intern spre valori critice absolut insuficiente pentru mentinerea activitatii nervoase.8"V.Z. fie prin afectiunea primara a sistemelor vitale ale organismului amplificandu"se Di aprofundandu"se reciproc..

compensarea este orientata spre marirea reantoarcerii venoase spre cord Di mentinerea emodinamicii centrale. serotonina.(n aceasta perioada pot aparea diferite tipuri de respiratii periodice(C e?ne"'to4es. glucidele Di proteinele. iperamoniemie). creste secretia Di concentratia în sange a ormonilor cu efect catabolizant: catecolaminelor. iar pentru tesuturile creierului ramane glucoza. . deregleaza perfuzia capilara. prostaglandine etc. creste activitatea electrica a musc ilor inspiratori. (n perioada preagonala substratul energetic principal al tesuturilor sunt acizii grasi. to!inelor endogene Di e!ogene la valori fiziologice. Totodata. Concomitent respiratia devine activa cu participarea musc ilor gatului. din care fac parte marirea sensibilitatii arteriolelor la catecolamine Di spasmul arteriolar. *stfel. "*ctiunea patogena primara asupra aparatului respirator(factori pneumotropi) conduce la insuficienta respiratorie cu leziuni ipo!ice în 'NC Di organele altor sisteme vitale.) Di se manifesta prin staza în capatul venos al capilarului. "*lterarea primara a ficatului de catre factori hepatotropi conduce la insuficienta epatica cu dismetabolisme generale( ipoglicemie. concentratia amoniacului. ipo!ie Di iponutritie a creierului Di altor organe vitale. antidiureticelor(*&0)corticotro"pinei Di corticosteroizilor. peretelui abdonminal. iperlipidemie. a acumularii de substante biologic active(de e!. istamina. somatotropinei. marirea frecventei Di amplitudinii contractiilor succinte ale metarteriolelor Di a sfincterelor precapilare. 7eactiile vasculare din al doilea stadiu sunt consecinta a acidozei tisulare. aceste reactii. centurii scapulare. initial compensatorii. reducerea reflu!ului venos. sec estrarea sangelui în capilare. în pofida faptului ca indicii emodinamicii centrale sunt constanti. dereglari acido"bazice. la actiunea directa asupra creierului(actiune neurotropa) se instaleaza insuficienta activitatii nervoase(coma) cu dereglari neurogene ale sistemelor vitale. care altereaza creierul Di alte organe vitale. centralizarea circulatiei sangvine.>m%i2l(microec ivalenti2l). iar prin actiunea enzimelor respective contribuie la catabolismul nutrientilor Di astfel intensifica energogeneza. ormonilor tiroidieni Di paratireotidinei. Nereusind mentinerea parametrilor functiilor vitale intre aceste limite. =usmaul. &e mentionat ca dis omeostaziile nocive pentru creier pot fi rezultatul afectiunii primare a creierului cu dereglarea graduala a activitatii nervoase Di a functiilor vitale ale organismului. *cesti ormoni mobilizeaza grasimile. respiratia devine mai rara Di superficiala. care altereaza ulterior creierul Di alte organe vitale. Kiot). glucagonului. se micsoreaza activitatea electrica atuturor musc ilor respiratori. *par Di modificari în microcirculatie: 5ntai survin reactii compesatorii. ceea ce determina aparitia isc emiei tisulare.-data cu aprofundarea ipo!iei activitatea centrului respirator se in iba. "*fectarea primara a rinichilor e!ercitata de factorii nefropato!eni provoaca insuficienta renala cu dis omeostazii acido"bazice. "7eactiile sistemului endocrin sunt similare cu cele din alte stari de stres. Tulburarea emodinamicii aduce intr"o prima faza stimularea centrului respirator de impulsurile provenite din c imio" Di baroreceptorii zonelor refle!ogene vasculare" respiratia devine profunda Di accelerata. "*fectarea primara a sistemului cardiovascular(factori cardio. ureei. *stfel. ipoproteinemie.Ci vasotropi) conduce la insuficienta circulatorie generala cu ipoperfuzie.

memoria. pupilele sunt dilatate. iar pauza perminala este succedata de agonie. &urata ei este de @"> min. &upa perioada preagonala survine pauza terminala a respiratiei. intocandu"se la nivelul activitatilor nervoase a nou" nascutului. restabilirea functiilor vitale"a respiratiei e!terne Di a activitatii cardiace. cordul Di creierul). la into!icatia organismului cu produse intermediare Di finale ale metabolismului proteic gratie scindarii intense a bazelor purinice Di a acizilor nucleici.Concomitent cu e!cesul de ormoni catabolizanti scade secretia ormonilor anabolizanti: androgenilor. citirea. insa sub actiunea continua a factorilor tanatogeni are loc incetarea proceselor de reglare bulbara. (n aceasta perioada centrul respirator nu reactioneaza la impulsatiile aferente venite de la receptorii periferici. în primul rand a organelor vitale (circulatia pulmonara. estrogenilor. mai rar asistolia. a ergogenezei. comportamentul psi oemotiv Di intelectual. inlaturarea acidozei. (n aceasta etapa. tacerii bioelectricella scoartei Di structurilor subcorticale poate apare o intensificare a activitatii electrice a regiunii caudale a trunc iului cerebral. (n acest caz are loc restabilirea partiala a viabilitatii unor organe Di sisteme. )ersoana pierde capacitatea de a gandi. acidoza. insa fara restabilirea integritatii structurale Di functionale a organismului. aparent respiratia pare a fi intensificata. Di se caracterizeaza prin incetinirea respiratiei. insa în realitate ea este neefectiva Di slabita. Qlterior centrul respirator preia activitatea proprie. toate informatiile Di deprinderile practice insusite pe parcursul vietii. vorbirea.. bradicardie. ceea ce poate restabili temporar activitatea bioelectrica a scoartei. se restabileste energogeneza. *gonia este o etapa a muririi organismului caracterizata prin predominarea activitatii regiunilor bulbare ale creierului. prin ventilatia alveolara asistata Di prin arterializarea sangelui în circulatia pulmonara. sistemul 55 de semnalizare. activitatea centrului respirator Di activitatea cardiaca. )auza terminala este determinata de dispozitia influentelor asupra centrului respirator ale formatiunilor rostrale ale creierului. a formatiunilor reticulare. *ceste obiective sunt realizate prin restabilirea perfuziei. iperuricemie. are loc reparatia leziunilor celulare reversibile cu restabilirea functiilor celulare Di a celor vitale ale organismului. @WG>). insulinei Di consecutiv scade utilizarea periferica a glucozei. (n urma perfuziei organelor cu sange arterializat este lic idata ipo!ia. Conform acestui concept resuscitarea este periodizata în 555 stadii: " 'tadiul 5: o!igenarea de urgenta Di mentinerea elementara a vietii/ " 'tadiul 55: mentinerea ulterioara a vietii cu reluarea spontana a respiratiei Di circulatiei/ . *gonia se termina Di se instaleaza moartea pe fundalul lipsei circulatiei sangvine cerebrale Di implicit a o!igenarii celulei nervoase survenind leziuni structurale neuronale ireversibile în cel mult > min. &upa iperglicemia initiala urmeaza ipoglicemia cauzata de epuizarea rezervelor de glicogen din ficat Di insuficienta proceselor de gluconeogeneza. iponutritia. acidoza metabolica. )e fundalul. c iar cu revenirea cunostintei. conduce la tulburari electrolitice. Princi ii at$genice #e re&"&citare: :ecanismele de resuscitare a organismului în perioada modificarilor reversibile urmaresc corectia ipo!iei. activitatea refle! conditionata. nu reactioneaza la lumina. Catabolismul proteic intensificat în perioadele terminale modifica presiunea oncotica Di osmotica în tesuturi. (n cazurile de resuscitare reusita deja dupa moartea scoartei cerebrale organismul readus la viata nu"si pastreza functiile corticale "activitatea nervoasa superioara. Comple!ul de procedee pentru resuscitarea organismului în perioada mortii clinice constituie asanumita Eresuscitare cardio"pulmonara Di cerebrala$()eter 'afar.

o!igenul singelet. pero!idul de idrogen. maresc rezistenta periferica vasculara. Di mentinerea perfuziei san!vine prin masajul cordului (direct sau indirect). mm0g Di debitul cardiac în valori de @.(asistolia mecanica în asociatie cu pastrarea activitatii electrice a cordului permite efectuarea reanimarii). min. rela!ante. *portul de o!igen catre tesuturi constituie momentul decisiv în cadrul resuscitarii. 'tadiul I. ipotensiunea persistenta. Totodata este necesar de tinut cont ca bicarbonatul contribuie la degradarea adrenalinei. 'tadiul II.opamina). radicalul idro!ilic. include ventilatia alveolara artificiala(prin orice metoda. "Qn alt reper pentru sistarea reanimarii este moartea cerebrala"lipsa activitatii electrice a creierului. se efectueaza infuzii intravenoase de lic ide perfuzabile (restabilesc volemia). . daca apare necesitatea."+. dupa restabilirea circulatiei sangvine de sine statatoare. Administrarea =idocainei are drept scop inlaturarea e!trasistoliei. se administreaza adrenalina(stimuleaza receptorii α si β.J de la normal(minim necesar pentru creier). (n plus. (n procesul de reanimare capacitatea de utilizare a -8 este diferita în scoarta cerebrala Di alte organe: procesele metabolice din scoarta cerebrala se restabilesc mai tarziu în timp ce alte organe c iar din primele minute de resuscitare gradul de utilizare a -8 creste cu +H"H. o!igenarea adecvata. se mai utilizeaza Di glucoza. 1nfuzia solutiei de calciu mareste e!citabilitatea Di contractibilitatea miocardului. )entru a mari potentialul de supravietuire a creierului de rand cu ipotermia. în caz contrar este foarte mare riscul progresarii ipo!iei cu dezvoltarea leziunilor celulare ireversibile Di necrozei celulare. ?n stadiul al III-lea se efectueaza terapie intensiva post reanimationala orientata spre restabilirea functiei cerebrale: normotenziei. 5asa2ul extern al cordului poate asigura presiunea arteriala de pic de aproape @. lipsa reactiilor Di a miscarilor de sine statatoare timp de @"8 ore dupa estabilirea emodinamicii. insa poate provoca stop cardiac în sistola. normotermiei. "'e considera ca reanimarea poate fi sistata în caz de moarte a miocardului constatata prin asistolie electrica timp de +. unde în conditii normale apro!imativ WHJ din toata energia este e!trasa din glucide în ciclul tricarbo!ilic . %ficacitatea acestui procedeu este apreciata prin restabilirea pulsului pe carotide. Administrearea #icar#onatului de sodiu urmareste lic idarea acidozei tisulare. 'e utilizeaza de asemenea cardiotonicele Di vasoconstrictoarele(1zadrina. restabilirea reactivitatii receptorilor adrenergici la actiunea adrenalinei. care s"a creat în timpul isc emiei. normovolemiei Di perfuziei." 'tadiul 555: mentinerea durabila a vietii. *cest proces compensator restituie deficitul de -8 datorat tesuturilor. poseda actiune pozitiva ino" Di batmotropa).. restabilirea activitatii cardiace timp de @ min. anticonvulsive/ se efectueaza alimentatia parenterala. care este sursa energetica principala pentru 'NC. reactia pupilelor la lumina. continua masajul cardiac Di ventilatia artificiala pana la restabilirea pulsului normal Di a presiunii sangvine arteriale normale. %*K Di onco"osmotic.J. de preferinta prin intubarea tra eei. insuflarea aerului în gura sau nas). midriaza Di lipsa refle!elor pupilei la lumina. a o!igenarii adecvate sangelui. ta icardiei. &e mentionat ca reo!igenarea tesuturilor ipoperfuzate poate initia formarea radicalilor liberi"supero!id anion radicalul. continua terapia cu anestezice. fibrilatiei care insotesc frecvent incetarea functiei de pompa a cordului. care stimuleaza procesele de pero!idare a lipidelor Di provoaca leziuni celulare pana la necroza(parado!ul o!igenului).

(n procesul de resuscitare pot aparea diferite dereglari de reperfuzie.ia de corpi strCini în cCile respiratorii/ "(necul/ "*ccidentul vascular cerebral/ "%piglotite/ "'ufocare/ "%lectrocutare/ "5nfarctul miocardic acut/ "Coma de orice cauzC. cetonele).ie Di perfuzie intravenoase.ii cCilor aeriene. Cauze mai frecvente de stop respirator$ "*spira.iei.U.C: *cces precoce/ 7C7 precoce(suport vital bazal)/ &efibrilare precoce/ 'uport vital avansat precoce/ )rincipii: "&acC unul din elemente este inadecvat. 4 . alde idele.#r"g& an# f!"i#&/: medica.'reat%ing/: asigurarea ventila.iei. C .ia ventricularC2Ta icardia ventriculara/ "*sistolia/ "*ctivitatea electricC fCrC puls.eter 'afar cuprinde: A .uiriie pentru descrierea succesiunii de evenimente care trebuie aplicate de urgen.iei Di întreruperea aportului de o!igen la organele vitale. '/ 'topul cardiac primar care produce oprirea circula. Ritmuri cardiace de stop cardiocirculator: "Librila.uirii scade/ "&eDi toate elementele sunt importante defibrilarea rapidC este cel mai important factor. (n timpul isc emiei tesuturilor are loc acumularea radicalilor liberi.Cu toate acestea. acetalde idele. rata supravie. T e *merican 0eart *ssociation utilizeazC metafora elan. dereglarile de reperfuzie sunt legate de restabilirea circuitului sanguin cu eliminarea în sange a compusilor to!ici din regiunile isc emiate Di afectiunea tuturor organelor. ceea ce poate cauza o insuficienta poliorganica postreanimatorie.circ"!ati$n/: asigurarea circula.ul supravie. formelor active ale o!igenului Di produsilor pero!idarii lipidelor( idropero!izii lipidici. RE. 'emnificatia acestui fenomen este aprovizionarea proceselor reparative în perioada de restabilire Di de reconvalescenta a organismului. .PIRA+ORIE: a/ 'topul respirator primar. 7estabilirea metabolismului necesita corectia statutului endocrin"normalizarea concentratiei ormonilor catabolizanti cu cesterea concentratiei ormonilor anabolizanti. D .CI+AREA CARDIORE. glucoza poate creste letalitatea prin faptul ca nimerind în zonele isc emiate ale creierului se include în glicoliza anaeroba cu formarea unor mari cantitati de acid lactic. *stfel. a to!inelor celulare. în care inima Di plCmânul continuC sC primeascC sânge o!igenat câteva minute dupC producerea stopului respirator/ de obicei în acest caz pacientul are puls.airAaB c$ntr$!/: asigurarea libertC. c/ $lgoritmul de R R propus de .

în cazul adultului "ecall firste. sau daca este necesar..ime) mobilizarea se produce în bloc.ioneazC în decubit dorsal pe un plan dur(dacC este un pat se plaseazC jos)/ "'alvatorul se plaseazC în partea dreaptC a victimei la nivelul e!tremitC. . având la dispozi. inec. sangele sau apa la cei inecati. "1ictima se pozi. . spânzurare(trebuie sC evitCm lezarea mCduvei).e!ectr$car#i$&c$ B/: monitorizarea %CZ.iei. <. *spiratia se face totdeauna cu instrumente perfect sterile. Oa bolnavii asezati în decubit ventral se poate introduce în regiunea ing inala un suport format din perna sau sul de paturi 6prin aceasta se mareste eficacitatea drenajului 'ecretiile care nu se elimina prin drenaj postural vor fi aspirate cu serin!a (u3on.ie doar mâinile libere.ie cu accelerare sau decelerare în care este riscul ipere!tensiei sau iperfle!iei capului sau prin cCdere de la înCl.: 4A.C. . 4. pozi.iei ventriculare. men.ga"ging/: diagnosticarea Di tratarea cauzei Di evaluarea Danselor de supravie. H . I .ii spontane a cordului Di a ventila. aplicând mâna pe umCrul victimei/ An"nDarea &ervici"!"i #e am'"!anDC.(traumatisme cefalo" craniene).IC LI-E . 'e realizeazC manevre de eliberarea a cCilor aeriene: (n obstacolele supraglotice(inec. electrocutare. A&ig"rarea !i'ertCDii cCi!$r aeriene: cel mai frecvent cCile aeriene sunt obstruate prin cCderea bazei limbii pe peretele posterior al faringelui(la persoanele în stare de inconDtien." $rt"! vita! avan&at 6 a doua fazC a 7C7 6 urmCreDte reluarea activitC. dinti rupti.ia artificiala pânC la sosirea serviciului de ambulan.ia cerebralC. cu corpul intr"o parte. C." $rt"! vita! re!"ngit. G . (n saloanele de terapie intensiva aspiratoarele sunt actionate central.inând ventila.UPOR+('Q)-7TQO 15T*O &% K*b*) Eva!"area &tCrii #e c$n@tienDC prin stimulare verbalC Di stimulare blândC.C. &e aceea.C apare ipotonia musculaturii ce sus. trebuie sa mobilizam cat mai putin coloana cervicala.a "ecall faste.%"man mentati$n/: protec. evitând deplasarea lateralC a capului.E . fara perna sub cap. trompa de vid. 'uportul 1ital Kazal('1K)..iilor vitale post 6 resuscitare realizeazC .ine baza limbii).. aspiratia continutului gastric. 7.ia Di circula.ie ce îi permite deplasarea cu uDurin. se monteaza guler cervical în caz de: politraumatism.iei Di ventila. norois au alte corpuri straine.C între cap Di torace în cursul manevrelor de resuscitare.C ambulan. "&acC se suspicioneazC cC subiectul are fracturC de coloanC cervicalC(în cazul unui accident de circula. tot corpul intr"o parte Di capul ceva mai jos pentru ca sa se scurga secretiile.C. c eaguri de sange) se pune accidentatul totdeauna culcat. dar fermC. T. iar în cazul copilului întâi se începe 7C7 Di apoi se anun.uire. pamant.L." $rt"! vita! 'a)a! 6 prima fazC a resuscitCrii 6 asigurC restabilirea artificialC a circula. [ (n prima fazC.inerea func. K.fi'ri!ati$n tratament/: tratamentul fibrila. aspirator de oxi!en.iei prin aplicarea de droguri Di ec ipamente adecvate. . proteze deplasate. 'uportul vital Di men. trebuie asigurate *.inten&iv care/: terapia intensivC post 6 resuscitare. "(n situatia unei etiologii traumatice. #/ -a)e &i $'iective : *.ii cefalice. pentru o perioada scurta de timp.

)entru siguranta. curata Di indeparteaza din cavitatea bucala aceste corpuri.ioneazC la capul victimei.) Di %pinefrina . nasturi. realizand o iper" e!tensie a capului. pe la capatul buzelor. (n cazurile de contraindicatie(obstructie prin corpi straini a C.. o cuprinde cu ambele brate si"i comprima brusc jumatatea inferioara a sternului prin apasarea diafragmului de jos în sus. se ridica copilul în sus de picioare. de @:@.v."@g. Eliberarea cailor aeriene. se va practica 5. fracturi de masiv facial... din sol. Respiratia artificiala .m. plaseazC coatele de o parte Di de alta a capului. uratarea cavitatii bucale: )rotezele dentare se scot daca sunt mobile. aceasta se introduce în orofaringe.. ii ridicam usor capul de pe sol. urmata de corticoterapie(0.iune în sus spre zenit pânC când arcada dentarC inferioarC o depCDeDte pe cea superioarC/ "Tripla manevrC de eliberare a cCilor aeriene 'afar: salvatorul se pozi. ca un piston.) conform formulei mnemotehnice HELP ME: Hipere!tensia capului.. Pensarea nasului"pentru a evita insuflarile ineficace/ (ME"vine de la Masaj E!tern cardiac) "0ipere!tensia capului este cea mai simplC manevrC/ se e!ecutC aplicând o mânC pe fruntea bolnavului Di cealaltC în regiunea occipitalC/ NU se face dacC se suspecteazC o fracturC cervicalC. i. loviturile se aplica asezand bolnavul în decubit lateral sau se recomanda manevra "eimlich(in obstructia cailor cu alimente sau alti corpi straini): resuscitatorul fiind în spatele victimei. impingem mandibula inainte Di apoi o ridicam în sus(manevra &smarch). (n trusa medicala(a automobilistului) e!ista o pompa aspiratoare cu care se poate face aspiratia orofarin!elui. prindem varful limbii cu o compresa Di o tragem afara. (n caz de edem Guinc@e. adica .. &aca dispunem de o pipa Zuedel.."(n obstuctii glotice( determinate de spasmul glotei provocat de into!icatii cu substante convulsionante. "7idicarea mandibulei prin aplicarea a douC degete(inde! Di medius de la mâna dreaptC) pe por. )entru indepartarea corpilor straini.H"@mg. controleaza. cel care e!ecuta manevra introduce @ deget invelit în tifon în gura celui accidentat.gura la gura@(eventual gura la nas.. sau i. 5n timpul curatirii cavitatii bucale Di degajarii corpilor straini din C. cranio"cerebrale. )entru curatirea secretiilor se foloseste un tampon montat pe o pensa. edem anafilactic este preferabila intubatia orotraheeala.'. repetat la +"@.. un sul gros(dintr"o panza) sau o coada de lingura de lemn. (n cazul în care caile aeriene sunt astupate de corpi straini (mai frecvent la copii"bile. în obstructii inflamatorii. favorizand apoi eliminarea corpilor straini. i se desc ide gura Di se aplica cateva lovituri intre omoplati. este preferata traheostomia &.. salvatorul va avea grija ca victima sa nu"i muste degetul..). Oa adulti.T. (n timpul urmator avem grija ca limba sa nu cada în faringe.mg. Lu!area mandibulei.*. gura se mentine intredesc isa fi!and intre arcadele dentare.v. 8. min.)entru aceasta intoarcem pacientul cu fata în sus. aparat 7uben etc. sa impinga aerul e!istent în bron ii Di tra ee.iunea mijlocie a mandibulei(sub menton) Di e!ercitarea unei miDcCri de trac.0.*.'uperioare. în care obstructia se datoreaza edemului local. în lipsa cu degetul. traumatisme cu componenta toracica. aplicC podul palmei(regiunea tenarC) pe arcada . %liberarea cailor aeriene este suficienta deseori pentru ca victima sa"si reia respiratia autonom(fara sa mai fie nevoie de respiratie artificiala). arsuri ale fetei).C. astfel incat aceasta.H"@ml.. i.-. masca. fragmente de os etc. &aca consideram ca aceasta manevra este insuficienta.

se începe ventila.m în articula.ine e!tensia capului 6 libertatea cCilor aeriene) Di se penseazC nasul. realizeazC o uDoarC trac.ia artificialC gurC 6 la 6 gurC sau gurC6 la 6 nas. .ul dintre cartilajul tiroid Di muDc iul sternocleidomastoidian/ se palpeazC timp de +6H sec/ dacC pulsul este absent se începe masajul cardiac e!tern.C (în decubit lateral cu membrul inferior în contact cu solul în e!tensie. o!igenarea sângelui.a corpilor strCini) sau lipsa etanDietC.MCE/: 7eanimarea stopului cardiac se face obligatoriu Di paralel cu respiratia artificiala. dupC un inspir amplu. împingând mandibula anterior sublu!ând6o. "7ealizarea respira. ".inut în pozi. privind din aceastC pozi.i Di auzi flu!ul de aer e!pirat de victimC.m în articula. ". &acC nu se destinde e!istC 8 cauze mai frecvente: cCile aeriene nu sunt libere(se repozi. -4n expir: miDcarea toracelui. care ajunge la cord Di este trimis la organe prin activitatea cardiacC spontanC sau prin masaj cardiac e!tern.irea flu!ului de aer.. iar eventualele secre.6@. "'e începe întotdeauna cu 8 insufla.ie cu un volum de G.ioneazC capul Di se verificC prezen.ia genunc iului. apoi coatele de o parte Di de alta a capului cu palmele pe arcada zigomaticC Di degetele pe ramul montant al mandibulei.ie.6@8 pe minut. capul este men. iar cu inde!ul Di mediusul de la cealaltC mânC se .ine o mânC pe frunte (se men. dacC nu poate desc ide gura 6e!emplu în caz de trismus6 men.ine gura desc isC în e!pir. trunc iul este aplecat spre sol.ei pulsului la arterele mari. astfel. iar cel de deasupra flectat la W.ie de siguran. nu se fac miDcCri laterale ale capului.a cCilor respiratorii scade la a 8"a insufla.a insufla..ii deoarece rezisten. la nivelul capului.acH victima respirH."+. Lrecven. 'alvatorul stC la capul victimei. *Dezându"ne în partea dreaptC.iei artificiale asigurC un aport de o!igen la nivel pulmonar favorizând. apoi. deoarece stopul cardiac este urmat invariabil Di de stopul respirator în 8. ascultarea Di sim.ii sau lic id de vCrsCturC nu mai pot fi aspirate). Ma&a2"! car#iac extern. iar membrul superior de deasupra flectat la W.ie neutrC. /valuarea eficacitABii: -4n inspir: urmCrirea e!pansiunii toracice. carotidC sau artera femuralC/ pentru artera carotidC se aplicC inde!ul Di mediusul de la mâna dreaptC pe cartilajul tiroid de unde alunecC în Dan.ia cotului cu palma pe sol sub obrazul victimei/ astfel. se men. se aplicC etanD gura peste gura victimei (sau peste nasul victimei. iar mediusul Di inde!ul pe ramul mandibulei.ie toracele pentru a observa e!pansiunea acestuia (priveDte 6 ascultC 6 simte) . Eva!"area re& iraDiei: se evalueazC prin aplicarea obrazului Di urec ii la gura bolnavului pentru a sim.iune a mandibulei în sus producându 6 se astfel o sublu!a. nu se face ipere!tensia capului.ine libertatea cCilor aeriene Di se aDeazC în pozi.zigomaticC iar degetele pe mandibulC astfel: degetul mic Di inelarul pe gonion. ml(dublul volumului curent) cu durata de @. se men. limba nu mai cade pe peretele posterior al faringelui.ine mandibula ridicatC.iilor este @. policele se aplicC pe menton Di se realizeazC o trac. %!pirul este pasiv Di dureazC 86> sec.iune în a!ul coloanei cu palmele ambelor mâini aplicate pe tâmple.H 6 8 sec. sec.ii..ie anterioarC a mandibulei "(n cazul suspiciunii de fracturC de coloanC cervicalC se realizeazC o stabilizare a capului în a!ul coloanei. -&valuarea circulaIiei se face prin verificarea prezen.inând gura înc isC)/ se realizeazC o insufla.acH persoana nu respirH. &acC acestea nu se produc cea mai frecventC cauzC este aceea cC palatul moale se comportC ca o valvC Di obstrueazC nCrile/ de aceea se va men.

E. valvele atrio6 ventriculare sunt înc ise.ele sunt men. iar deasupra lor se pozi. J din ciclul compresiune6decompresiune. ci rCmân desc ise permi. %ste putin eficient la emfizematosi.iune al masajului cardiac e!tern: Teoria de pompC cardiacC: prin compresiunea sternalC se produce o comprimare a cordului între stern Di coloana vertebralC/ astfel cordul devine o cavitate înc isC.esuturi. se va controla Di corecta pozitia de ipere!tensie a capului la adult(nu la copii Di nici la cei cu leziuni ale coloanei cervicale).C mai mare Di nu se colabeazC. "Caderea limbii Di ineficacitatea insuflatiilor. în dreptul toracelui: cu douC degete parcurge rebordul costal inferior pânC la vârful apendicelui !ifoid.ia sângelui spre . Cand :C% este ineficace se recomanda controlul acuratetei te nicii. o planseta etc.a compresiunilor trebuie sC fie G. 'e va apasa din timp în timp pe epigastru în timpul e!piratiei pasive.ia cC. emoragii masive Di infarct pulmonar..2min la adul. dusumea) / daca este în pat va fi deplasata la marginea patului unde este un plan dur. : 'e aseaza rapid victima în decubit dorsal pe un plan dur(pe sol. producand dilatarea stomacului Di creand pericolul varsaturilor cu inundarea cailor aeriene. daca se confirma.ia salvatorului: la dreapta victimei.i. degetele sunt . infarct miocardic intins.ioneazC palma mâinii drepte pe jumCtatea inferioarC a sternului/ peste ea se suprapune mâna stângC.inute în e!tensie Di nu se aplicC pe peretele toracic/ bra. apoi inde!ul Di mediusul de la mâna stângC se aplicC pe apendicele !ifoid. în momentul compresiunii presiunea intratoracicC creDte Di se transmite structurilor vasculare/ venele se vor colaba împiedicând reflu!ul sangvin dinspre cord spre vene. prima masura este masa3ul cardiac extern.). se va e!ecuta defibrilare electrica sau efecturea toracotomiei Di a masa3ului cardiac intern(:C5) ontraindicatiile ! / "Oeziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale"cu volet" . lezarea ficatului. sau se poate introduce sub torace o scandura. în afara de cele amintite: "&aca pozitia capului victimei nu este corecta(nu asigura libertatea cailor aeriene) aerul insuflat poate lua calea digestiva.inute perfect întinse(nu se îndoaie din articula.(la copil 8 cm/ la nou6nCscut @cm) "Lrecven. "%!plicarea mecanismului de ac.(@ reprezintC compresiunea iar EDi$ decompresiunea 6sistola Di diastola) / pentru a realiza o presiune arterialC eficientC compresiunea trebuie sC aibC o duratC de H.ia co!o6femuralC(nu din umeri)/ "'e e!ecutC compresiuni toracice ritmice numCrând E@$ Di E8$ etc. iar cele sigmoide se desc id Di sângele trece din cord în aortC Di asigurC perfuzia tisularC/ Teoria de pompC toracicC(este mai acceptatC):se bazeazC pe observa.ând trecerea flu!ului sangvin/ se realizeazC astfel o diferen.6@. omplicatiile =i accidentele ! / Complicatiile reanimarii cardiorespiratorii.&upa constatarea opririi activitatii inimii. ")ozi. suspicionarea fibrilatiei ventriculare care.C de presiune arterio6venoasC e!tratoracicC care asigurC circula. retrograd(venele prezintC Di un sistem de valve care împiedicC acest reflu!)/ arterele au o rezisten.C. combinat cu respiratia artificiala.ia cotului) perpendicular pe torace/ miDcarea se e!ecutC din articula. splinei etc."pentru eficienta comprimarii toracelui Di evitarea accidentelor(fracturi costale cu volet. "&epresiunea sternului trebuie sC fie de >. +e%nica M.H 6 F cm la adult.

"Qnii autori recomanda ca.">. . injectii) Di transportul se vor face în pozitie orizontala Di sub stricta supraveg ere. daca nu e!ista tamponada. Concomitent cu manevrele de resuscitare."0emoragie masiva intrapericardica Di tamponada cardiaca. emostaza. Oovitura cu pumnul. se trece imediat la respiratie artificiala Di masaj cardiac. 5ndica. intoarcerea venoasa eficienta. mm0g. :C% poate asigura doar 8HJ din debitul normal cardiac al persoanei sanatoase. Im $rtant: (n conditiile cele mai bune. . pneumotora!/ "debutul fibrilatiei ventriculare în lipsa defibrilatorului electric/ "ta icardie ventriculara aparuta brusc/ "bradicardie severa. " aparitia zgomotelor cardiace. " disparitia midriazei.ia aplicCrii loviturii precordiale este reprezentatC de instalarea 'C7 în prezen. "%mbolie gazoasa masiva. &e aceea. respiratia artificiala trebuie continuata pana ce bolnavul poate respira singur în mod normal. " recolorarea tegumentului Di mucoaselor. cm distan. Oovitura precordialC reprezintC aplicarea unei lovituri cu partea ulnarC a pumnului în jumCtatea inferioarC a sternului. pentru ca în orice moment stopul cardio"respirator poate sa reapara. de la apro!imativ 8. &eci se obtin valori ale T* sistolice de apro!imativ F. "zero". femurala).C de torace urmatC de retragerea imediatC a pumnului. ceea ce creeazC un stimul ec ivalent unui impuls electric."+8 cm.e retinut: "instalarea respiratiei poate sa intarzie dupa ce inima isi reia activitatea în urma masajului cardiac e!tern. 1 Nu se administreaza la copii. iar flu!ul coronarian este aproape zero"(flu!ul coronar ma!im se realizeaza prin compresii puternice Di scurte). se incearca(mai ales în cazul a mai multor salvatori): "oprirea provizorie a emoragiilor/ "imobilizarea voletului costal/ "pleurostomia(in cazul unui pneumotora! sufocant)/ "acoperirea unei plagi toracice cu pneumatopnee.ia este frecvent întâlnitC la pacientul monitorizat. " inima este plina. bloc total. prin aplicarea unei singure lovituri cu pumnul de la o inaltime de 8. "c iar daca bolnavul isi reia activitatea respiratorie Di cardiaca. este interzisa ridicarea lui din pozitia orizontala/ toate manevrele(imobilizari. la inceputul reanimarii oricarui stop cardiorespirator sa se incerce stimularea inimii. /ficienta resuscitarii cardiorespiratorii: %ficienta ventilatiei artificiale Di a masajului cardiac se apreciaza prin: " aparitia pulsului artificial la arterele mari. " distensia plamanilor suficienta.a salvatorului Di în lipsa defibilatorului. flu!ul sanvin cerebral este de numai @HJ din normal.h) ce poate fi suficientC pentru defibrilare. în mijlocul regiunii presternale. absenta circulatiei cerebrale). reaparitia refle!ului la lumina. sincron cu compresiunea sternului(carotida. 'itua. precordial e indicata in: "cord ineficace(tensiunea arteriala . (n caz de insucces. :otivul aplicCrii loviturii precordiale este acela cC energia mecanicC a loviturii se va transforma în energie electricC (apro!imativ +.

i2verifica.i compresiunile toracice pentru ventila.. administrarea de droguri.TC "venele centrale versus cele periferice "adrenalinH @mg i.ia nu sunt prezente se continuC resuscitarea pânC la sosirea ambulan. masca laringianC.ie . sec.: .. %ste foarte pu.L. o singurC datC.ii(+.:8) se verificC prezen.A+(*&1*NC%& O5L% 'Q)-7T) Tratamentul pacien.i în considerare Di ma!neziu G mmol "epinefrinH o datC la +"H min .defibrilarea.&eDi Dansele de reuDitC sunt mici.ie(H:@)/ resuscitarea este condusC de cel care face masajul cardiac: dupC ce a efectuat insufla.UPOR+UL 9I+AL A9AN.. M$#"ri #e re&"&citare 0&ta'i!ite &tan#ar#: a/ &acC sunt doi resuscitatori se fac H compresiuni Di o ventila. bloc atrioventricular de grad 555 sau asistolC.i amiodaronH +. 'unt comunicate cazuri de deteriorare a ritmului cardiac prin loviturC precordialC: accelerarea ritmului unei T1. monitorizare %CZ cu scopul de a asigura reluarea. "administra. &acC pulsul Di respira.mg dacC L12T1 persistC dupC cel de"al +"lea Doc "alternativ " lidocainH @.ii în ritmul adecvat(H:@ sau +.i calea aerianC: canula endotra ealC.iei spontane(priveDte6ascultC6 simte) .i calea aerianC Di accesul i. Oovitura precordialC trebuie aplicatC imediat.i @ Doc "întrerupe. o!igenarea.ia padelelor Di contactul "asigura. lovitura precordialC este încununatC cel mai frecvent de succes în cazul unei T1.mg "lua. combitubul "dupC asigurarea cCilor aeriene. sau 8"+mg endotra eal "folosi.v.ei.accesul intravenos =i tratamentul medicamentos <n :C.i pulsul carotidian sau ritmul electric.ilor cu: " fibrila. dupC confirmarea 'C7 Di numai de cCtre persoane instruite în efectuarea acestei manevre.in probabilC convertirea unei L1 cu ajutorul loviturii precordiale.i Docurile pentru 8 minute de 7C) "dupC Doc NQ verifica. Toate cazurile de. dacC este cazul "dacC este nevoie. pozi.ie ventricularC Di ta icardie ventricularC fCrC puls " asistolie sau activitate electricC fCrC puls(ritmuri non"L12T1) Pr$t$c$!: * -loviturile precordiale: indica.iv. de la instalarea L1. când va fi posibilC activitC. intubaBia =i ventilaBia "verifica.i electrozii.ii: "în cazul stopului cardiac asistat sau monitorizat "algoritmul KO'. al doilea salvator verificC eficien. administra. Când putem verifica dacC victima Di" a reluat sau nu activitatea cardiacC spontanCf &upC efectuarea unui ciclu de > serii de masaje Di insufla. acesta face +. nu întrerupe..i adrenalinC la +"H minute înainte de Doc ( . transformarea unei T1 în L1.compresiunile toracice.:8). decât la sfârDitul celor 8 minute "în timpul 7C) se vor corecta cauzele reversibile : "verifica.ii cardiace spontane.iile.a masajului prin palparea pulsului la artera carotidC 6 trebuie sC simtC unda pulsatilC sincronC cu masajul cardiac/ '/ &acC este un singur salvator.defibrilare$ cu succes a unei L1 prin loviturC precordialC au fost raportate când aplicarea s"a fCcut în primele @..a pulsului la artera carotidC Di reluarea respira. compresiuni Di douC insufla.. A.

:8) înaintea defibrilCrii la pacientii cu colaps prelungit (mai mult de H minute).ii cu L1 refractarC sau cu ritm non"L12T1.@ "verifica. 7ecomandCrile actuale pentru ec ipele ce efectueazC 7C7 prevCd e!ecutarea a 8 minute de '1K(apro!imativ H cicluri de +.i. . in iband activitatea electrica ectopica la nivelul ventricului) Di tratament de sustinere <n functie de echilibrul acido-bazic.i2trata. la orice stop la care ei nu au fost martori. defibrilarea "la pacien.2min 8 . dacC p0TV.v.i reglajul amplitudinii undelor " adrenalinH @mg o datC la + min/ atropinH +mg "i. &eoarece momentul instalCrii stopului este greu de precizat cu e!actitate este indicat ca ec ipa de resuscitare sC practice '1K înainte de a tenta defibrilarea. date recente au sugerat cC o perioadC de 7C7 înaintea defibrilCrii face mai eficientC întreruperea L1 sau T1 prin Doc electric. tulburarea activitC.ii miocardului contractil " contractilitate afectatC temporar) 4 .i ritmul prin monitorizare pe electrozi Di cablu 7 .i: " verifica.i cauzele reversibile "adrenalinH @mg o datC la +"H min "atropinH 3m!.ii cu L12T1 fCrC puls.i Di trata.i ritmul Di pulsul dupC 8 min de 7C)(intârziere în apari. începe. dacC ritmul *%)TF.ia padelelor + . &eDi vec ile g iduri recomandau defibrilarea imediatC a tuturor ritmurilor Docabile. la pacientii în colaps prelungit.mmoli. sau Fmg prin tubul tra eal 6 . 1Docul electric trebuie administrat la sfârsitul e!pirului *T%NT5% U .i administrarea epinefrinei2atropinei : "verifica.rezumat: "la pacien. fCrC întârziere.i toate cauzele reversibile.ei transtoracice "se monitorizeazC ca Easistolie$ aparentC "verifica.iile 5 Di 55) " verifica.upa defi#rilare miocardul ramane insta#il electric Ci predispus la recidive.i în considerare Di #icar#onatul de sodiu H. identifica.activitatea electricA fArA puls: "e!clude. 'e mentine perfuzia cu xilina(!ilina avand rol de protectie."lua.ia ritmului pe monitor.ii electrice " câteva secunde de asistolC adevaratC dupC defibrilare.i pozi.falsA asistolie: "când se monitorizeazC pe padele utilizând petece cu gel "apare odatC cu mCrirea numCrului de Docuri Di creDterea impedan. tulburarea activitC.asistolie: confirma.non-:C.cauze reversibile potenBial: " ipo!ie " ipovolemie " ipo2 iper4aliemie Di dezec ilibre metabolice " ipotermie " pneumotora! " tamponadC cardiacC " to!ice " trombozC coronarianC2pulmonarC 5 .i electrozii(monitorizare pe deriva.TC imediat dupA defibrilare: "opri.

edem al cCilor aeriene superioare sau dispnee.i în 'C7. A#rena!ina.>. Kicarbonatul de Na L.ilor afla.. 'ulfatul de magneziu 0. &ozele folosite sunt urmCtoarele: . *drenalina este o aminC simpatomimeticC cu ac. %ste drogul de primC inten. dar în Doc absorb. 1asopresina (n timpul tratCrii imediate a unui stop cardiorespirator sunt recomandate numai câteva droguri/ administrarea lor trebuie avutC în vedere numai dupC aplicarea unor serii de Docuri electrice(dacC acestea sunt indicate)Di dupC ce s"au început compresiile sternale Di ventila.ia Di atingerea nivelului plasmatic optim sunt întârziate. 'unt compatibile cu viata valori ale p0"ului cuprinse intre F. *drenalina K.J)/ " e!cretia renala(sistemul fosfatilor Di al amoniacului). amenin. Clorura de Ca Z. epinefrina se administreazC la to.(e!.G Di V.ifice care sC sus. *miodarona &.ii cu semne clinice de Doc. -datC cu restabilirea circula.iei spontane.Ctoare de via...C. ac.+H a celui venos.ie crescând rezisten."V.. Alcaloza se coreleaza cu un p0 mai mare de V.ia mecanicC(ele fiind cele care ajutC la men.inerea o!igenCrii cerebrale Di cardiace Di la intrarea astfel în ac. $. Me#icamente f$!$&ite . *dministrarea iv este rezervatC cazurilor severe..(n doze diferite mai poate fi folosit în Docul anafilactic Di cardiogen. c.e inefrina/ a.ie folosit în 'C7 de orice etiologie. )entru un cord care îDi reia activitatea mecanicC.iunea adrenalinei pe receptorii beta@ determinC efecte inotrop Di cronotrop pozitive. Xilina %. isc emie miocardicC.i pacien. dozele e!cesive de adrenalinC (n@mg) pot produce ta icardie. intervalul dintre doze fiind de + minute.G ?n mentinerea echilibrului acido-bazic intervin + mecanisme: " sistemele tampon. b.a L1.ie @:@. &eterminarea se face prin microradiometrie *strup Di normograma 'icard"*ndersen.> Di V.n tim "! re&"&citarii : *. T1 Di L1 (n ceea ce priveDte anafila!ia. Când accesul venos este întârziat sau nu poate fi ob.1aloarea normala a p0"ului sangelui arterial este de V.>. în urma cCreia rezultC o creDtere relativC a perfuziei cerebrale Di coronariene.inC administrarea unor doze mai mari pacien.a vascularC sistemicC..iilor se poate administra intramuscular. Acidoza apare atunci cand p0"ul scade sub V. (n timpul 'C7 se administreazC adrenalina intravenos direct @mg solu.iune a drogului). !od de acBiune. (n restul situa.ie @:@. (n postresuscitare adrenalina este un drog proaritmogen prin creDterea e!citabilitC. *drenalina poate fi utilizatC Di în administrare subcutanatC.. IndicaBii.ii pe un miocard isc emic. determinând recuren. Dozare. *tropina C.iune directC pe alfa Di betareceptori/ în doza folositC la resuscitare stimuleazC receptorii alfa @ Di alfa 8 ce produc vasoconstric.inut se administreazC pe sonda endotra ealC +mg solu.: al bicarbonatului) / " activitatea respiratorie(cu eficienta de doar H. Nu e!istC dovezi Dtiin.

(n bradicardie se admin.C mai micC de F.H mg iv.. e!istând însC cazuri izolate de succes. *miodarona poate deveni parado!al aritmogenC.iune în miocardul atrial Di ventricular.2minut.. împreunC cu cel cronotrop negativ (ameliorând perfuzia coronarianC) conferC amiodaronei proprietC. în aritmiile ventriculare Di supraventriculare.(@ml din aceastC solu. mg diluatC în 8. ini.. scade automatismul nodului sinusal. alCturi de sotalol Di tosilatul de bretiliu.iunea acetilcolinei la nivelul receptorilor muscarinici. se poate administra o dozC de +.ine efectul dorit " i.. c. . (n cazul lipsei de rCspuns se mai poate adminstra încC o dozC de@H.. .Hmg(dilu. mg de amiodaronC.. 'e poate repeta doza la H min pânC la ma!im + mg.Hmg(dilu. devenind astfel eficace. IndicaBii "L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare..ii: "@ la @... Atr$ ina a. blocând astfel efectele vagale asupra nodului sinoatrial Di atrioventricular.!od de acBiune *miodarona. "Ta iaritmii refractare c. Nu sunt dovezi concludente cC acest medicament are o valoare deosebitC în 'C7 cu asistolC. b.m... profilactic Di curativ. urmatC de @ mg2min timp de F ore. ml glucozC HJ) Borme de prezentare: cel mai frecvent este disponibilC în urmCtoarele dilu. mg în @.. ml glucozC H J timp de o orC.@6. IndicaBii "*sistolC "Kradicardie sinusalC "&%: cu o frecven..in @mg adrenalinC)/ "@ la @.ialC este de +.. . creDte perioada refractarC pe miocardul ventricular.ie @:@. min dacC nu se ob. mg diluatC în 8. %fectul inotrop negativ (care determinC reducerea consumului de o!igen la nivel miocardic). apoi . "T1 stabilC emodinamic.. Ca alternativC.ie @:@. b. )entru ta iaritmiile stabile emodinamic doza utilizatC este de @H. ml glucozC H J/ se mai poate administra încC o dozC de @H..) repetat la H6@. H mg2min pânC la o dozC totalC de 8 g în 8> de ore. !od de acBiune *ntagonizeazC ac. alungeDte timpul de conducere Di perioada refractarC a nodului *1..ial . CreDte durata poten." i.ie con. determinând creDterea automatismului sinusal Di facilitând conducerea atrioventricularC. Dozare 'e administreazC + mg o singurC datC intravenos dupC prima administrare de adrenalinC sau în dozC triplC pe sonda 5-T.ine @mg adrenalinC). Dozare (n caz de L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare(pentru L12T1 persistente dupC + Docuri electrice) doza ini.(@. Ami$#ar$na a..+6.ialului de ac. în special dacC este administratC simultan cu medicamentele ce alungesc intervalul 3T.ml din aceastC solu.i antianginoase.v.) repetat la H min " perfuzie continuC @6> og2min(@mg28H. ml glucozC H J administratC în bolus pe o venC perifericC/ dacC e!istC o linie venoasC centralC se preferC aceasta. mg. 4. C.ie con..

ia de bicarbonat de Na dupC 8. fie venos central) -. !od de acBiune %ste antiaritmic de clasC 5b alCturi de fenitoinC.mg iv/ aceastC dozC poate fi repetatC la fiecare H min pânC la o dozC ma!imC de 8. !od de acBiune .Li#$caina/ %ste recomandatC utilizarea lidocainei doar dacC amiodarona nu este disponobilC a.. &e men.mg. 'e repetC aceastC dozC dacC este necesar/ Z idarea terapiei se face prin controlul gazelor sanguine (fie sânge arterial.esuturi.%fecte adverse majore ca bradicadia Di ipotensiunea se pot preveni prin încetinirea ratei de administrare sau trata cu lic ide Di2sau medicamente inotrope. 'e ia în considerare administrarea de bicarbonat de Na pentru a corecta o acidozC metabolicC severC (p0 T V. Nu este recomandatC administrarea de rutinC a bicarbonatului de sodiu în timpul 7C7 (mai ales în prespital) sau dupC 7-'C. încetineDte conducerea în sistemul 0is6)ur4inje. pânC la o dozC totalC de +mg24gc în prima orC.ie. Dozare 'e administreazC @m%i24gc.in eficientC în prezen. nu influen. Dozare &acC dupC trei Docuri electrice Di în absen. >J). 4icar'$nat"! #e Na a. cel mai bun tratament al acidozei este reprezentat de compresiile sternale. intravenos. IndicaBii L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare când amiodarona nu este disponibilC. (n ta icardiile venticulare stabile emodinamic doza ini. efect inotrop negativ pe miocardul isc emic. mg (@ " @.ialC este de H. beneficii suplimentare ob. (n 'C7. E. C!$r"ra #e Ca a. b. IndicaBii *cidozC metabolicC severC 0iper4alemie c.ie suplimentarC a eliberCrii de o!igen cCtre .ia acidozei respiratorii Di metabolice. deplasare la stânga a curbei de disociere a o!i emoglobinei cu in ibi. b.mmoli (H. 'e poate utiliza solu. !od de acBiune (ncetarea sc imbului gazos la nivel pulmonar Di trecerea la metabolism anaerob în 'C7 duc la apari. Hmg24gc)de !ilinC.."8H min de la oprirea cordului.a amiodaronei L12T1 fCrC puls persistC trebuie avutC în vedere administrarea unei doze de @. *dministrarea de bicarbonat duce la producerea de C-8 care difuzeazC rapid în celulC având drept urmare e!acerbarea acidozei intracelulare (de aceea se impune creDterea ratei de ventila.ia G. T1 stabilC emodinamic (ca o alternativC la amiodaronC).inându"se Di prin ventila. suprimC activitatea ectopicC ventricularC fiind indicat în aritmiile ventriculare Di cele digitalice. c.ionat cC administrarea de rutinC a !ilinei este contraindicatC (studiile au arCtat creDterea importantC a mortalitC. diselectrolitemii care ar trebui corectate în prealabil. 8i!ina . %ste indicatC administrarea de bicarbonat de sodiu în iper4aliemia cu risc vital sau în stopul cardiac asociat cu iper4aliemie.ml din solu.ie). D.eazC miocardul sCnCtos Di nici automatismul nodului sinusal. urmatC de perfuzie endovenoasC cu 8"> mg pe minut. în acidoza metabolicC severC Di în supradozarea de antidepresive triciclice. 'e administreazC H.ii). @).a ipo4alemiei Di ipomagneze" mie. Xilina este mai pu.

IndicaBii &%: determinatC de: "0iperpotasemie "0ipocalcemie "(n supradozaj de blocante ale canalelor de Ca c. IndicaBii (n L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare se propune administrarea de >. H. b. Timpul de injumCtC. 9a&$ re&ina a. !od de acBiune :agneziul este un component important a multor sisteme enzimatice. pe o venC perifericC în @"8 minute/ poate fi repetatC dupC @. !od de acBiune %ste un ormon antidiuretic endogen cu efect vasoconstrictor puternic. CreDte rCspunsul contractil al miocardului siderat Di limiteazC dimensiunile infarcutui printr"un mecanism care încC nu a fost elucidat. Dozare &oza este de @.&eDi joacC un rol vital în mecanismul celular ce determinC contrac.iei spontane se adminstreazC lent.arC la alta. )reparatele de sulfat de magneziu diferC de la o . care sC sus.iuni favorabile administrCrii de calciu în majoritatea cazurilor de 'C7. Calciul scade frecven. se adminstreazC o dozC ini. numai atunci când este indicat în mod specific. G.ml clorurC de Ca @.inC sau sC e!cludC utilizarea vasopresinei ca alternativC la adrenalinC sau în asociere cu adrenalina în stopul cardiac. pot avea efecte dCunCtoare asupra unui miocard isc emic Di pot împiedica recuperarea cerebralC. Ca")e #e . b.ire este mai lung decât cel al adrenalinei. unitC.a cardiacC Di poate precipita instalarea unei aritmii/în stopul cardiac poate fi adminstrat intravenos rapid dar în prezen. Concentra.iile ridicate din plasmC post administrare.a circula."@H minute. nee!istând o recomandare fermC în acest sens/ s"a ajuns la un acord asupra faptului cC nu e!istC suficiente dovezi care sC sus.CR $tentia! rever&i'i!e: . în special a celor implicate în producerea de *T) la nivel muscular.i vasopresinC dozC unicC în locul adrenalinei.J. J (F. c. Dozare: (n L1 refractarC la Doc electric. Gmmol) repetatC la nevoie. facând din clorura de calciu un drog ce se va administra în 'C7.inC ideea oricCrei ac. e!istC însC. prin stimularea receptorilor 1@ de la nivelul musculaturii netede. hoacC un rol important în transmiterea neuroc imicC a impulsurilor nervoase: scade eliberarea de acetilcolinC Di reduce sensibilitatea plCcii neuromotorii. b.Calciul Di bicarbonatul de sodiu nu se administreazC simultan pe aceeaDi linie venoasC."!fat"! #e mgne)i" a. indiferent de ritmul ini. .ia miocardului.ial. foarte pu. putând fi utilizatC Di în asistolC sau &%:.ine date.IndicaBii "L1 refractarC la Doc electric când e!istC suspiciunea unei ipomagneziemii asociate/ "ta iaritmii ventriculare când e!istC suspiciunea unei ipomagneziemii asociate/ "torsada de vârfuri/ "to!icitatea digitalicC.ialC de 8g (>ml2Gmmoli) sulfat de magneziu H.

9A !a a#"!t: " .ionarea corectC a sondei de intuba.neumotorax compresiv: poate fi cauzC primarC de &%: sau poate fi complica. se administreazC antidotul în timpul resuscitCrii însC de cele mai multe ori tratamentul este suportiv.ie de litera ini.:8 pentru 2 minute (n timpul 7C7: -corectare cauze reversi#ile-verificare poziIie Ci conexiuni electrozi- . cauzC frecventC de &%:. Cei = + ".d. "Tromboembolismul pulmonar masiv este cauza cea mai frecventC de obstruc. Lrecvent înecul se asociazC cu ipotermia.ia cu -8 @.ia unei încercCri de abord venos central.i.ii.ie circulatorie mecanicC. hipoDaliemia. 'uspiciunea de T%) este indica.e to!ice sau medicamente.Tratarea acestora poate influen. " &valuare a ritmului. "Toxice: în absen. " Alertarea echipei FCF. semne care pot fi mascate prin stopul cardiac în sine.ialC: > 0 Di > T.i.(n managementul oricCrui stop cardiorespirator este indicatC evaluarea Di cCutarea cauzelor poten. *titudinea terapeuticC ce se impune este decompresia rapidC pe ac Di inserarea unui dren toracic. *titudinea terapeuticC ce se impune este înlocuirea rapidC a pierderilor de volum intravascular asociat cu controlul c irurgical al emoragiei. )entru a mCsura temperatura centralC Di a confirma diagnosticul este necesar un termometru care poate mCsura Di temperaturile sub +HmC.ie pentru trombolizA .. hipocalcemia. "Tamponada cardiacA: diagnosticul clinic este dificil/ semnele tipice sunt ipotensiunea Di distensia jugularelor. ""ipotermia poate fi sugeratC de istoricul clinic sau printr"o e!aminare rapidC a unui pacient inconDtient. acidemia =i alte dezechilibre metabolice sunt decelate prin teste bioc imice sau sunt sugerate de istoricul medical (de e!emplu insuficien. &iagnosticul este clinic. diagnosticul de certitudine este stabilit doar prin teste de laborator.i în douC grupe.imediat se reia " 7C) +.eschide caile aeriene. " FCF 37$2 pJnH la ataCarea defi#rilator0monitorului.a renalC) Di aspectul traseului %CZ în @8 deriva. A!g$ritm #e . func.a istoricului specific de ingestie accidentalC sau voluntarC de substan. didactic aceDti factori sunt împCr.v.ial reversibile sau a factorilor agravan. ""iperDaliemia.a murmurului vezicular bilateral/ ""ipovolemia. Când este posibil. Cei = H ""ipoxia poate fi evitatC prin ventila.J Di pozi. " _ocabil (L12T1 fCrC puls): " @ Koc 187-277L #ifazic sau397L monofazic.ie de pericardiocentezC pe ac sau toracotomie intraresuscitare.ie orotra ealC verificatC prin miDcCrile peretelui toracic Di prezen.:8 pentru 2 minute" N-N"_-C*K5O (&%:2*sistolC): imediat se reia " 7C) +.a succesul resuscitCrii &.p. este indusC ipovolemie de obicei de o emoragie severC ce poate apare în conte!t traumatic sau non traumatic. 'C7 produs prin traumC toracicC penetrantC este înalt sugestiv pentru tamponadC cardiacC Di reprezintC indica. " cautH semne de viaIH.

ioneazC la stimuli din mediul e!tern Di ventileazC spontan/ atitudine: "monitorizare %CZ/ "o!igenoterapie/ "dacC nu a fost încC instituitC. . reac.iei de terapie fibrinoliticC/ monitorizare prin trasee %CZ în serie Di enzime de necrozC miocardicC în dinamicC/ "evaluarea statusului neurologic/ coma nu reprezintC contraindica./.9.ie salinC 6 ve icul pentru medicamente6/ administrarea de solu.i de îngrijirea postresuscitare/ "dacC ritmul de stop a fost L1 sau T1 Di pânC acum nu a fost administrat nici un antiaritmic se evalueazC oportunitatea administrCrii de lidocainC.inere(atenIie la contraindica.-verificare0Mncercare a#ord venos.ii. &opamina K. aritmii primare/ se continuC administrarea agentului antiaritmic care a avut succes intraresuscitare/ bradicardia cu impact emodinamic important se trateazC conform protocolului/ "analiza indica. pacientul este trasnferat în *T5.ie pentru nici un gest terapeutic în postresuscitare/ "evaluare a statusului emodinamic. .i. glicemie.iilor fibrinolizei la pacien. debit urinar/ "laborator Di imagisticC: %CZ în @8 deriva.: (n varianta rCspunsului optim la resuscitare. creatininC sericC. Noradrenalina &. electroli. tulburCri electrolitice.P.UPOR+UL 9I+AL PRELUNGI+.ioneazC la parametrii ceru.Ingri3irea postresuscitare/. bolus urmat de perfuzie de men. sodiu Di calciu/ "monitorizarea emodinamicC invazivC 6 care presupune punc.ie de trombolizC.ii care instaleazC 'C7 sub o anumitC sc emC terapeuticC a bolii de fond.iei de coronarografie Di dezobstruc.R.C 6 în numCr suficient Di cu ec ipamentul necesar terapiei oricCrei situa. magneziu. uree. determinare de gaze arteriale.iilor Di contraindica.ii cu traseu %CZ sugestiv pentru infarct miocardic acut/ evaluarea indica. capnografie sau gaze arteriale din probC de sînge venos/ "analiza statusului prearest 6 în mod particular la pacien. aportului de o!igen Di sub supraveg erea personalului de urgen. Nitra. pacientul este conDtient.ie arterialC 6 la pacien.ei de potasiu. radiografie cardiopulmonarC. &upC completarea acestor paDi. Ra& "n& $ tim !a R. atropinH. cale aerianH Ci oxi!en-compresii toracice continue dupH asi!urarea cHii aeriene-administrare adrenalinH la fiecare 3-8 minute-evaluarea indicaIiei de$ amiodaronH. &obutamina C.ie mecanicC în cazul contraindica".ii cu indica. semne vitale.. Me#icamente f$!$&ite $&tre&"&citare: *.ii glucozate este rezervatC cazurilor în care ipoglicemia este documentatC/ se înlocuiesc cateterele venoase periferice sau centrale care nu au fost instalate în condi.ii .C.ii sterile sau care nu func.. ma!neziu.ii survenite în timpul transportului. se stabileDte abord venos Di se începe perfuzie cu solu. nivelele de calciu Di magneziu 6atît pentru evaluarea postresuscitare cît Di pentru identificarea unei patologii de fond6/ "terapie agresivC a dezec ilibrelor balan. se face doar dacC nu e!istC metode de evaluare neinvazive: pulso!imetrie. eventual corectabilef "cCutarea mecanismului precipitant al 'C7: infarct miocardic acut.ii ca de e!emplu: ritm de scCpare ventricular)/ identificarea etiologiei L1: infarct miocardic acutf alte cauze. cu asigurarea monitorizCrii.

N$ra#rena!ina a. c.i inotropi.ii este mai importantC decât creDterea automatismului Di capacitatea de a induce aritmii (ac. asociatC cu rezisten.ia sistemicC Di ac.C cardiacC acutC secundarC 5:* _oc cardiogen 0ipotensiune care nu se datoreazC ipovolemiei. Nalo!on A. c. 7ezultatul va fi vasoconstric. :onitorizarea emodinamicC este esen. iar ritmul de perfuzare va fi ajustat în func. în Docul cardiogen. D$'"tamina a. producând vasodilata. 4. Dozare &ozele uzuale sunt cuprinse între H"8. Cererea de o!igen la nivel miocardic creDte la fel ca Di în cazul administrCrii altor agen. C. în pev. IndicaBii 5nsuficien. (n doze mici de @"8og24gc2minut duce la stimularea receptorilor dopaminergici.iei de sodiu). mezentericC. &ozele peste @. coronarC Di cerebralC.iile alcaline. &opamina este inactivatC de solu.%.og24gc2min au pe lângC efectul inotrop pozitiv Di efect vasoconstrictor sistemic(prin ac.J pentru a reduce riscul e!acerbCrii isc emiei miocardice.og24gc2min. în absen. b.ii alcaline.ialC în vederea evitCrii creDterii frecven. IndicaBii 0ipotensiunea severC.og24gc2min.ei cardiace cu mai mult de @.iune predominant beta @ adrenergicC)/ scade rezisten. !od de acBiune Noradrenalina este o catecolaminC endogenC cu efecte agoniste pe receptorii alfa Di beta. Dozarea &ozele folosite pentru creDterea debitului cardiac Di a tensiunii arteriale sunt de H@. D$ amina: a. cronotrop Di dromotrop pozitive. administrarea începându"se însC cu doze mici. ducând la creDterea debitului cardiac. b.iei pulmonare.ie de dozC. Dozare . !od de acBiune %ste o catecolaminC endogenC cu efecte cardiovasculare variate în func.og24gc2min prin stimularea receptorilor p @ au efecte inotrop.a vascularC perifericC Di de la nivelul circula. %ste inactivatC de solu. %fectul inotrop pozitiv este mai intens decât cel cronotrop. !od de acBiune %ste catecolaminC sinteticC cu efecte directe numai pe receptorii alfa Di beta" adrenergici. deci creDterea contractilitC. &ozele între 8"@. b.a ipovolemiei sau ca alterna"tivC la adrenalinC. dar în acelaDi timp Di la creDterea consumului de o!igen la nivel miocardic.ie de tensiunea arterialC Di2sau debitul cardiac.ie renalC(urmatC de Y ratei de filtrare glomerularC Di a e!cre.a perifericC scCzutC.iunea inotrop pozitivC asupra miocardului.iunea pe receptorii q). IndicaBii 0ipotensiune care nu se datoreazC ipovolemiei c.

Noradrenalina are timp de injumCtC.ire scurt, de aceea trebuie administratC în perfuzie continuC. Trebuie folosite doze cât mai mici, începând cu ,, @og24gc2min, crescând doza în func.ie de tensiunea arterialC medie. :onitorizarea emodinamicC a pacientului este esen.ialC. D. NitraDii a. !od de acBiune Nitra.ii actioneazC atât pe circula.ia sistemicC cât Di pe cea coronarianC, producând venodilata.ie sistemicC Di pulmonarC Di arteriodilata.ie cu scCderea tensiunii arteriale Di postsarcinii ventriculului stâng, precum Di dilata.ia arterelor epicardice Di a circula.iei colaterale, înso.itC de creDterea flu!ului subendocardic. b. IndicaBii Nitra.ii constituie prima linie de tratament în angina pectoralC iar în cazul 5: aduc un beneficiu semnificativ în ceea ce priveDte reducerea ariei necrozei Di ameliorarea remodelCrii ventriculare. c. Dozare (n mod clasic administrarea nitroglicerinei în )%1 se face într"un ritm de @,"8,,og2min, sub strictC monitorizare a emodinamicii. E. Na!$x$n a. !od de acBiune Nalo!ona este un agent antagonist specific competitiv pentru receptorii opioizi miu, delta Di 4appa. b. IndicaBii 'upradoza de opioide c. Dozare &oza ini.ialC este de ,, >",, Gmg, cu administrare intravenoasC. *ceasta poate fi repetatC la 8"+ min, pânC la ma!im @,mg. Nalo!onul poate fi administrat Di pe sonda endotra ealC. ,in#r$m"! $&tre&"&citare: - datC cu restabilirea circula.iei spontane(7-'C) dupC un 'C7, tulburCrile emodinamice sunt frecvente: de la Doc ipovolemic sau cardiogen la Doc produs prin vasodilata.ia e!tremC asociatC '57'(rCspuns sistemic inflamator) 6tulburCri care contureazC un adevCrat sindrom postresuscitare. Lactorii care contribuie la constituirea sindromului postresuscitare sunt multipli: "perfuzie insuficientC(insuficien.C de reperfuzie)/ "leziuni de reperfuzie/ "leziuni citoto!ice cerebrale 6Einto!ica.ie$ cu metaboli.i isc iemici/ "tulburCri de coagulare. &upC 7-'C 6func.ie de durata Di severitatea isc emiei6 se descriu > faze ale sindromului postresuscitare: *. aproape jumCtate din decesele postresuscitare se produc în primele 8> de ore/ în primele ore de la restabilirea circula.iei spontane instabilitatea emodinamicC este prezentC, în grade variabile, dar cu o tendin.C la normalizare în decurs de @8"8> de ore/ disfunc.ia etajului microvascular 6 indusC de isc emia polifocalC 6 permite EvCrsarea$ de enzime to!ice Di radicali liberi în circula.ia sistemicC Di în lic idul cefalora idian/ 7. în @"+ zile, deDi func.ia emodinamicC se îmbunCtC.eDte, permeabilitatea mucoasei intestinale creDte 6 factor care predispune la dezvoltarea sindromului to!ico"septic/ apare disfunc.ie

progresivC a mai multor organe, în mod particular epaticC, pancreaticC Di renalC cu evolu.ie spre :'-L(disfunc.ie multiplC de organ)/ <. la mai multe zile dupC stopul cardiorespirator, se dezvoltC infec.ii severe Di starea generalC se deterioreazC rapid/ =. în final se instaleazC moartea. )rincipalul obiectiv al îngrijirii postresuscitare este restabilirea completC a perfuziei tisulare/ însC doar o tensiune arterialC în parametri optimi Di o îmbunCtC.ire a sc imbului de gaze la nivel tisular nu se asociazC neapCrat cu o supravie.uire mai bunC. :ai mult, aceDti parametri nu reflectC fidel restabilirea flu!urilor sanguine optime sau reluarea func.iei organelor periferice mai ales a teritoriilor spa nic Di renal, zone care contribuie decisiv la dezvoltarea :'-L dupC un eveniment ipo!ic"isc iemic cum este stopul cardiorespirator/ în cele mai multe cazuri, acidemia asociatC stopului cardiorespirator se corecteazC spontan la restaurarea ventila.iei Di perfuziei adecvate. 0ipoperfuzia spla nicC persistentC poate fi identificatC doar prin teste specifice Di necesitC terapie .intitC/ astfel, pe lângC monitoriz. emodinamicC invazivC prin cateter în artera pulmonarC 6 metodC care este controversatC încC6 resuscitarea spla nicC trebuie g idatC prin teste specifice cum ar fi determinarea gradientului sânge"capilar venos al presiunii par.iale de bio!id de carbon/ coroborat cu datele monitorizCrii invazive acest gradient este un bun parametru de evaluare a evolu.iei postresuscitare 6optimizarea precoce a perfuziei spla nice evitând dezvoltarea :'-L/ dezavantajul acestei metode este lipsa studiilor clinice Di disponibilitatea limitatC. )rin prisma fenomenelor care dominC perioada postresuscitare principalele obiective ale îngrijirii sunt: "asigurarea suportului cardiorespirator pentru o perfuzie tisularC optimC, în special cerebralC/ "transportul pacientului resuscitat în prespital într"un departament de urgen.C Di apoi în *T5/ "identificarea factorilor precipitan.i ai stopului cardiorespirator/ "ini.ierea mCsurilor de prevenire a recuren.ei 'C7 ca de e!emplu terapia antiaritmicC. 7ezultatele unui proces de resuscitare pot acoperi un spectru destul de larg:de la recuperare completC cu func.ie cerebralC prezentC Di emodinamicC normalC pânC la pacient comatos cu tulburCri emodinamice importante/ indiferent de rezultat, evaluarea completC Di continuC se impune, pentru stabilirea statusului neurologic, emodinamic Di respirator/ acum este momentul identificCrii complica.iilor procesului de resuscitare: "fracturile costale, emopneumotoracele, tamponada cardiacC, trauma intra"abdominalC(leziunile organelor parenc imatoase) sau pozi.ie incorectC a sondei de intuba.ie tra ealC. Im $rtanta tem erat"rii c$r $ra!e $&tre&"&citare: +erm$reg!area. )rincipalul determinant al Enevoilor$ de flu! sanguin cerebral este rata metabolicC tisularC/ rata metabolicC cerebralC creDte cu apro!imativ GJ pentru fiecare grad Celsius peste temperarura corporalC normalC. )ostresuscitare, orice grad de creDtere a temperaturii corporale peste nivelul normal poate crea un dezec ilibru important între cererea Di aportul de o!igen la nivel cerebral cu afectarea recuperCrii acestuia. )rincipiu: terapie agresivC a febrei în perioada postisc emicC. Hi $termia (n contrast, ipotermia este o metodC eficientC de reducere a activitC.ii metabolice cerebrale/ utilizatC în trecut e!tensiv în c irurgia cardiovascularC, ipotermia are câteva efecte secundare care ar putea afecta negativ statusul fiziologic postarest, cum ar fi creDterea vâscozitC.ii sanguine, scCderea debitului cardiac sau creDterea susceptibilitC.ii la infec.ii.

'tudiile clinice care au încercat sC demonstreze efectele ipotermiei pe .esutul cerebral isc emic au avut rezultate contradictorii: de la beneficii pânC la lipsa de influen.C sau efecte negative/ studii mai recente au demonstrat cC ipotermia uDoarC (+> grade Celsius) este eficientC în limitarea leziunilor cerebrale postisc emice fCrC apari.ia efectelor adverse. (n creierul normal, o reducere cu VJ a ratei metabolice se produce la fiecare grad de scCdere a temperaturii acestuia sub nivelele normale. &upC un 'C7, starea de ipercatabolism care se instaleazC produce febrC cu distrugerea fragilului ec ilibru al balan.ei cerere"ofertC de o!igen la nivel tisular/ acest mecanism sugereazC un posibil rol clinic al inducerii unui grad mic de ipotermie. 5nteresul asupra ipotermiei, ca terapie a leziunilor cerebrale, a apCrut la începutul anilor lW, când a fost demonstrat efectul neuroprotectiv al ipotermiei medii intraisc emice/ abilitatea de a îmbunCtC.ii prognosticul neurologic prin rCcirea rapidC, în siguran.C a creierului uman lezat fost demonstrat de :arion Di colab. 5ntr"un studiu randomizat care a comparat efectele ipotermiei medii(+8r"++rC pt. 8> ) cu normotermia la G8 de pacien.ii care prezentau TCC înc is grav. Qn studiu multicentru, cu H,, subiec.i a fost început în 8,,, în %uropa. %fecte adverse ale ipotermiei: tulburCri de coagulare, alterarea func.iei miocardului, creDterea riscului de infec.ii/ prevalen.a Di severitatea acestor efecte sunt propor.ionale cu durata Di severitatea ipotermiei/ studii clinice în care subiec.ilor resuscita.i le"a fost indusC o ipotermie medie (temperaturC minimC n+8rC, pt. 8> pînC la +F ) au eviden.iat instalarea efectelor adverse. (n concluzie, pacien.ii stabili emodinamic care dezvoltC un grad mic de ipotermie (R++rC), spontan, dupC un stop cardiorespirator, nu ar tebui activ încClzi.i(nu sunt înveli.i, de e!emplu)/ ipotermia uDoarC ar putea fi beneficC pentru recuperarea neurologicC Di este foarte bine toleratC/ totuDi, ipotermia nu ar trebui indusC activ dupC resuscitarea unui 'C7(clasC indeterminatC). Hi ertermia %!istC multiple studii, desfCDurate pe modele animale care demonstreazC accentuarea leziunilor cerebrale la creDterea 6 intraisc emic sau postresuscitare "a temperaturii corporale2cerebrale/ mai mult de atât, e!istC studii clinice care documenteazC recuperarea neurologicC proastC la pacien.ii care au dezvoltat febrC dupC o leziune cerebralC isc emicC. )rincipiu: monitorizare atentC a temperaturii în perioada postresuscitare Di terapia agresivC a febrei. Ingri2irea $&tre&"&citare: Di&f"nctia #e $rgan. !asuri suportive pentru optimizarea functiei organelor =i sistemelor post-resuscitare. &upC 7-'C pacientul poate rCmâne comatos/ ventila.iile spontane pot lipsi impunând intuba.ia tra ealC cu o perioadC de ventila.ie mecanicC, status emodinamic dominat de tulburCri ale frecven.ei Di ritmului cardiac, tensiune arterialC Di perfuzie organicC inadecvate/ ipo!emia Di ipotensiunea agraveazC leziunile cerebrale Di trebuie evitate. Când pacientul este comatos sau rCspunsul la stimulii e!terni este inadecvat, statusul func.ional al fiecCrui organ necesitC evaluare Di terapie specificC/ cu ventila.ie Di perfuzie optime, de cele mai multe ori acidemia se corecteazC spontan, nefiind necesarC administrarea de solu.ii tampon. (n timpul transportului în *T5 se impune continuarea ventila.ieie mecanice Di a monitorizCrii cardiace, cu evaluarea circula.iei prin palparea pulsului carotidian sau femural, monitorizare invazivC intraarterialC sau pulso!imetrie/ ec ipament Di suficient personal pentru resuscitarea unui 'C7 survenit în timpul transportului. */. 9enti!atia @i $xigenarea: )ostresuscitare pot e!ista variate grade de disfunc.ie ventilatorie, pânC la dependen.a de ventila.ia mecanicC/ se impune e!amen clinic complet al aparatului respirator Di radiografie cardiopulmonarC/ identificarea Di terapia rapidC a complica.iilor resuscitCrii, cum ar fi

pneumotoracele sau pozi.ia incorectC a sondei de 5-T/ modul de ventila.ie mecanicC este determinat de valoarea gazelor sanguine, frecven.a respiratorie Di efortul respirator (lucrul mecanic al muDc ilor respiratori)/ pe mCsurC ce ventila.iile spontane devin eficiente se reduce gradul asistCrii mecanice (scCderea frecven.ei ventila.iilor administrate de aparat) pânC la reluarea completC a func.iei/ dacC sunt necesare concentra.ii mari de o!igen se determinC dacC aceasta nevoie este generatC de o disfunc.ie pulmonarC sau cardiacC. )resiunea pozitivC la sfârDitul e!pirului ()%%)) ar putea fi utilC la pacientul stabil emodinamic dar care asociazC disfunc.ia de ventricul stâng cu cea pulmonarC. &acC disfuc.ia cardiacC este prezentC, suportul miocardului insuficient este important. Concentra.ia o!igenului inspirat, )%%) Di minut"volumul sunt ajustate sub g idajul gazelor arteriale seriate Di2sau monitorizarea neinvazivC: pulso!imetrie Di capnografie/ un cateter arterial faciliteazC recoltarea repetitivC a gazelor sanguine Di permite mCsurarea continuC Di fidelC a valorilor tensiunii sistemice. .arametrii de ventilaBie 'tudii recente au demonstat cC ipocapnia(presiune par.ialC scCzutC a C-8) sus.inutC ar putea agrava isc emia cerebralC/ dupC restabilirea circula.iei spontane, la nivel cerebral se dezvoltC un flu! sanguin crescut/ acest rCspuns iperemic dureazC @,"+, de minute fiind, urmat de o perioadC mult mai lungC în care sângele DunteazC zonele isc emice sau c iar întregul creier 6 fenomem de Eno"refloS$/ în timpul acestei perioade tardive de ipoperfuzie cerebralC apare dezec ilibru între flu!ul sanguin(aportul de o!igen) Di nevoile metabolice de o!igen/ dacC pacientul este iperventilat în aceastC fazC, vasoconstric.ia cerebralC adi.ionalC produsC prin scCderea presiunii par.iale de bio!id de carbon limiteazC Di mai mult flu!ul sanguin Di agraveazC isc emia cerebralC. %fectul protector asupra organelor isc emice nu a fost încC demonstrate însC riscul de agravare a isc imiei cerebrale este real, motiv pentru care în postresuscitare iperventila.ia trebuie evitatC. %fectul negativ al iperventila.iei asupra recuperCrii neurologice a fost demonstrat indirect de 'afar Di colab.: în studiul lor, câinii trata.i în postresuscitare, prin ipotermie uDoarC cumulatC cu nivele crescute ale tensiunii arteriale Di ventila.ie pentru men.inerea normocarbiei au avut un prognostic mai bun. *lt efect negativ al iperventila.iei este presiunea ridicatC în cCile aeriene, cu generarea de auto")%%) Di creDterea consecutivC a presiunii venoase la nivel cerebral Di deci a presiunii intracraniene/ creDterea presiunii vasculare cerebrale duce la scCderea flu!ului sanguin Di accentuarea isc emiei, mec anism independent de influen.a asupra reactivitC.ii vasculare a presiunii par.iale de bio!id de carbon sau a p0"ului sanguin. (n concluzie, dupC un stop cardiorespirator sau un TCC, pacientul comatos este ventilat pânC la atingerea intervalului de normocarbie(clasa 55a)/ 0iperventila.ia de rutinC ar putea avea efecte negative Di trebuie evitatC/ e!cep.ie de la aceastC regulC este sindromul de angajare de substan.C cerebralC, când iperventila.ia cu ob.inerea ipocarbiei ar putea fi salvatoare(clasC 55a)/ de asemenea, iperventila.ia poate îmbunCtC.ii prognosticul când ipertensiunea pulmonarC este cauza 'C7(clasC 55a). -datC restabilit debitul cardiac normal, acidoza metabolicC se corecteazC de la sine, motiv pentru care iperventila.ia nu trebuie utilizatC ca terapie de primC linie/ nici administrarea de solu.ii tampon nu este necesarC decât în situa.ii speciale(vezi sec.iunea Eadministrarea bicarbonatului$). 7/. A arat"! car#i$va&c"!ar %valuarea corectC a func.iilor emodinamice include: "e!amenul clinic complet, monitorizarea semnelor vitale Di a debitului urinar/ "traseu %CZ în @8 deriva.ii Di compararea lui cu traseele pree!istente/

în special calciu Di magneziu/ "nivelele serice ale mar4erilor cardiaci/ "revizuirea sc emei terapeutice curente Di a celei prearest.a vasoconstric.eDte flu!ul sanguin la nivel spla nic Di nici nu conferC protec.iile patologice asociate). prezen. </. adicC mai mult decât valoarea normalC (depinzând Di de condi.iilor cerebrale."radiografie cardiopulmonarC/ "determinarea electroli. Nivelele serice ale enzimelor miocardice ar putea fi crescute doar datoritC efortului de resuscitare (prin isc iemia dezvoltatC intraresuscitare sau în faza EnorefloS$)/ dacC însC pacientul este instabil emodinamic se impune evaluarea atât a performan. de cele mai multe ori. Rinic%i"!: Cateterizarea vezicii urinare este necesarC pentru monitorizarea debitului urinar Di estimarea pierderilor zilnice de lic ide (pierderi care includ pe lângC diurezC Di aspiratul gastric. instituirea dializei. pierderile prin diaree sau vomC)/ la pacientul oliguric determinarea debitului cardiac Di a presiunii în capilarul pulmonar coroborate cu analiza sedimentului urinar.i este sugeratC de creDterea sus.inutC a ureei Di creatininei serice. dar de cele mai multe ori este de @G mm0g.iazC insuficien. Oa pacientul critic monitorizarea invazivC se face de obicei prin plasarea unui cateter în artera pulmonarC 6metodC care este controversatC/ permite determinarea presiunilor în circula.iei de e!cre.C renalC acutC. 5nsuficien. =/. a electroli. se ia în considerare instituirea suportului inotrop pozitiv(dobutamina). iar presiunile de umplere ridicate/ presiunea în capilarul pulmonar necesarC pentru atingerea unui debit cardiac optim variazC.ia pulmonarC Di mCsurarea debitului cardiac(te nica termodilu. este indicatC terapia volemicC cu reevaluarea acestor parametri.ilor serici. diferen.ie perifericC importantC/ la polul opus este monitorizarea invazivC.i este prezentat în algoritmul terapeutic al edemului pulmonar.C negativC asupra recuperCrii cerebrale. în doze mici (@"+ og2=g2minut) nu îmbunCtC.i&tem"! nerv$& centra!: 'copul întregului proces de resuscitare cardiopulmonarC este întoarcerea individului la o via.rincipiu: ipotensiunea trebuie evitatC în postresuscitare.ie renalC specificC 6 prin urmare nu este indicatC la pacientul oliguric cu insuficien. :onitorizarea nonivazivC a presiunii arteriale este lipsitC de acurate.C de o calitate cel pu.e la pacientul cu debit cardiac mic Di vasoconstric.ie a sodiului.a ventricularC este redusC.iei)/ dacC atât debitul cardiac cât Di presiunea blocatC la nivelul capilarului pulmonar sunt scCzute.in egalC cu cea din faza prearest 6motiv pentru care toate mCsurile terapeutice se adreseazC prezervCrii func. (n cazul e!isten.a renalC de cea prerenalC/ furosemidul men.iei severe impune inserarea unui cateter intraarterial.ie. .ei renale/ dopamina.ilor serici Di a frac.ine debitul urinar c iar Di în cursul procesului de constituire a insuficien.ei unui infarct miocardic acut complian. . ipotensiunii Di Docului.a renalC la aceDti pacien. vasopresor(dopamina sau noradrenalina) sau a terapiei vasodilatatoate(nitroprusiat sau nitroglicerinC)/ modul de utilizare a acestor agen. &rogurile nefroto!ice sau cele cu eliminare renalC se utilizeazC cu precau. &acC dupC optimizarea presiunilor de umplere ipotensiunea Di ipoperfuzia persistC. cu ajustarea dozei Di monitorizarea nivelelor serice. intraarterialC a presiunii arteriale care este fidelC Di permite titrarea administrCrii de catecolamine 6terapie cu posibile efecte negative asupra prognosticului/ din acest motiv. de obicei asociate cu iper4aliemie/ mortalitatea Di comorbiditatea sunt crescute fCcând necesarC.ei ventriculare cât Di a volemiei 6 ipotensiunea fiind un factor cu influen. .

secunde duce la scCderea aportului de o!igen Di pierderea stCrii de conDtien.a dintre presiunea arterialC medie Di presiunea intracranianC())C9)*:" )5C)/ Oa restabilirea circula. A arat"! #ige&tiv: 5nstalarea sondei nazogastrice este indicatC: "la pacien..ii plasmatice Di ale nivelelor serice ale electroli.C acido"bazicC normalC/ instituirea precoce a alimenta.ilor/ "balan.ii musculare nedorite/ "monitorizarea temperaturii centrale/ "e!plorarea fezabilitC. fenobarbital sau diazepam/ "e!tremitatea cefalicC se ridicC la +.ii Di osmolalitC.a unei presiuni de perfuzie cerebralC normal 6astfel încât orice nivel de creDtere a presiunii intracraniene sau de reducere a presiunii arteriale medii au ca rezultat accentuarea deficitului de flu! sanguin cerebral. pentru favorizarea drenajului venos cerebral/ "aspira.ia secre. dupC o fazC ini.iei spontane.iilor cerebrale.ia Di perfuzia adecvate scad inciden.C/ dupC 8"> minute rezervele cerebrale de glucozC Di glicogen sunt consumate iar dupC >"H minute întreaga cantitate de *T) este epuizatC. &eDi e!istC o serie de studii clinice asupra te nicilor de prezervare a func.inerea T* la nivele normale sau uDor crescute.mC.inerea deficitului de baze sub Hmmol2O/ "evitarea ipoglicemiei iatrogene sau a iperglicemiei severe/ "sc imbarea posturii pentru profila!ia atelectaziei pulmonare.ine normotermia Di activitatea convulsivC este controlatC cu fenitoinC.iei/men. dacC este necesarC evitarea activitC."+HJ/ men.inutC pentru @8 ore(durata optimC a ipotermiei nu este cunoscutC)/ "restabilirea volemiei optime urmatC de suport inotrop Di vasopresor(dacC este necesar)/ "administrarea de fluide Di droguri sub monitorizare emodinamicC/ " ematocrit în interval de +. în prezent nu este stabilitC o sc emC terapeuticC de rutinC pentru îngrijirea postresuscitare/ cu siguran.iei microvasculare/ aceastC reducere de flu! se produce c iar Di în prezen.iei spontane men.a zgomotelor intestinale. ventila.iei tra eale.J previne instalarea ipo!emiei în timpul aspira.C însC.ialC de iperemie.iilor tra eale este o manevrC care creDte presiunea intracranianC/ preo!igenarea cu o!igen @.a leziunilor neurologice secudare Di cresc Dansele recuperCrii neurologice complete.i mecanic/ "absen. E/.ii comatoDi Di ventila.ii inducerii ipotermiei uDoare sus.iei cerebrale pentru @.inerea valorilor normale ale osmolaritC.(ntreruperea circula.ia de autoreglare a circula.inerea unei tensiuni arteriale normale sau uDor crescute Di reducerea presiunii intracarniene 6 dacC aceasta este ridicatC: " ipertermia Di convulsiile cresc necesarul de o!igen cerebral/ se men. Lunc. flu!ul cerebral scade(fenomenul Eno"refloS$) ca rezultat al disfunc. a ipo!emiei Di ipertermiei/ "dupC restabilirea circula. . .rincipiu terapeutic pentru pacientul comatos: optimizarea presiunii de perfuzie cerebralC prin men.ie controlatC în timpul comei/ "sedarea cu benzodiazepine sau barbiturice/ controlul convulsiilor(diazepam"fenitoinC)/ "imobilizarea prin blocadC neuromuscularC.ie neutrC. în pozi.iei cerebrale se pierde dupC ipo!ie Di2sau ipercarbie de duratCD iar flu!ul sanguin cerebral devine în totalitate dependent de presiunea de perfuzie/ presiunea de perfuzie cerebralC este egalC cu diferen. !Asuri terapeutice orientate cAtre prezervarea funcBiei cerebrale: "evitarea ipotensiunii arteriale (c iar uDoare). a normoo!iei Di normocapniei prin ventila.

inut care are ca finalitate leziuni tisulare locale Di instalarea :'-L. ca si la adulti. &ozele suprafiziologice de corticosteroizi ar putea fi benefice pentru Docul persistent. [ Ma&a2"! car#iac !a c$ ii: Compresiunea.ie/ rCspunsul inflamator declanDeazC un proces autoîntre. cu @"8 degete. 'emnele rCspunsului inflamator sistemic 6 febra Di leucocitoza 6 pot apare Di dupC resuscitarea cardiopulmonarC prelungitC. Când cauza '57' este infec. 'copul resuscitCrii emodinamice este normalizarea captCrii tisulare de o!igen/ atitudinea ini.*limenta.ii trata.i cu metilprednisolon decât la grupul de control/ (n general însC.ii secundare a fost mai mare la pacien. cu vasodilata. F/.atC prin corticoterapie. reversibilitC.ia.ialC este restabilirea volemiei.iat o uDoarC creDtere a mortalitC.ios Di tulburCrile metabolice importante produse de administrarea de glucocorticoizi %ste cunoscut însC cC în Docul septic e!istC un grad relativ de ipoadrenalism.ii generale "studiile clinice care au utilizat doze Esuprafiziologice$ mici de corticosteroid eviden.a deceselor prin infec. rezistent la vasopresoare Di tratat cu doze ma!ime de antibiotice cu spectru larg(indica. riscul de agravare al unui proces infec.a unor nivele serice de cortizol normale sau crescute/ totuDi utilizarea de metilprednisolon nu îmbunCtC. nici pe coaste in stg.a asupra mortalitC. in ritm de G.. Qtilizarea glucocorticoizilor în tratamentul Docului septic este subiect de dezbatere clinicC 6 neelucidat încC6 de mai bine de jumCtate de secol/ controversa rezidC în mod particular din rCspunsul adrenal normal care e!istC în sepsis. de obicei.iazC antibioterapia cu spectru larg.eDte prognosticul Di c iar s"a eviden. iar "la copii mici.ie clasC 55b).IR.ii 6frecven. @i &$c"! &e tic: '57' este un proces comple! care poate fi declanDat de o serie de injurii ca traumC. sindromul clinic rezultat se numeDte sepsis/ )acien.ia enteralC se instituie cât mai rapid posibil/ dacC nu este toleratC.ii acestuia sau influen.ie multiplC de organ combinatC. nu au fost documentate diferen. se administreazC blocan.iei multiple de organ.e cC rata supravie.ie e!tremC(rezultatul fiind ipovolemia relativC sau absolutC).iind cC metilprednisolonul scurteazC faza presordependentC a Docului Di scade riscul de dezvoltare a disfunc. c iar Di în prezen. urmatC de cele mai multe ori de suport inotrop Di vasoconstrictor(dobutamina Di noradrenalina ar putea fi utile în managementul Docului septic).uirii este influen. Când sepsisul este suspectat se ini."@.ii cu Doc septic prezintC disfunc. în nivelulEnormal$ de cortizol din stCrile de stres. Ca imagine generalC. arsurC sau infec. .e semnificative în prevenirea instalCrii Docului. nu se face nici spre apendicele !ifoid(pericol de rupere al ficatului). în prezent nu e!istC eviden.i de receptori istaminici Di sucralfat pentru reducerea riscului de sângerare în tractul gastrointestinal (ulcere de stres). de compresiuni pe minut. . sternului(pericol de fracturi costale si leziuni splenice) "Oa copii se poate comprima cu o singura mana.

.

.

.

ie peritonealC. "neoplasm de colon "rectocolita necrozata " colecistita ac. URGEN+E A4DOMINALE PER-ORAŢIILE DE ORGANE )erfora. la început c imicC. intensitate deosebita.iile organelor cavitare abdominale sau ale org. care genereazC un sindrom de peritonitC acutC2abd. Cand procesul inflamator determina perforatia veziculei biliare. perforata: " durerea este simtita de bolnav initial in fosa iliaca dr. se generalizeaza pe masura ce peritoneul este invadat de sange( emoperitoneu in sarcina ectopica rupta. cu sediul si iradierea in fct. caracterizate prin: • #"rere a'#$mina!a violenta. nu apare in nicio alta afectiune atat de brusc si atat de intens). urmata de #abdomen de lemn$(rigiditatea abd. sunt urmate de irita. abd. localizata in abd.<. devenite cavitare prin transformarea patologicC.ie c irurgicalC în H"F ore de la apari. iradiere dorsala. scadeWprin disparitia distensiei veziculare). *stfel: a) in ulcerul gastric si duodenal perforat: " sediul durerii initial epigastric. "infarct mezenteric avansat. durerea abdominala.(in flancuri). apoi septicC. oase etc. durerea generalizandu"se in tot abd. datorita peritonitei biliare. acut. . "ingestia de corpi straini(ace. de organul perforat. intensitatea durerii din ipocondrul dr. pana la starea de soc " durerea #ca o lovitura de pumnal$. piosalpinx rupt. e) In sarcina ectopica.) poate sa duca la perforatia intestinului subtire si al colonului. litiazica si nelitiazica: "cancerul de cai biliare "volvulusul colecistului " perforatia vezicii biliare " sarcina ectopica: "piosalpin! rupt "c ist ovarian rupt. chist ovarian rupt. inf. "neoplasme de perete intestinal. "ocluzii intestinale. c) in perforatia intestinului mezenterial si al colonului: " sediul durerii este ju!tapubian(in apropierea regiunii pubiene) d) in perforatia vezicii biliare durerea este initial in ipocondrul dr. b) in apendicita ac.. c ist ovarian rupt) sau de puroi in caz de piosalpin! rupt. brutala. E&te "rgenDC maximC 6 necesitC interven. perforatia trompei uterine +a'!$" c!inic: )erforatiile de organe dau tabloul clinic al peritonitelor ac. corp galben rupt.ia primelor semne de peritonitC./ se generalizeaza mai tarziu. -act$ri eti$!$gici: " ulcerul gastric si duodenal 6perforatie gastro"duodenala/ " apendicita gangrenoasa 6perforatia apendiculara " perforatii intestinale 6boala Cro n.

• Di& aritia ref!exe!$r cutanate abd. cu lic id in peritoneu. trebuie sa stie ce sa nu faca. pancreatita ac. oc i infundati in orbite. cu subtierea aripilor nasului. • 5nterventia c irurgicala(ca sa aiba sansa de reusita) trebuie sa se practice in ma!. leucograma. iar la barbati prin tact rectal/ durerea vie declansata de palparea c iar blanda a peritoneului prin intermediul tactului vaginalsau rectal arata prezenta unei peritonite generalizate. nu este suprimat tranzitul. ematocrit etc. la pat. retractat si imobil sau cu mobilitate redusa la miscarile resp. care a ajuns pana in fundul de sac &ouglas. inclusiv apa.la palpare$ rigiditatea musculara generalizata #abdomen de lemn$ • 9ar&at"ri • O rirea tran)it"!"i intestinal pt. a nu temporiza trimiterea boln.+A4ILIREA DIAGNO. " 0iperestezia fundului de sac &ouglas si uneori bombarea acestuia. -bservatie: in perfor.• C$ntract"ra a'#$mina!a: " la inspectie$ abd. C$n#"ita #e "rgenta: • )ana in momentul in care se face transportul. analgetice majore. A4OMENUL ACU+ MEDICO-CHIRURGICAL (n cazul unei dureri abdominale acute se ridica doua probleme: diagnosticul etiologic si aprecierea gradului de urgenta medicala sau c irurgicala. radiologic). ingreunand &g. fecale si gaze(uneori e!ista diaree) -bs. *s.: 1n ruptura de anexe. " nu se admin. cearcane. ac. • Oa spital se va incepe deDocarea bolnav. si pt. transpirat/ " respiratii scurte. si indicatia terapeutica.veziculei biliare nu apare pneumoperitoneu " 0iperestezie cutanata (durerea pielii la cea mai mica atingere). rapide si superficiale. " se interzice admin. a nu masca simptomatologia. H"F ore de la aparitia primelor semne de peritonita. " T*. a nu agrava starea boln.. "daca este posibil se va pune o punga cu g eata pe abdomen Atentie1 " se interzice orice alimentatie. bolnavul va fi: "asezat in repaus absolut. facies #peritoneal$: paloare. trebuie sa cunoasca bine manifestarile clinice ale unui abd. . de purgative sau administr. &e asemenea. ionograma. med. • Hi er&en&i'i!itatea a'#$mina!a se pune in evidenta prin durere de compresiune brusca a acestuia (semnul Klumberg). vor fi facute e!. de laborator(1'0. )unerea in evidenta se face prin tact vaginal sau rectal la femei. de clisme.(perforatii de organe. la un serviciu de specialitate(in cazul in care este nevoit sa decida singur). • Di& aritia matitatii %e atice (numai cand e!ista pneumoperitoneu) se pune in evidenta prin percutie (mai sigur si mai evidentiabil prin e!. ocluzii intestinale. .+ICULUI : . etc). pt. inspaimantat.emne genera!e(in peritonita avansata): " facies caracteristic(suferind). • . deoarece prin efectul acestora se masc eaza semnele de peritonita. " ta icardie.). pt.

abces epatic. apendicita acuta. aparare musculara "tumefiere "formatiune pulsatila "puls femural =a percutie$ "timpanism "matitate =a auscultatie$ . pancreatita acuta) "hipocondrul drept ( epatita. varsaturi "tranzit intestinal absent pentru gaze si materii fecale "diaree " ematemeza "rectoragie "melena "semne urinare: disurie. • Examen"! $'iectiv =a inspectie$ "starea generala "culoarea tegumentelor si mucoaselor(paloare sau icter.e#ut$ brusc sau progresiv =ocalizare$ "epi!astru (gastrita. colecistita acuta. c ist ovarian. puseu ulceros.CLINIC : • Anamne)a: " antecedente personale patologice. esofagita. anurie "semne ginecologice: data ultimei menstruatii. sarcina e!trauterina) -'emne asociate: "febra "greturi. coloratie albastruie periombilical care indica un emoperitoneu) "cicatrice. ocluzie intestinala) "fosa iliaca dreapta(colica renala. uscaciunea mucoaselor) =a palpare$ "contractura.Cro n. apendicita sub epatica) "hipocondrul stJn! (pancreatita. anevrism aortic complicat. ingestie de to!ice. -Durerea: . colica biliara. infarct splenic) "flancul drept (colica renala. tumora de ung i drept colonic. tumora de colon stâng complicata. c ist ovarian complicat. antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene. tumefactie abdominala "diminuarea miscarilor abdominale respiratorii "semne de des idratare(pliu cutanat. pneumonie bazala dreapta. c ist idatic rupt. salpingita acuta. emoragie. administrare de medicamente(anticoagulante. ulcer perforat. b. neuroleptice). cancer renal) "flancul stJn! (colica renala. 5:*. litiaza biliara. volvulus sigmoidian. pielonefrita acuta. tumora colica stânga complicata. infarct renal. sarcina e!trauterina) "fosa iliaca stJn!a(sigmoidita.

este T 8H. 9 8"> flacoane de H. 'g.. de sange negricios neaerat.9 @. în retentie acuta de urina V. Di2sau scaun 6 melenC...C. daca nu e!ista contraindicatii: glaucom. rareori are aspect rosu aprins. W. grea.) HEMORAGIILE DIGE. lucios si lipicios.m. *bord venos periferic H. si antibiotic cu spectru larg(*mpicilina @"8g i.6@. adesea precedata de durere în epigastru. an!ietate. abundente si rapide pot surveni in ainte de e!teriorizarea sangerarii. eliminat prin scaun (melena) este negru ca pCcura.) G. 'onda vezicala (cu diametrul @F"@G mm. cu furnizarea datelor personale ale pacientului. adresa completa si datele clinice). 'cobutil @ fiola 9 @ml. duoden..m.eli. _ocul si moartea consecutive unei 0.2i.ml sg.)/ "0&' mare2masivC 6 pierderea sg. amestecat cu resturi alimentare.m.batai2min. i. *ntialgice neopiacee (*lgocalmin @f. Di jejunul pro!imal e!teriorizându"se prin vCrsCturC 6 ematemezC.mg..mg.&.+I9E . 'onda nazogastrica cu aspiratie (în caz de ocluzie intestinala.. @. între 8H. T*TW. :etoclopramid @ f. fiind digerat pe parcurs.ii. la dispensar sau apartinatorii.UPERIOARE 0 HD. i. A recierea c!inic$-%em$#inamica a gravitatii %em$ragiei: :orma de "D' . suspiciune de pancreatita acuta) F.. C!a&ificare: "0&' micC 6 pierderea de sg.R@.v. *ntispastice i.. 1arsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului de cafea. puls >. 9 sângerare care are loc în esofag.v.. sau i.(0b TGJ).ml sange. :asurare repetata T*. A+I+UDINE +ERAPEU+IC6 @. de sucurile gastrice/ ea apare cand in intestinul superior patrund cel putin H. ml sg/ "0&' moderatC 6 cant de sg. i.mg. !elena reprezinta eliminarea de sange prin scaun. transpira. la domiciliu. (n caz de febra septica: *lgocalmin @"8 f. ml de sanges *1T l-.v. 'olicitare salvare (asistenta medicala.D. )ozitie antalgica +. tulburari de ritm cardiac). ()apaverina @ fiola 9@ml 9 >."zgomote idroaerice "silentiu abdominal "suflu vascular /useu pelvian$ "fund de sac &ouglas sensibil sau bombat. ame.). 0ematemeza Di melena: culoarea sângelui poate fi roDie desc isC dacC emoragia este masivC Di fulgerCtoare.v.'.arametrul )ierderi de sange J din volemie: -1soara T8HJ (@8H.mm0g 5'[ T@ .(8ml 9@. &aca e!ista greturi si2sau varsaturi se admin. (0bR@. adenom de prostata cu retentie urinara.mg) sau un supozitor de 8. 8."G. care este negru ca pacura. H. slCbiciune.ml sg.mg. 0ematemeza apare brusc.

fenilbutazona etc)/ tumori maligne Di benigne. epista!is. puls rapid si filiform. extremitati reci.J din cazuri.. telangiectazia 7endu"-sler). ernie gastrica trans iatala)/ alte cauze. abcese. aspirina. T*TV. emoragice prin trombocitopenie)/ "#oli ale altor or!. sindromul :allor?"geiss 9 fisura longitudinala a esofagului inferior dupa eforturi repetate de varsatura. tumori benigne Di maligne ale esofagului. etc.it din gurC. apatie. coma). batai2min. boli de sange(sindr. hipotensiune. sete intensa.. emoragia buco"faringiana/ . idrat de sodiu.mm0g 5'[ @"@. ulcer acut de stres. sudori reci. varice gastrice. "#oli ale stomacului Ci duodenului(ulcer gastric si duodenal "cauza cea mai frecventa: G. ml de sange) *1(Ta icardie)R @8. [ I.mm0g 5'[ R@. anxietate. tumori. ulcer peptic al esofagului. emoptizie. polipnee. traumatisme/ "#oli ale intestinului su#tire pana la ung iul Treitz// "hipertensiune portalH(ciroza epaticC. Mnvecinate: sg. Diagn$&tic #iferentia! " 0ematemeza va fi diferentiata de: epista!isul ing itit.J (8H. batai2min. adinamie. T*TF. ml de sange) *1(Ta icardie)T @8. 9 5ndice de soc 9 raportul puls2T* sistolica [[ P9C 9 )resiune venoasa centrala Ca")e: "#oli ale esofa!ului(varice esof.H )1C[[ "scazuta &iureza 6scazuta Alte fenomene$ Tegumente: treci tumede tpalide -'evera(masiva) TH. diverticul esofagian. somnolenta. îng i.H )1C[["scazuta &iureza 6oligurie Alte fenomene$ "*lterarea starii de constienta(an!ietate. gastrite emoragice(corozive si medicamentoase): acizi puternici. emoptizie. tromboza a venei porte etc)/ "cauze !enerale: boli ale vaselor( emangioame.)1C[[ "N &iureza "N -!edie T+HJ (@VH. agitatie. !returi. faringe. "&ispnee cu ta ipnee "Kuze uscate "Cianoza periferica "Lacies palid cu privirea in gol ('emne de soc hipovolemic$ paloare intensa. tendinta de pierdere a cunostintei). ruperea unui anevrism. medicamente cu risc emoragic(corticoterapie.

"prevenirea Docului emoragic(la orice esalon al asistentei medicale) %volutia unei 0.ie gastricC pt. budinci.2ser glucozat HJ). fie '.C/ [ pEnA a3unge la spital 6 repaus la pat in decubit dorsal. 5ndicatia de transfuzie se face mai tarziu. testele de coagulare. " aspira. la aprecierea medicului(semne clinice grave. " )regateste si administreaza. rezerva alcalina. bismut " consum de: cafea. sol. cauzei 0. " administrarea medicatiei prescrise( emostatice i. manifestate prin scaune sanguinolente. creme. masline.:elena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa: " terapie orala cu fier.'. "evitarea efortului fizic(poate accentua emoragia sau poate agrava tabloul clinic). r eomacrode! "de!tran >. trombina.. &e precizat: &g.. spanac. ionograma.C în regiunea epigastricC " pregateste sange izogrup. fiind imprevizibila se recomanda perfuzie cu solutii cristaloide. a ll"a zi de la ematemezC sunt permise @8"@> mese compuse din @H.L. fara perna(in emoragiile masive pozitia Trendelenburg.: *drenostazin. emoglobinei (0Z. de laborator) "se va efectua anamneza si e!amenul clinic mentionandu"se ora cand s"a efectuat si cele constatate/ N <n spital 6 monitorizarea fct.ele de g ea. C. dar acestea au actiune mai slaba pt. *sistentul medical aplica: " pungi cu g ea.ie.'. calmarea starii de agitatie. fara sa se deplaseze bolnavul). CaCl8.&. piureuri de legume. bolnavul putând primi doar lic ide f..C/ " în fct. ml lapte Di regim idro"za arat/ " din a +"a zi regimul se îmbunCtC. vitaminele =. diazepam) pt. [ 'e vor e!clude si emoragiile digestive inferioare(anorectoragii). care trebuie sa se practice de urgenta "dupa ce bolnavul a iesit din socul emoragic. CONDUI+A DE URGENŢ6 "internare de urgen. vitale(se face din ora in ora) " recoltarea de sânge pt. *tentie: repausul la pat dureaza cel putin + zile dupa oprirea emoragieiU "colectarea sângelui eliminat "igiena oralC a pacientului(cu capul asezat intr"o parte. 5n clinicile mari se face si determinarea volumului sanguin cu metode izotopice. determinarea ematocritului. nr. mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare).( emostaza reuseste mai bine pe un stomac colabat)." 8. sedative(fenobarbital. de evolu. reci2bucC. pt.&. gluconat de calciu. e!am.m. ouC moi.) " recoltarea de materii fecale(in vederea punerii in evidenta a sangelui din materiile fecale(reactia *dler sau Zregersen) " in cazuri grave(stari de soc) se determina azotemia. griD cu lapte. fie de glucozaHJ.L.. in cazurile indicate. carne slabC/ . cristaloide('. etamsilat. carbune. izo7 si instaleaza transfuzia de sange. poate fi precizat(in afara anamnezei si e!amenului clinic) prin endoscopia digestiva.eDte: supe mucilaginoase. refacerea volemiei. evacuarea sg. " alimentaIia se suprimC per oral. ematiilor. sol macromoleculare(macrode! "de!tran V.

balonare abdominala. J din pacienti( idrops vezicular) H. . >. &e cele mai multe ori survine din cauza obstructiei canalului cistic(litiaza cistica) si infectiei peretilor veziculei biliare. este o inflamatie cu caracter acut a peretelui colecistic(congestie. 5ntensitatea durerii este mare. 8>"+F ore sonde speciale cu balonaD esofagian compresiv (Klac4emore) sau se recurge la scleroza vaselor esofagiene (cauterizare)/ " se recom. &iscomfort epigastric. paraziti). cu F. " Colecistita cronica si dis4ineziile biliare(tulburari ale motricitatii veziculei biliare).ml ceai. pirozis.emne &i &im t$me : @ .) si angiocolite secundare infectiei cu germeni microbieni/ 'unt urmate de transpiratii abundente si stare generala rea.. Colica biliara apare la pacienti in conte!tul unei afectiuni cronice biliare cum ar fi colecistoze. eructatii. durerea se e!acerbeaza la palparea ipocondrului drept. &urere in ipocondrul drept sau epigastru(cu iradiere în spate pe sub rebordul costal drept la nivelul scapulei sau umarului drept)/ &urerea atinge ma!imum de intensitate in apro!imativ @H" +. greturi. 'ensibilitate la palpare in ipocondrul drept cu descoperirea unei formatiuni palpabile la apro!imativ 8. " dacC emoragia nu cedeazC 6 se intervine c irurgical în formele de gravitate. . 'e accentueaza progresiv. gangrena). transpiratii. " *ngiocolitele(colangite) sunt afectiuni inflamatorii ale cailor biliare e!tra" si intra epatice(cand este interesat si colecistul este vorba de angiocolecistite). iar a 8"a sangerare le poate pune viata in pericol. varsaturi bilioase2alimentare. 'emnul :urp ? pozitiv daca la inspirul profund sau tuse. apoi cu spClCturi intestinale(in special in emoragiile din ciroza epatica pentru prevenirea encefalopatiei portale "prin produsi azotati to!ici)/ " în gastritele emoragice se administreazC pansament gastric amestecat cu trombinC uscatC sterilC/ in emoragiile de orice sursa se administreaza @ fiola Noratrinal peroral. ea fiind continua. infectii "fiind insotita uneori de greturi si varsaturi. Colica biliara poate fi unicul simptom al litiazei biliare(prezenta de calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra" si e!tra epatice) " Colecistita ac. atingand intensitatea ma!ima in cateva ore si cedeaza brusc sau lent. 8. 'emne locale: vezicula biliara poate fi palpabila si foarte sensibila cand este inflamata. minute de la debut si poate sa dureze in general >"H ore. din intestin dacC este posibil prin clisme." când emoragia este prin ruperea varicelor esofagiene 6 se introduce în esofag pt. datorita cresterii presiunii in arborele biliar. COLICA 4ILIAR6 7eprezinta o inflamatie a veziculei biliare ce se caracterizeaza printr"o durere violenta si persistenta in regiunea ipocondrului drept cu iradiere pana in coloana vertebrala. umarul drept sau in varful omoplatului produsa de spasmul musculaturii cailor biliare si vezicale "datorita unor agenti mecanici(calculi. supuratie. deoarece posibilitatea de a repeta emoragia este foarte mare. +. tumori biliare sau dis4inezii veziculare cistice2oddiene "in special dupa o masa bogata in grasimi sau dupa consumul de alcool . Lebra si frisonul apare cand predomina infectia cailor biliare(colecistitele ac. [ Qlcerul duodenal emoragic la bolnavi de peste >H de ani este bine sa fie tratat c irurgical de la prima complicatie emoragica. anore!ie. " )arazitozele intraveziculare(giardia). evacuarea sg.

spasm refle! al sfincterului -ddi. )ielonefrita.mg. glicemie. " )apaverina @"8 fiole i. cu urmarirea T. Nu are nici un efect in ipotonii sau atonii.Hml.c.v.v.c.mg. @"8 fiole i.) )unga cu g eata pe ipocondrul drept reduce inflamatia F.m.m.@mg. azot. "se elimina biliar)/ cefalosporine. pentazocin. +mg2zi/ " 'cobutil @f.m. lent (8>. mialgin @.m.. :edicatie sedativa: daca pacientul este foarte agitat se poate administra `"@ fiola de &iazepam i. (` fiola 9 . 0epatita si abcesul epatic +ratament : @ . pe zi sau supozitoare " torecan fiole(9 F. 9 8Hmg2Hml. pe zi sau " meprobamat 86+ cpr. 9 @ml. H. 8.. daca nu e!ista contrindicatii sau " &rotaverina clor idrat (N-"')*) 8..*(reduce spasmul sfincterului -ddi si contractiile ipertone ale veziculei biliare. *dministrarea de analgezice "numai dupa stabilirea cu precizie a &g. pt. bilirubinemie. pigmneti biliari) $tentie: nu se face in crize tuba3 duodenal sau colecistografie cu substanta de contrast& "%cografia abdominala poate determina prezenta calculilor biliari precum si prezenta unei mase flegmonoase in jurul veziculei biliare. 5cter "apare uneori la 8> ore dupa colica fiind caracteristic litiazei coledociene/ (coloratia se datoreste unui edem.mg2ml @6+ fiole pe zi sau " Nitroglicerina @"8 tablete sublingual.(H"@. profund. pe zi " plegomazin(clorpromazina) fiole i. peroral sau i.. lent sau 'cobutil compus @f.v. Examene!e arac!inice &i #e !a'$rat$r: . a bolii sau o perforatieU: " algocalmin i. sau i. musetel sau menta).m2s. a nu masca evolutia ac. 9 @. profund/i. repaus la pat . aminoglicozide .m.Hmg. (@ fiola 9 @ml solutie >J 9 >.. medicament care are avantajul de a nu provoca spasmul musculaturii netede sau " )iafen @"8 fiole i. . +6> fiole pe zi sau " :iofilin @ fiola i. de rezultatele de laborator >.2i. 'e poate instala si fara sa e!iste un obstacol prin calcul pe coledoc).v.Hmg2ml) i.) "ma!.mg. . i.(8">ml. *dministrare prin perfuzie de lic ide si electroliti "in fct. Qlcerul duodenal. pe zi +.m. 7egim igieno6dietetic( idroza arat "ceai de tei.m. foarte lent sau i.. sau 86+ cpr.F. rezerva alcalina..v. la interval de F"G . *pendicita. amilazemie/ "%!amenul urinii(urobilinogen.m.7ecoltarea de sange pt. Diagn$&tic #iferentia! : ")ancreatita acuta.6@H.v. sau " idro!izin 86+ cpr.). :edicatie antiemetica : " :etoclopramid @"8 fiole i. (o fiola de @ml) "ma!. s.ml. lent @f.) " fortral(+. *ntispastice : " *tropina i.v.) sau i. mg. G. transaminaza.v. sol. ionograma sanguina.HJ) sau " emetiral 86+ cpr. e!aminari de urgenta: numararea leucocitelor.mg2ml i. 9 Hml 9 8. +6> fiole pe zi.m.v. linistirea pacientului2pozitie antalgica. milioane Q2zi/ " Tetraciclina(nu se elimina prin caile biliare) 8"+g2zi/ " *mpicilina(8"+g2zi. *dministrare antibiotice: " )enicilina(se elimina putin prin caile biliare) F"@.mg i.

an!ietate.ii sau ileus dinamic.ii. este situat inapoia stomacului cu corpul. "consum e!cesiv de alcool. inflama. obezitate. amilazC. capul fiind inconjurat de cadrul duodenal iar coada venind in raport cu splina. lipaza 6 eliminate prin sfincterul -ddi în duoden. determinat de actiunea enzimelor amilolitice. -rgan retroperitoneal. bolnavul necesita interventia c irurgicala. PANCREA+I+A ACU+6 )ancreasul este o glandC cu dublC secre.im t$mat$!$gie "debut brusc.i digestivi(tripsinC. istologic pancreasul este alcatuit din doua parti: pancreasul acinar(e!ocrin) si pancreasul insular(insulele Oanger ans). insotit uneori de stare de soc. lipolitice si proteolitice. prin inflamatie edematoasa (pancreatita acuta edematoasa). cu durere abdominalC în etajul superior în barC cu iradiere în spate.ii. neoplasme. constipa. 5n faza de debut a bolii se produce un edem accentuat al glandei.ie: "endocrin "elaboreazC secre.v. .i reci. este o afectiune caracterizata anatomo"patologic. 'indromul abdominal grav este datorat unui proces de autodigestie a glandei pancreatice. necrotica sau necrotic" emoragica. prin canalul girsung si 'antorini).ii. tulb de tranzit.ia canalului pancreatic Di a ampulei lui 1ater cu calculi. "*lti factori etiologici: iperlipemia. glucagonul(cu rol preponderent în metabolismul glucidic dar Di alte ac. meteorism. rareori se indica de la inceput interventia c irurgivala. &. ipercalcemia. stare de Doc cu paloare. apoi apare un revarsat sero" sanguinolent. transpira. infectiile sau cei cu debilitati se vor administra antibiotice combinate.ia endocrinC numitC insulina. e!tremitC. puls mic Di rapid. C$m !icatii : "empiem " idrops vezicular "gangrena "perforatie "fistulizare "ileus -bservatie: cu e!ceptia peritonitei biliare(in caz de perforatie) in care este obligatoriu interventia de urgenta. traumatisme etc. &% %15T*T: administrarea de :orfina ca si antialgic pentru ca produce spasm oddian2cCilor biliareU W.pd. Ca")e: "litiazC biliarC/ "obstruc. Clinic se manifesta ca un sindrom dureros abdominal acut violent. . emoragie. Tratamentul definitiv al colicii biliare date de prezenta calculilor veziculari consta in colecistectomie si va fi efectuata in decursul primelor 8>6>G ore de la internare . care este rezultatul leziunii emoragice cu necroza consecutiva. lipaza crescute in sange si urina). cauze to!ice(inclusiv cu ciuperci) "modificarile vaselor pancreatice(tromboza capilarelor si venulelor. deasupra ampulei 1ater.iuni). )ancreatita ac. 'e urmareste bolnavul 8>"+F si daca fenomenele nu cedeaza. T* prCbuDitC. infec. "exocrin "secreta fermen. pentru a mari spectrul de activitate. embolizari ateromatoase) "ulcer duodenal. emoragica(pancreatita emoragica).Oa bolnavii cu boli asociate cum ar fi diabetul. vCrsCturi alimentare Di bilioase. cu revarsarea in sange(amilaza.

)/ "aplicare de pungi cu g ea. leucocitelor.mg(8 fiole) la 8 i. HJ pânC se ajunge la spital.."+. Lortral im.C.m.. OCLU3IA IN+E. a glucozei Di N Ca "important în &g.h. efectul antiinflamator..C. se intervine c irurgical in scopul drenarii edemului congestiv sau limfatic. fecale Di gaze.0.. medica..+INAL6 )rin ocluzie se în. @"8 fiole a 8H.=. în consecin.Z. Q la F / " 4atein i. radiologic abdominal pe gol 6oferC diagnostic(semne de ileus dinamic sau poate e!clude semnele directe de ulcer perforat)/ "calmarea durerii cu :ialgin @.ie oralC/ bicarbonat de sodiu @ lingurita peroralfU "calmarea durerii se face prin inj.. Q."@H.ii intestinale. A+I+UDINEA DE URGENŢ6 %ste o urgen.h. Q.. în anumite cazuri petecianotice(formele necrotice). care in stadiul de cicatrizare retracteaza peretii.g28> / "antibioterapie/ "in ibitori ai tripsinei: " tras?lol i.J in 8> / " glucocorticoizi "0.. 'e constituie un sindrom de abdomen acut.mg la interval de +"H / la mialgin se mai adauga atropina .m.v. 6care identificC Y amilazei.ta ipnee/ uneori bolnavul ia pozitii antalgice(fle!iunea trunc iului. antebratele pe abdomen apasand regiunea dureroasa) "semnele locale sunt sCrace/ nu e!istC apCrare muscularC. medical nu ameliioreaza net starea clinica a bolnavului. apar uneori.( ipocalcemie) 8..J sau '..ire2gros(tumorC)/ "Ocluzie dinamicH0funcIionalH 6datoratC unei tulburCri func.(in cazurile grave pt.2ora/ &acC trat. uneori o uDoarC apCrare epigastricC/ pe abd.=.elege oprirea completC Di persistentC a tranzitului intestinal Di.(analgetice: algocalmin i. stenozand lumenul intestinal/ sau stenoze cicatriceale posttraumatice sau postoperatorii) . Ca")e : "ocluzia mecanicA : " tumori maligne2benigne(prezente in interiorul intestinului sau in afara tractului intestinal. care anuleaza efectele spastice ale mialginului/ perfuzii cu !ilina "in doza de 8"+g2zi in ser glucozat HJ.(H fiole) numai in formele edematoase la debut1 appoi in perfuzie câte H.v.ml din sol..ionale a motilitC. sublingual..v.ii macromoleculare: &e!tran >. H.v./ NitroglicerinC 8"+ tb. La & ita! 6e! paraclinice: "recoltare de sange.. C!a&ificare "Ocluzie mecanicH 6oprirea tranzitului poate fi din motivul unui obstacol mecanic situat oriunde în intestinul sub./ "în Doc 6perfuzii cu solu.de @. care comprima ansele)/ " stenoze(inflamatorii sau procese tuberculoase. "combaterea stCrii de Doc(vezi socul)/ "reec ilibrare idroelectrolitica: gluconat de calciu i. imposibilitatea evacuCrii de mat. i.. fie prin e!agerarea contracturii musculaturii peretelui intestinal2spasme.. "e!. antisoc.H"@mg/ )apaverinC G.C pe abd. fie printr"o parezC2paraplegie a acestuia. antito!ic) in doza medie @.C medicalC 6cu internare imediatC/ "nu se adm.

infarct mezenteric (frecvent dupa interventii c irurgicale pe abdomen)B/ " afec. &atorita incetinirii circulatiei in ansa dilatata. cu isc emie a ansei). 5:*).musculoasei sau seroasei intestinului.iuni) în urma unor opera. apoi devin bilioase si ulterior fecaloide/ .ii grave. craniene. ematom retroperitoneal) " boli ale aparatului genital/ " tumori. rCsucirea unei anse intestinale in jurul a!ului sau mezenteric sau in jurul unei bride/ " bride(neoforma.ii(uremice. la locul leziunii. care provoaca tulburari generale.(traum. care duce la devitalizarea ansei intestinale. ca un deget de manusa/ " volvulusul. survin complica. fiind de intensitate e!trem de vie in momentul in care musculatura intestinala se contracta si creeaza miscari peristaltice prin care incearca sa invinga obstacolul. embolii pulmonare. o buna parte din lic idele plasmatice trec in lumenul intestinal. &e retinut: &acC în plin sindrom ocluziv durerile dispar. volvulus. tumori retroperitoneale. intermitent. &e aceea. invaginatii) este interesata si circulatia mezenterica. încarcerari etc. emoragii digestive. survine prin intubarea (telescoparea) unei portiuni de intestin in altul. cu atat mai curand cu cat obstacolul este situat cat mai sus. apare si un dezec ilibru al continutului de saruri si electroliti din sange. Qna din tulburarile cele mai frecvente ale ocluziei este pierderea de lic ide. medulare. astfel ca. &e acest lucru trebuie sa se tina seama in aplicarea tratamentului. . boli neuropsi ice)/ " into!ica. in afara de obstructie.iuni ale 'NC. profesionale.). Oa locul obstacolului. 1arsaturile apar dupa o perioada in care s"a acumulat continutul in ansa de deasupra obstacolului. la necroza si perforatia acesteia. ernii. &e retinut: 5n ocluziile prin strangulare(volvulus. survenind la @. mici. cauza frecventa de ocluzie intestinala la copii f.im t$mat$!$gie "durerea abdominala "apare brusc. 5n ocluziile intestinale se instaleaza tulburari locale si generale. peritonite (localizate2generalizate).ie intestinala. "ocluzia dinamicA: " afec. " boli ale organelor retroperitoneale(colica nefretica."8.ii ale mucoasei. spasmodic. apoi este difuzC/ %ste e!trem de puternica atunci cand ocluzia se instaleaza brusc(bride. 5n toate tipurile de ocluzii mecanice durerile au cel ma ides caracter colicativ. emoperitoneu. gangrena 6perforarea ansei intestinale < peritonitC/ "vArsAtura "survine de obicei dupa o criza dureroasa. -cluziile prin strangulare pot sa survina si in cadrul erniilor interne(angajarea peretelui intestinal sau a unui segment de intestin intr"un orificiu normal sau anormal al cavitatii abdominale). se dezvolta si un proces de isc emie a peretelui intestinal. ocluziile prin strangulare sunt mai grave ca cele prin obstructie.ii/ " diferite ernii e!terne si strangulari interne(un inel de ernie in care intra o ansa intestinala si nu poate sa revina. staza si edem/ daca se prelungeste compresiunea se poate necroza si perfora. de minute. bride. -data cu pierderea de apa. compresiunea este urmata de congestie. este semn cC musculatura a obosit." invagina. Cu timpul se mareste continutul ansei si incepe strangularea. ca urmare a acumularii de lic ide si de gaze. pancreatita acutC.iuni abdominaleAinflama. &atorita cauzelor(enumerate anterior) care impiedica flu!ul continutului intestinal. Oa inceput sunt formate din continut alimentar. portiunea de intestin situata deasupra obstacolului se dilata. to!icomanii)/ " boli ale toracelui(traumatisme.

"mari des idratCri(varsaturi. "semnele generale lipsesc în prima fazC a ocluziei/ progresiv. azotemia. bolnavul poate avea emisiune de gaze si mai ales de materii fecale din portiunea inferioara a intestinului/ " uneori scaune cu striuri sanguine(invaginatie intestinala. 5njectarea se face lent i. emoragic.. =. de @ml)/ scobutil(@f. transpiratii abundente). " Tratamentul c irurgical.C cardiacC acutC). opiacee.ie pt a evita staza/ " primele mCsuri pt combaterea Docului 6perfuziile/ *tentie: nu se adm. avort septic. infarct enteromezenteric. metabolice. soc anafilacti etc) . oligurie sau anurie si acumulare de lic id e!tracelular./ "barborismele(clapotaj abdominal). 7*. traumatic. Eti$ at$genie: cauzele sunt multiple Di localizate: • prerenal -in care agentii etiologici actioneaza indirect asupra rinic ilor prin reducerea flu!ului sanguin renal. )rin percutarea peretelui abdominal "cu toata mana" se pune in evidenta un zgomot caracteristic celui pe care"l face lic idul amestecat cu aer. cu isc emie renala consecutiva si oprirea secretiei de urina: "stCri de Doc( ipovolemic. &aca sediul ocluziei este mai inalt. " 1n cazul ocluziei paralitice se administreaza e!citante ale peristaltismului intestinal: miostin @ fiola i. diaree. e!primatC clinic prin iperazotemie. URGENŢE RENALE 5I UROLOGICE IN. caracterizatC prin suprimarea bruscC a func.m. trebuie sa fie precedat si insotit de tratamentul medical(re idratare. clisma evacuatoare. cu evolu. purgativele sunt interziseU GHn & ita!: "e! de urgen. septicemii.U-ICIENŢA RENAL6 ACU+6 DefiniDie: este o suferin.C "in ocluzia mecanica(atunci cand e!ista fenomene de strangulatie sau de peritonita) Di îngrijiri postoperatorii. T* scade.iilor renale (e!cretoare. insuficien. nu se adm. "insuficienta periferica acuta(supradozaj de catecolamine presoare. se instaleazC Docul si to!emia grava<e!itus(fara interventie c irurgicala de urgenta). de laborator)/ "tratament c irurgical de urgen. zgomot idroaeric/ " /xamenul radiologic al abdomenului facut #pe gol$ arata ca intestinul este plin de gaze si de lic id intestinal. 'e creeaza imaginea radiologica de nivele idroaerice. nimic per oral. in cuiburi de randunica "gaze care plutesc deasupra lic idului. starea generalC se altereazC.m.ie cCtre coma uremicC.v. " 1n ocluzia dinamica prin spasm se administreaza antispastice sub forma injectabila: papaverina >J(@f. leucocite/ "reec ilibrare idro"electrolitica si acido"bazica(rezultate e!. a Hml).C(intr"un serviciu de c irurgie) la orice suspiciune de ocluzie intestinalC/ " se instaleazC o sondC nazo"gastricC de aspira. sau profund i."<ntreruperea tranzitului intestinal (oprirea evacuarii de materii fecale si gaze) este un simptom cardinal in ocluzia intestinala.C renalC gravC. umorale). tumori)/ "distensia abdominal(meteorismul abdominal) este deosebit de marcata cand obstructia este situata la colon si indeosebi la colonul sigmoidian. " 5n ocluzia dinamica se va indeparta cauza determinanta(daca este stabilita). CONDUI+A DE URGENŢ6 " internarea de urgen. obstetrical. indiferent de cauza ocluziei mecanice. reec ilibrare) ori de cate ori sunt prezente tulburarile generale mai importante.C: ionograma.

manifestari de comportament. calitativ: hipostenurie. cu doua paturi daca este necesar. meteorism. soc. "*sist.*.ii acute cu tetraclorurC de carbon."+H.iunii cauzale. fiind deficitara d. va avea grija ca patul sa fie pregatit(eventual incalzit in prealabil cu termofor)..• renal "in care agentii etiologici actioneaza direct asupra parenc imului(tubi. ")rimul stadiu. somnolenBA sau agitaBie psihomotorie. pesticide. c iar comA "in formele foarte grave. vArsAturi. greturilor. • postrenal "5. fenilbutazonC.7. dispnee. determinate de toate cauzele care dau insuficienta prerenala.*. zile). predominC simptomele afec. e!puse anterior. [ :ecanismul esential si constant prezent la aproape toate formele de insuficienta renala acuta functionala este determinat in principal de scaderea fluxului san!uin renal.i. varsaturi.*. "boli renale parenc imatoase(glomerulonefrite sau pielonefrite acute) " boli vasculare ale rinic iului(ocluzia arterei renale "infarct renal.7. med. C$n#"ita #e "rgenta: ")rimele masuri de urgenta aplicate inainte de internare se adreseaza in special bolii de baza sau cauzei declansatoare(into!icatie.v. preanuric(latent) cu durata +"H zile. este urmat de faza oligo"anuricC(G"l. "soc prelungit. stari de agitatie 5mportantU 'a se evite unele greDeli terapeutice: "nu se va forta diureza prin administrarea de lic ide abundente(pericol de iper idratare celulara si e!tracelulara). glomeruli. izostenurie(concentratie. salicila. . ultima fazC. sulfamide. "nefroto!ine(into!ica. cefalee. tulburari idroelectrolitice etc. "arsuri grave.itC la început de poliurie(+.d. *sist. septicemie. tumori stenozante etc. soc. anorexie. de emoliza intravasculara(transfuzie cu sange incompatibil). diareei "combaterea eventualelor convulsii. înso. care duce la scaderea presiunii de filtrare !lomerulara. "*poi.7. [ %!ista cazuri cand diureza este pastrata.. ocluzia venei renale). "nu se va incepe corectarea dezec ilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. halenA amoniacalA. cand 5. stari confuzive. faza de reluare a diurezei "in caz de evolutie favorabila. survine consecutiv unui obstacol mecanic pe caile e!cretorii: "calculoza ureterala bilaterala. med. nu se cronicizeaza(se produce dupC @8"@> zile de anurie). diaree..). contractii sau convulsii etc. vase sanguine. "tumori prostatice. tahipnee. convulsii. parat ion. diaree. antibiotice). Flimba arsa@. 1a urmari si nota manifestarile patologice( emoragii. ml28> ).) si le va raporta medicului in vederea unui tratament simptomatic: "combaterea varsaturilor. va avea in vedere masurile care se iau in toate cazurile grave(vezi bolnavii in coma. into!icatii etc). sughit. interstitii) producand leziuni anatomice: "necroze tubulare acute. +a'!$"! c!inic • 'emnul esential al 5. respectiv densitate scazuta). "nu se vor administra diuretice(furosemid) inainte de core este obligatorie in toate cazurile. este oliguria pana la anurie. "procese ureterale inflamatorii. "'emnele clinice în stadiul doi sunt: obosealA.p. diatezA hemoragicA. respiraBie Gussmaul sau heHne'toDes.

la intervale de 3 ore"."8.acH funcIia renalH se resta#ileCte cHtre a 8-a sau a 9-a zi.5ngrijiri igienice: bolnavul cu insuficienta renala acuta este receptiv la infectii si deci necesita precautii mai mari in privinta igienei si curateniei. Ampicilina. in perfuzie lenta. com#aterea !reIurilor Ci a vHrsHturilor". asist. ")t. med.. acidului uric. determinarea: ureei." raveg%erea '$!nav"!"i *sist. scaun. 4n cazurile foarte !rave se recur!e la hemodializH. metodele moderne de epurare extrarenalH permit vindecare definitivH. #olnavul se vindecH. . CJnd este cazul. clor. cate H. asppiratii gastroduadenale etc. "Oa calcularea aportului de lic ide vor fi luate in considerare lic idele ingerate din bauturi sau alimente. 4n periaoda oli!o-anuricH se com#ate retenIia azotatH printr-un re!im !lucolipidic.ml. p0"ului sanguin/ sodiu. uree urinara %=Z pentru tulburCrile cardiovasculare . OxacilinH. va vizita bolnavul cat mai des.acH funcIia renalH nu se resta#ileCte rapid. clisme idratante(inclusiv apa formata din tesuturile proprii. . dar Mn speical cu Burosemid 2 !024 de ore.g. a preveni iper idratarea se controleaza zilnic greutatea corporala(la nevoie va fi cantarit impreuna cu patul). apa endogena). "5n caz de constipatie. varsaturi) le va nota volumetric 7ecoltarea urinei la bolnavii agitati sau in coma se va face eventual printr"o sonda vezicala permanenta(reguli de asepsie riguroasa) *tentieU %videnta e!acta a diurezei este baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului "*sist. notand rezultatele in foaie. pentru forIarea diurezei.?77 ml0zi". va determina densitatea fiecarei emisiuni de urina.. deshidratHrile. "Cand idratarea perorala nu este posibila. cu sare Ci potasiu Mn cantitate redusH. diaree. rinichii recuperJndu-Ci Mn Mntre!ime funcIiile. . potasiu.*. %!amenul sumar de urinC. sedative. masH eritromicitarH sau sJn!e inte!ral proaspHt.ml pt. anti#iotice cu toxicitate renalH redusH PenicilinH. *portul de sodiu va fi redus la @g de NaCl2zi. 0t. /xplorArile paraclinice: *sist. "va urmari pulsul."F. apar tul#urHrile #iolo!ice prezentate. +e com#ate acidoza administrJnd alcaline su# formH de lactat de sodiu. perfuzie. sub forma de glucoza @. va face bolnavului o clisma evacuatoare. cu aport redus de apH 877 . +e com#ate anuria cu perfuzii de 5anitol 27O. ( ematocrit). fiecare grad de febra deoarece cantitatea de lic ide administrata in 8> de ore este in functie de pierderi.v. varsaturi."H. hemora!iile. c iar fara solicitare. calciu. MnlHturarea a!enIilor toxici". Tratamentul +e adreseazH la Mnceput cauzei Cocul hipovolemic. cantitatea necesara de lic ide se va administra i. la care se adauga >. temperatura.J. va recolta sange pt. creatininei. magneziu. Aplicate la timp. *tentieU Calea de administrare si compozitia lic idelor in vederea mentinerii ec ilibrului idro" electrolitic vor fi stabilite de medic in functie de ionograma.m.) si vor fi administrate lic ide. med. a rezervei alcaline. #icar#onat de sodiu sau citrat de sodiu.. &ritromicinH". %ste ideal sa se obtina o pierdere ponderala zilnica in jur de +.rognosticul depinde de durata insuficienIei renale. med. C$rectarea ec%i!i'r"!"i %i#r$e!ectr$!itic: "se va urmari si nota(cu foarte mare e!actitate) cantitatea de lic ide pierdute(urina. T. respiratia. .. Ple!omazin 28 m! i. " eliminarile de lic ide(urina.

&aca bolnavul nu poate ing iti sau varsa. de apa si electroliti. pleura). Ingri2iri!e care rive&c manife&tari!e &" raa#a"gate "*sist..">." V.Im ie#icarea ac"m"!arii r$#"&i!$r a)$tati in ca)"! an"riei &i a&ig"rarea regim"!"i #ietetic: ")t.J H. de cele mai multe ori uremia producand intoleranta digestiva."@H. "*sist. stomac. • in caz de acidoza.. ulei. med. Necesarul de calorii se va acoperii prin perfuzii de solutii concentrate de glucoza 8. " Complicatiile cardiovasculare(insuficienta cardiaca. restabilirea diurezei asist. edem pulmonar. sucuri de fructe.."+.mg i. convulsiilor. ouale. In#e artarea r$#"&e!$r #e cata'$!i&m> Ie "ratie extrarena!aJ "Cand tratamentul obisnuit a ramas ineficace. tulburari de ritm). starilor de agitatie etc.)si furosemid(@H. lactatele. Re&ta'i!irea #i"re)ei in ca)"! $!ig"riei &i tratament"! an"riei: ")t. paste fainoase. AtentieD .g) si lipide(@. in sol. med. 'e considera tratamentul eficace numai daca se produce o diureza de +)ml.. complicatiile infectioase se previn printr"o administrare judicioasa a lic idelor. va avea pregatite medicamente pt. bicarbonat de sodiu 8"+J. respiratorii. va administra initial la indicatia medicului manitol(F.h. nu tre#uie sa actioneze independent in administrarea medicamentelor.">. 8. med. pt. 0. membrane artificiale(celofan. va urmari si nota daca se reia sau daca are loc o crestere a diurezei. cand rezerva alcalina scade la @Hm%i2l.). biscuiti za ar. leviamin etc. a evita iperglicemia.T. Hem$#ia!i)a(rinic iul artificial) %ste cea mai eficace metoda de epurare e!trarenala: epureaza sangele in afara organismului. fractionat la F . carnea. • daca nu sunt prea masive.ml2zi. intestin. 8.ml in @Hmin..8H se face corectarea acesteia prin administrarea de bicarbonat de sodiu @>I. din + in + ore. nutritia se va asigura pe cale parenterala. med.. • in caz de iper4aliemie. asist. unt. se utilizeaza dializa e!tracorporala cu ajutorul careia se poate elimina e!cesul de compusi azotati.) in paralel. 'e e!clud: painea. alimentele cu continut mare de potasiu: fructe uscate. iar p0 sub V.J(H.. fiecare flacon de glucoza administrata subcutanat."@..J. care sa asigure un aport caloric de 8. asociata cu insulina. 8.. avand in vedere restrictia de lic ide la anurici.ml2zi sub control permanent al p0. pestele. in @.v."+. :etodele de epurare e!trarenala folosesc: membrane naturale(peritoneu. diareei. rasini sc imbatoare de ioni) si inlocuirea partiala a mediului intern(e!sanguinotransfuzie)..mg i. diareile nu vor fi oprite(si in acest fel se elimina o cantitate mare de substante azotate)."G.calorii2zi. timp de @8 ore).g). Q. min.v. pe cateter central si foarte lent. • in varsaturi rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spalatura stomacala. 7egimul va cuprinde: orez fiert sub forma de piureu. eliminandu"se o cantitate de substante azotate din organism(ureea se elimina si prin mucoasa gastrica). Necesarul proteic se acopera prin perfuzii de solutii de aminoacizi(salviamin.*. Asist.iureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei. combaterea simptomatica a varsaturilor. 5n practica se folosesc mai des doua procedee: emodializa(rinic iul artificial) si dializa peritoneala. va avea pregatite urmatoarele medicamente: calciu gluconic @. in G"@. a diminua retentia de produsi azotati si catabolismul protidic se va asigura un regim alimentar bogat in glucide(8+. . pt."@Hml/ solutie glucozata ipertona asociata cu insulina(@Q la Hg glucoza).5.

epuratia sangelui endoteliul seroasei peritoneale. "*dministreaza(la indicatia medicului) mici cantitati de eparina si antibiotice. "Qrmareste functionalitatea aparatului. • . trusa de urgenta.. Cantitatea care se foloseste odata este in functie de tipul de aparat(poate fi @. "5nainte de inceperea interventiei asist. )e masura ce sangele bolnavului patrunde in aparat. • A !icarea te%nicii "'e umple tubul de celofan cu sange proaspat conservat. emogramei si ematocritului "Kolnavul este asezat intr"un pat balanta(se cantareste in timpul emodializei) comod. daca starea generala o permite si i se admin. este indepartat prin alt tub. pulsul. deoarece sedinta dureaza F"G . T... medicamentoase(in caz de into!icatie). descoperirea c irurgicala a arterei si a venei. clorura de calciu. 5ntr"o sedinta de emodializa se pot elimina din organism F. controleaza din @H in @H min. determinarea ureei. barbiturice sau alte subst. sangele conservat din tubul de celofan intra in vena bolnavului. "'e pregateste campul operator si se serveste medicul pt. Dia!i)a erit$nea!a Qtilizeaza ca membrana dializanta pt. iar membrele superioare fi!ate in pozitii accesibile denudarii vaselor.ml2min. a sodiului. aparat T.*. respiratia.cm\. ematocritului(pericol de iper idratare sau emoliza). 7inic iul artificial poate fi utilizat si pt. med.regatirea aparaturii si materialelor: " asist.ml de sangeizogrup proaspat/ instrumente si materiale pt. med.-R$!"! a&i&t. • . ca pot sa survina unele incidente(rupere a membranei. "&in ora in ora recolteaza sange pt. bicarbonat de sodiu si glucoza. a creatininei. "Qrmareste comportamentul bolnavului. 0emodializa se poate face zilnic sau la doua zile. realizand un mediu usor ipertonic. Cateva sedinte de emodializa pot reface functia renala. 1iteza optima de curgere a sangelui prin aparat este de @. pregateste aparatul pt. ":edicul fi!eaza cele 8 canule " 'e racordeaza tubulatura aparatului la cele 8 canule "'e da drumul la sangele arterial al bolnavului in aparat.g de uree. un calmant.. de litri)/ " se pregatesc H. Capul si toracele vor fi usor ridicate. determ. anestezie locala si descoperirea c irurgicala a vaselor la care se leaga aparatul(de obicei se folosesc artera radiala si o vena a aceluiasi antebrat)/ canula arteriala si venoasa din plastic. e!ecutarea emodializei(dupa o prealabila sterilizare a tuburilor."@.*. Cu ajutorul unui tub se introduce in cavitatea peritoneala lic id de dializa care."@H. in timpul sedintei de hemodializa "*sist... pieselor si sticlariei)/ " pregateste solutia dializanta formata din clorura de sodiu. a clorului.regatirea instrumentelor si a materialelor Toate materialele sunt pregatite steril: . clorura de magneziu. • Rolul asist. eliminarea din organism a subst. coagularea sangelui in aparat). temperatura. va recolta sangept. a potasiului si a rezervei alcaline.regatirea bolnavului "'e face pregatirea psi ica a bolnavului. med. care are o suprafata de 8. med. clorura de potasiu... dupa ce traverseaza suprafata endoteliului peritoneal. me#ica! in regatirea &i efect"area %em$#ia!i)ei • .. pt. scaderea debitului de sange.

" dupa ce s"a adunat in cavitatea peritoneala o cantitate de circa 8 l de lic id. T. Oa aceasta sonda se racordeaza un tub de scurgere.. &ializa peritoneala se poate e!ecuta si prin alt procedeu: se face o singura paracenteza abdominala la doua laturi de deget sub buric. " seringi si medicamente pt. " dupa ce a inceput sa se scurga lic id in vasul colector. " i se face o clisma evacuatoare. " :edicul e!ecuta paracenteza abdominala in fosa iliaca stanga. utilizata la emodializa. Oic idul se lasa in peritoneu o ora. temperatura. " prin canula trocarului se introduce sonda din material plastic la care se racordeaza amboul aparatului de perfuzie si se da drumul lic idului. se introduce in partea dreapta celalalt tub de plastic si se fi!eaza in peretele abdominal. med. deoarece dializa dureaza @F"8. prin apa fierbinte. ambele prevazute cu stilet ascutit si mandren bont. " doua sonde din material plastic lungi de 8. " se fi!eaza debitul de 8"+ l in prima ora. pe linia mediana. prima urgenta in caz de accidente. " bolnavul va fi asezat comod in par. sol. . • Rolul asist. scurgerea lic idului evacuat. • Tehnica de lucru " se adapteaza aparatul de perfuzii la un flacon infasurat in perna electrica sau se trece tubul de perfuzie. impreuna cu amboul tubului de perfuzie se fi!eaza de peretele abdomenului cu leucoplast. de flacoane de lic id de dializa de cate 8 litri. cantitatea de lic id de dializa care se introduce este in functie de greutate. " trusa de paracenteza cu @"8 trocare. " bolnavul isi goleste vezica urinara. a preveni infectia. dezinfectanta. prelungit in forma de serpentina. respiratia. care sa poata fi introduse prin canula trocarului in cavitatea peritoneala. se regleaza ritmul in asa fel. la care se mai adauga eparina pt. min. in timpul dializei peritoneale " *sist. la e!tremitatea care se introduce in abdomen.regatirea bolnavului " )t.g de uree si alte produse de dezasimilatie. evitarea obstructiei cateterului si antibiotice pt. incat in cavitatea peritoneala sa se mentina 8 l de lic id. . gradat. dupa care se elimina lent in +."F. vas colector de @." 8. de min. " materiale necesare pt.*. conform te nicii cunoscute. iar imprejurul locului de patrundere a tubului in cavitatea peritoneala se asaza o compresa sterila. 5n acest caz se N sol. pregatirea psi ica a bolnavului se administreaza un calmant. Oa copii. prevazute cu orificii laterale. Kolnavul nu va fi parasit nici un momentU Cu acest procedeu se pot elimina >. dezinfectie locala. Llaconul se fi!eaza la o inaltime de 8 m. " controleaza pulsul. " tub de cauciuc pt. si se N alti 8 l. baie termostat) sau un vas cu apa fierbinte prin care trece tubul de la aparatul de perfuzie. med. va supraveg ea circulatia lic idelor de dializa. imbibata intr"o sol. " aparat pt. " aparat de perfuzat solutii. incalzirea sau mentinerea constanta a lic idului de dializa la temperatura corporala(perna electrica. 5n caz de dureri abdominale va micsora viteza de administrare. incalzita la +V^ C intr"un ritm de 8 l in +. • . &ializa poate fi repetata dupa >G . " sonda din material plastic. anestezie. pansament. care se introduce in tubul colector."8. l.cm.

v. dupa care urmeaza faza poliurica. " cresterea ratiei calorice(regim usor ipercaloric. normolipidic. picaturi de +"> ori pe zi calmeaza durerea prin reglarea motilitatii pielo"ureterale. branza. iposodat). bai fierbinti) " *dministarea spasmoliticelor produce o ameliorare a durerii dar de scurta durata: 'pasmolitice cu actiune neurotropa: *nticolinergice: *tropina.• Trecerea progresiva la un regim dietetic " 7egimul se imbogateste treptat prin N proteinelor de mare valoare(oua. lapte. Ca")e: @. Novalgin (i. 'cobutil i. resta#ilirea functiilor renale se face dupa 12-14 zile de la anurie. Kuscopan Qneori sunt eficiente si infiltratiile paravertebrale cu !ilina @J. Tumorile renale."+. *lgocalmin . " 'uprimarea durerii prin: " :ijloace fizice: aplicatii locale de caldura in regiunea lombara(sticle cu apa calda.)/ )iafen *socierea de analgetice cu spasmolitice este uneori eficienta: 'cobutil compus. disurie si ematurie microscopica sau macroscopica. " bolnavul poate sa bea H. . & Important$ 1nsuficienta renala acuta poate evolua spre vindecare sau cronicizare.m. va respecta cu strictete tratamentul prescris de medic. se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva obiective. comprese fierbinti. &urerea in colica renala cedeaza mai repede la administrarea analgezicelor pirazolonice *nalgetice pirazolonice: *lgocalmin (i. in in!ri2irea #olnavului. carne).ml de lic ide peste pierderile zilnice. complicatii cardiocasculare etc.. &rotaverina(N-"')*). colon si rect(pot provoca rar colici prin compresiune uretrala e!trinseca si spasm asociat) C$n#"ita #e "rgenta 5n colica renala dupa precizarea &g. insotita de pola4iurie.)."G. iperglucidic. bolnavul va putea primi regim normal sarat. " se introduc alimente bogate in potasiu(sucuri de fructe. COLICA RENALA Colica renala este produsa de un spasm al musculaturii netede al cailor urinare e!cretoare superioare si se manifesta ca o durere acuta paroxistica in re!iunea lom#ara cu iradiere uretero-vezico-!enitala. *tentieU 5ncapacitatea de munca dureaza 8"+ luni.v. de legume etc.). de uter. +i in aceasta faza de reluare a diurezei pot sa apara complicatii(deshidratare. &aca durerea nu cedeaza se poate trece la administrarea medicamentelor din clasa opiaceelor: " :orfina si derivatii ei (0idromorfin)/ analgetice de tip morfinic: petidina (:ialgin) " Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie idroelectrolitica " )revenirea recidivelor colicii: 'cobutil compus (supozitoare) sau 'cobutil .H l. perna electrica.e aceea. " cand diureza atinge @"@. lent 'pasmolitice cu actiune musculotropa: )apaverina i. infectii urinare. Oitiaza reno"ureterala 8.v) *nalgetice de precum pentazocin (Lortral i.). 1n caz de evolutie favora#ila. 5nflamafiile urogenilale " pielonefrita " pielonefroza " tuberculoza renala +.m. *dministrarea esentelor volatile C?stenal sau 7oSatine! cate 8. cataplasme . asist.. sau im.

" corpi straini inclavati • o#stacole extravezicale si extrauretrale$ " adenom sau cancer de prostata " inflamatie acuta a prostatei " cresterea volumului prostatei/ colul vezical si portiunea initiala a uretrei sunt strangulate(comprimate) si urina nu se mai poate evacua " prolaps genital avansat " tumori pelviene sau perineale b).) " come " meningoencefalite. perturbari functionale: • 7etentii acute refle!e: " postoperator: retentia acuta apare de obicei dupa operatiile facute in jumatatea inferioara a abdomenului sau si pe organele genitale. cpr. >G. " tumoare care se dezvolta in colul vezical si astupa orificiul intern al uretrei. obstacole mecanice: • o#stacole pe uretra$ " stricturi uretrale " calculi inclavati in uretra " tumori sau malformatii(care pot e!ista pe uretra) " ruptura de uretra • o#stacole intravezicale$ " calcul sau c eag de sange care astupa colul vezical. mg: 8 cpr la @8 ore sau: " ampicilina @ g la G ore .1. ml lic ide pe 8> ore deoarece aportul normal de lic ide creste distensia bazinetala ceea ce amplifica durerea . auze urogenitale : . %tiologia se poate clasifica si astfel: I. Eti$!$gie 7etentia acuta de urina poate fi produsa de cauze urogenitale sau e!traurinare %tiologia retentiei acute de urina: a)./ Definitie: 7etentia completa de urina este caracterizata prin imposi#ilitatea evacuarii prin mictiune a continutului vezicii urinare pline cauzata de o#structie mecanica sau datorita unor pertur#ari functionale ale muschiului vezicii urinare si ale sfincterelor uretrale.R. 5n cazul in care la colica renala se suprapune si o componenta infectioasa pana la efectuarea antibiogramei se va administra: " biseptol (T:)6':b).A. " dupa ra ianestezie " in pelviperitonite " posttraumatic(traumatisme ale abdomenului inferior. anus(reactii refle!e pornite din focarul operator creaza un spasm al sfincterului vezical uretral) etc. RE+ENŢIA ACU+6 DE URIN6 .U. ale pelvisului sau organelor genitale) " traumatisme cu compresiuni sau sectiuni ale maduvei spinarii " tumori medulare si cerebrale " accidente vasculare cerebrale(*.C." *5N' in special indometacina comprimate sau supozitoare 5n timpul colicii renale se impune restrictia idrica de ma!im 8H.

)elviene " fibromul uterin " tumori la nivelul pelvisului " tumori retrovezicale la barbat " retroversia sau retrofle!ia uterului gravid +. litiaza uretrala. transpirat. sub tensiune. Oinistirea pacientului. stricturi uretrale. +. 'upravezicale " TKC renala cu cistita " traumatisme renale cu ematurie masiva " pielonefrite acute II. do!azosin. elastica. sensibila la palpare(globul vezical). încercanat "(n ipogastru se palpeaza o formatiune tumorala.v. parafimoza. traumatisme uretrale.) . Tratamentul 7*Q: :ai intai trebuie stabilita cauza care a produs 7*Q. (@ fiola 9 @ml. 9 >. ovala. ipertrofia benigna a prostatei. 'ubvezicale " boli uretrale (uretrite. balanite. )rostigmen t )apaverina @ fiola i. ergoto!in. dupa care se practica evacuarea vezicala prin: " &eblocare farmacodinamica cu: t alfa blocante: prazosin. DIAGNO. periuretrite. *lte cauze: " apendicita acuta " ruptura uretrei " pelviperitonita CLINIC: " imposibilitatea de a urina sau mictiuni frecvente în cantitate redusa (prin supreaplin) " durere vie ipogastrica sub forma de tenesme(senzatie imperioasa de mictiune) " agitatie E8AMENUL O4IEC+I9: "Lacies palid. marime variabila. si2sau t parasimpaticomimetice: :iostin. 1ezicale " tumori vezicale " litiaza vezicala " scleroza de col " vezica neurologica +. Comprese calde ipogastrice. ?dergin. fimoza. auze extraurinare: @. 8. adenocarcinomul de prostata) 8.@. Neurologice " traumatisme medulo"ra idiene cu sindrom de sectiune " erpesul si zona zoster " boli cerebro"spinale " leziuni ale 'N1 simpatic " tabesul 8.+ICUL DI-ERENŢIAL: "*nuria: lipseste globul vezical CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @.mg. tumori de uretra) " leziuni cervico"prostatice (prostatita acuta si cronica abcesul prostatei.

nefropatii acute/ " procese e!pansive intracraniene: tumoare. metab. lungime si 8 mm. ematom. H. sensibilitate. 5n fata unei stari comatoase nu se vor temporiza masurile terapeutice de absoluta urgenta pt. cel mai potrivit. URGENŢE NEUROLOGICE COMELE C$ma 9 suferinta grava a creierului. (n situatia în care sondajul vezical este imposibil (ruptura de uretra. fractura de baza de craniu/ " factori fizici : insolatie. 5nternare pentru precizarea etiologiei si tratament de specialitate. uremica. boala *ddison(coma suprarenala). insecto"fungice. " 'ondajul este imposibil de efectuat sau periculos daca e!ista o stenoza uretrala (antecedente de interventie pe prostata sau de sondaj). encefalopatie ipertensiva. 'tabilirea &g. este indicata punctia suprapubiana evacuatoare: dupa prealabila anestezie locala cu Xilina plan cu plan. deasupra simfizei pubiene. se punctioneaza globul vezical cu un ac de @. embolie. epatica/ " come endocrine: tireoto!ica(basedoSiana). Kineinteles ca la producerea unei come pot sa participe mai multi factori etiopatogenetici. meningoencefalita/ " traumatisme: comotie. introdus în vezica perpendicular. refle!ivitate). >. ser fiziologic în balonas si se ataseaza colectorul de urina. considerentul ca trebuie lamurit &g. &% 'T5QT: " sondajul urinar este contraindicat în traumatismele recente ale uretrei (uretroragie si glob vezical) si în caz de retentie vezicala completa febrila (prostatita acuta). e!ogene: cianuri. ipoglicemica. ac. termoreglare) Eti$!$gie: A. cm. etiologic. isterie. inundatie ventriculara/ " endem cerebral difuz: eclampsie. alcool. barbiturice. contuzie. caracterizata prin pierderea de lunga durata a starii de constienta si alterarea pana la pierderea totala a functiilor de relatie(motilitatea voluntara. c ist/ " inflamatii: encefalita. de acesta se stabileste tratam.diametru. mi!edematoasa etc. ipercabnie cu acidoza gazoasa etc. electrocutare / " tulburari nervoase predominant functionale: epilepsie. degerare. circulatorie. C$me #e$rigine cere'ra!a: agentul cauzal actioneaza direct asupra creierului: " leziuni vasculare: tromboza. C$me #e $rigine extracere'ra!a in care agentul cauzal actioneaza indirect asupra creierului in tulb. emoragie cerebrala(parenc imatoasa). etiologic are o importanta fundamentala. strict pe linia mediana la + cm. abces. . pe care le genereaza: " into!. deoarece in fct. " )u se elimina urina #rusc si nu se !oleste complet vezicaD E./ " tulburari idroelectrolitice si acido"bazice: des idratare." 'ondaj vezical cu sonde Lole? de @F"@G mm: se dezinfecteaza local cu solutie Ketadine. se introduce sonda pâna se obtine urina/ se introduc Hml. ciuperci etc. emoragie meningeana. cu conservarea partiala a functiilor vegetative (respiratorie. iper idratare./ " come metabolice: diabetica. stricturi uretrale). C-8. 4. meningta.

Deschiderea ochilor: > 6spontana. sta in stare de imobilitate si insensibilitate. bucala a boln. 5n coma de profunzime medie atingerea buzelor cu lingura nu declanseaza miscarea de apucare a alimentelor. scurgandu"se apoi in afara cav. raspunsul verbal si raspunsul motor. 8 6la stimuli durerosi. da relatii valoroase asupra evol. @ 6raspuns motor absent. *par tulb." asupra complicatiilor care"i pun in pericol imediat viata(insuf. puternici/ " letar!ia se manifesta prin somn anormal profund si prelungit. nu raspunde la intrebari si nu e!ecuta ordine. circulatorie ac. Reflexul de deglutitie. buc. 8 6cuvinte de neînteles. lic idul sta in gura un timp indelungat fara sa declanseze miscari de deglutitie. prin comisuri. In fct. pupilare si de deglutitie se abolesc treptat. 'e acorda câte o nota fiecarei evaluari si se face suma.). > 6în fle!ie. lic idul este pastrat mai mult timp inainte spre a fi dirijat spre faringe. &eglutitia si mictiunea nu mai sunt controlate de centrii cerebrali. puternice/ " apatie 9 stare de dezinteres fata de mediu si de persoana proprie/ " stupoare 9 boln.(polipnee sau bradipnee. dar nu raspunde la intrebari/ " lipotimie 9 scurta perioada de pierdere a cunostintei. 5ntai nu se obs. Raspunsul verbal: H 6orientat corect. presupune evaluarea miscarilor oc ilor. Coma grava are scorul sub H. coma poate fi de + grade: • coma superficiala: cunostinta nu este complet pierduta. H 6localizeaza stimulii. *par tulb. Raspunsul motor: F 6la ordin. si resp. > 6confuz. . acidoza sau alcaloza)/ • Coma ireversi#ila(depasita). bolnavul poate fi trezit numaicu e!citanti f. deoarece aceste functii neurovegetative vitale se altereaza pe masura ce coma evolueaza spre coma profunda/ • Coma profunda(carus) se caracteriz. de relatie si2sau vegetative: "o#nu#ilarea 9 bolnavul isi pastreaza partial cunostinta. sesizeaza numai partial evenimentele din jurul sCu/ " starea de sopor 9 ipersomnie profunda. @ 6raspuns verbal absent. mecanica. &aca coma se aprofundeaza. trebuie sa se orienteze -la primul contact cu boln. &upa un prealabil e!.. e!aminat succesiv.CALA GLA. ac. in coma de profunzime medie sa se urmareasca atent resp. neurologic se poate stabili gravitatea comei dupa refle!ul de deglutitie. resp. nicio miscare mai mult sau mai putin adaptata a buzelor in contact cu recipientul. circulatie)/ %ste important ca la boln. 'corul pentru coma propriu"zisa este sub V. o sangerare. refle!ele osteotendinoase si corneean sunt pastrate/ functiile vegetative sunt pastrate(resp. progrsive sau regresive a comei. resp. din care bolnavul poate fi trezit prin e!citatii f. boln. Qrmarirea se face prin introducerea unui lic id in cavit. med. refle!ele. circulatia si respiratia sunt normale/ • coma de profunzime medie se caracterizeaza prin: pierderea completa a cunostintei.5ndiferent de cauza care a dus la pierderea cunostintei. 5ntr"un grad mai avansat al comei. circulatorii(soc) si metabolice(des idratare.. Diagn$&tic"! #iferentia! se face cu alte stari in care survin tulburari ale fct. grave. prin pierderea totala a starii de constienta/ refle!ele osteotendinoase. care se termina prin revenirea completa/ . + 6decorticare. cardiovasc. 8 6 decerebrare.GOK "elaborata în anul @WV>" pentru stabilirea topografiei leziunii. Kolnavul este mentinut in viata numai prin resp. respiratie C e?ne"'to4es sau =ussmaul). poate fi trezit. + 6la ordin. de gravitatea ei. o insuf. + 6cuvinte nepotrivite.. @ 6absenta. as. mictiunea si indeosebi deglutitia.

#prirea hemoragiei &aca boln. etiologic/ +. glicozurie. a afla antecedentele boln. recolt. va fi intubat. Concomitent cu masurile de resuscitare resp. to!ice industriale.). si privesc mai ales reabilitarea functiilor vitale alterate si in primul rand: *. -. rearea accesului la o vena si instituirea unei perfuzii. trebuie aplicata in toate comele profunde care se pot complica in orice moment cu o insuf. camera cu soba defecta(o!id de carbon). unei perfuzii(sol. ingestie de alcool sau alte subst. : creearea accesului la o vena. "tratamente efectuate . T*. de glucoza HJ). uree. cailor aeriene prin$ " asezarea bolnavului in decubit lateral. circulatorie periferica. pulsul.revenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute Prevenirea si com#aterea o#str. pierde sange trebuie luate toate masurile de emostaza si inlocuirea masei sanguine.. ercetarea tuturor amanuntelor la fata locului • interogatoriul care se adreseaza apartinatorilor2anturajului boln. sunt necesare: @.. se transmit medicului. insolatie. eventual la ambele brate.. punctia venoasa sau denudarea venei. " 5n caz de stop resp. probe to!icologice 6suspiciuni de consum de to!ice(alcool. la spital in decubit lateral.(boli.(respir. o!i" si carbo!i emoglobina. unor esantioane de sange pt. necesare in &g. +. instal. met emoglobina).$gura"la"gura$(atentie la to!iceU) sau Egura"la"nas$ sau cu aparate manuale. (. . 5n acest caz se poate institui terapia socului care si"ar putea face aparitia. • se perc ezitioneaza ainele (se cauta ambalaje de medicam. 8. vit. determin. acetonemie. )rin aceste manevre se impiedica caderea limbii inapoi in faringe. se aplica resp. resturi alimentare si scoaterea protezelor dentare mobile daca e!ista. artif.). pt. deglutitia. • circumstantele in care a aparut coma (traumatisme. locul unde s"a intamplat: garaj(gaze de esapament). Ma&"ri!e #e "rgenta trebuie imediat acolo unde se afla boln. documente medicale).. -bs. ureeei. • se transp. buco"faringiene de mucozitati. ciuperci). barbiturice. unei come: glicemie. trebuie mentinuta pana boln. necesare &g. daca varsa sau nu (varsatura se pastreaza). urmate). trat. 7esp. • mirosul aerului e!ppirat ( alena). permanent fct. 4. $precierea fuct." socul 9 se caracterizeaza prin prabusirea T* si accelerarea paralela a puulsului. • debutul: brusc sau progresiv. pupilele. • 5n stationar se vor recolta probele de lab. "anamne)a: "modul de instalare a comei "*. artif. glicemiei etc. Cunostinta este pastrata. " introducerea unei canule oro"faringiene(pipa Zuedel). comportamentul bolnavului). " ipere!tensia capului 6impingerea(sublu!atia) anterioara a mandibulei. " curatirea cav. tegumentul. vitale si vegetative 'e suprav. Toate inform. si veget.

ipoglicemica " ipertermia<coma din emoragia subara noidiana. " abord venos sigur 8. stertoroasa<*1C emoragic cu inundare ventriculara "Kiot. come profunde din *1C -agitatie. alcoolica. " sunt contraindicate idratarea orala. reci<coma ipoglicemica -curba termica: " ipotermie<coma barbiturica. 0T5C). coma ipoglicemica. semne neurologice de focar<*1C embolic -examenul aparatului digestiv: "varsaturi<coma prin 0T5C "sug it<coma uremica " alena: "acetonemica<coma diabetica acidocetozica "amoniacala<coma uremica "fetida<coma epatica "alcoolica<into!icatie acuta etanolica "deglutitia: "alterarea timpului 5 (labio"bucal)<come superficiale "alterarea timpului 55 (faringo"esofagian)<come avansate -aspectul tegumentelor: "uscate. bradicardie<coma neurologica (meningita. ipo!ie severa. leziune pontina sau bulbara -examenul aparatului cardio-vascular: " T* . " transport adecvat. tireoto!ica -convulsii<encefalopatie ipertensiva. calde. pliu cutanat sters<cetoacidoza diabetica "umede. coma epileptica "mioza bilaterala<into!icatia cu organofosforice -atit"#ine . tremuraturi<coma ipoglicemica. come din infectii severe (abces cerebral. tumori cerebrale -examenul pupilelor: "midriaza unilaterala<traumatism cranio"cerebral. " este contraindicata spalatura gastrica înainte de intubatia tra eala >. administrarea orala a medicatiei si a opiaceelor H. coma ipoglicemica."e!puneri profesionale "examen $'iectiv: "gradul si profunzimea comei "e!amenul functiilor vitale -tipul respiratiei: "C e?ne"'to4es<*1C isc emic. eclampsie. de tip agonic<coma avansata. " recoltare de probe sanguine.n am'"!at$ri": a) masuri generale @. into!icatie acuta cu alcool "ta icardie<come vasculare. into!icatie cu C"zgomotoasa. epilepsie majora. din secretii înaintea administrarii medicatiei +. septicemii) "tulburare de ritm severa sau valvulopatie . mi!edematoasa. cu ambulanta cu sursa de -8 si însotitor instruit V. " aplicarea masurilor specifice de urgenta la locul unde este gasit comatosul F. " internare într"o sectie de terapie intensiva . *1C "midriaza bilaterala<coma diabetica profunda. coma uremica "=ussmaul<coma diabetica cetoacidotica.urinare. *1C emoragic cu inundatie ventriculara.

tegumente uscate."H."@.v sau i.v.mg i..mg i. i.. glucozata ipertona i.J "antidot specific: atropina (f. si al functiilor vitale "combaterea edemului cerebral<00C 8 [ @.mg "internare în sectie de terapie intensiva E. Q s.<stimuleaza centrul respirator "internare în sectie *T5 iar ulterior într"o sectie psi iatrica =.v. to!ica "masuri de decontaminare la locul into!icatiei<îndepartarea ainelor.glucoza @."G. si 8. "to!ogonin<reactiveaza colinesteraza blocata de to!ic/ se administreaza la H minute dupa atropina/ initial @"8 f.. minute.v. 8.m. c$ma #ia'etica aci#$-cet$)ica "abord venos si recoltarea glicemiei."+. c$ma "remica "controlul T* cu preparate care nu scad flu!ul sanguin renal: idralazina.mg pe zi. frecventei cardiace " idratare parenterala cu ser fiziologic.mg i.T*.m. în perfuzie "internare L.m.>J "=arion @f. pâna la aparitia semnelor de atropinizare: midriaza."H. f. "*1C emoragic< emostatic sistemic: %tamsilat > [ 8H.mg i.mg .. monitorizarea diurezei. pâna la @. bicarbonat de Na @. "antibiotic cu spectru larg<ampicilina > g28> "internare obligatorie 7...v."+. (8H. rezervei alcaline. "internare F.: H"@.v. la @. apoi @f. sol.glucoza ++J sau )%1 cu sol.v.v...v. )%1 cu sol.. glucoza @. ionogramei serice "sondaj vezical.). c$ma #in int$xicatia c" $rgan$-f$&f$rice "coma convulsiva prin e!cesul acetilcolinei datorat blocarii colinesterazei de subst. c$ma %e atica "abord venos. Q i. c$me ne"r$!$gice #in A9C "controlul T*..J. "internare obligatorie <. a @mg/ i. a @mg)<8">mg. glucoza HJ "00C H.mg. c$ma 'ar'it"rica "cea mai frecventa into!icatie voluntara "foarte periculoasa "nu e!ista antidot "tablou clinic de insuficienta respiratorie acuta "diureza osmotica alcalina<)%1 cu sol. sol.mg i. recoltarea glicemiei "sol.mg i. sau i. spalarea tegumentelor cu apa si sapun "diureza osmotica neutra<)%1 cu 82+ sol.b) masuri specifice *. si furosemid >. c$ma %i $g!icemica "abord venos.c.J si sol."@. ml în primele 8 ore "insulina 8. netamponata cu insulina& "glucagon @f. manitol 8. la F ore "combaterea %)* to!ic<00C 8. sau i. manitol 8. a H. metil"&opa. ta icardie/ doza totala: 8. c inidina "combaterea edemului cerebral<00C H..J si @2+ sol.v.glucoza 8.J.

Oasat netratat. solutii izotone: glucoza HJ.mg i. ser fiziologic "00C @. metanol. fenomen care declanseaza procesul de filtrare care e!trage o cantitate foarte mare de apa din organism.G .v. %!: coma to!ica e!ogena. fi)ic genera!: a/ facie&: -congestionat: 0.v.v. *zot ureic 28. +indromul hiperosmotic dia#etic.mg2dl sau ++ milimoli pe litru. 9 Hmg) "00C @. into!icatie etilica.. repetat la 8 ore "internare în sectia endocrinologie N. Crescuta: des idratare. fie cunoscand antecedentele patologiei bolnavului. to!ine (etanol. ELEMEN+E DE DG.v.( emoragie craniana) -electrocutare -insolatie -hipoglicemie -intoxicatii -arsenic -cianoza -embolie cerebrala '/ !ent -epilepsie -eclampsie -diabet zaharat -uremie 7/ ex..">. DI-EREN+IAL */ m$#"! #e #e'"t : a/ 'r"&c -". glc2@G) 1aloare Normala: 8V>"8WF m-smol24g. iper idratare. cunoscand circumstantele in care a survenit. insolatie -rosu(rosiatic)"into!icatie atropinica -cianotic: coma ipercapnica. K)-C.mg "internare M. 'cazuta: iponatremie.mg i. bicarbonat. coma epileptica . c$ma a##i&$niana "perfuzie i. asemanator unui sirop. • Oa un nr. mare de come poate fi stabilita cauza . :anitol).. sângele devine gros. potasiu. iperglicemie (diabet za arat. medicamente (diuretice. &aca glicemia este peste F.mg i. estimare 9 8 ANaB . Când glicemia creste atât de mult. coma traumatica si coma cu origine infectioasa. coma iperosmolara noncetotica). lent (@f. %!cesul de glucoza trece în urina. 'indromul iperosmolar diabetic este mai frecvent la pacientii vârstnici cu diabet za arat de tip 55.. into!icatie cu apa."diuretice ipo4alemiante: furosemid 8. un sindrom de des idratare accentuata în conditiile unui aport insuficient de apa. c$ma tire$t$xica "propranolol 8mg i. conditia poarta numele de sindrom iperosmolar diabetic. c$ma %i er$&m$!ara -smolaritatea (m-smol24g 9 mmol24g.v. Tratamentul se realizeaza urgent cu cantitati mari de lic ide intravenos..C. ipercalcemie. uremie. etilen glicol). sindromul iperosmolar diabetic poate determina des idratare amenintatoare de viata si pierderea cunostintei. Coma iperosmolara este o complicatie frecventa a diabetului za arat noninsulino"dependent. "internare în sectia de endocrinologie sau medicina interna *O. edecrin H. . diabet insipid (central sau nefrogen). ipernatremie.

&aca se ridica ambele membre superioare de pe planul patului si sunt lasate apoi sa cada.hemiple!ie (paralizia unei jumatati a corpului). rasfirarea lor 6nu strangerea si fle!ia lor. ci numai prin spate. .In stationar: Transp.C. unei sonde #a demeur$9 permanenta). anemii.. fundului de oc i) si oftalmodinamometrie(T. " devierea ochilor si a capului in sensul opus partii paralizate(bolnavul isi priveste leziunea)./ . sustinandu"se capul. resp.C. " in timpul respiratiei o#razul de partea paralizata se #om#eaza si aerul estee!pulzat in vecinatatea comisurii bucale de acea parte (semnul #panzei de corabie$ sau semnul PpipeiQ). " reducerea val. " combaterea iperpire!iei(invelire cu cearsaf rece). " tulb. " semnul . tensionale la boln. a otara momentul potrivit pt. pozitie care: " favoriz. " Fi!iditatea cefei in emoragiile subara noidiene. leucoze -edem: nefropatie. " diminua tensiunea intracraniana 'e vor evita manipularile bruste.A. acetonica -coma hepatica "de usturoi COMA DE ORIGINE CERE4RALA C$ma va&c"!$-cere'ra!a r$v$cata #e acci#ente va&c"!are cere'ra!e .a#ins@i este prezent (la e!citarea marginii e!terne a talpii cu un ac. " usureaza eliminarea continutului varsaturilor. " usureaza eliminarea secretiilor nazofaringobronsice. cel de partea paralizata cade mai repede(cu conditia sa nu fie o coma profunda). :asurile terapeutice privesc: tulb. C$n#"ita #e "rgenta Coma prin *. &aca s"a intamplat la domiciliu.im t$me!e care $t in&$tii c$ma: . de cap. " -ftalmoscopie(e!.C.9. . se c eama medicul pt. O.C.-rosu-visiniu"into!icatii cu C-8 -palid: coma uremica. " mentinerea si corectarea ec ilibrului idroelectrolitic. /xaminari de urgenta: " punctie ra idiana si e!. ipertensivi.7. la spital daca accidentul a avut loc pe strada. resp.: pozitia indicata este cea semisezanda. " protejarea globilor oculari. comatos raman desc isi. apare ca raspuns ridicarea degetelor. de mictiune(instal. va fi comple!(vezi *1C) si urmareste: " combaterea endemului cerebral. deoarece apar eroziuni corneene(>"F ore) daca oc ii boln. " mem#rul inferior de partea paralizata este rotat in afara. cum e normal) " Afazia (tulb. nu vor fi apucati boln. de vorbire) este prezenta in cazul localizarii regiunii in emisferul dominent stang. 'e transp. soc anafilactic '/ $t$ragie"indica un traumatism cranian c/ mir$&: -coma etilica "alcool -coma uremica "amoniac -coma diabet zaharat "fructe coapte. transport.*.7.1.9 tensiunea in artera centrala a retinei). decubit lateral.

de aspect violaceu " pliu cutanat persistent. combaterea acidozei si idratare. (electroencefalograma). " uscaciunea limbii (rosie prajita). " %. agitatie psi o"motorie(logoree. de cunostinta(coma calma). cu insulina). • &es idr. C$ma %i $g!icemica +a'!$" c!inic • Qneori este precedata de foame imperioasa. ionogramei. +a'!$" c!inic a). pauza. pt. glicemiei.. varsaturi. senzatie de oboseala. dureri adbominale. alena acetonica " )t. cranio"cerebrala. fasciculatii musculare). " *rteriografie. insulina 8. a intervenii inainte de aparitia comei). a mucoaselor. factori psi ici." r!. " erori in dozarea insulinei. • Tulb. " ipotonia globilor oculari. in precoma: • Coma diabetica este intotdeauna precedata de o faza prodromala 9 precoma e!teriorizata clinic prin: " anore!ie totala(este un advertisment la un diabetic care de obicei este un polifag). zgomotoasa. midriaza. " infectii. " corticoterapie etc. Q i. varsaturi. glicozuriei cantitative.%. poliurie. pot fi determninate(accesibile oricarui cabinet medical)glicozuria (reactiv: Le ling sau N?lander). globala: " tegum. " polipnee cu alena acetonica(elemente valoroase pt. " surmenaj. transp. pauza) ampla. probe de lab. an!ietate. delir. • *lte semne: ipotermie. " ipotensiune arteriala. " e!tremitati reci.Z. e!p. insotita de greturi. colaps.. " 'e transp. into!icatii. rezervei alcaline. confirmarea &g.(c iar la domiciliu). greutate epigastrica " polidipsie. )oate fi declansat de: " eroare dietetica(post prelungit si nu e!cesul alimentar). infundati in orbite. b) in coma: 5n coma diabetica acido"cetonica e!ista + semne majore: • &ispnee " resp. . acetonuria (reactia Oegal) sau prin teste rapide.v. " 'e recolt. nas ascutit. =ussmaul(in > timpi: insp. azotemiei. " oprirea sau diminuarea nejustificata a medicatiei ipoglicemiante(trat. la spital 6de urgenta" unde tratam. determin. ematocritului. este etapizat pe ore si strict individualizat pt. " Ca trat. acetonuriei. COME DE ORIGINE E8+RACERE4RAL6 C$ma #ia'etica %ste complicatia cea mai grava a diabetului za arat. uscat. de urgenta se admin. ta icardie.. " facies supt.

brusc. a fenomenelor de des idratare (pielea este uscata in cea diabetica si umeda in cea ipoglicemica) si absenta tulb. palpitatii . sau la cateva ore dupa adm.* " ipo" si arefle!ia " alena acetonica "des idratare COMA HIPOGLICEMICA auze: "alimentare insuficienta "supradozare de insulina "eforturi fizice mari Debut: brusc. insulinei /volutia simptomelor "an!ietate. gastro"intestinale "boli intercurente Debut: "lent (mai multe zile) /volutia simptomelor: "poliurie "polidipsie "uscaciunea gurii "greata. coma "resp.. tulb. 8. " Cand diferentierea este greu de facut. somnolenta.I COMA HIPOGLICEMICA COMA DIA4E+ICA auze: "nerespectarea dietei "doza insuf de insulina "diferite infectii. la spital. " agitatie psi ica. se administr. " semnul Kabins4i bilateral. crapata "mioza " .• &e cele mai multe ori se instal. " convulsii. " Transp. neurologice. " contracturi muscul.T. • *re tabolu caracteristic de #coma umeda$ si ipertona: " transp. de care se deosebeste prin: absenta resp."+. de tip =ussmaul si a alenei acetonice. varsaturi "astenie.+IC DI-EREN+IAL PEN+RU COMA DIA4E+ICA . DIAGNO. C$n#"ita #e "rgenta: Coma ipoglicemica(la un boln. iperemie "limba uscata. =ussmaul 'tare clinica: "tegumente uscate.J) care este urmata de o ameliorare rapida in cazul unei come ipoglicemice si de niciun efect in cazul comei diabetice. " iperfle!ia osteo"tendinoasa. neliniste "transpiratii. profuze.">. diabetic) trebuie diferentiata de coma diabetica. ml glucoza ipertonica(8. ipertonia globilor oculari.

. nerv. subit/ apople!ie 9 lovitura.C. umed "T. 0emoragia subara noidiana constituie a +"a cauza importanta de *1C.CULARE CERE4RALE. fibrilatie atriala. de motilit. de la pareze(diminuarea fortei musculare) pana la paralizii(disparitia totala a functiei motorii 9 plegie). Ca")e " *teroscleroza " 0ipertensiunea arteriala " Cardiopatii emboligene(cardiopatie valvulara. 5. de ec ilibru.p. cerebr. pe o anumita zona a creierului) in care sunt cuprinse.(a fct. :ai pot fi cuprinse in *1C si: " /ncefalopatia hipertensiva " Tromboflebitele venelor cerebrale 6sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale.1. 0emoragia cerebrala 6revarsat sanguin difuz in tesutul cerebral b).1. sfincteriene. senzitiv"senzoriale si de limbaj. diplopie "dezorientare psi ica "agitatie psi omotorie "convulsii tonico"cronice "pierderea cunostintei 'tare clinica: "tegument palid. pot fi clasif.* normala sau crescuta "pupile dilatate (midriaza) "refle!e osteoteninoase accentuate "Kabins4i pozitiv bilateral ACCIDEN+E 9A. al sindroamelor anatomoclinice in: • I&c%emia cere'ra!a(suspendarea temporara sau definitiva a circul. Conceptia actuala precizeaza ca *.cardiopatie isc emica) " Traumatisme craniene . trofice etc... d.C. *.: de sensibilitate. dupa cele de tip isc emic si cele de tip emoragic. care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este denumit si ictus apoplectic(ictus 9 brusc.C. • Hem$ragia &"'ara%n$i#iana 6revarsat sanguin situat in spatiul subara noidian produs de o ruptura vasculara.) pot fi de diferite grade. • Hem$ragia cere'ra!a. 0ematomul intracerebral 6colectie sanguina bine delimitata. suprimarea brusca a functiei unui organ). prin pierderea motilitatii unei parti din corp. *. la randul sau. emoragic.1.d.9. *laturi de motilitate apar si alte tulb. *ceste tulb. Ischemia cerebrala tranzitorie(fara infarct). *ccidentele vasc.A. 7evarsatul este in stare fluida si nu are efect compresiv asupra encefalului. Infarctul cerebral care poate fi dat de: a) tromboza arterelor cerebrale b) embolia arterelor cerebrale .C. $. localizata in subst. central."senzatie de foame "cefalee.:. motorii musc. sunt determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracteriz. alba. senzoriale.v./ 'uferinte grave ale sist. asociata sau nu cu tulb. poate fi dat de 8 afectiuni complet diferentiate: a). care vor fi descrise la simptomatologie. cerebr.

senzatie de caldura. duce la stenoza persistenta a lumenului vascular/ b) prin em#olia arterelor (este o obliterare vasculara printr"o particula solida. furnicaturi. de tact. • /ul#. cu ateroscleroza cerebrala. senzoriale (tot ce tine de organele de simt): " de vaz: pierderea monoculara sau binoculara a vederii. de vedere " vertij.CHEMIA CERE4RALA . • . de scaun). se bazeaza in general pe brusc etea debutului (debut brusc in majoritatea cazurilor). (*ceste semne prodromale nu preceda emoragia cerebrala).(disfazie. senzitive$ "subiective: tot ceea ce spune boln. 5nfarctele cerebrale mai pot fi date si de tromboza venoasa cerebrala si de unele surse embolice f. diplopie(vedere dubla). . • /ul#. lic ida sau gazoasa ve iculata de la distanta de circulatia sanguina)./ *pare la bolnavii in varsta de peste F. cu cardiopatii emboligene. afazie). "obiective: ce se pun in evidenta de e!aminator. puternic fi!at de perete. artere de la baza gatului)/ " embolii grasoase. variate: septicemii. aorta." :alformatii vasculare " *lte cauze: " etilism ac. emiparestezii(parestezii 9 furnicaturi) 6in partea emiplegica e!tremitatile ridicate cad rapid inerte. sau dr. rece etc. " tumori cerebrale " sindrom emoragipar )recizare: 5nfarctul cerebral este o necroza a unei parti din tesutul cerebral. provocata de suprimarea flu!ului sanguin ca urmare a obliterarii vasului. a) prin trom#oza (este o obliterare vasculara printr"o alterare locala a peretelui vascular cu depunere de ematii si leucocite 9 formarea trombusului rosu). de gust. 'e deosebesc: 6 tromboemboliile in care particulele solide sunt trombi rosii (porniti de la inima in cadrul cardiopatiilor emboligene)/ " ateroembolii (placa de aterom ulcerata provenita de la arterele mari. . de ani.) sau emipareza.I. • 'emne prodromale " pareze sau parestezii " defecte de vorbire " tulb. " /ul#urari sfincteriene (boln. ac.C. cu antecedente de isc emie cerebrala tranzitorie. de auz.im t$mat$!$gie: &g. neoplazii etc. Trombusul rosu. nu"si pot controla emisia de urina. scaderea acuitatii vizuale. ca simte 6arsuri. uleioase/ " embolii aerice. de miros.emiple!ie(paralizia unei jumatati a corpului 6stg. I. " /ul#urari de vor#ire in leziuni ale emisferei stg. " diabet " into!.

: 5sc emia prin embolie apare mai frecv.emne ne"r$!$gice: " refle!e osteo"tendinoase(7-T) disparute. stres psi ic/ O. • &ebut brusc(ictal. fotofobie. la un membru inferior. rapida si totala a emiplegiei/ declansarea simptomatologiei in conditii de activitate. puternica."F. L.H. Kolnavii care nu"si pierd starea de cunostinta se trezesc dimineata cu deficit motor de tip emiplegic.C. " ta icardie. in mod refle!. vegetative nu apar in isc emia cerebrala). rapida si totala a emiplegiei./ *pare la boln. nu reactioneaza la lumina . isc emia cerebrala.• &ebutul poate fi acut sau progresiv. efort. semnul =ernig (fle!iz coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la incercarea de ridicare a trunc iului in pozitie sezanda). -bs. . *ceste elemente nu sunt caracteristice pt. cefalee. steatoroasa sau C e?ne"'to4es. • De'"t"! ac"t este forma cea mai frecv. profuza. semnul Krudzins4i (flect. tromboflebite. dupa operatii.C. • 'emnele pot sa apara noapte in somn. de emoragie cerebrala sase din elementele clinice: 0T*/ debutul ictal cu instal. stres psi ic) +"!'.sindrom menin!ean$ varsaturi. (*ceste tulb. HEMORAGIA CERE4RALA .C. • *pare in plina activitate(efort. de ani cu 0T*. . apoplegic) cu instal. prin: " cefalee violenta urmata de instal. • Coma profunda. %em$ragic se poate pune in evidenta dupa internarea in spital. " facies vulturos. • Cefalee violenta unilaterala.U4ARAHNOIDIANA • De'"t"! &" raac"t este rar si se caracterizeaza prin coma profunda si crize de rigiditate prin decerebrare(aparitia unei contractii 6rigiditati in e!tensiune). dupa traumatisme. o miscare similara la membrul opus). subara noid.emne #e iritatie meningiana (vezi emor. mai tineri sau de varsta mijlocie cu valvulopatii reumatice. " 'emnul Kabins4i prezent bilateral " pupile dilatate. comei " coma superficiala (@"8 zile). a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin determina. la boln. in fibrilatii atriale. cu accentuare progresiva si discret sindrom meningian. si se caract. " resp.R. • Oic idul cefalora idian clar se pune in evidenta dupa punctia ra idiana. • &aca apare. unei come profunde/ cefalee violenta ce produce apople!ia/ instal. ameteli care preceda coma. . pe care o e!ecuta medicul.7. prin cefalee. sanguinolent. coma este superficiala. in varsta de H. HEMORAGIA .). " transp. vegetative grave: " varsaturi. • De'"t"! &"'ac"t si insidios se caract. rigiditatea cefei. &e retinut: majoritarea autorilor considera ca trebuie luate in considerare in stabilirea &g.

semisezanda(cand nu a avut loc o isc emie cerebrala).7.)/ " punctia lombara pt. uree. unde se solicita obligatoriu e!. la spital. recolt.).. unui boln. )ana la venirea medicului.C. si resp.T.C. cel putin 8> de ore.7. Transp. difuz sau ematom) de infarctul cerebral (isc emie cerebrala). " se urmareste pulsul. o tumora cerebrala)/ " radiografia craniofaciala este indicata in traumatismele cerebr. tromboflebitele cerebrale. "O. sang. o 0. cu mijloace coresp. asist. OC7. neurologic. subara noidiana se caract." pune in evidenta edemul papilar. la orice modificare/ se urmareste diureza/ in caz de retentie se va cateteriza uretra/ . grava. masuri: " va elibera boln. prin: " cefalee violenta. la spital.*. cerebrale (revarsat sang. care traduce tens. diferentierea emor. 6ridicat in poz. emor. Oa acestea se pot adauga eventual alte semne de agravare (modif. Oa nevoie se va face resp.*.C. glicemie. *ccidentele survenite la domiciliu impun discernamantul referitor la alternativa transp. %ste preferabil sa se aplice asist. care necesita internare in spit.5. as. &e retinut: Tomograf. " :ed. pt./ " recolt. &e asemenea T. mai ales in primele ore. scintigrafie cerebrala. asistata). vitale si vegetative: " resp. rezerva alcalina. )recizare: *ccidentele vasculare survenite pe strada sau la locul de munca impun transp.T. tumori etc. de contrast introdusa in carotida)/ se indica in suspiciuni de emoragie subara noidiana. C$n#"ita #e "rgenta *titudinea imediata este legata de locul de manifestare a *1C. intracraniana)/ " oftalmodinamometria 6masur. 1'0. teste de coagulare. releva emoragie subara noidiana. semne neurologice). emoragic. comp. • 1rmarirea fct. radiologic cu ajutorul subst. starii de const./ " alte e!aminari: electroencefalograma. T* 6obligatoriu(in caz de bradicardie cu . de resp. " pozitia boln. de urgenta la domiciliu. se anunta med. tens. secretiilor faringiene. a cailor resp. vasc. si se vor lua masuri de elib. de orice stransoare la gât(desfacerea nasturilor. *ceasta in cazul in care boln. &ecubitul lateral usureaza uneori eliminarea acestor secretii. de urgenta " oftalmoscopia(e!. " scoaterea protezelor dentare " se va urmari resp. are consecinte agravante. 0t. C$n#"ita in & ita!: • /xam./ " arteriografie cerebrala(e!. cu accid. (dupa intubatie sau tra eostomie). T*. va efectua urmat. fundului de oc i 6L. va otarâ momentul transp. ematom cerebral etc.. in artera centrala a retinei(T.-. 5n caz de cianoza se admin. nu manifesta tulb. 0OZ.C. %ste contraindicata cand e!ista semne de 0T5C. med. " masur.5n perioada de stare. scoaterea cravatei). emoragic.. colesterolemie etc. este metoda cea mai precisa pt. se suspect. meningeal. va fi ajutata prin aspir. " sindr. o!igen. cand se suspect. la spital. ionograma.

med. 9 H.ml la @8"8> ) • 5n emoragiile cerebrale.v.CHEMIC +RAN3I+OR E&te $ "rgenta ma2$ra. fi#rinolitice etc. administrat sub forma de sol. :edicatie ipotensoare (daca T* este mai mare de @F. acido-bazic: " p."F. u.24g.!. contine H.8ml.. &aca se poate efectua eparinizarea (posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare: T3. dextran 47 sol.m. se va asigura eliminarea intestinala • !entinerea si corectarea echilibrului hidroelectrolitic.. plegomazin si @f.i. interventii c irurgicale recente.) sau Calciparina pentru administrarea subcutanata (@ fiola de .J dintre ele se pot transforma în 8>"V8 ore în infarct cerebral. pt. de electroliti in fct. indicat de medic. admin. se utiliz. 5). 'e utilizeaza: " ser !lucozat 33O H."@V.v.i.... lenta (+.". @f. de 8"> ori2zi/ " manitol . i. ACCIDEN+UL I. deoarece ematomul impune evacuarea c irurgicala (obligatoriu) iar. &aca nu se poate efectua eparinizarea (daca nu e!ista posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare sau daca e!ista contraindicatii de eparinizare) se utilizeaza medicatie antiagreganta: *spirina +8Hmg. min.i.@Hmg i. sau perfuzie/ " cand val.ml24g(H. u.) >.. 27O in perfuzie i. E9ALUAREA -UNCŢIILOR 9I+ALE "T*( se masoara bilateral) "puls(se masoara bilateral.) si nu e!ista contraindicatii ( emoragie cerebrala. conservator. idergin i. hidrolizate de proteine.*. sunt f. date clinice) 8. va efectua trat."@. la nevoie. se incepe tratamentul indicat anticoa!ulante.i..)/ " diuretice: furosemid 8f i.) cu: . isc emice. 17O admin.. in emoragia cerebrala 6tratam. depletiv). *s. u." se va preveni aparitia escarelor (metod. • 'edarea boln. ulcer gastroduodenal activ).v. cunoscute).ml i.v. dureaza câteva minute si se remit total (spontan sau sub tratament) pâna în 8> .i. ipoestezii) 'imptomele se instaleaza acut.Hmg sau clonidin . 'olicitare salvare(asistenta medicala sau apartinatorii la domiciliu.m. +. a impiedica aglomerarea si stagnarea ematiilor in teritoriul isc emiat. • 1n cazul in care . cerebr. ridicate. in perfuzie lenta @.. valvulare "dislipidemii -C!inic: "cefalee (poate sa nu e!iste) "ameteli "stare generala alterata "tulburari de vorbire "deficit motor (poate sa nu e!iste) "tulburari de sensibilitate (parestezii. de ionograma si rezerva alcalina. adresa. 5n accid."@.2W. deoarece apro!imativ H.. raunervil 8. se efectueaza 0eparina @. diferential intre emoragia cerebrala si ematom cerebral este de mare importanta pt. la cei cu neliniste psi omotorie se recomanda de + ori2zi cate @2+ din amestecul: @f. u.v.(@f. mialgin. cu furnizarea datelor personale. problema de Dg. se urmareste daca este simetric) "respiratie "starea de constienta(este întotdeauna prezenta în *5T) CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 @. 0T* severa. aprecierea conduitei terapeutice.H"8 g24ilocorp si pe zi. de !lucoza 17-27O. T. -Anamne)a (de la pacient daca este constient sau apartinatori) "0T* (tratamente urmate sau nu) "cardiopatii isc emice. • ombaterea edemului cerebral (trat. (@28 tb. Tr. T0.24g. etiopato!enic se poate preciza. se admin..9 @ml.) în doza de 8H.

amplitudine. E9ALUAREA -UNCŢIILOR 9I+ALE "Respiratia (frecventa.?E. "pupila midriatica de partea leziunii în emoragia cerebrala cu ipertensiune intracraniana.v. factori de risc: fumat. W.ml.">." Lurosemid i.mg.$) si coma <*1C emoragic. cardiopatie isc emica cronica. 8. varsta peste H.(@"8 f. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 .:.v.CULAR CON. fotofobie.G. ritm. obraz flasc care se umfla cu e!pirul) "refle!e osteo"tendinoase diminuate "Kabins4i pozitiv. Nitroprusiat). 'emne meningeene: cefalee.) " Nifedipin @"8 tb. 0emiplegie H. "o!igenoterapie (F"G l2min. de ani 8. semne de iritatie meningiana (redoarea cefei. cianoza) . &ebut brusc +. 5nternare pentru supraveg ere. 0emiplegie H. 'ulfat de magneziu @ fiola i.) 5iscari respiratorii insuficiente "eliberarea toracelui de îmbracaminte "intubatie cu sonda de V. 1ârsta sub H. semnul Krudzins4i #. Cefalee severa >. care necesita internare • ANAMNE3A (de la apartinatori sau pacient. Convulsii G. &% %15T*T: medicatie vasodilatatoare directa (0idralazina. 0T*. H. 7efle!e osteo"tendinoase diminuate/ Kabins4i pozitiv @. Coma profunda. Diagn$&tic #iferentia!: Acci#ent"! va&c"!ar i&c%emic Acci#ent"! va&c"!ar %em$ragic @.).) -$paratul cardio-vascular "&aca pacientul este în stop cardiac se efectueaza masaj cardiac e!tern "&aca e!ista ipotensiune arteriala se administreaza ser fiziologic i. 'e indica punctia ra idiana: se observa OC7 ipertensiv si emoragic. ACCIDEN+UL 9A. de ani 8.mg. daca nu este în coma) "antecedente: *5T sau *1C. sau :etilprednisolon 8H.+I+UI+ E&te $ "rgenta ma2$ra. -'tarea de constienta.98">ml. sol. sublingual (@.H"G mm.mg.v. traumatism cranian.J 9 8mg. &ebut progresiv/ pot e!ista prodroame (vertij. redoarea cefei V. 8."8. efumeaza pipae. "membrul inferior de partea paralizata în rotatie e!terna "deviatia capului si globilor oculari spre partea lezata "asimetrie faciala (comisura bucala cazuta. • CLINIC: " emiplegie instalata acut cu sau fara coma <*1C isc emic "cefalee intensa. varsaturi în jet. :ino!idil. i. Coma poate lipsi >.E.G. diabet za arat.) F. dislipidemii. "o!igenoterapie (F"Gl2min. &iazo!id.H"Gmm. &eviatia capului si globilor oculari spre partea lezata F.v.(@. afazie) +. • MONI+ORI3AREA E.aca exista ocluzia cailor respiratorii "pozitia laterala a capului "aspirarea secretiilor "intubatie cu sonda de V. tiraj. @"8 f.

9@. • CLINIC: CRI3A +ONICO-CLONIC6. senzoriale(tulburari vizuale. traumatism cranian. -fa)a c!$nica: secuse musculare rapide tot mai intense care devin generalizate (convulsii). se da impresia unui somn profund.. Confort termic. &aca e!ista ipotensiune se administreaza &opamina 8"@. senzitive ( ipoestezie.v.@. V.. sublingual. 'onda urinara de @F"@G mm.9H.mg. Tr.2min. mm0g.9@ml.. respiratia este sub forma unei e!piratii fortate. apnee de câteva secunde care se însoteste de asfi!ie sau cianoza/ globii oculari au miscari rapide.(8. into!icatie cronica cu plumb sau mercur. *ceasta faza dureaza mai putin de +.(@. mm0g. Oinistirea pacientului. -fa)a t$nica: poate debuta cu strigat. apoi pacientul cade brusc si îsi pierde cunostinta. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 @.ml. se raneste în cadere. Confort termic. i. ipersalivatie care se e!teriorizeaza la nivelul comisurilor bucale. Q."@@. dintii sunt înclestati. rela!at si fara cunostinta. H. cu tumora cerebrala.) sau în perfuzie.J 8g. *). 'fincterele se rela!eaza si e!ista emisie de urina si scaun. pareze.">. micrograme24g.J ) cu actiune ipotensoare si usor depletiva cerebral.24g. ser fiziologic. &aca diagnosticul a fost precizat sub Fore. 5). (@f.24g ( în jur de V.+IC: • Anamne)a: "antecedente personale patologice (pacient cunoscut cu epilepsie.+A4ILIRE DE DIAGNO. %!ista grimase ale fetei. CRI3A DE EPILEP. "'ulfat de magneziu @ f. mm0g. Oimba este cazuta posterior si poate fi ranita în timpul convulsiilor. secunde. diluat în 8H.ml. grade fata de orizontala pentru favorizarea întoarcerii venoase de la e!tremitatea cefalica. Nifedipin sublingual. se adauga si @"8 tb. contracturi musculare). sol. adresa completa si datele clinice). 8.) • &aca nu se poate preciza etiologia unui *1C : "pozitia cu capul si toracele mai ridicate "linistirea pacientului "sonda urinara de @F"@G mm.) " &aca nu.v.. ipoacuzie) sau psi ice(automatisme). H. . si )ento!ifilin i. 7idicarea capului si toracelui la +."+."@@. "&aca T* este peste 88. +. daca e!ista posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare (T3.v. :anitol 8. -!igen pe masca.u.5. -biect dur între dinti pentru a evita sectionarea limbii. o respiratie profunda. >. )rotejarea pacientului de traumatisme în cadere. T0.) G. se administreaza *spirina +8Hmg. )ozitie laterala de siguranta >. &aca T* este mai mare de 88. i. lent @f.) si daca nu e!ista contraindicatii se poate efectua terapie anticoagulanta cu 0eparina @.. L*b* )-'T)*7-X5'T5Ca: " dupa criza se pot observa tulburari motorii(paralizii. 'olicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii cu furnizarea datelor personale.mg. daca avem: >"F l2min. F.IE .i. (9Hml. 8. *ceasta faza dureaza 8"+ minute si se termina brusc cu rela!are musculara. parestezii). +. se administreaza Nifedipin 8"+ tb. -fa)a c$mat$a&a: bolnavul este inert. 8. pâna la T* sistolica de @>. W. 7espiratia este stertoroasa. into!icatie acuta cu alcool).ml.

"Lenitoin p.. dar pacientul poate avea iperglicemie datorita des idratarii. date clinice) 8.iei membranei celulare (pompC de Na) . • arsuri c%imice(acizi. de preferat medicamentul utilizat. Capul în pozitie laterala.v. H. .( 8"> tablete de @. -biect dur între dinti pentru prevenirea muscarii limbii >. 'onda nazala.mg.(se pierde multa energie în criza. • arsuri date de f!ama e!ectrica fi)i$ at$!$gie: Oeziunea produsC de arsurC este o leziune progresivC: 2ocal$ "%liberarea substan.mg. denutritie si prabusire imunitara. W. anemie.+A4ILIRE DIAGNO. baze.). min. &iazepamul se poate administra si intrarectal @"8 f.+AREA DE R6U CON9UL.mg.ml. sau intrarectal (@fiola).) i. Koala are o desfasurare dinamica. &iazepam lent(în +"H minute) i. V. @fiola de 8ml. profunzimii si modul de evolutie a leziunii locale.I9 E&te $ "rgenta ma2$ra care angajeaza un prognostic vital si functional cerebral si necesita interventie prompta si internare de urgenta.) ` fiola"@fiola lent i.. to!emie. 8. Zlucoza ++J doua fiole(@fiola9 @. @.mg.URI Ar&"ra este o boala c irurgicala a intregului organism. intrunind sindroame ma2ore ca: des idratare. a elimina prezenta unui proces infectios (meningita2encefalita) "trebuie avuta în vedere si into!icatia cu mono!id de carbon.) &% 'T5QT: "nu se recurge la imobilizarea fortata a pacientului. daca avem. "este importanta masurarea temp. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6: @. unele saruri minerale). G. -!igen (F"Gl2min. 5mobilizare +.o. determinata direct de amploarea suprafetei. gaze sau vapori supraincalziti. Oinie venoasa periferica. radiatie termica).. &iazepam (@f.m. pt.F.) i. "Lenobarbital @"8 fiole a 8. In f"nctie #e agent"! tra"matic care !e-a r$v$cat( ar&"ri!e $t fi c!a&ificate in: • arsuri prin caldura sau +ermice(lic ide fierbinti.">.) &% 'T5QT: la pacientii aflati în tratament antiepileptic nu se întrerupe tratamentul si se administreaza.v. corpuri solide incandescente.elor vasoactive "TulburCri ale func. de aceea se impune dozarea glicemiei.9@. . F. dismetabolism. ipo!ie. (8"> ml.v. stadiala..+IC: "doua sau mai multe crize convulsive fara perioade de luciditate între ele sau o criza care dureaza mai mult de @. infectie.98ml. adresa. F. *spirarea secretiilor. sau care se repeta la interval scurt de timp . AR. flacara.. 'olicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatori cu furnizarea datelor personale.

arsurilor in fct. 8 9 8. arse are o mare importanta. . pierdere de lic ide. escarC. ac.ire. 5 " eritem. 8. usturime. elasticC. edem/ vindecare Ecu restitutio ad integrum$ @>"8@ zile. muDc i (c iar si vasele). lasific. V zile "Zr. 51 " piele. de intinderea lor <n suprafata E7egula lui W$(sc ema de calcul a lui galace). cCldurC localC. radicali liberi de -8 -act$ri care inf!"enDea)C r$gn$&tic"!: gravitatea arsurii. incepand de la supraf. si de profunzimea arsurii se poate calcula prognosticul vital ar bolnavului. + 9 8. 'e considera ca leziunile. serotoninC. &e e!. "fiecare membru toacic cca.C epaticC -5eta#olic$ acidozC metabolicC -1nfecIie$ sepsis Ar&"ri termice c!inic: *tunci cand se apreciaza gravitatea unei arsuri. zona de reac. 555 " epiderm Di derm profund.).X+ 9 F. @GJ %valuarea cat mai precisa a supraf.). se tine seama de 8 parametrii: intinderea in suprafata si gradul de profunzime al acesteia.rofunzimea: "Zr.J este rezervat. transparent. C5& -Fenal$ ipovolemie. limpede. flictenC Ealba$ cu continut serocitrin. .esut celular subcutanat. germinativ bazal (derm superficial). eritem accentuat. vindecare imposibilC. vasoconstric. "Zr. tulburCri metabolice miocardice -Pulmonar$ fenomene de stagnare. flictenC emoragicC (cu continut sanguinolent tulbure).!8 9 >. "Zr. de HJ. patologie pree!istentC. care se bazeaza pe faptul ca toate partile corpului pot fi evaluate prin cifra W sau multiplii ai acesteia. "trunc iul anterior cca @GJ. 55 " epiderm Di cel din str. ara idonic.$c"! ar&i!$r: "bona de distrugere"necrozC . 5.ie edematoasC perilezionalC "*lterarea permeabilitC.J arsuri gr. WJ. WJ. . leziuni de in alare. *stfel: "capul si gatul insumeaza cca. edem. 4inine. iar arsurile care depasesc @HJ sunt generatoare de soc. "fiecare membru pelvin cca.)."Lormarea edemului perilezional 'istemic$ "%liberarea de istaminC. sec estrare volemicC localC "_oc ipovolemic. leziuni asociate.ie.ie -Bicat$ insuficien. agregare. grefC cutanatC. de obicei albC. escarC sub. vasoconstric. "trunc il posterior cca. vârsta. edem. d os. 5n fct.). antreneaza toate celelalte organe(este deci o boala generala). de marimea supraf. scCdere &C. vindecare Eper secundam intentionam$ cu cicatrice. 5nde!ul prognostic se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul de profunzime.ii capilare. ipo!ie tisularC -Cord$ ipovolemie. )rognosticul unei arsuri care depaseste +.: 8. @GJ. Einde!ul prognostic$(5. nedureroasC.J arsuri gr. . 5.

epatica. unui ars se obs. organelor genitale). insuf. epuizandu"i rezervele biologice. . . pt. 'tarea boln. gatului. evolutiile complicate sunt frecv. c irurgical se pot aplica grefe(perioada c irurgicala). sindrom emoragic. arsurile capului. Oa aceste categorii de arsuri.). Ingri2iri!e ac$r#ate '$!navi!$r ar&i: $. poate sa apara sindromul de des idratare( ipovolemie. imobilizandu"l. tromboembolice. se!. >. ca accidentatul fuge cuprins de panica si flacara se inteteste. edem. locol corect. oligoanurie)/ se poate adauga sindromul digestiv(varsaturi. 5..v. local corect.) @G.d. corect si precoce. tare organice(diabet. trebuie sa beneficieze de o asistenta medic. iar arsurile de gr.ta#ii ev$!"tive: 5n evol. *ceasta perioada se numeste si to!ic"infectioasa )ot sa apara complicatii grave epatice.). care poate fi ireversibila.!> 9 G. se actioneaza imediat. ce pot sa conduca la septicemie sau soc to!ic si septic. ulterioara). • stadiul (: primele + saptamani(intre zilele > si 8@). anemia.8. care este cuprins de flacara trebuie invelit imediat intr"o patura. poate evol. digestive (ileus si emoragie).). %ste perioada socului post"combustional si se caracteriz. @ si 8. alaturi de trat. " )este 5. corpului adultului si HJ din cea a copilului.). plapuma. %vol. de asemenea . incat la sfarsitul acestui stadiu boln.J arsuri gr. este diferita in functie de intinderea si profunzimea arsurii. oligoanuria. 5n aprecierea gravitatii arsurilor se tine seama si de varsta. arsura evolueaza fara determinari generale si fara complicatii(arsuri obisnuite). . persistenta plagilor granulare intinse spoliaza organismul. %ste perioada in care sansele de vindecare cresc/ d.p. 5n cazul boln. • 'tadiul -: primele 8 luni(intre zilele 88 si FF). care vor agrava ipo!ia. arsurile severe e!ista o perioada critica determinata de complicatiile care pot survenii. 'tingerea flacarii prin rostogolire prin nisip. renala ac.'e instaleaza astfel tabloul clinic al socului cronic. 'coaterea victimei de sub influenta agentului vulnerant : " degajarea victimei din focar trebuie facuta rapid " boln. ipo!ie. organismul este decompensat ireversibil la agresiuni minore. cardiaca etc. arterita. F.). cu trat. Oa boln. insuf. 5n aceasta etapa(situatie biologica precara). favorabil. emoragii). datorita absentei rezervelor functionale in toate sistemele si organele. a preintampina constituirea socului. a stinge focul. general energic. imediata si completa. > etape care difera de la individ la individ si nu pot fi strict delimitate. arsi 6care nu au beneficiat de trat. are vindecate leziunile de gr. • 'tadiul +.rimul a3utor la locul accidentului: @. boln. > 9 8.(edem pulmonar acut prin supraincarcare lic idiana). se dezbraca si se inveleste intr"un cearsaf curat/ bolnavul ars cu lic ide fierbinti. arsurile au risc vital. aina groasa(din tesaturi neinflamabile) pt.(1aloarea globala a 5. in special invazia microbiana si to!emica. localizare (sunt mai frecv. &upa stingerea flacarilor. 8 sau + care depaseste @HJ din supraf. *tentieU 5n cazul arsului cuprins de flacari. 'e considera ca orice arsura de gr. )t. )ot sa apara complicatii prin greseli de tratam. pt. + cu escarele total eliminate sau in curs de eliminare. necesita trat. 2imite valorice ale indicelui prognostic: " )ana la 5. pe pamant prin stropire cu apa este interzisa(agraveaza evol. corect tratati ec ivaleaza cu convalescenta. prin mari dislocari idro"electrolitice. • stadiul *: primele + zile.

se recolteaza sange pt. algocalmin. se monteaza o perfuzie cu sol.: " 7esuscitarea cardiorespiratorie. *."@HJ. 8. ionograma serica). prin metodele cunoscute.. • Nu este permisa nicio manevra de tratam. %vacuarea victimei: " Transp. Q. i se da sa bea apa sarata sau ceai. de glucoza HJ sau ser fiziologic. ungerea cu subst. 5n lipsa acestora se poate admin. 5n felul acesta se face o protectie antiinfectioasa. Ingri3irea bolnavilor in spital @. glicemie. unde intrgul tratam.. 5n cazul in care s"ar impune o perfuzie si nu se poate instala. celui boln. ridicandu"i"se picioarele pe un sul. algocalmin injectabil sau per oral. o!igen. ora si data accidentarii. " se va admin. )regatirea boln. ematocrit.H ml si ser antitetanic +.v. spre e!. pt. " senzatia de sete se va calma prin umezirea gurii. si calmarea durerii in arsurile in care durerea este mare se admin.) si va fi imbaiat(preferabila baia in cada). " la arsuri peste @. prevenirea edemului glotic se adauga in perfuzie romergan.8. vor fi admin. dilaudenatropina.*. " in arsurile de gr. determinarea alcoolemiei. determinarea gr. in sala de operatii aseptice. sedative sau daca acestea nu mai sunt necesare. gr. 7. victimei se face cu Esalvarea$ si este prevazut sa dureze mai mult de o ora. *rsurile vor fi acoperite cu pansament aseptic daca e!ista sau cu un prosop curat. dar nu se vor admin. +. sanguine. deoarece plagile prin arsuri sunt f.). . @ cu supraf mica este suficient ca pielea inrosita sa fie badijonata cu alcool dublu rafinat. ureee sanguina. vaselina. se face in perfecte conditii de asepsie. o!igen/ daca se constata o slabire a pulsului. sanguin si 7 . dolantin sau fortral admin. 5n general nu este nevoie de pansament.v. i. *cordarea primului ajutor in fct. " 5n timpul transp. de starea boln. +. 'upraf. cand transp. o fiola de romergan plus o fiola de algocalmin sau o fiola de mialgin.v. sub forma de pulberi. &e asemenea. grase: ulei.*. " 'e punctioneaza vena cea mai mica si cea mai distala accesibila si se recolteaza probe de sange( emograma. accidentatul va fi asezat cu capul mai jos. Cand este cazul. lic ide per oral. este asezat pe masa de operatii si i se admin. mialgin sau fortral i. rapid la spital in serviciul c irurgical are mare importanta si se face cu cel mai rapid mijloc posibil. bolnavul invelit in cearsaf steril se transp. local. susceptibile sa faca infectie tetanica. toaleta locala primara: " Koln. pt.. aplicarea de medicam. ..T. nu se va urmarii sa se desprinda ainele de pe piele in cazul arsilor cu bitum lic id/ bolnavul va fi invelit cu un cearsaf curat peste aine.. la bolnavul culcat. Combaterea durerii si profila!ia antitetanica(la camera de garda) " &aca nu s"au admin. " imediat dupa baie. precum si arsii cu lic ide fierbinti. 'e noteaza ce s"a admin. anestezie generala: " Koln. deoarece supraincarcarea digestiva dispune la varsaturi. de tegument nears se spala cu sapun sau detergent medical. bolnavul va fi supraveg eat permanent si se admin. Lac e!ceptie bolnavii cu arsuri c imice sau lenjeria din material plastic care continua sa arda. " linistirea boln. daca este nevoie.. " in cazul arsilor prin flacara. probe epatice. $tentie& • nu se indeparteaza ainele de pe bolnav(actiunea este socogena) decat daca manevra se poate face cu usurinta. va fi dezbracat(sub analgezic i. 5nainte de instalarea perfuziei se recolteaza sange pt. .

v. med. cu alou congestiv perilezional). %ste recomandabil sa se foloseasca numai comprese f.u. fara risc vital trat. totusi sonda vezicala(v demeure) pt. unde as. med. O'&. &upa indepartarea flictenelor sau a sfacelelor se face o badijonare cu alcool de V. 5n cazul bolnavilor emfizematosi. primar s"a inc eiat si urmeaza ingrijirile obisnuite si tratam."W. cu intermitenta(dupa 8. se trag cu atentie fesi 6si acestea sterile. o!igenul se admin. bolnavul aflandu"se in perioada initiala(primul stadiu). " dupa aceasta. la indicatia medicului. peste @H. "Cand se obs. de vecinatate. cu '. pansamentul se face cu sol. desi fara risc vital. . respir. precum si tegumentul sau restul tesuturilor arse. urmareste starea pac. &ste recomanda#il ca si re!iunile perineale sa nu se pansezeD F.min.v demeure. sterila de sapun pana la indepartarea completa a corpilor straini de pe plaga.(cu risc vital): " Temp. pt. locala(secretie sero"purulenta. 5nstal. peste care se pun musama si aleza 6tot sterile. sau apa sterila si sol. e!ista mari sanse ca plagile sa nu se infecteze. din sala de operatie si cu sonda vezic. -BaIa nu se panseaza. >. arsa cu bromocet @I.). depasind pe zone nearse cca @.L. supraveg eaza fct. boln. cm distanta. dupa ce s"a luat secretie pt.2+. pres. boneta. " printr"o sonda nasofaringiana se asigura o!igenoterapia in ritm de > l2min. probelor de lab. " boln. antibiograma. sunt transp. masca). venoasa si diureza orara) cu multa atentie. 5ngrijirile generale si supraveg erea boln.@ perfuzie de glucoza HJ. se face o pauza de @. incaperii trebuie sa fie in jur de 8>uC si eventual sa e!iste surse care sa mareasca la nevoie temp. indeparteaza flictenele(sparte sau nesparte) si continutul lor. H.). " se spala supraf. " se sc imba prima perec e de manusi. min. $tentie& /oaleta primara a oricarui ars se face su# anestezie. local. med. toate celelalte zone sa se infecteze si sa supureze. *plicarea pansamentului: " 5nainte de a pansa se apreciaza intinderea si profunzimea si se estimeaza 5. prin tubul montajului de perfuzie cu un barbituric sau 4etalar. aseptice: cloramina >I sau rivanol @I. " *s. sau @H la +.). *rsul cu risc vital este instalat in pat cu perfuzie i. se instal. urmarirea diurezei orare. manusi. are actiune anestezica si antiseptica. " 'e face apoi anestezie generala i.*. " patul trebuie sa fie confortabil si va fi pregatit cu un cearsaf steril. ec ipati cu ec ipament steril( alat.. cu toate eforturile depuse. pana la trezire si in continuare. in salon rezervat. $tentie& "daca se procedeaza in conditiile aratate. ca apoi. sondei vezicale (v demeure) " Oa boln. med. adica perioada socului combustional. *lcoolul are o actiune tripla: precipita proteinele. mari(+. semne de inf.1 )t.v. steril. Toaleta primara: " :edicul si cadrul mediu. as. " 'e aplica pansament uscat.min.). la care se estimeaza 5. vitale(T. de admin. %ste suficient ca ubele zone de arsuri sa fie tratate cu neatentie si sa supureze. locala. instal. " peste pansam.." &upa recolt.. e!ecuta toaleta c irurgicala. V. ferit de infec. incep toaleta primara. puls.

med. singurul unguent care se considera eficient este sulfamilonul $tentie& Nu se tuseste. arsa de >. de e!am. se va admin. st. pulsul. si fesi sterile " 5n unele cazuri de escare. inc eie Eperioada de soc$(primul stadiu). &e asemenea. 'e indeparteaza tot pana la ultima compresa si se inlocuieste cu un pansament uscat sau imbibat in sol.. T. generala. 7eec ilibrare idro"electrolitica si volemica: " *s. ritmul admin.H fiind indicele gr. a evita complicatiile (ileus. manipularea perfuziei). clinica. $tentie& Cantit. "semnele specifice ale unei complicatii. " -rientativ. va admin. in primele ore boln. luandu"se toate masurile de asepsie necesare. Tratamentul local: " -ri de cate ori se apreciaza necesar. resp. nu se idrateaza.. *sigurarea medicatiei: • *s. arsura fiind leziune de volum.: un boln. a unui singur segment). ml sol. favorabila. de lab. de arsura.v. de aspectul plagii de arsura. prescris(anticoagulante 9 eparina/ vit. C. de greutatea boln. med. pot varia in fct. Loarte eficace este pulverizarea de bio!iteracor (o!icort) si unguent cu sulfamilon. " Qn mijloc de tratam. nu se alimenteaza boln. pt. cantit. Qrmarirea si ingrijirea generala in ziua a 8"a si a +"a: " Qrmareste starea gen.. pregateste si admin. &e e!. din care ` macromoleculara(nu lipseste sangele integral) si ` micromoleculara. %ste obligatorie purtarea mastii. fortral sau anest. furosemid).. Loarte importanta este urmarirea diurezei orare si bilantul idric. 4g. care se face in instal.iureza tre#uie sa fie in 2ur de 87ml0ora.. se . KF/ tras?lol/ tonicardiace si antibiotice) • %ste interzisa la arsi cu risc vital orice admin. si supraf. urmarindu"se uscarea lor.i. c$r . emoragie. @@. ! 8.G. dializa. Criteri"! #irect #e a reciere a cantitatii rea! nece&are( e&te criteriul diurezei. Tocmai in urmarirea continua a boln.H 9 V. de lic id care trebuie admin. coloratia fetei. * +"a zi de tratam. 5n cazuri foarte grave. in primele 8> de ore se planifica a. " 'e mentin interdictiile. prin p. se poate trece la trat. de evol. local desc is: e!punerea la aer a plagilor (de obicei la inceput partial. arsa.P x 7(E Q t$ta! !ic%i#e (8. . in fct. a boln. cu o supraf. suprafata ori profunzime)... W. de cloramina 8I">I. de lic ide care este calculata de med. speciale &upa baie plagile vor fi acoperite cu pansam. il constituie baia arsului cu diferiti detergenti. inclusiv cele alimentare. medicam. pe gura. de V. bolnavul se pregateste pt. nu se stranuta si nu se vorbeste deasupra plagii: pericol de a declansa o infectie.J din cantit. in fct. cand nici dupa tratament diuretic energic nu se reuseste. de evol. ars trebuie sa aiba diureza restabilita. si probele de lab. " &aca e!udatia este neglijabila si daca e!ista conditii de micromediu spitalicesc.e. K@. boln. Oa sfarsitul acestui std. med. gen. " 1eg eaza asupra respectarii masurilor de sterilizare si asepsie in toate manoperele pe care le face (curatirea sondei vezicale.*. K8. temp.. diureticul prescris de medic(manitol. per orala.J va primi in 8> ore: V. pansamentele se vor face sub mialgin. @. " )ansamentul se sc imba a 8"a si a +"a zi. x . ars consta dificila si importanta sarcina a as. ! >. folosind urmatoarea formula: Gr. varsaturi). sa primeasca H. globala calculata si apoi 8HJ in urmatoarele perioade de G ore. " 5n cazul ca nu se reuseste asigurarea unei diureze satisfacatoare.

an!iolitice "'ondC nazogastricC tratament !$ca!: "5ni. o!id de Ca.e din agriculturC.ia substan.i. glicemie. care sunt datorate bolii de baza si nerespect. carbo!ii 0b.ial: pansament curat uscat "*rsuri mici: pansament umed cu 'L. arsurile evol. zona afectatC. &aca pana la 5.a (J). transfer rapid "*rsuri circumferen. normelor tratamentului corect(de catre med.).ia de istaminC. T! K8) "*rsuri întinse: pansamente umede. status mental. >. LC. edem supraglotic sau inflama. necrozC) depind de: concentra. mecanism de ac. gaze arteriale. bron oscopie ")rofila!ie antitetanicC "Tratamentul durerii: morfinC.iale ale gâtului. modificarea vocii.iune. de obicei necomplicate. în primele 8> ( ` în primele G .apropie de limite normale. sputC carbonacee. militare. timp de contact. 4inine. integritatea tegumentelor. creatininC. uree. c irurgie plasticC Ar&"ri e!ectrice: . laboratoare. &Q (.ei.ierea resuscitCrii cu fluide "Tratamentul durerii ")rotec.H"@ml24g2 ) "0OZ.e: fosfor. sunt indreptate spre prevenirea complic. alterCri ale vocii. (e!cep.ie la bron oscopie +ratament in re& ita!: "'top procesului de ardere "%liberarea cCilor aeriene "-!igenoterapie sau 5-T profilactic "5ni. edem.iale: escarotomie "*TK topice Ar&"ri c%imice: 'ubstan. arsuri circumferen. rCcire localC (reduce produc. dupa aceasta val. ecg.. uz casnic *cizi (organici Di anorganici) <necrozC de coagulare *lcali "necrozC de lic efiere *lte substan.). +ratament &iluarea agentului c imic Di îndepCrtarea de pe tegumente 'cCderea vitezei reac. S eezing) In#icaDii!e IO+: arsuri profunde periorale Di ale fe. J +ratament !$ca!: e!cizie.ia zonei arse "Transport +ratament in "rgenta: "*KC "Lluide cristaloide: "7inger lactat: > ml ! Z (4g) ! suprafa. prognostica in tervin complicatiile. flictenC. :g <leziuni locale Di generale Oeziunile(eritem.iilor c imice Di fizice &iminuarea procesului inflamator nespecific 5rigarea abundentC cu apC sau '. insuficien. timp reumplere capilarC. 7! toracic. Diagn$&tic: istoric Di e!amen fizic (arsuri faciale. fenol) +ratament genera! în cazul arsurilor R8. ` în urmCtoarele @F ore) ":onitorizare T*. electroli. si asist. cantitate. ale perilor nazali. industrie.C respiratorie acutC. -biectivele de trat.L.ei. depresie respiratorie sau comC.

Astfel$ . asupra or!anelor interne. musculare. in special asupra or!anelor vitale *creier si inima. ca de ex.-picior dr. de drumul parcurs de acesta in or!anism. mana-mana.se constata de obicei o escara profunda de intindere mica. care nu se poate elibera singur de elementul electric atins. cu leziuni f. cum ar fi mana st!. alte materiale de lemn sau plastic) sau cu mana protejata de o aina groasa si uscata2manusi de cauciuc. !rave -Alte circuite. ulcer de stres/ . 'e mai poate prinde victima de aine sau par/ sau cu o patura asezata peste accidentat AtentieD %ste interzisa taierea firelor electr. favoriz. aflat sub tensiune • rigiditatea cutiei toracice impiedica miscarile resp. care. desincronizata in activitatea sa.daca in acest parcurs intra or!ane vitale ca inima sau creierul. AtentieD Cel care incearca sa"l salveze va avea grija sa nu se electr. inima continua sa funct. 'coaterea victimei de sub actiunea curentului se poate efect. deoarece consecintele curentului el.sunt in fct. miozita necrozanta avasculara(deteriorarea proteinei musculare)leziune de gradul 51.i Manife&tari c!inice : -2ocal: marcC electricC(leziune specifica/ la locul de intrare "marca de intrare. atat timp cat se asi!ura o oxi!enare corespunzatoare. el insusi(niciodata nu se apuca electrocutatul de partile descoperite ale corpului). si apare sincopa resp. ca urmare a mioglobinei eliberata din masele de musc i(blocaj renal).daca electroa!resiunea intereseaza numai centrul respirator. atrofie optica.Rnele circuite. favorizeaza arsura. mioglobinurie 1 1n cazul a!resiunii electrice este extrem de importanta si calea urmata de curentul electr. asistolC. leziuni deigestive. in timp ce la locul de iesire a curentului electric pot fi vazute leziuni tisulare e!tinse ).a la punctul de contact Di de ieDire &urata contactului Traseul curentului în corp Lactori de mediu asocia. sufera tul#urari de ritm<fi#rilatie ventriculara ma2oritatea cazurilor mortala" . actionand de la distanta cu o prajina(par. electrocutarea este mortala. fara instrumente izolatoare Nu se recurge la acoperirea cu sau ingroparea in pamant a accidentatului(duce la intarzierea acordarii primului ajutor) ..Zravitatea leziunilor depinde de: 5ntensitate (*) Tensiune (Q) Tipul curentului (ca sau cc) 7ezisten. coagulare intravasculara. " indepartarea accidentatului de sub actiunea curentului. -Ieneral: L1. afazie. intercepteaza inima. Atit"#inea #e "rgenta in e!ectr$c"tare: " intreruperea curentului de la intrerupatoare sau indepartarea curentului el. electrocutarea. vasculare.electrocutare poate fi urmata de$ emiplegie. necroza pancreatica.. urmata de sincopa cardiaca.-picio st!. rinic i de soc. leziuni neurologice. interesand inima&fectele electrocutarii se manifesta prin: • contractura musc ilor si rigiditatea intregului corp.daca curentul parcur!e in drumul sau mana st!.. alte tulburCri de ritm. scandura.

ComplicaIii ischemice Ci vasculare$ leziuni de reperfuzie. necrectomii. creDterea vâscozitC. cu imobilizarea provizorie corespunzatoare. imediat al victimei nu este posibil. coma). mg(@ fiola sau tab.8". " diazepam @.m%i bicarbonat2l sau sol. cu manitol @. acolo unde circulatia este mai slaba. des idratarea.:C%) +ran& . decontracturant. .ie" vasodilata. cu rol tranc ilizant.: leziuni tisulare consecutive ac. vasoconstric. acesteia.C e!tracelular.ml ceai) de mai multe ori2ora. eliberarea de prostaglandine Di radicali liberi de -8.> mg24gcorp. se presupune o aritmie cardiaca amenintatoare de viata (fibrilatie) si in acest caz se face tratamentul: " defibrilare " administr. ser glucozat HJ " )revenirea insuf. renale ac.esuturilor. &egeraturile apar mai frecvent spre e!tremitatile corpului(maini.ie Di Dunt arteriovenos. traumatisme craniene etc.ml24g în prima orC. vor fi admin. protec. aparute in cadrul ipotermiilor accidentale.. umiditatea. oboseala. A. Oa copii doza de diazepam este de . coagulare intravascularC.+ratament: " 7esuscitare cardiorespiratorie(respiratie Egura"la"gura$. se administr. si pe timpul transp.J " Tratamentul rabdominolizei: H.ia precara -i)i$ at$!$gie +tadiu preMn!heI$ rCcirea . cu ajutorul aparatelor simple."@Hml sol.iei cu anaerobi A!te reci)ari: 5n electrocutari sau fulgerari mai usoare si cunostinta pastrata se vor administra: " e!traveral @"8 tab. Degerat"ri!e./ accidentatul va fi transp. T0*: " Tratament local: e!cizie. Lenomene foarte grave de ipotermie cu risc letal foarte ridicat survin la alcoolici.ii sangvine. " protezare respiratorie(5-T) " 7esuscitare volemicC: 7inger sau '.). ipo!ia. intracardiac @. pansament U " 5munizarea antitetanicC " )revenirea infec. clorura de calciu @. picioare). trecerea lic idelor prin membrana celularC. sol. 'e instaleaza mai frecvent la persoanele fara cunostinta(into!icatii acute cu alcool. amputa.de Na 6o lingura la 8H. ciclul vasoconstric. des idratarea intracelularC Di iperosmolaritatea. grefe . lezarea endoteliului.iunii frigului -act$ri re#i& $)anDi: temp. !a & ita!: se continua resuscitarea cardioresp.. o!igen(daca este posibil) &e retinut: cand transp. precum si alcaline(bicarb.L. in acordarea primului ajutor(atentie la firele electr. combaterea socului. vântul. 5n situatia in care electrocutarea a avut loc pe stalpi si victima a cazut jos.I LE3IUNI DE INGHE+ Def. solutii saline HJ. In & ita!: &aca ritmul respirator nu se reia 6(in urma manevrelor KO'). macromoleculare (de!tran2marisang)..ie capilarC +tadiu de Mn!heI$ formarea cristalelor de g ea. 8.(nu la copii).">. limitarea necrozei Di gangrena.) se tine seama de posibilitatea unei fracturi(c iar la coloana). DEGERA+URI . sunt leziuni locale datorate frigului sau zapezii asupra corpului omenesc si datorita in ibitiei centrilor termoreglatori.ii.J. pt.

pansament cu unguent local/ " profila!ie antitetanicC.. reincalzire se recomanda apropierea de un corp cu temperatura normala. pansament vezicule emoragice. eritem. ?n spital: " baie de apC >.. debridarea veziculelor clare. Ing%etare genera!i)ata . edem.">8 ^C în @. " nitroglicerina " refacerea flu!ului sang.reventiv.. in special imbracamintea si incaltamintea de la locul zonelor ing etate/ " in degeraturile usoare de gradul 5 si 55 pt. analgezice/ " vasodilatatoare: " tolazolin(comp. " eup ilin(miofilin) 9 comp. .. elementul cel mai important(produce vasodilatatie locala)/ " utilizarea de imbracaminte si incaltaminte potrivite. prurit local suparator. Tratament chirurgical(ablatie 9 indepartarea unei parti din corp "daca este necesara). gri"albCstrui."+. ml 9 8>. Zr. oase. care cuprinde si ipodermul). necrozC tegumentarC. flictene clare2sanguinolente. pana la disparitia palorii e!tremitatii.Hmg24g) Tratament local: " dezinfectie. *ceasta pt. edem. 5n cazul degeraturilor grave(profunde) nu trebuie sa se faca reincalzirea regiunii degerate la fata locului sau in timpul transportului. flictene violacee sau emoragice. 51: afectare muDc i.Q. iperemie. a 8H mg/ fiole a @. zile Zr.5. fiole a 8 ml 9 >G mg si fiole a @.. *plicarea corpului cu temperatura mai ridicata pe zona racita. ca un segment dezg etat si neprotejat sufucuent de un pansament steril corespunzator este mult mai mult e!pus unor infectii in timpul transportului. meperidinC @" @.@mg24g. mg. ?n prespital: " bolnavul va fi introdus intr"un adapost(daca e posibil)/ " încClzire dinnauntru in afara prin administrare de lic ide calde/ " inlaturarea tuturor factorilor care impiedica circulatia sangelui. +ratament: . folosirea caldurii mainilor proprii sau caldura din a!ila proprie sau a celorlalti. 555: afectare profundC pânC la .. uscate.'unt leziuni necrotice cu rasunet general determinate de temperatura scazuta.esuturi uscate(gangrena uscata 9 isc emie). 5: eritem. micromoleculare. H"@. inaintea expunerii la frig: " interzicerea fumatului(care provoaca vasoconstrictie)/ " nu se va consuma alcool(eventual cantitati foarte mici)/ " e!ercitii de miscare. tendoane. usor edem. tratament medicamentos. decat unul congelat. " transportul bolnavului intr"o unitate sanitara pt.2F ). 4. 55: afectarea profundC. antalgice.. sol. teg. mg). necrozate/ gangrena apare la câteva ore. C!inicC Zr. cu: de!tran >. analgezice parenteral(morfinC . mg. penicilina Z (H.">8^C. 5n aceste situatii dezg etarea corecta trebuie sa se faca rapid(@28 ) prin cufundarea e!tremitatii ing etata adusa rapis la >. cianotice. Atentie1 nu se frictioneaza cu zapada sau cu mainile uscate. descuamarea pielii cu formare de escare(tegument necrozat. ci in unitatea spitaliceasca. eparina " cand sunt interesari masive de membre se admin.. gangrenC în câteva zile Zr. a @.esutul subcutanat. antiinflamatorii. strepto4inaza. minute. descuamare tegumentarC.

pt. &isocierea termica dintre cele 8 compartimente continua sa fie de @. Temperatura compartimentului e!terior(tegument. somnolenta. &ecesul(dupa cum s"a mentionat) se e!plica prin faptul ca sangele rece din zonele reci care stagna in special in reteaua capilara subcutanata. prin mijloace improvizate(buiote cu apa calda. *stfel. astenie musculara. starea ing etatului.>J).^C. cu prosoape(agraveaza prin emoragii. musculatura. insotita de edem cerebral( ipertensiune intracraniana. membre inferioare si superioare) scade cu @. Ce putem facef " impiedicarea pierderii de caldura. bradipnee. aceasta accidentatul este asezat intre cei 8 salvatori. provoaca reactii refle!e violente la frig ale creierului si ale inimii. astfel incat pieptul unui salvator sa se lipeasca de spatele victimei. neliniste/ . ca pune sangele in miscare)/ • transportul inainte de a se fi aplicat masurile de incalzire.. sunt interzise cu desavarsire: • orice mobilizare pasiva sau activa a persoanelor aflate in ipotermie mai avansata(in faza paralitica sau comatoasa). adesea cu in ibitia brusca a functiei acestora/ • frictionari energice si masajele cu zapada. bai calde etc. ameteli. temperaturii si respiratiei). a acorda primul ajutor unui ing etat trebuie sa se stie mai intai ce nu tre#uie facut.OLA+IA 5nsolatia este consecinta e!punerii prelungite sau necontrolate la soare."@. cu semne meningiene) sau emoragii cerebrale. congestia fetei.. care se va face sub monitorizarea functiilor vitale(inregistrarea continua a pulsului. iar al 8"lea salvator isi lipeste spatele de pieptul victimei..^C. vit. bradicardie. pt.%!punerea prelungita la frig cu scaderea temp. iporeactivitate la e!citatii).mg). 'urvine prin actiunea directa a razelor solare asupra capului neprotejat. tonicardiace. 'tadiul de coma hipotermica se instaleaza cand temperatura centrala rectala tinde spre +. 5nsolatia este urmata de 8 manifestari: " insolatia propriu"zisa " sincopa calorica • In&$!atia r$ ri"-)i&a %!punerea de durate la soare determina o congestie a vaselor meningeale si cerebrale. centrale rectale sub +HuC(ing etare generalizata). IN. determina modificari in organism. ser glucozat. o!igenoterapie. mobilizandu"se spre organele din zona centrala..J fata de cea a comparimentului central..). tesut subcutanat. dureri ale globilor oculari. ematoame sau leziuni viscerale. in paralel cu administrare de perfuzii(de!tran >. -bservatie: in ipotermiile usoare si moderate se poate face reincalzirea totdeauna gradat. prin amestecarea sangelui periferic cu cel central. )t. fotofobie. C(H. :anifestari clinice: " cefalee. • ingerarea alcoolului este permisa numai daca temperatura rectala a atins +H^C. care duc la instalarea fazei de ipotermie paralitica(imobilitate. &e aceea. bicarbonat de sodiu G. &in acest motiv mobilizarea unui ing etat risca sa duca la moarte rapida prin scaderea temperaturii viscerale. • Oa dispensar2spital se va trece la reincalzire.

inapetenta/ Oa scurt timp.mg lent i. Oa aceasta se mai poate adauga: • traumatismele grave sub apa sau la suprafata apei(traumatisme craniene. bine ventilat. pt. *1C.v... 'e cunosc 8 mecanisme prin care inecul genereaza moartea: • inecul propriu"zis prin submersie. "de!tran sau marisang H. • tratamentul arsurilor. tulburarilor idroelectrolitice.mg lent i.. prevenirea sau linistirrea convulsiilor/ • idratarea prin perfuzii: "glucoza HJ sau '. in caz de T* • 5n caz de colaps: "efedrina 8H"H. ci pe toata calota(ajuta la retrocedarea edemului cerebral in insolatie)/ " se administreaza antalgice si antiflogistice: aspirina. cu capul ridicat/ " se aplica comprese reci pe cap sau c iar o punga cu g eata nu numai pe frunte. toracice. 'e admin. 'ub denumirea generala de #inec$ se cuprind de fapt accidentele severe. "00C 8H. vitamina C @. sau in perfuzie cu glucoza HJ.: • diazepam @.v. In #i& en&ar 5n dispensare mai indepartate "pana la venirea ambulantei" la indicatia medicului se admin.."'mer&ia/ 5necul este un accident e!trem de grav provocat de inundarea cailor aeriene cu apa/ asfi!ia(stopul respirator) este urmata de stopul cardiac.). Prim"! a2"t$r " 'coaterea bolnavului de sub influenta razelor solare/ " culcare la loc umbrit. o!igen(daca e!ista posibilitatea). ce survin din cauza apei sau in apa..mg " se controleaza functiile vitale in caz de coma sau stari convulsive..ml(care se adauga in sol. • combaterea acidozei.. "bicarbonat de sodiu G.ml. de perfuzie). " uneori convulsiile care preceda coma.>J H. ipotensiunii. varsaturi.v. totdeauna cu furosemid). de pitan @J sau piramidon.)/ • accidente acute mortale survenite intamplator in timpul inotului(infarct miocardic."@. asociat cu furosemid >"H fiole(manitolul trebuie admin. Inec"! r$ ri"-)i& • A& iratie #e !ic%i# "inecatul albastru ." greturi. sol..2i. • idrocutarea sau moartea subita la contactul cu apa(fara aspiratie de lic id)."H. "urgentarea transportului la spital unde se va face tratamentul general de: • combatere a edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol @"8mg24ilocorp. se asigura libertatea cailor aeriene.L.mg sau plegomazin 8Hmg(la copii w din doza) lent. la ceste manifestari initiale se adauga: " rigiditatea cefei.m. ser 7inger. criza epileptica etc. abdominale etc. " si coma insolatiei grave. i. INECUL .

*pareN masei sanguine. emoconcentratia(cu tulburari de conducere). prin curatarea orofaringelui(apa. din cauza laringospasmului nu are loc inundarea tra eobronsica(fals inecati) a) inecul cu apa dulce 5necul in apa dulce(apa fiind mult mai putin concentrata " ipotona fata de sange) se caracterizeaza prin: trecerea apei in sacii alveolari in spatiul intravascular. " stopul respirator cu rela!are musculara. . " emoliza(distrugerea masiva a celulelor rosii. secretii. 0emodilutia scade osmolaritatea sanguina.)rin necunoasterea inotului. care determina alterarea membranei alveolo" capilara si reinundarea alveolara cu aparitia #edemului pulmonar acut$. " dispnee "stare de agitatie cu: inundarea plamanilor cu apa. ta icardie. iperpotasemie etc. " aspiratia se va face daca e!ista truse. mâl. cu Y a volumului circulant si incarcarea inimii drepte. 'pasmul laringian instalat odata cu sincopa respiratorie previne in alarea apei. conform te nicii deja descrise " daca se observa ca prima insuflatie nu este urmata de e!pansiunea inspiratorie a toracelui se incepe eliberarea C. " respiratie artificiala #gura"la"gura$ sau in caz de trismus #gura"la"nas$. pierderea cunostintei. " stopul cardiac. cateva secunde. criza de epilepsie sau c iar lesin pot duce la inecul secundar. b) inecul cu apa de mare *pa sarata patrunsa in alveolele pulmonare fiind mai concentrata in saruri decat sangele " ipertona" va atrage apa plasmatica in alveolele si caile aeriene. *lte accidente pot sa survina in timpul inotului sau al sederii in apa: infarctul miocardic. • daca e!ista puls la carotida sau nu. ipo!ie. • -ara a& iratie #e !ic%i#( idrocutarea 9 inecatul alb) 0idrocutarea este un accident supraacut care survine la contactul cu apa rece. in felul urmator: • copiii vor fi tinuti cu capul in jos(fi!ati de glezne)pt. abdominale cu e!plozii de organe cavitare sau rupturi viscerale insotite de lipotimii. fapt care determina urmatoarele consecinte: " emodilutie. se pot produce traumatisme craniene. ipertensiune arteriala. Inec"! rin tra"mati&me Cauza inecului este traumatismul: 5n plonjon obisnuit sau de la inaltimi mai mari.).*. fie prin epuizare fizica sau panica. accidentul vascular cerebral. nisip etc). " se va incerca eliminarea apei sin plamani(obligatorie la apa de mare) prin intoarcerea victimmei in pozitie ventrala sau laterala cu capul decliv. ceea ce duce la anemie. producand de la inceput #edem pulmonar acut$. " apnee refle!a "cu spasm glotic.'. 'e caracterizeaza prin oprirea refle!a a inimii(sincopa cardiorespiratorie) inaintea inecului propriu"zis. Prim"! a2"t$r !a inecati Oa scoaterea din apa: " se va e!amina rapid: • daca e!ista respiratie spontana sau nu. Qneori. datorita ipersensibilitatii la aceasta.

edem pulmonar acut). indif. L. atelactazii pulmonare. perfuziei sanguine si a tesuturilor la param. unui agent agresiv. unde se va face terapia de reec ilibrare. " apoi accidentatul se asaza cu fata in sussi se continua respiratia artificiala #gura"la"gura$. &eci.. fact. dar durata sa nu depaseasca H sec. Transportul accidentatului cat mai urgent la un serviciu de reanimare. post"agresiva.:. " O a inecatii care au ing itit in timpul accidentarii cantitati mari de apa destinzand stomacul. inecati cu apa dulce: furosemid si e!anguinare/ • )t. 5OCUL Def. al complicatiilor. edemului cerebral. cu genunc iul indoit al salvatorului. socul este o react. 5n orice stare de soc. • aspiratie tra eobronsica(pe sonda de intubatie). . pelicula de apa alveolara. in urma careia se instaleaza ano!ia tesuturilor si acumularea produsilor de catabolism. se va tine seama de leziunile provocate. tamponada cardiaca. se instal. combaterea ipoziei tisulare si refacerea leziunilor celulare.*. traumatismele. )e tot timpul transportului vor fi continuate masurile de reanimare. 7ezulta ca obiectivul principal al tratam. inecati cu apa sarata perfuzie cu ser clorurat izoton. " daca bolnavul are trismus. a nu intrerupe respiratia artificiala si masajul cardiac. electrocutarea. e!ista pericolul inundarii cailor respiratorii prin varsaturi.. " )t. des idratarile masive. de la nivelul tesuturilor.*. folosind o spatula(coada de lingura sau alt obiect la idemana).: . functionala a intregului organism. ca raspuns la act. fiziologci pt. " &aca e!ista truse necesare si specialisti cu e!perienta se e!ecuta de la inceput: • intubatie tra eala. )rincipalii factori etiologici care pot determina starile de soc(socul fiind firma cea mai grava a insuficientei cardiovasculare acute) sunt: emoragiile. pt. se va desc ide cavitatea bucala si appoi se va lu!a mandibula.). " Oa locul accidentului(daca e!ista posibilitatea) se mai adauga tratamentul medicamentos: • )t. de cauza. in soc este restab. comun si elementul definitoriu al socului. " manevrele de dezobstruare se vor repeta.. salvarea si inecarea inecatilor prin traumatisme sau prin alte accidente. tulburarilor idroelectrolitice. " masaj cardiac la nevoie. embolia pulmonara masiva. care seN intotdeauna intre arcadele dentare dinspre partea laterala. care duc la leziuni celulare. 7educerea perfuziei tesuturilor si consecintele metab.grava tulb. usurarea evacuarii apei. arsurile. avand toracele si capul decliv(victima #asezata precum covorul pe bara de batut$). o perturbare a circulatiei si a produslor metab. • evacuarea stomacului pe sonda gastrica. a org. 5. septicemiile. deregleaza toate functiilor organismului. anafila!ia si unele cauze neuroendocrine. &e retinut: " nu se va invarti si nu se va scutura cu capul in jos accidentatul. 1mportant: in timpul respiratiei artificiale la un inecat insuflatia aerului se face mai greu decat la un plaman normal(spasm bron iolar. " Tratamentul: %. aplicandu"se cateva lovituri intre omoplati pt.• adultii pot fi sprijiniti pe coapse. decompensata. ale acesteeia. acido"bazice. Niciodata nu se incearca desc iderea gurii patrunzand cu spatula din fata(pericol de rupere a dintilor).

inert. vEscoasa.9de cele mai multe ori) sta culcat in decubit dorsal. umede.C!a&ificare: "ipovolemic"scCderea volumului circulant "provocat de pierderile de sange sau de plasma: emoragii. arsuri. in circulatie a unor subst.ii abundente. 'urvine mai frecv. pe cale parenterala sau intepaturi de insecte si se caracteriz. este in stare de soc. Cand boln. frig. des idratare. de seruri sau diferite medicam. filiform) frecv.ie cu frecven. livid. cenuDii/ 6 transpira. reci. clinic este precedat sau insotit de simptomele bolii de baza. indif. de aspect cenusiu9marmorat). acoperit de transp. ocluzii intestinale)/ ardiogenic "disfunc. ceea ce atrage atentia sunt semnele bine"cunoscute: -boln. miocardite ac.).C crescutC)/ 6 ipotensiune (tensiune arterialC scCzutC)/ • . interv... dupa admin. rece. +A4LOU CLINIC 6indiferent de factorii etiologici: Tabl. nemiscat.emne genera!e: 6 stare de conDtien. nervos simpatic periferic. cianotice. care produc direct leziuni celulare primare si generalizate/ socul anafilactic se datoreste introd.. cu privirea in gol. la ceea ce se petrece in 3urul lui9de obicei este agitat). traumatisme. somnolent. cianotic.ie de pompC(5:*. de ritm. -oliguria extrema pana la anurie. -buzele uscate. MANI-E.. c ir. care induc blocarea sist. denutritie. insomnie. traum. de/ oboseala. emotii puternice. frecv. -hipotensiune arteriala9la inceput T$ poate fi normala in faza compensata a socului). =lebsiela. socul cu colaps din coma diab. -tahicardie9puls mic. -ochii incercanati si infundati in orbite. embolii pulmonare)/ socul toxico-septic(infectios) apare in infectii mai ales cu germeni Zram"negativi(%sc eric ia coli.im t$me genera!e: 6 slCbiciune/ 6 vertij: • gre. printr"o reactie anormala antigen"anticorp. peste *)) b.min.. rece si palid. analgezie insuf.ie de Emoarte$ iminentC . -cianoza patului unghiilor.C alteratC sau confuzie mergând pânC la comC/ 6 tegumente reci. -tegum. caldura e!cesiva. straine. craniene sau medulare. tamponada cardiaca.uri/ • senza. -faciesul este palid. tulb. pneumotora! cu supapa.+6RI CLINICE ALE 5OCULUI: • . acoperit de transp. cu eliberarea masiva de istamina 6care provoaca un colaps printr"o puternica vasodilatatie periferica/ socul neurogen apare dupa dureri intense(cu diverse localizari). -polipnee superficiala9dispnee cu tahipnee si batai ale aripilor nasului). *paritia socului poate fi fav. reci/ 6 ta icardie (bCtCi cardiace accelerate)/ 6 ta ipnee (respira. )roteus etc. frecv.

a ( umflarea ) venelor jugulare ( de la baza gatului )/ 6 cauze: • pneumotoracele sufocant ( aer în cavitatea pleuralC)/ • embolia pulmonarC 5$c"! car#i$gen: 6 tulburarea func. 5$c"! &e tic: 6 complica. 5$c"! & ina!: 6 este un fenomen E electric E la nivelul mCduvei spinCrii. diaree/ • trecerii lic idelor în alte spa.ie/ C 0 Circ"!aDia: 6 oprirea emoragiei/ 6 evaluarea e!isten. 6 clinic: pierderea tonusului muscular Di al refle!elor. • • • • • • CAU3E: au fost enumerate la tipuri de Doc E9ALUAREA: • • • • A 6 CCi aeriene 4 0 Re& iraDia: o!igenare. diaree ): 6 forma de Doc ne emoragic cauzat de : • vCrsCturi.ii alergice eliberatoare de mediatori vasoactivi care determinC edeme ale cCilor respiratorii superioare Di vasodilata.ii.6 scCderea diurezei (oligurie). -ORME NEHEMORAGICE DE 5OC: • 5$c"! %i $v$!emic ( prin vCrsCturi. ventila.iei cadiace: • T. 5$c"! anafi!actic: 6 cauze: reac. contuzie miocardicC. 6 cauze: infarct de miocard. scCzutC/ • puls accelerat/ • jugulare turgenscente/ • respira.*.ie dificilC.ie tardivC sau întârziatC a infec.ie perifericC. 5$c"! ne"r$gen: 6 produs de leziune medularC Di pierderea controlului nervos simpatic 6 cauze: traumatisme.ei Docului E obstructiv $ D 0 Eva!"area ne"r$!$gicC> . 5$c"! $'&tr"ctiv: 6 semn clinic de recunoaDtere este turgescen.iilor/ 6 pacient ipertermic sau ipotermic.

ie/ • combaterea durerii. • transportul se face cu mijlocul de transport cel mai adecvat/ respectând indica. puls accelerat. MC&"ri genera!e: • 'C-*T%7%* &5N :%&5Q/ • *'5ZQ7*7%* b-N%5/ • C-:QN5C*7%* CQ &5')%C%7*TQO (&ispeceratul Qnic 6@@8)/ • %1*OQ*7%* LQNCc55O-7 15T*O% _5 7%%1*OQ*7%* )% T5:)QO T7*N')-7TQOQ5/ • oprirea emoragiilor e!terne: 6 pansament compresiv/ 6 garou. îndepCrtarea lor se face la sala de opera. • identificarea emoragiilor interne (T. PRIMUL ARU+OR: A.iile Di contraindica.*. • Doc obstructiv: 6 pneumotoracele sufocant: x recunoaDtere/ • transport rapid/ • o!igen pe mascC.ia termicC: 6 folie 'irius/ 6 pCtura izotermC/ 6 sac de dormit. numai la pacientul conDtient/ • imobilizarea fracturilor 6 atenIie * coloana verte#ralH• protec.ie dificilC) în vederea transportului rapid la o unitate sanitarC specializatC/ • corpii strCini nu se e!trag (se panseazC).C digestivC bunC/ • Doc anafilactic: 6 recunoaDtere/ 6 adrenalina pe cale subcutanatC. respira. RE3UMA+: • tratamentul Docului în timpul evaluCrii primare/ • evalueazC pierderea volemicC ini.iile fiecCrui tip de ec ipament/ • triajul victimelor: dupC tipul de leziune/ 4.• E 0 Ex "nerea !a fact$rii #e me#i". scCzutC. MC&"ri & ecifice: x dupC tipul de Doc: • Doc emoragic: 6 oprirea emoragiei/ • Doc ipovolemic: 6 administrarea de lic ide orale când avem toleran.ialC/ .

ipovolemie relativH: pierderi în spa.iilor vitale/ comunicarea permanentC cu dispeceratul. (slab) (ntârziatC R8s >.ial CreDterea permeabilitC. 8.inerea volumului circulant efectiv. poliurie. men. ulcer emoragic. :odificarea for. sarcinC ectopicC Aascular: anevrisme. infarct enteromezenteric.• • • • evalueazC pe cât posibil tipul de Doc/ reevalueazC rCspunsul la tratament/ transportul rapid. (astrointestinal: varice esofagiene. ipotensiune..elor 'tarling prin contrac.ipovolemie a#solutH: diaree. G.iei. Doc obstructiv) /rauma: leziuni ale organelor parenc imatoase.. tumori. corect cu reevaluarea func. arsuri. des idratare celularC" Ereumplere transcapilarC$ CreDte e!trac. pancreatitC. reten. placenta praevia. emoragiile scalpului. rupturC uterinC. avort. isc emie miocardicC Di a 'NC. :allor?"geiss.iul 555 "ocluzie intestinalC. neoplasm. edeme • 5$c"! tra"matic (Doc spinal. vCrsCturi. epista!is. febrC."@8. sdr. NormalC CrescutC @. 7edusC 7edusC @8.etc.. esofagitC. plCmân. scCderea diurezei. 5OCUL HIPO9OLEMIC ca")e: • 5$c"! %em$ragic . centralizarea circula. Loarte micC Loarte micC (nemCsurabilC) R @8. isc emie mezentericC (enitourinar: sângerare vaginalC.ii eritrocitare %demul endotelian c!inic: Clasa 5 Clasa 55 Clasa 555 Clasa 51 )ierderea de sânge J 1olum ml T*' T*& LC 7eumplere capilarC T @H VH. metroragii.ie de placentC."8.. 1asoconstric.. gastritC. nemodificatC NemodificatC Ta icardie uDoarC NormalC @H"+.ialC.ii capilare Klocarea capilarelor prin microagregate leucoplac etare 'cCderea deformabilitC.">.ia sfincterului precapilar: creDte presiunea idrostaticC intersti. (ntârziatC R8s +. filiform NedetectabilC .ie de aortC.ia tisularC de -8 (devierea la dreapta a curbei de disociere a 0b-) mecanismele decompensarii$ )ierderea vasoconstric. .ie."@H. miocard. emoragie retroperitonealC. transudarea de lic id intersti.. @H. disec. malforma. vase mari. fracturi de oase mari Di bazin.ie...iei sfincterului precapilar 6 vasodilata.ie arteriovenoasC fiziopatologie : 5ecanisme compensatorii: iperactivitate simpaticC pt.

mm0g 6 8 litri 6 deficit H.C intravascularC mare. " *lbuminC. men. +OMA 7aport LC(frecventa cardiaca)2T* ma! 6 indice de soc 6 sange pierdut(deficit) 6 starea ranitului: • LC: V.H litri 6 deficit RH.ial.mm0g 6 .ii miocardice "7eec ilibrarea acido"bazicC Di electroliticC "'us. agresiv sau obnubilat Ta ipnee R 8.ii anafilactice. 8."+. blocarea sistemului istiocitar. ec ilibrare rapidC intra Di e!travascularC/ se administreazC +:@ fa.J " soc terminal $'iective tera e"tice: "-!igenarea pulmonarC adecvatC "Controlul emoragiei "(nlocuirea pierderilor ":onitorizarea efectelor terapiei "'uportul contractibilitC.inerea presiunii coloidosmotice intravasculare.a cardiacC Di renalC."+HJ " soc manifest • LC: @>.L7 &ebit urinar %!tremitC. de!tran >.. *ccesibilitate economicC &$!"tii c$!$i#e: 7emanen.mm0g 6 @ litru 6 deficit 8.C de volumul de sânge pierdut/ 0ipertone: solu.. bandaj compresiv. crescut. b2min"T*:@>.ie ipertonC de NaCl "volum redus de perfuzie pentru o refacere volemicC satisfCcCtoare. reac.iei renale tratament: "*KC "Controlul emoragiilor e!terne: ridicarea e!tremitC.b2min"T*:F. 0emacel.iilor tran&f")ia #e &ange &i #erivate: .inerea func. b2min"T*:G.ilor. Culoare normalC )alide *lert *n!ios sau agresiv Ta ipnee R 8. folosirea unor volume mici pentru resuscitarea volemicC adecvatC. )alide Di reci -bnubilat.mm0g 6 @. înlocuirea volumului intravascular. utile în insuficien.des idratare cerebralC e!tremC (Na R@V. plasmC )re.J " soc grav • LC: @>.J " soc potential • LC: @8.mm0g 6 8.H 6 normovolemie • LC: @. 0*%'.ia anomaliilor de coagulare &$!"tii cri&ta!$i#e: 5zotone: 'L.H litri " deficit +."+. )alide *n!ios. m%i2l).ii directe. 7inger. b2min"T*:@. efect inotrop pozitiv. vasodilatator periferic/ pericol ipernatremie."V. +OMA> A.C NormalC NormalC R +. efect antiplac etar Di de trucare a rezultatului compatibilitC.2min ."8. c irurgie "(nlocuirea pierderilor: abord venos periferic Di central. transmiterea infec. 7inger lactat "înlocuiesc Di deficitul intersti. corec. înlocuirea transportorului de o!igen.b2min"T*:V."@.i 'tarea de conDtien.2min @... confuz sau comatos In#ice!e #e &$c 0#" a +.

cu evitarea brutalizarii si misc. si internarea in spital. cand nu se manifesta semne de gravitate. sanguin se recolteaza inainte de admin. eritrocite spClate "'ânge artificial: emulsii perflorocarbonice. unor substituenti de plasma. termic. • 5n general nu se admin. abd. in cazul traumat. toracelui. )retratam. A"t$tran&f")ia 5OCUL +RAUMA+IC %ste important sa se stie ca in situatia in care au surv. prezentei si eficientei misc. Pretratament"! &$c"!"i tra"matic: 'e aplica imediat dupa agresiune. imediat postagresiv.: din momentul agresiunii traumatice incepe #socul traumatic$ cu prima sa faza de #soc compensat$. integral."CreDterea capacitC. *tentieU sangele pt. &e e!. • Kolnavul va fi mentinut in poz. vitale: "stabilirea rapida a e!istentei pulsului la arterele mari(carotida si femurala)/ "stab.ii de transport a -8 "'ânge omolog izogrup. • *precierea rapida a starii fct. 'e va controla permeabilitatea cailor aeriene. 'e va face emostaza daca este cazul. tratamentul C5&: plasmC proaspCtC congelatC. resp. inf. nemanifest clinic. 5n aceasta faza de soc compensat se incep insa primele masuri de prim ajutor si pretratamentul socului.">Hu) deasupra planului toracic. masC eritrocitarC. se va administra -8 pe masca2sonda nazofaringiana/ • %valuarea rapida a leziunilor. eparinoterapie "*port de acid citric(din conservant) Di de =. se acorda asist. prin mecanisme de aparare si compensare. mai ridicate(la +. socului se va incepe la locul accidentului si se va mentine si pe timpul transportului "punctionarea unei vene cu un ac de calibru mare este un gest de mare urgenta. din urmatoarele motive: mentinerea unei cai venoase libere.v. care interfereaza reactiile de aglutinare si pot sa dea erori in stabilirea gr. organismul mentine o perioada de timp(de la @H la >H min. faptul ca in etapa urmatoare de decompensare. trat.J daca la locul accidentului si pe durata transp. accidentatilor in soc nimic pe gura pana la precizarea dg. craniului. si membrelor. c iar cu mijloacele cele mai rudimentare.%ste faza in care. polimer de 0b pirido!ilatC "Corectarea tulburCrilor de coagulare. unele agres. orizontala cu membr. 6sau c iar pana la 8"+ ore) un ec ilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. inuti4e si cu crearea unui confort general si termic(invelirea cu paturi). corecta. venele sunt colabate. necesara viitoarelor tratamente 6pt. intreruperea curentului electric. e!amin. pentru fiecare H Q de sânge sau plasmC transfuzate). sanguin. sau leziuni ce pot determina socul desi faza de inceput poate fi asimptomatica. determinarea gr. inlaturarea ag. . asimptomatic."H. adesea reusindu"se preintampinarea decompensarii. ipocalcemie(@g Ca gluconic i. iar daca este posibil. greu abordabile/ recoltarea sangelui necesar analizelor de laborator. trebuie inceput in aceasta faza. AtentieD 'a nu se e!puna bolnavul la noi traumatisme/ mortalitatea in urma traumatismelor scade +. izo7 . C$n#"ita #e "rgenta in &$c"! tra"matic: :asuri de ordin general care trebuie intreprinse: • 5nlaturarea factorului socogen: eliberarea victimei de sub actiunea agentului traumatizant.

pot fi fatale pt. deoarece. decontracturant.. Terapia analgetica sedeaza bolnavul.ml(un flacon) in ritmul impus de gradul ipovolemiei si se repeta de la caz la caz pana la cativa litrii. resp. aemacel) contin si electroliti. Important& *nalgeticele vor fi admin. sub control medical. cloruro" sodica('. 9 @. care provin ca urmare a sindromului de coagulare intravasculara diseminata(C51&). morfina (daca nu e!ista contraindicatii) in dureri deosebit de intense.. de @ml 9 Hmg 6se dizolva in Hml '."@. ser glucozat HJ. electrolitice care sa compenseze pierderile din spatiul interstitial si cel tisular. 7inger sau se admin. se administreaza in doza initiala de H.mg) in asociere cu H"@. fractionat 8"+ cm odata i. c). 5nlaturand stagnarea sang. asociat in majoritatea formelor de soc.L.(@f. de plasma atragand prin osmoza apa si sarurile in spatiul intravascular din cel interstitial. *nalgezia la care ne referim face parte din pretratamentul socului compensat.-ricum.v. lent.mg)/ fortral +. vitale(T*. care nu pot fi stapanite: se dilueaza o fiola de morfina in @. fractionat @"8ml odata).mg de diazepam(@f. sangelui(pt. mai mult de @. daca transp.L. efectul de inlocuire de volum este de f. De retinut: admin.ml din aceste sol. inlocuitoare de plasma va mentine volemia traumatizatului va prelungii compensarea socului in timpul transp.. sa nu se admin. linistitor. in capilare. subst. de plasma trebuie insotita intotdeauna si de admin. " 'e combate durerea (care poate fi cauza importanta de decompensare) prin admin. uneori se prefera de!tran >. determin. de analgetice. deoarece subst."H.. concomitenta de sol. electrolitice(cristaloide): sol.J din cantitatea injectata) intre G si @8 ore. &e!tranul >.• 7efacerea volemiei constituie o indicatie obligatorie si de prim ordin in cadrul masurilor de desocare sau preintampinare a decompensarii socului(in aproape toate formele de soc). gr. se admin.98ml 9@. sol. &e!tranii au efect de ameliorare a flu!uluisanguin la nivelul microcirculatiei(mai ales de!tran >..ml sol. &e aceea... lent nalorfina (N"alil"morfina) @" 8mg i. mg. d). dupa recolt. prin depresiune cardioresp. alcoolemiei si e!..i.. • *stfel.mg(@f. se imbunatateste perfuzia tisulara si se corecteaza(preintampina) ipo!ia2ano!ia celulara.). b). )recizare: a). . glucozata2'. se elimina mami rapid. difuzand in spatiul interstitial. in cazul unei supradozari.). electrolitice. accidentat. indusa de morfina.. $tentie& 5n caz de depresie resp. microtrombozele din vasele mici si in special din capilare.L.(sinonim cu macrode!) care are timp de injumatatire(persistenta in sange a H.. uzuale). (n lipsa de solutii macromoleculare. scurta durata. 1or fi admin. )reparatele de gelatina: marisang(sinonim plasmogel. cu prudenta la indicatia medicului analgetice majore: mialgin H.mg(@f. sau @. pot agrava suferinta celulara prin des idratarea tesuturilor daca fenomenul nu este contracarat prin admin. poseda efecte antitrombotice. este indicat mai ales cand e!ista necesitatea de a prevenii tromboemboliile. la acul de punctie se monteaza o perfuzie cu: "sol. inlatura frica si agitatia. preintampinand astfel decompensarea socului. de lab.(sinonim r eomacrode!) se elimina mai rapid prin urina(+"> ore) decat de!tranul V. sau marisang).v. socogene. )rincipalul dezavantaj al sol.ml sol. 1or fi urmarite atent fct. de sol.). &e!tran >. sang. prin tubul de perfuzie urmarind obtinerea unei analgezii suficiente. izotone de electroliti consta in faptul ca acestea parasesc rapid sectorul intravascular. mg) cu rol an!iolitic. a. 9+. cu atat mai mult morfina. de!tran V. puls. refacerea volemiei se incepe cu sol. . dureaza mai mult de 8"+ ore. macromoleculare(substituenti de plasma:de!tran >. si se admin.singura doza de mialgin de @. spre spital. si se admin. Qnii autori recom. )erfuzia cu H..

. " crize de dispnee cu resp. laringospasm. De'"t"! este brusc (la cateva min. Lrecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic la nivelul fetei. serpi. %ste tipul de soc produs prin proasta distributie a flu!ului sanguin cu vasoplegie brusc instalata. antirabica ) " substante de contrast radiologice/ " intepaturi de insecte(albina).. " sindrom de insuf. " diaree. urticarie. " in timpul transp. resp. ce poate fi responsa#ila de moartea #olnavului. • manifestari di!estive$ " greata. provocata de bron oconstrictie. • tul#. edem 3uinc4e. acufene. " urticarie. care necesita interventie rapida. urmarirea fct. " cianoza. 1n socul anafilactic are loc o exudare mare de lichid de interstitiu care. 5OCUL ANA-ILAC+IC E&te $ "rgenta ma2$ra. insotite sau nu de prurit. ta icardie cu reducerea debitului cardiac. o!igenoterapia). la spital se continua masurile deja instituite (perfuzia. E:G: ta icardie. " tuse. • semne cutanate (eruptii cu caracter acut): " eriteme difuze. reducerea presarcinii. " edem al fetei. " puls ta icardic. vitale. ac. neurolo!ice$ " an!ietate. boln. • tul#urari cardiovasculare$ " T*. subst. varsaturi. 'ocul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice imediate dupa: " administrarea unor medicamente alergizante(antibiotice "mai ales penicilina)/ sulfamide/ !ilina/ pirazolona/ acid acetilsalicilic " injectarea eteroproteinelor(seroterapie antitetanica. " uneori convulsii si coma." &upa analgezie"sedare se completeaza pansamentele si imobilizarile provizorii ale focarelor de fractura. suieratoare. al pleoapelor • manifestari resp.) . alaturi de vasodilatatie determina pra#usirea /A. aritmie e!trasistolica .+IC: -Anamne)a(de la pacient sau apartinatori): antecedente alergice sau astm bronsic C!inic: • stare de rau !eneral. " dureri abd. terapia analgetica. care genereaza colaps. de la administr. vertij.+A4ILIRE DIAGNO.$ " edem laringian.

5n situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara. med. • 'e poate admin. in cazurile de bron oconstrictie severa. " feniramin H... • Oxi!enoterapie F"G l2min.): în clinostatism. de adrenalina: 0..Hmg <@mg s. 'e poate admin.. [ 5n cazuri f.c%ema #e tratament: • $drenalina este medicamentul de electie in socul anafilactic.v. a nu spori supraincarcarea masiva a atriului. fractionat sau in perfuzie continua. lent i. anestezist prin ventilatie artif. cu membrele inferioare mai ridicate "pozitie de soc (Trendelenburg)..mg(@ fiola) i.m. substituenti coloidali de plasma pt.ml la care se adauga o cantitate dubla sau tripla de ser glucozat HJ. daca avem posibilitatea • *bord venos periferic . 5n caz de asfi!ie se face tra eostomia de necesitate. si i. socului.*tentieU socul anafilactic se poate manifesta si sub forma de reactie anafilactica atunci cand semnele clinice descrise sunt de mai mica intensitate.. stare care. in cantitate de H.v. si 1zoprenalina in aerosoli.Hmg: 8. • 1ntu#atia orotraheala se practica preferabil de catre med. posibil fatal. combaterea ipo!iei.v. insotita de cianoza generalizata.v. grave se injecteaza intravenos.H"@ml sol. i.. daca este cunoscuta: 'e intrerupe imediat administrarea substantei alergizante."@H minute interval pentru a evita efectele stazei venoase). la@. lent intr"un ritm de @ml2min.. Zaroul va bloca intoarcerea venoasa dar va trebui desfacut lent. pentru a preveni isc emia si leziunile cerebrale ireversibile. prin sonda nasofaringiana. daca nu se poate practica manevra de intubatie orotra eala. f.0. cu pres. diluata de @. • )ozitia(boln.mg(@ fiola) i... " taveg?l 8mg(@ fiola) lent i.ml '. %fectul lor este preventiv si nu curativ: " romergan H.. asmopent sau alte bron odilatatoare sub forma de spra? aerosol..m. cresterea volemiei: de!tranV.. • . pt.H"Hml dintr"o fiola de @:@.(. lent.c. repetarea medicamentului va declansa socul anafilactic medicamentos sever.. @:@.)/ se inj. • =ichide volemice. se aplica un garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante. este obligat sa informeze imediat pe medic de aparitia unor forme usoareU CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 (ndepartarea cauzei. • *nti istaminicele au o importanta secundara in trat. • C emare salvare • -!igenoterapie(8"> l2min.). *s."@."@. subcutanata sau intradermica sau printr" o intepatura de insecta intr"o e!tremitate.mg 6ca doza de atac. i. de cele mai multe ori este trecuta cu vederea. pt.. 5n cazde ipovolemie se admin. • Tra eostomie.. lent . ori(in @.mg(@ fiola) se admin. numai dupa admin.C. • 5iofilin aminofilina" 8>. 'e admin. pozitiva intermitenta "in caz de spasm laringian sau bron ospasm prelungit. 'e continua apoi pana la doza de H.L. 5n cazul socului anafilactic medicamentos.8H". • Corticoizi$ se admin.mg in 8> ore/ admin.. 8H..).+". . cate 8"+ min.v.

$tentie& Kolnavul va ramane sub supraveg ere clinica cel putin 8> de ore e!istand riscul ca socul sa recidiveze. manifestata prin acidoza lactica.2mm+. ipotensiune arteriala. tegument uscat si cald. TZ). Zram"pozitivi. respiratii2min). tulb. trombocitopenie. pielonefritC) "epatic: icter colestatic. • 'tadiul -.. creDterea cortizonului Di glucagonului $cido-bazic: alcalozC respiratorie. el trebuie considerat in stare de soc septic. erizipel. depresie miocardicC . prabusirea T* si tulburari metabolice ma!ime). secundare endocarditei infec.i calde -C: ta icardie. e!tremitC.ioase(vasculite cu comple!e imune) Diagn$&tic: . ta icardie..ie. acidozC metabolicC utanat: infec. &C crescut. • 'tadiul (. comC. 5n cazul socului septic in prezenta tulburarilor de perfuzie tisulara si2sau disfunctie organica. L*. fasciitC).EP+IC %ste suferinta tisulara ipo!ica asociata cu prezenta in sange a germenilor patogeni. cand se asociaza ipoperfuzie tisulara si disfunctie organica. tegument umed si rece.ii bacteriene primitive(celulite. ml2cm apC). necroze tisulare). creDterea permeabilitC. secundare sepsisului (acrocianozC.. confuzie. sau sub >. an!ietate). oligurie si alterarea acuta a starii mentale a pacientului. 'ocul septic reprezinta un moment evolutiv al sepsiei. agita. TZ-. )Cg) T @G mm0g. ric4etii sau virusi produce stare septica caracterizata prin temperatura peste +GmC sau sub +FmC. ta ipnee. 6sau perioada de E ipotensiune calda$ sau de soc iperdinamic sau compensat (bolnavul are ipertermie. prezinta agitatie sau somnolenta. bilirubinC crescute "ematologic: neutropenie2neutrofilie.ulmonar: sindrom de detresC respiratorie. 6sau de soc ireversibil(bolnavul prezinta ipotermie.8.J. 5n 82+ din cazuri cauza socului septic este infectia cu germeni Zram"negativi. T* scazuta. e!tremitati cianotice... %volutia este intotdeauna fatala. T >. De retin"t1 _ocul septic evolueaza in trei stadii: • 'tadiul *. stupoare. psi ice. &isfunctia organica intereseaza de obicei mai multe viscere si realizeaza sindromul disfunctiei organice multiple (:-&'). cat timp bolnavul manifesta o disfunctie organica sau prezenta ipoperfuziei. coma. leucocitoza peste @8 . complian.C pulm. mm0g raportat la valorile bazale.ii Renal: 57*. edem pulmonar to!ic(infiltrate pulmonare bilaterale. scCderea fibrinogenului) /ndocrin: iperglicemie. 5ntr"o faza mai avansata evolutia este spre agravare sindromului septic(sepsa severa). 5nfectia cu germeni Zram"negativi. iper"2 ipotermie. C5&(activarea coagulCrii. C iar daca ipotensiunea a fost tranzitorie sau T* a fost restabilita prin administrarea unui agent inotrop sau vasopresor. mm0g sau reducerea T*' cu peste >. sau prezenta neutrofilelor imature in proportie de peste @. infectia induce ipotensiune: scaderea T* sistolice sub W. ta icardie. leziuni renale primitive(glomerulonefritC. oligurie. ta icardie. ta ipnee(peste 8. ta ipnee. 5OCUL . sediment urinar modificat. letargie. +a'!$" c!inic: $spect general: confuzie. care trebuie apreciat drept stadiul terminal al socului septic. 6sau perioada de E ipotensiune rece$ sau de soc ipodinamic sau decompensat(boln. oligoanurie). 71) scCzutC. )a-82)*-8 T . creDterea )*5" @.

I +ERAPEU+ICA IN CA3UL +RAUMA+I. )e locul doi se situeaza infectiile generalizate cu punct de plecare in tractul intestinal. "Norartrinal "cand T* este prabusita @"8 fiole sol.. solutii electrolitice(vezi reec ilibrare idroelectrolitica) 'uport inotrop: noradrenalinC..ml.MELOR )rotocolul de evaluare si interventie medicala in trauma include urmatoarele etape: @. %!aminarea primara rapida 8. salina sau glucoza HJ (astfel @ml.(doza calculata la un adult de V. 'e administreaza în perfuzie i. pulmonar. cistoscpie etc). infec. =lebsiella. aminoglicozid Z (. plasma. puroi) pt. astfel: continutul unei fiole de @. -$car"! #e infectie. &g. sau tisulare Parac!inic: %valuarea statusului ematologic Di metabolic: "recoltari necesare pt. crescând progresiv pâna la >. 0emop ilus/ " Neiserii si Clostridium/ si de b) bacterii Iram-pozitive.$rigine/ &i inci#enDa: )e primul plan se situeaza Docurile care"si au originea in infectiile urogenitale. prin endoto!inele si e!oto!inele eliberate. mm0g.">H picaturi2min. bacteriologic. )roteus. *sist.mg.2"E) Copii$ ampicilina . Terapie antimicrobianC: empiricC (Zram E.>J). începând cu @>"8.(H. pic. urina. sol.98. cefota!im2ceftria!on Adult$ cefalosporinC 5552penicilinC . ventila. neurogenic obstructiv. med. combaterea acidozei metabolice(bicarbonat de sodiu G. Eti$!$gia infecDiei: %ste provocat indeosebi de: a) bacterii Iram-negative. anafilactic. va respecta cu strictete principiile de recoltare si masurile de asepsie impuse in prelevarea produselor(sange. indeosebi stafilococi.. 'almonella.v.T R +G^C sau T T +F^C/ T* T W. sange. perfuzie inadecvatC DiferenDia!: cardiogenic. e!udate.2min. 5nceperea manevrelor de resuscitare +. la care trecerea germenilor in sange s"a declansat spontan sau printr"o interventie c irurgicala sau numai printr"o manevra e!ploratoare(cateterism.4g. corticoterapie dozC mare. l2min.): nafcilin2vancomicin Z anaerobi: metronidazol2glindamicinC *TK"terapie conform *TK"gramC Terapia C5&( eparina).ie" 'a-8 R W.. care e!ercita un comple! vasoactiv si citoto!ic. dopaminC " &opamina >"H micrograme24g2min."+. a se putea pune in evidenta germenii cauzali sau focarul infectios.ios: 'NC. +ratament: *"K: o!igenoterapie G"@. )asteurella. bila. adrenalC %viden. +RAUMA+I.ME CONDUI+A DIAGNO. intra"abdominal.ii cutan. ipovolemic.2min. picaturi98. sau " 5suprel 6in perfuzie cu ser glucozat HJ @ mg(H fiole) in 8.ml ser glucozat izotonic. ' ig ella. enterobacteriacee: " %sc eric ia Coli..ierea focarului infec. micrograme &opamina).)...ml ser glucozat intr"un ritm de 8. sputa. insuf.ml.) se dilueaza în 8H.+ICA . pic. Krucella. M. >I in H. J C: :onitorizarea si corectarea tulburarilor emodinamice cu: de!tran >. %!aminarea secundara completa . caile biliare sau aparatul bron opulmonar.

emo" si pneumotora!. Eva!"area rimara &i re&"&citarea %valuarea primara trebuie parcursa complet in ma!im treizeci de secunde. %c ipa medicala din unitatea spitaliceasca trebuie sa foloseasca ec ipament de protectie (manusi. 1ictima trebuie scoasa cat mai repede si mai sigur din acest mediu pentru a nu adauga leziuni suplimentare. alat de protectie) si sa fie atenta la folosirea instrumentarului taios si a aparaturii din dotare precum si la pacientii sau apartinatorii violenti. %!ista in asistenta de urgenta a pacientului traumatizat cateva principii de baza: " daca pacientul are leziuni multiple. asigurarea libertatii cailor aeriene.>. evaluarea starii de constienta. 7eabilitarea. Oeziunile care se pot produce si care necesita interventie de urgenta sunt: ematoame subdurale sau epidurale. &aca leziunile sunt identificate si tratate in timp util. oc elari. Tratament definitiv F. eficienta si rapiditatea interventiei in prespital fiind esentiale pentru supravietuire. pentru a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient traumatizat. *l treilea moment dureaza de la cateva zile la cateva saptamani. 'iguranta salvatorului si a victimei 'alvatorul nu va intra in medii ostile decat in urma unor masuri de siguranta. ele merg in paralel cu e!plorarile in scop diagnostic/ " nu este necesara o anamneza amanuntita ca in cazul patologiei medicale. rupturi de splina sau ficat. evaluarea circulatiei. . 5n acest interval decesele apar datorita: " traumatismelor cranio"cerebrale severe cu stare de coma prelungita/ " sepsis/ " disfunctie multipla de organ. I. fracturi pelviene. *ceasta presupune: siguranta salvatorului si a victimei. &ecesul se produce datorita: " dilacerarilor tesutului cerebral sau a etajului superior al maduvei spinarii/ " dilacerarilor cordului si vaselor mari. &aca tratamentul de urgenta este corespunzator poate preveni o parte din decesele din aceasta perioada. )rimul moment este imediat dupa trauma. acesti pacienti pot fi salvati. evaluarea neurologica rapida. se va trata in primul rand aceea care pune viata in pericol imediat/ " tratamentele corespunzatoare nu trebuie intarziate doar pentru ca diagnosticul este incert. scoaterea ainelor " cu protectie fata de factorii de mediu si controlul temperaturii. *precierea necesitatii interventiei c irurgicale de urgenta sau transfer la o unitate medicala specializata pentru ingrijiri in diferite tipuri de trauma H. evaluarea respiratiei. agresivi. agitati. *l doilea moment important dureaza de la cateva minute pana la cateva ore de la traumatism. pierderi masive de sange datorita fracturilor multiple. la cateva secunde pana la cateva minute dupa traumatism. 5n cadrul e!aminarii in urgenta a bolnavului critic traumatizat se desfasoara urmatoarele etape: " evaluarea primara si manevrele de resuscitare/ " evaluarea secundara " reevaluarea &ecesele determinate de trauma apar in trei momente importante dupa traumatism. masca. precedat si ajutat de celelalte forte care conlucreaza la misiunea de salvare.

III. se indica efectuarea intubatiei orotra eale inaintea dezvoltarii disfunctiei ventilatorii. vomismente. )acientul inconstient. %ste contraindicata ipere!tensia capului datorita riscului de agravare a unei potentiale leziuni de coloana cervicala. %liberarea si mentinerea unei cai aeriene libere este prioritatea in tratamentul oricarui pacient. 1ndicatii !enerale de mana!ement avansat al cailor aeriene superioare cu protezare si securizare la pacientul traumatizat$ " apnee/ " ZC' sub W sau superior dar care scade cu peste 8 puncte2ora/ " trauma craniana severa sau medie " pentru a preveni suferinta cerebrala secundara/ " trauma faciala severa " Oe Lort 552555/ " arsura de cale aeriana cu dezvoltare de edem glotic/ " nevoia de iperventilatie. sange. bron ospasm. " pentru calea aeriana inferioara: secretii. cand baza limbii cade in ipofaringe. edem. &aca sunetul este deformat sau pacientul depune un efort important pentru a vorbi " presupune compromiterea caii aeriene. &aca e!ista suspiciunea ca nu se pot mentine desc ise caile aeriene sau ca e!ista o leziune ce determina sau are potential de a determina inflamatie la nivel faringian. bron ospasm. &aca pacientul este constient si vorbeste fara efort si fara sunete supraadaugate. calea nazofaringiana (cu e!ceptia traumatismelor craniofaciale). )ot fi necesare alte cai de securizare a cailor aeriene daca intubatia orotra eala nu poate fi efectuata datorita sangerarii. e!tragerea corpilor straini vizibili. -!igenul va fi administrat imediat ce calea aeriana a fost desc isa si securizata. sange. inclusiv in neurotrauma2 ipero!igenare in into!icatia concomitenta severa cu C" soc emoragic grad 555 " 51/ " rata respiratorie mai mare de +H2min/ " alterarea gazelor aeriene: )a-8 sub V. Cauze de o#structie: " pentru calea aeriana superioara: caderea posterioara a limbii ca urmare a scaderii tonusului musculaturii planseului bucal la bolnavul inconstient. Qlterior se pot efectua urmatoarele manevre " aspiratie. calea aeriana este probabil neobstruata. poate prezenta brusc obstructie. calea orofaringiana. :anagementul avansat al caii aeriene poate include calea aeriana c irurgicala (cricotiroidotomie) in situatia in care intubatia nu este posibila. $sigurarea libertatii cailor aeriene si protectia coloanei cervicale. secretii. )entru a elibera calea aeriana se realizeaza initial sublu!atia anterioara a mandibulei. )aC-8 peste HH mm0g/ " nevoia de anestezie generala (inclusiv pentru stabilizarea coloanei cervicale sau acces in sala de operatie. &aca se suspicioneaza o leziune cervicala. fracturii laringiene. se poate realiza intubatia oro" sau nazotra eala. edem.II. vomismente. 5n unele cazuri este necesar managementul comple! al ventilatiei: respiratie asistata sau controlata . care ofera premisele unei orientari rapide asupra situatiei: * "pacient alert/ 1 "raspuns la stimul verbal/ ) "raspuns la stimul dureros/ Q "victima nu raspunde. cu protectia coloanei cervicale. /valuarea starii de constienta 'e face urmarind sc ema *1)Q. edemului sau deformarilor locale. ridicarea acesteia si desc iderea gurii. cu o cale aeriana libera. mm0g. transfer sau transport la investigatii de durata)/ " risc de aspiratie pulmonara datorat reflu!ului gastric.

secunde. inc iderea plagilor suflante. targa vacuum este o alternativa la targa rigida de coloana. evacuarea revarsatelor intratoracice. pentru a preveni transformarea leziunilor amielice in leziuni mielice prin manevre intempestive sau agravarea leziunilor mielice(inclusiv prin ipo!ie. asculta. %valuarea respiratiei vizeaza urmatoarele aspecte majore: " prezenta respiratiei spontane. )acientii care trebuie sa beneficieze de imobilizarea coloanei cervicale sunt cei proveniti din: accidente rutiere.mecanic. rata respiratorie. pneumotora! sufocant si emopneumotora!/ " acoperirea plagii suflante in pneumotora!ul desc is/ " punctia pericardica/ " imobilizarea e!terna cu benzi adezive a unui volet costal. pneumotora! sufocant. Controlul coloanei verte#rale si in special al celei cervicale este initiat o data cu evaluarea primara a functiilor vitale. simptomatologie ce indica o leziune a coloanei cervicale. stabilizarea voletelor toracice. +. #rdinea de aplicare a metodelor de protectie si apoi imobilizare precum si metodele speciale de extricare. IC. o!igenul va fi administrat rapid pe masca faciala cu rezervor in debit de @. Zulerele cervicale folosite protejeaza coloana cervicala fata de miscarile de fle!ie " e!tensie. mobilizare si transport al pacientilor traumatizati: @. status mintal alterat la care nu se poate preciza mecanismul de producere. pentru obtinerea unui Li-8 peste GH J. in cazul suspiciunii de leziune cervicala necesita si manevra 'ellic4. respectiv o data cu desc iderea cailor aeriene. strangulare. injung iere. /valuarea si controlul respiratiei :entinand libertatea cailor aeriene se efectueaza evaluarea respiratiei prin manevra Spriveste. . edem sau ipovolemie) ducand la sectiuni medulare. &etectarea acestor leziuni cu potential letal impune de urgenta management adecvat prin: " eliberarea si securizarea cailor aeriene superioare/ " punctia " e!uflatia "initial si apoi plasarea unui dren toracic pt. 8. pozitionare adecvata. traumatizati cu leziuni evidente la nivelul gatului prin lovire. eficienta sa. adaptand obligatoriu un rezervor au!iliar de o!igen la balon. gatului si trunc iului. e!istenta unor semne ce sugereaza e!istenta celor F leziuni rapid letale: obstructia cailor aeriene superioare. volet costal. tipuri particulare patologice de respiratie care necesita corectie sau suport ventilator imediat. simteS. &aca este necesara asistarea ventilatiei aceasta se va realiza cu un sistem balon "valva" masca sau cu balon pe sonda de intubatie. mai ales pentru pacientul traumatizat care prezinta si instabilitatea bazinului. Controlul manual al coloanei cervicale va fi mentinut si pe tot parcursul intubatiei orotra eale care. impuscare. >. de la primul contact cu pacientul. mai putin fata de cele de lateralitate si aproape deloc fata de cele de rotatie. pneumotora! desc is. urmata de stabilizare interna cu ajutorul suportului ventilator cu presiune pozitiva pentru stabilizare pneumatica interna. &in aceasta cauza protectia manuala trebuie mentinuta si dupa plasarea gulerului cervical. caderi de la inaltime."@H l2min. tamponada cardiaca. timp de @. C iar si la pacientii traumatizati care respira spontan corect. cu obrazul apropiat de gura si nasul victimei si cu privirea orientata spre toracele ei. targa de coloana rigida cu stabilizatoare laterale pentru cap si cu benzile de fi!are frontala si mentoniera se foloseste pentru a realiza imobilizarea completa a coloanei vertebrale. protectia manuala a coloanei cervicale cu mentinerea in a! a capului. emotora! masiv. gulerul cervical va fi plasat dupa fi!area manuala a capului.

pentru tamponarea directa a plagii de cord sau emostaza plagilor pulmonare mari. secunde. Extremitatea cefa!ica " se verifica scalpul si reliefurile osoase ale cutiei craniene cu atentie. poate fi salvatoare pentru emoragiile interne de gradul 555 " 51. deformarea toracelui. asimetrii de mobilitate ale unui emitorace. calitatea vederii si acuitate vizuala daca pacientul poate oferi relatii/ " la nivelul urec ilor se cauta plagi. pentru emoragiile intraabdominale necontrolabile. scurgeri de substanta cerebrala sau lic id cefalora idian/ " se e!amineaza relieful osos al arcadelor sprancenare si zigomatice. durere la palparea apofizelor spinoase ale vertebrelor cervicale. lic id de varsatura. mergand pana la toracotomie de necesitate pentru clamparea aortei la inel. /valuarea circulatiei %valuarea circulatiei se realizeaza prin cautarea pulsului central " carotidian la adult si bran ial la copil. integritatea orbitei/ " la oc i se cauta ec imoze. Eva!"area &ec"n#ara 5n timpul evaluarii secundare se face o anamneza mai ampla. e!istenta unor plagi. " se continua cu e!aminarea reliefului osos mandibular si ma!ilar. emfizem subcutanat. respiratia parado!ala. fracturi. refle! oculovestibular si oculocefalogir. sangerari. situata imediat deasupra abdomenului sa fie o . 'e efectueaza emostaza surselor vizibile si abordabile de sangerare prin compresiune directa. <. fracturi. daca este cazul. ec imoze. 'e e!amineaza toate segmentele corpului: *. al piramidei nazale. refle! fotomotor. %ste posibil ca o plaga aparent toracica. e!punere la to!ine. timpul scurs de la ultima masa. medicatie. negativ inafara spitalului. efortul respirator. periferice stabile si sigure de minim @>Z si se incepe administrarea de cristaloide si coloide. etc. plagi. 5n continuare este necesara obtinerea grupului sanguin pentru continuarea transfuziei izogrup. Gat"! 'e e!amineaza si fata anterolaterala si cea posterioara cautandu"se plagi. ematoame."F. e!ceptand pacientii ipotermici. izo7 . nistagmus. calitatea auzului/ " la nivelul cavitatii bucale se evalueaza lipsa dintilor. pansament compresiv sau garou. pozitia tra eei si aspectul venelor jugulare. escoriatii. fum. la care timpul de evaluare a circulatiei poate ajunge pana la >. )entru tratamentul precoce al socului se plaseaza 8 linii i.v. observand si manusile pentru eventuale urme de sange. otoragie. -rice soc la un traumatizat va fi presupus si abordat de la inceput ca un soc ipovolemic. paralizii de nervi oculomotori. dimensiunea si simetria pupilelor. prezenta altor factori nocivi: ipoglicemie. antecedente patologice. mecanismul traumatismului. 'e cauta plagi.C.J din volumul circulant sau la care nu se poate obtine stabilizarea emodinamica prin administrare masiva de cristaloide si coloide in @. timp de ma!im zece secunde. scurgeri de OC7. corpi straini. ciliar. in cautarea elementelor de instabilitate faciala/ 7. *dministrarea sangelui . cornean. corpi straini."@H min. tumefactii. evenimente care au precedat traumatismul. cu pierdere de peste >. -data inc eiata evaluarea primara impreuna cu efectuarea gesturilor terapeutice de sustinere a functiilor vitale se va trece la evaluarea secundara cu continuarea interventiilor terapeutice necesare. mono!id de carbon. referitoare la: alergii. ec imoze(inclusiv retroauricular). e!coriatii. +$race!e Oa inspectie se vor cauta tipul si rata respiratiei.

plaga toracoabdominala, iar in plaga toracica sa apara un viscer abdominal sau prin plaga toracica sa se scurga continutul unor viscere abdominale. &aca e!ista aceasta suspiciune diagnosticul se poate preciza efectuand lavaj peritoneal care este mai rapid decat e!plorarea CT, sensibil, dar mai putin specific, putin invaziv, dedicat mai cu seama pacientilor instabili. Qrmeaza palparea reliefului osos al claviculelor, coastelor si sternului/ se cauta crepitatii osoase, emfizem subcutanat. Oa percutie se poate auzi ipersonoritate in pneumotora! sau matitate in cazul revarsatelor intratoracice sau alternanta zonelor de matitate cu cele de sonoritate, sugerand prezenta viscerelor abdominale in torace. *scultatia poate evidentia absenta murmurului vezicular sau prezenta zgomotelor patologice care ar putea sugera diverse afectiuni, inclusiv zgomotele idroaerice care denota ruptura de diafragm cu ernierea viscerelor abdominale in torace. 5n timpul e!aminarii secundare se urmareste evidentierea leziunilor potential letale si a celor letale. a) Oeziuni toracice potential letale identificate la e!aminarea toracelui: " ruptura tra eobronsica/ " contuzia pulmonara/ " contuzia miocardica " anevrismul de aorta/ " ruptura de diafragm/ " ruptura de esofag. b) Oeziuni neletale in trauma toracica: " fracturi costale/ " fractura de clavicula, de stern/ " lu!atia sternoclaviculara/ " pneumotora! mic " fractura scapulei/ " asfi!ia traumatica/ " contuzia toracica simpla. =. A'#$men"! 5nspectia pune in evidenta: " marci traumatice parietale, ec imoze, e!coriatii, plagi/ " emoragiile prin plagi, scurgerea prin plaga abdominala a continutului unor viscere abdominale, evisceratii posttraumatice, ematoame subaponevrotice, revarsate sero ematice :orell"Oavale/ " abdomenul imobil cu miscarile e!piratorii sau respiratia parado!ala abdominala/ " marirea progresiva de volum a abdomenului care e!prima acumularea unei cantitati mari de sange in peritoneu. Oa palpare se observa: " contractura sau apararea musculara localizata sau generalizata/ " sensibilitatea la palpare. Oa percutie se poate evidentia matitatea deplasabila pe flancuri, prezenta sau absenta matitatii epatice. 5n continuarea e!aminarii abdomenului se pot efectua refle!ele cutanate abdominale care sunt modificate in traumatismele mielice. 'e evalueaza, de asemenea, elemente ce pot indica patologie pree!istenta la nivel abdominal, care poate fi influentata de accidentul actual.

E. 4a)in"! Oa inspectie se poate evidentia: " emoragie, ematoame perineale, uretroragia, priapismul, plagi fesiere sau perineale ce pot avea comunicare intraabdominala/ " ascensionarea unui emibazin, impotenta functionala/ " sange in meatul urinar, ematom perineal. Oa palpare: " durere la presiunea pe crestele iliace, mobilitate anormala, crepitatii osoase " modificarea refle!elor cremasteriene in traumatismele medulare mielice/ " tuseul rectal2vaginal poate evidentia o rectoragie2sangerare posttraumatica, sensibilitatea fundului de sac &ouglas, o prostata nepalpabila la barbat sau abolirea refle!elor anale in sectiunea medulara completa. F. Mem're &" eri$are &i inferi$are Oa inspectie: " culoarea si temperatura tegumentelor, ec imoze, plagi, e!coriatii, emoragii, deformari, scurtari si pozitii anormale. Oa palpare: " palparea de sus pana la e!tremitati a membrelor cu evidentierea durerii, a crepitatiilor osoase sau a intreruperii continuitatii traiectului osos si a mobilitatii anormale, contractura maselor musculare/ " palparea pulsului periferic, masurarea tensiunii arteriale, verificarea mobilitatii, sensibilitatii si fortei musculare simetric, verificarea refle!elor/ " e!aminarea articulatiilor. L. Examen"! ne"r$!$gic amanuntit evalueaza in primul rand scorul ZlasgoS dar si functia senzitiva si motorie, in dinamica, reevaluarea frecventa fiind obligatorie. Oa sfarsitul e!aminarii secundare se pot lua decizii cu privire la managementul leziunilor fara risc vital major, oportunitatea investigatiilor paraclinice, tipul acestora si orientarea ulterioara a pacientului. Corpii straini profunzi nu se vor e!trage decat in sala de operatie/ in prespital se vor fi!a stabil in pozitia in care se afla, pentru a nu produce leziuni suplimentare prin deplasare. )lagile nu vor fi e!plorate si tratate decat in spital, in prespital efectuandu"se doar acoperirea acestora cu comprese sterile si eventual, profila!ia antitetanica. %!aminarea primara si secundara se continua printr"o permanenta reevaluare pe tot parcursul terapiei pana la stabilizarea completa a pacientului. M$nit$ri)area acient"!"i tra"mati)at 7eprezinta masurarea, urmarirea, compararea si eventual inregistrarea parametrilor clinici si paraclinici ai pacientului. 'e instituie la pacientul traumatizat concomitent cu derularea evaluarii primare si se continua pe parcursul evaluarii secundare. )arametrii care se monitorizeaza sunt: @. Lunctia respiratorie *ceasta va urmari metodic, inainte si dupa efectuarea oricarei manevre terapeutice, urmatorii parametri: " frecventa respiratorie, efortul respirator, mecanica respiratorie/ " starea de constienta care poate fi alterata ca urmare a ipo!iei cu agitatie, confuzie, stupor, coma, convulsii/

" pozitia tra eei: devierea din pozitia centrala semnifica o compresiune majora intratoracica, prin pneumotora! msiv sau tamponada cardiaca/ " aspectul general al tegumentelor: palide, cianotice, reci, transpirate/ " aparitia si evolutia emfizemului subcutanat/ " gazele arteriale si pulso!imetria: reflecta atat functia respiratorie cat si pe cea circulatorie, precum si evolutia metabolismului tisular/ 8. Lunctia circulatorie si activitatea electrica cardiaca :onitorizarea circulatiei urmareste in dinamica urmatorii parametri: " prezenta pulsului central si periferic " calitatea pulsului, amplitudine, frecventa/ " starea de constienta (ca semn al perfuziei cerebrale)/ " tensiunea areteriala masurata neinvaziv si invaziv/ " frecventa cardiaca si aspectul electrocardiogramei in @8 derivatii/ " aspectul tegumentelor " reci, transpirate, palide, pat venos colabat in situatia socului ipovolemic si calde, cu ipotensiune si bradicardie in socul neurogen/ " timpul de reumplere capilara " prelungit in socul emoragic sau ipotermie/ " prezenta emoragiilor e!terne la care urmarim " calitatea, cantitatea, ritmul sangerarii/ " presiunea venoasa centrala ofera relatii asupra functiei inimii drepte si a volumului intravascular, precum si a calitatii compensarii emodinamice terapeutice/ " diureza " ca semn al calitatii perfuziei renale. +. Lunctia neurologica " se evalueaza prin: " starea de constienta, care se apreciaza prin calcularea scorului de coma ZlasgoS " modificari pupilare: a) midriaza bilaterala indica o iperactivitate simpatica neantagonizata datorita leziunilor parasimpaticului. Cauzele pot fi: distorsiunea sau compresiunea primara a oculomotorului datorita unei leziuni posttraumatice, afectarea secundara (masa cerebrala rapid e!pansiva) sau ernierea uncala in lobul temporal, dar si alte eventualitati cum ar fi efectul drogurilor/ b) mioza poate fi cauzata de asemenea de droguri (opiacee, to!icitate c olinergica), encefalopatii metabolice sau leziuni pontine, prin activitate parasimpatica neblocata/ c) pierderea raspunsului pupilar, asimetria pupilara si pupile neregulate sunt datorate leziunilor pontine/ afectarea ganglionului stelat determina aparitia sdr. Claude Kernard 0orner. " refle!ele oculocefalice si oculovestibulare evalueaza functia ganglionilor bazali(si astfel si a centrului respirator pontin) si respectiv a 'istemului 7eticulat *ctivator *scendent. " semnele de focar, e!amenul nervilor cranieni, semnele de lateralitate, semnele meningeene, semnele cerebeloase si e!trapiramidale, refle!ele, vorbirea/ " presiunea intracraniana " se determina prin masuratori invazive sau noninvazive. :odificarile sunt in relatie directa cu volumul intravascular si cerebrospinal. )erturbarea mecanismelor de autoreglare duce la cresterea riscului de isc emie cerebrala daca presiunea de perfuzie scade sau, la depasirea barierei ematoencefalice daca presiunea arteriala creste, ducand la transudare si aparitia edemului cerebral. Triada Cus ing, incluzand bradicardie, ipertensiune cu cresterea presiunii pulsului si modificarea respiratiei este frecvent observata in traumatismele craniene cu )5C crescuta, ca si bombarea fontanelelor la sugari./ >. Temperatura " se monitorizeaza pentru a evita iper" sau ipotermia/ H. 7espiratia tisulara si ec ilibrul acidobazic sunt evaluate prin gazele arteriale care ofera mai multi parametri: p , e!ces de baze, gaura anionica, deficit de lactat, )a-8, )aC-8, 'a-8, atat din sange venos cat si arterial.

F . )arametrii biologici " glicemie, electroliti, emoglobina, ematocrit, uree, creatinina, amilaze, C=, C=":K, troponina T in cazul suspiciunii contuziei miocardice/ V. )robe to!icologice/ G. Lunctia digestiva/ W. Lunctia renala "diureza. )e baza datelor clinice si paraclinice obtinute in cursul evaluarii primare si secundare si a monitorizarii se calculeaza si se urmaresc in dinamica scorurile de gravitate ale traumei, cu implicatii terapeutice si prognostice. ,c$r"ri!e #e tra"ma 7eprezinta scoruri combinate ale parametrilor clinici, cu corelatii prognostice relevante, mai ales daca se folosesc in dinamica. Qnele dintre ele se bazeaza pe masurarea prompta a unor parametri fiziologici accesibili (tensiune arteriala, timp de reumplere capilara si frecventa respiratorie): Trauma 'core(T'), 7evised Trauma 'core(7T'), 'corul de Coma ZlasgoS(ZC'). *ltele se bazeaza pe evaluarea tipului de leziune viscerala specifica: *bbreviated 5njur? 'core(*5'), 5njur? severit? score (5'') si altele. 'corul de trauma(T.'.) " reuneste H categorii de parametri clinici monitorizabili: frecventa respiratorie, efort respirator, tensiune arteriala, timp de reumplere capilara, scor de coma ZlasgoS. )oate avea ma!im @F puncte si minim 8 puncte. )e baza acestui scor poate fi apreciata probabilitatea de supravietuire in urma unui traumatism. Qn scor redus indica o situatie critica care necesita initierea unor masuri e!trem de agresive de terapie datorita riscului posibil, c iar daca aparent pacientul nu pare foarte grav. 'corul abreviat de trauma " este folosit in special in prespital, derivat din scorul de trauma, cuprinzand doar trei dintre parametrii acestuia: 'cor de coma ZlasgoS, rata respiratorie si tensiune arteriala. )oate avea ma!im @8 puncte si se considera ca o valoare a sa mai mica sau egala cu @, este asociata cu o crestere a mortalitatii de @,J. 'corul de severitate al traumei " leziunile sunt evaluate functie de regiunea anatomica. Liecare leziune este evaluata de la @ la H: leziune minora, leziune medie, leziune severa, dar fara risc vital, leziune cu risc vital cu sanse de supravietuire, leziune cu risc vital cu supravietuire incerta. 'corul minim este ,, iar ma!im VH. 7ata mortalitatii creste cu scorul si varsta. Pr$t$c$! #e ex !$rari imagi&tice !a acient"! $!itra"mati)at 7adiografiile standard ce se efectueaza la pacientul politraumatizat sunt reprezentate de radiografie de coloana cervicala(fata si profil cu vizualizarea obligatorie a tuturor vertebrelor cervicale si a jonctiunii cervicodorsale, completata cu CT spiral cu reconstructie sau 7:N coloana, radiografie de torace si de bazin. 5n functie de sediul leziunilor se vor efectua si alte radiografii (de coloana, de membre). Oa pacientul stabil se poate efectua e!plorarea CT preferabil spiral, cu contrast i.v. pentru leziuni intraabdominale sau toracice, 7:N, angiografii. )acientul instabil emodinamic nu va fi transportat la diferite investigatii imagistice de lunga durata, cum este CT, ci va fi supus unor e!plorari care pot evidentia rapid sediul leziunii: ecografie toraco"abdominala, ecocardiografie, lavaj peritoneal cu e!aminarea lic idului. )entru trauma penetranta se indica imediat laparotomia e!ploratorie. PRINCIPII DE MANAGEMN+ HN ACCIDEN+ELE CU MUL+IPLE 9IC+IME. +RIARUL 7eprezintC categorisirea victimelor dupC criterii de gravitate Di risc, realizându"se astfel o ierar izare a gradului de prioritate în instituirea tratamentului Di2sau a evacuCrii spre spital. 7a.iunea efectuCrii triajului este aceea de a identifica Di trata rapid victimele cu Danse de

supravie.uire în situa.ia aplicCrii managementului rapid, astfel încât sC se poatC realiza cel mai mare beneficiu terapeutic pentru cât mai multe dintre victime. %!istC mai multe sisteme de triaj. 1C prezentCm douC modele: rim"! m$#e! este e!emplificat în sc ema de mai jos: Poate sH mear!HT &* URGENŢ6 AMSNA+6 . c$# ver#e / ;ecedat NQ 7%')57a f NQ De&c%i#e ca!ea aerianC 1 NQ 7%')57a f &* 77 R +,2min sau 77T@,2min R 8 sec.

7atC respiratorie ( 77 )

URGENŢ6 IMEDIA+6 . c$# r$@" /

@,"+,2min 7eumplere capilarC

T 8 sec.

URGENŢ6 ORDINAR6 . c$# ga!'en /
(77 9 rata respiratorie)

A! II-!ea m$#e! #e tria2 e&te &tr"ct"rat a&tfe!: UrgenDa a'&$!"tC c" rin#e: urgenBa extremA 6victime cu detresC vitalC care necesitC îngrijiri imediate/ urgenBA l 6victime cu risc vital major dacC nu se ini.iazC îngrijiri medicale în mai pu.in de F ore. UrgenDa re!ativC c" rin#e: urgenBA ( 6victime fCrC risc vital pe parcursul a @868> ore/ urgenBA - 6victime ce pot fi temporizate peste 8> ore. UrgenDe $tenDia!e: victime cu leziuni de tip urgen.e 8, la care se poate agrava leziunea(necesitC supraveg ere continuC). UrgenDe f"ncDi$na!e: victime cu leziuni fCrC risc vital, dar care pot compromite func.ia unui organ(leziuni de oc i, mânC, fa.C) 6se vor trata ca urgen.C @ UrgenDe #e C@ite: victime fCrC posibilitC.i de a progresa(arsuri pe suprafe.e de peste GH6W,J, traumatisme cranio" cerebrale cu victime în comC profundC). 1rgenBA l$ politraumatisme/ traumatisme toracice înc ise2desc ise fCrC tulburCri respiratorii majore(volete costale plCgi suflante)/

plCgi abdominale cu emoragie dar fCrC semne de Doc/ plCgi vasculare cu sângerare mare/ fracturi desc ise ale oaselor lungi/ rupturi musculare ale membrelor/ plCgi importante fesiere sau perineale/ traumatisme cranio"cerebrale în comC profundC/ compresiuni importante Di prelungite ale membrelor(peste > ore) cu Doc persistent/ traumatisme medulo"spinale cu senine neurologice/ arsuri gradul 55 6 555 între 8,6H,J/ into!ica.ii prin ingestie Di in alare, cu comC persistentC/ into!ica.ii prin in alare cu manifestCri ventilatorii progresive(clor, amoniac)/ plCgi oculare penetrante2transfi!iante/ blast pulmonar cu manifestCri respiratorii/ îneca.i în comC persistentC/ ipotermie severC(T centralC 9 8G 6 +8mC) 1rgenBA (: fracturi înc ise diafizare/ fracturi desc ise ale oaselor mici/ plCgi ale pCr.ilor moi cu emoragie micC2absentC/ scalp cu emoragie micC/ traumatisme cranio 6 cerebrale cu come vigile/ lu!a.ii ale articula.iilor mari: umCr, sold(fCrC semne neurologice)/ plCgi articulare/ compresiune moderatC a membrelor fCrC semne de Doc/ into!ica.ii uDoare. 1rgenBA -: traumatisme înc ise ale membrelor/ plCgi contuze/ contuzii moderate toracice Di abdominale. +RAUMA+I,ME CRANIO-CERE4RALE )rin traumatism cranio"cerebral se intelege totalitatea fenomenelor clinice si2sau paraclinice care apar ca urmare a actiunii unui agent traumatic asupra cutiei craniene si a continutului acesteia. Traumatismul cranio"cerebral poate fi inc is sau desc is(in care caz e!ista o comunicare directa sau indirecta cu mediul e!tern). :ecanismele traumatice fizice pot determina: " leziuni ale scalpului(e!coriatii, ec imoze, plagi)/ " leziuni ale cutiei craniene(fracturi)/ " leziuni cerebrale(contuzie, dilacerare, ematom intracerebral, edem cerebral)/ " leziuni e!tracerebrale( ematom epidural 9 revarsat sanguin intre tabla interna craniana si duramater/ ematom su#dural 9 revarsat sanguin intre duramater si suprafata creierului/ menin!ita seroasa 9 revarsat lic idian subdural). Kineinteles ca in majoritatea cazurilor de traumatism cranian este vorba de o asociere a leziunilor enumerate.
+ra"mati&me!e crani$ 0 cere'ra!e Oa nivelul capului se vor e!amina: scalpul, oasele fe.ei, piramidC nazalC, oc ii, urec ile, gura, mandibula.

raniu : putem observa: înfundCri, fracturi sau deformCri ale oaselor craniene înso.ite sau nu de sângerCri ale scalpului. *ceste sângerCri se panseazC cu comprese sterile, dupC care se aplicC un pansament compresiv tip capelinC. &acC e!istC substan.C cerebralC în plagC, aceasta se acoperC cu comprese sterile Di se panseazC. Toate aceste leziuni reprezintC urgen.e majore Di trebuie sC fie transportate de urgen.C la spital. Nu este necesarC dezinfec.ia plCgii la locul solicitCrii, aceastC manevrC fiind de competen.a spitalului. -rice plagC sau fracturC a oaselor fe.ei se panseazC Di se transportC de urgen.C la spital. .iramida nazalA: se evalueazC prin miDcCri laterale uDoare. Lractura de piramidC nazalC se manifestC prin deformarea regiunii, tumefac.ie, crepita.ii Di mobilitate la e!aminare. )oate fi asociatC cu sângerare nazalC. Ca tratament se aplicC pe fiecare narC tampoane cilindrice care au rolul de a imobiliza fractura Di de a opri sângerarea. #chii$ pot prezenta fragmente de corpi strCini, leziuni ale corneei Di c iar enucleere. (n toate cazurile se pun comprese sterile, se panseazC Di se transportC la oftalmologie. &acC pupilele sunt inegale, acesta este un semn de leziune cerebralC gravC. 1rechile: pot prezenta tCieturi, sângerCri Di c iar lipsa de substan.C. 'e panseazC Di se trimite la spital. &acC pavilionul urec ii este detaDat se pune într"un câmp steril, se acoperC cu g ea.C Di se transportC la spital cât mai repede posibil. &acC în conductul auditiv e!tern observCm sângerare sau un lic id gClbui(lic id cefalora idian), cu o compresC curC.Cm urec ea, dupC care aplicCm o compresC curatC în conductul auditiv e!tern. &acC Di aceastC compresC se îmbibC cu sânge este vorba de o leziune cerebralC gravC(fractura de bazC de craniu) Di pacientul trebuie transportat urgent la spital. (n spatele fiecCrui pavilion auricular e!istC un os spongios 6 osul mastoidian. Qn ematom la acest nivel, dupC un traumatism cranian, este un semn de leziune cerebralC gravC. Iura: trebuie e!aminatC cu aten.ie. )ot apare sângerari ale limbii, gingiilor, palatului moale Di dur care se trateazC prin compresie localC cu comprese sterile. &easemenea pot fi leza.i din.ii. &in.ii imobili Di fragmentele dentare se e!trag pentru a prevenii aspira.ia acestora în plCmâni. !andibula =i maxilarul: în cCutarea elementelor de fracturC sau instabilitate facialC(durere, deformCri, tumefac.ii, crepita.ii osoase). Lractura de mandibulC se identificC prin mobilitate e!cesivC, crepita.ii osoase Di deformare. 'e imobilizeazC cu faDC sub formC de cCpCstru. (n plus poate fi imobilizatC Di cu ajutorul colierului cervical. ,emne!e #e &"ferinDC cere'ra!C tulburCri ale stCrii de conDtien.C (agitat, obnubilat, convulsii ) / tulburCri de comportament / scara ZlasgoS permite evaluarea stCrii de conDtien.C, scorul ZlasgoS G Di mai mic de G, indicC o leziune cranio" cerebralC gravC. 'C-7QO ZO*'Z-g *O C-:%O-7 *. &esc iderea oc ilor 'pontanC > Oa apel + Oa stimul dureros 8 Nu desc ide @ K. 7Cspunsul verbal -rientat Confuz Cuvinte fCrC sens bgomote LCrC rCspuns Oa comandC OocalizeazC la stimul 7etrage la stimul Lle!ie la stimul %!tensie la stimul *bsent H > + 8 @ F H > + 8 @

C. 7Cspunsul motor

2imitAri ale 'corului IlasgoJ: 'corul ZlasgoS nu se calculeazC la orbi, surzi, bolnavi paraliza.i sau cu amputa.ie, bolnavi cu ematoame gigante ale globilor oculari Di copii sub 8 ani.

+ra"mati&me!e crani$-cere'ra!e inc%i&e

C$m$tia cere'ra!a este caracteriz. prin abolirea brusca a cunostintei, survenita imediat postimpact, insotita sau nu de modificari tranzitorii ale functiilor vegetative si vitale(T.*., ta icardie, scurta apnee). Lenomenul este de scurta durata "cateva minute" si total reversibil, deoarece nu"i corespunde o leziune organica. Prim a2"t$r *ccidentatul va fi mentinut in repaus culcat si va beneficia de transp. corespunzator(de preferat cu autosanitara), deoarece la toti traumatizatii cranio"cerebrali e!ista riscul instalarii unei come. +ratament"! "!teri$r Lenomenele sunt total reversibile fara tratament, necesita doar repaus fizic si psi ic. &aca este vorba de un bolnav labil psi ic se pot admin. sedative sau tranc ilizante si somnifere 8"+ zile(diazepam, nozinan, luminal) Atentie$ un accidentat considerat ca un simplu comotionat cerebral poate sa aiba totusi o leziune craniana neevidenta clinic si care se poate manifesta clinic peste cateva ore sau zile. &e aceea, fara sa se alarmeze accidentatul, i se atrage atentia ca la aparitia oricarui semn ca: cefalee persistenta, varsaturi, vertije etc. sa se prezinte cat mai urgent intr"un serviciu neuroc irurgicalU C$nt")ia cere'ra!a este o afectiune cranio"cerebrala traumatica, in care e!ista leziuni anatomopatologice ale creierului. Contuzia cerebrala poate fi de diferite grade/ minora, moderata, grava. ,im t$mat$!$gie • *bolirea sau alterarea starii de constienta cu durata de una sau mai multe ore(contuzia cerebrala minora) pana la 8> (contuzia cerebrala moderata). *lterari profunde si de lunga durata ale starii de constienta 9 coma prelungita (contuzia cerebrala grava). • :odificari tranzitorii de puls, respiratie, tensiune arteriala, varsaturi(contuzie minora)/ " dispnee, ta icardie, rar oscilatii ale T.*.(contuzia cerebrala moderata)/ " alterari importante ale functiilor vegetative si vitale (domina perturbarile respiratorii cu incarcare tra eo"bronsica, dispnee de tip C e?ne"'toc4es, =ussmaul, ipertermie, ta icardie (rar bradicardie), varsaturi, puseuri de ipertensiune(contuzie grava). • &eglutitie dificila sau abolita(contuzii grave)/ • 'emne neurologice inconstante: modificari de refle!e, abolire de refle! plantar(contuzie minora)/ redoare a cefei, asimetrie de refle!e miostatice, e!tensie a alucelui, pareze oculo" motorii(contuzie moderata), sindrom bipiramidal egal sau inegal, uneori crize convulsive generalizate, perturbari tonigene 9 rigiditate prin decerebrare(contuzie grava). • 'emne oftalmologice: midriaza bilaterala sau mioza(egala sau inegala), miscari pendulare ale globilor oculari(contuzie grava). • 5n stationare se poate pune in evidenta lic idul cefalora idian: " rozat sau clar(contuzie minora), " sanguinolent sau rozat(contuzie moderata), " intens sanguinolent(contuzie grava). -bservatie: OC7 nu respecta intocmai gradul contuziei cerebrale. *re o neta valoare practica orientativa si o certa valoare in evolutia leziunii/ mentinerea modificarilor in timp arata persistenta leziunii/ reducerea modificarilor arata o normalizare a procesului. • *lte semne care pot persista in toate formele de contuzii: cefalee, ameteli, vertije, uneori varsaturi. &e retinut: gradul de contuzie cerebrala, pornind de la cea medie, se identifica pe baza profunzimii comei.

cei mai multi avand tendinta sa intoarca accidentatul cu fata in sus. care nu prea se respecta in practica. Traumatizatii cranio"cerebrali sunt foarte sensibili la mobilizare. " )t. cu fruntea sprijinita pe antebrat.)rofunzimea comei se apreciaza cel mai usor si mai practic in functie de precizarea abolirii timpilor deglutitiei(vezi Comele). reec ilibrarea acido"bazica se administreaza sol. orice alterare sau modificare a acestora trebuind sa alarmeze pe medic. scaderea edemului cerebral instalat. bradicardie <compresiune cerebrala/ " tensiunea arteriala . *ceste manifestari patologice sunt usor de urmarit si au o mare importanta in evolutia unui traumatism cranio"cerebral/ de aceea. c iar si pe timpul transportului. cu sange sau OC7 in cazul asocierii si altor leziuni. felul dispneei. controlandu"se functiile vitale. nenuroc irurgi): " tensiunea arteriala normala .g glucoza28> )/ )t.:. ta ipnee si ipertermie <leziune cerebrala profunda/ " tensiunea arteriala normala cu stare de obnubilare si cu midriaza unilaterala . care difuzeaza rapid: impune evacuarea c irurgicala de urgenta. fiecare >g de glucoza se adauga @Q insulina. trebuie urmarite frecvent si competent. modificarile pupilei.(instalarea unei rigiditati.*.0.. 5mportant: cadrul mediu trebuie sa stie sa observe unele fenomene care apar pe parcursul transp. %!ista situatii cand accidentatii si"au recapatat cunostinta(s"au trezit) dupa o coma trecatoare. modificari T. pareze). &e asemenea. • )ozitionarea victimei in decubit lateral sau ventral. se admin. pe care le transmite cu constiiciozitate si e!actitate medicului pt. • *sigurarea resp. dar o noua recadere este posibila ca rezultat al constituirii edemului cerebral posttraumatic. pe timpul transp. tampon: T. neurologi: astfel. *tentie: la aceste masuri foarte eficiente si usor de aplicat. se suspecteaza un ematom subdural sau e!tradural. 4m2 ). asezat pe o targa cat mai rigida. *ccidentatul cranio"cerebral va fi ridicat de la locul ranirii cu deosebita grija. 5n felul acesta se asigura: "mentinerea permeabilitatii cailor respiratori " prevenirea caderii limbii(aceasta e poate face si prin aplicarea unei pipe Zuedel)/ " impiedicarea aspirarii continutului sucului gastric in cazul varsaturilor/ " prevenirea asfi!iei prin inundarea cailor resp. vor fi observate si retinute si alte tulburari deosebit de importante pt. pulsului. @8. instalarea unei afazii sau anartrii de la inceput indica o contuzie cerebrala/ afazia dupa un interval liber indica un ematom/ de asemenea pe timpul transp. si indepartarea corpilor straini din cavit. Prim"! a2"t$r • 'e face un e!amen riguros si rapid. pareza <un ematom e!tradural2subdural " daca starea de coma se agraveaza progresiv. Traumatizatii cranio"cerebrali vor fi transp. prin control digital al permeabilitatii cailor resp. direct la un stationar sau unitate spitaliceasca inzestrata cu mijloace de terapie intensiva.*. agitatie psi omotorie etc. glucoza ++J in cantitate de 8g24ilocorp(ma!. la indicatia medicului. asemenea accidentati trebuie sa fie bine dotat. " )t. starea de constienta. :ijlocul de transport pt. dar mai ales la trepidatiile provocate de ve icul in timpul transportului(viteza de deplasare sa nu depaseasca H. in cantitate de@ml pe 4ilogram corp. se inventariaza leziunile. buco"faringiana. . vor fi observate si retinute unele tulburari psi ice: sindromul confuziv. interpretare(au mare importanta pt.

. netratat la timp si competent. cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale. odata instalata. marindu"si volumul(datorita edemului cerebral) intr"un con.. *. " 5n caz de stop respirator se utilizeaza ventilatia pulmonara asistata. Di!acerarea cere'ra!a este o leziune distructiva. " Combaterea ipertermiei(invelirea in cearsafuri umede). daca supravietuieste. +ra"mati&me!e crani$-cere'ra!e #e&c%i&e . 5n contuziile minore si moderate tratamentul este simptomatic: " antalgice. frevent asociata cu alte leziuni intracraniene de tipul ematoamelor si edemului cerebral progresiv. 5n ceea ce priveste edemul cerebral. se practica tra eostomia. " 5ntubatia nu se mentine mai mult de +F">G de ore. care survine de obicei in traumatisme cerebrale desc ise(glon. " -!igenoterappie. in care creierul. " in traumatismele inc ise este indicata e!plorarea c irurgicala. " emianopsie(modificare de camp vizual).im t$mat$!$gia Liind o leziune circumscrisa simptomatologic. " in traumatismele inc ise dilacerarea este asociata cu contuzie si edem cerebral 7. creeaza o compresiune asupra centrilor vitali situati la baza creierului si care converg liniile de forta. " Combaterea ipertoniilor. monopareza sau monoplegie. esc ile).+ratament"! in &tati$nar " :etode si te nici de terapie intensiva(in contuziile grave). acesta insoteste constant orice leziune organica cerebrala(de tipul contuziei sau dilacerarii) si. datorita structurii cutiei craniene.inCtor practic ine!tensibil. 5n aceasta perioada contributia cadrelor medii are o importanta deosebita. 5n functie de sediul leziunii vor e!ista deci: " emipareza sau emiplegie. aspiratie). &e retinut: contuzia cerebrala moderata poate fi difuzata sau predominanta la o emisfera sau alta si. dar in unele cazuri poate e!ista si in traumatismele inc ise. *ceasta compresiune. Tot edemul cerbral poate transforma o contuzie cerebrala minora intr"una medie si mai ales contuzia cerebrala medie. mai ales. " repaus la pat V"@H zile(contuzie min. este de regula focala. &aca fenomenele de insuf. intr"o contuzie cerebrala grava. " afazie(tulburare de limbaj). c iar minora.. " *sigurarea unei ventilatii optime(intubatie oro"tra eala. " mici doze de tranc ilizante la cei an!iosi si agitati(evitandu"se barbituricele si opiaceele). agraveaza o leziune cerebrala deja instalata. +ratament: " in traumatismele cranio"cerebrale desc ise tratamentul este cel al unei plagi cranio"cerebrale. respiratorie persista. doua"trei saptamani obligatoriu(contuzie moderata). " Tratament c irurgical la nevoie.). ramane cu sec ele majore.a tratamentului. este greu de tratat si boln. 1indecarea unor astfel de trumatizati depinde in mare masura de priceperea si devotamentul cadrelor medii in continuitatea si consecven. " 7e idratarea bolnavului. " Combaterea edemului cerebral(glucoza ++J " 8g24ilocorp). deoarece obstructia cailor respiratorii intretine si amplifica edemul cerebral.

C. este mai apos. Cura sau tratamentul definitiv al plagii cranio"cerebrale o face neuroc irurgul. deoarece agentul penetrant a antrenat fie corpi straini. " Tratamentul plagii la locul accidentului: " se taie parul din jurul plagii. 5n plagile cranio"cerebrale nu se introduc antibiotice sau antisepticeU " :obilizarea bolnavului va fi redusa la minim. pe baza faptului ca nu se evacueaza O. • C$n#"ita #e "rgenta . • Oeziuni nervoase. Prim a2"t$r .5n cadrul traumatismelor cranio"cerebrale desc ise sunt cuprinse plagile cranio"cerebrale.5. in consecinta. gura. • &iagnosticul poate fi precizat prin punctie ra idiana(un lic id cefalora idian sanguinolent este o dovada in plus) si prin radiografie. apare scurgerea de masa cerebrala. aceasta este mai greu de deosebit de o sangerare obisnuita. *. " infasare. &e obicei leziunile cu contuzie grava determina intai scurgere de lic id sau sange amestecat prin orificiile naturale si mai apoi. asa cum s"a aratat.&eoarece astfel de traumatisme sunt insotite cel putin de o contuzie cerebrala minora. %ste interzisa mesarea sau indesarea tampoanelor in plaga cranio"cerebrala. care poate arata prezenta fracturii. 'tim ca este vorba de o plaga nepenetranta si nu de una penetranta. • %c imozele apar de obicei la pleoape. tegumentul din jur se curata si dezinfecteaza. bilateral si tardiv(la8"> zile dupa accident). &aca apare doar o scurgere de sange din aceste cavitati. dar s"au oprit la dura mater)/ " plagi cranio-cerebrale penetrante si perforante sunt cele care au depasit dura mater si ajung in profunzime. curge continuu. . de sange sau c iar de substanta cerebrala prin: nas. &eosebirea dintre un epista!is sau o sangerare data de o rana a urec ii e!terne sau a timpanului se face prin faptul ca sangele provenit dintr"o fractura a bazei craniului in care s"a rupt dura mater este amestecat cu lic id cefalora idian si.im t$mat$!$gia • 'curgere de lic id cefalora idian. • 'tare de coma superficiala sau profunda(nu este obligatorie). care pot fi: " plagi cranio-cerebrale nepenetrante(intereseaza partile moi si oasele craniului. " )laga cranio"cerebrala se considera de la inceput infectata. pt. fie par sau piele.7. primul ajutor dat accidentatului se va adresa acestor leziuni. *tentie: %ste interzisa indepartarea esc ilelor osoase care nu sunt libere. daca nu c iar de o contuzie cerebrala grava. 7. " in rest se va face tamponaj si pansament de protectie. dat fiind pericolul de compresiune. nu coaguleaza. -ract"ri!e 'a)ei crani"!"i Lracturile bazei craniului sunt fracturi craniene grave. :ajoritatea provoaca o ruptura a dura mater. care pot sa ajunga pana la paralizii ale nervilor cranieni. " Transportul se va face cu mare grija si de urgenta intr"un serviciu care sa beneficieze de T. datorita edemului. urec i. care adera intim de baza craniului. a preveni agravarea unor leziuni nervoase si vasculare. dar nu compresiv. interesand si creierul.

im t$me "fract"ri verte'ra!e c" &ecti"ne t$ta!a #e ma#"va: • )aralizia si pierderea sensibilitatii in regiunile subiacente focarului de fractura. " 5n contuziile simple accidentatul va fi mentinut in repaus si transportat in pozitia favorabila de decubit &e retinut: in cazul de emoragii intracraniene manifestate prin epista!is sau otoragie este contraindicat orice fel de tamponament al acestor orificii. pt. *titudine caracteristica. arcurilor sau apofizelor vertebrale) pot sa dea laziuni ale maduvei(comotie medulara. contuzie medulara.im t$me in fract"ri: &aca accidentatul este constient. ." 5n cazul fracturilor de baza cu leziuni cerebrale se aplica tratamentul mentionat la contuziile grave. &aca sediul leziunii este la col. • departarea a doua apofize spinoase in fracturile totale de corpi vertebrali fara leziuni medulare. cardiace si resp. • Tulburari generale: tulburari de comunicare. patognomonica. paralizarea musc ilor intercostali si diafragm/ " CH: tetraplegie.ME 9ER+E4RO-MEDULARE Traumatismele col.(in sectiuni medulare cervicale superioare). respira si greu. foarte precoce la piele. ne poate informa despre prezenta: • durerii. leziunea este localizata la primele vertebre cervicale. )araplegia (paralizia membrelor inferioare) apare de la nivelul leziunii medulare corespunzand vertebrelor CF"CV. • Tulb. &aca. • tumefactie locala • ec imoza locala • crepitatii osoase depistabile la palpare(sa nu fie cautate cu insistenta. ale corpurilor. semn al unei fracturi vertebrale (poate fi obiectivata prin presiunea e!ercitata pe vertebra interesata). • *bolirea refle!elor osteo"tendinoase din etajele subiacente. a nu se marii in mod retrograd ematomul intracranian. • in regiunea cervivala se mai adauga cateva semne specifice: a) capul traumatizatului aflat in pozitie de fle!iune este sustinut cu ambele maini c iar de acesta. cel mai frecv. a se lua masuri urgente de imobilizare a coloanei cervicale/ b) pozitia de torticolis in fracturile de atlas/ c) tulburari de respiratie de diferite grade. fract. sectiune totala sau partiala a maduvei). • Tulburari sfincteriene: retentie de urina. incontinenta de fecale. pe langa faptul ca nu misca picioarele si bratele. alterarea emotiei • Tulburari specifice: " C@"C>: tetraplegie. cervicala. • contractura si rigiditatea grupurilor de musc i din zona segmentului lezat(fracturat). &C o foarte buna orientare asupra sediului focarului de fractura. este important sa fie remarcata. alterarea starii generale. +RAUMA+I. vertebrale (lu!atii. . &e retinut: la e!aminare se va insista asupra nivelului de sensibilitate (tactila si dureroasa) care este foarte net si se instal. manevrele fiind dureroase). pt. accidentatul va avea paralizate toate e!tremitatile (tetraplegie). compresiune prin fragmente osoase sau ematom. rotatia membrelor superioare/ .

pt a evita torsiunea trunc iului (si deci a coloanei)/ " este deosebit de important ca la orice accident nici o victima sa fie ridicata de umeri si de picioare si nici dezbracata inainte de a se fi stabilit inventarul leziunilor. vertebrala vor fi respectate unele directive : " se va evita orice tentativa de ridicare a traumatizatului / " se va cerceta daca acesta are sau nu o leziune medulara. c iar inconstient. 5n cazul in care se banuieste ca fractura este situata la nivel toracic sau lombar. umeri ridicati. sub daramaturi) va fi degajat fara sa se e!ecute tractiuni de membre. la cusaturi/ " e!aminarea boln." CF: tetraplegie.. prin inteparea usoara sau zgarierea e!tremitatilor. daca nu are o interesare medulara/ " atunci cand boln. nu prin dezbracare. tabloul clinic sa fie sarac. la orice suspiciune de fractura de col. &e aceea. acoperirea pac. " in cazul fracturilor coloanei cervicale se va aseza in dreptul zoneiin care va veni ceafa accidentatului. la nevoie resp. va fi invitat sa faca miscari ample ale membrelor inferioare/ " prin interogatorii se poate afla prezenta unor parestezii (amorteli. fara ca ranitului sa i se torsioneze sau flecteze trunc iul si e!tremitatea cefalica. o permit)/ " daca sunt necesare miscari de rotatie a boln. toracala" sau . Prim a2"t$r: a) 7emedierea tulb. ca in cazul unor fracturi importante. generale ce caracterizeaza socul traumatic (traumatizatul se afla aproape totdeauna in stare de soc). fara deplasarea fragmentelor vertebrale.. %!ista deci marele pericol ca prin manevrele intempestive de prim ajutor sau in timpul transp. furnicaturi. pozitie normala a membrelor superioare. e!agerarea fle!iei degetelor/ " CG: tetraplegie. apar paralizii partiale ale unora din musc ii membrelor/ " TF"T@8: abolirea refle!elor abdominale. o fractura de col. sa se e!ecute in pozitie de decubit dorsal sau respectandu"se pozitia in care a fost gasit pe sol (daca leziunile asociate sau starea de constienta a boln. este constient. acestea sa fie e!ecutate in acelasi timp de mai multe pers.. se pune o a doua patura. trebuie sa reactioneze. vertebrala fara leziuni medulare sa se transforme intr"o fractura cu leziuni medulare. b) 5n cazul in care manifesta tulburari resp. primirea accidentatului • se acopera targa cu o patura care apoi va servi pt. la care traumatizatul. A&e)area tra"mati)at"!"i e 'rancar#: 1a fi asezat cu fata in sus pe un brancard tare • se asaza targa alaturi de accidentat (un ajutor ramane langa targa). pacientul poate sta in picioare sezand/ " T@"TH: pacientul poate sta in pozitie sezand. in dreptul locului in care urmeaza sa se aseze pe targa zona fracturata. i se va asigura permeabilitatea cailor respiratorii. paralizie spastica a membrelor inferioare/ " O@"OH: afectarea membrelor inferioare/ " '@"'F: afectarea piciorului C$n#"ita !a !$c"! acci#ent"!"i: &e retinut: se poate totusi. ci prin taiere cu foarfeca. • se pregateste targa pt. artificiala cu trusa de tip 7uben sau dispozitiv de resp. cu bratele in abductie si antebratele flectate/ " CV: idem CF . intepaturi)/ " imbracamintea va fi inlaturata de pe boln. " accidentatul contorsionat intr"un ve icul sau gasit intr"o pozitie sezand (de e!. niste pernite corectoare moi sau un prosop rulat. cu burduf (sau trusa automobilistului). rulata pe ` "daca este vorba de col.

• la boln. fiind asezat in dreptul focarului de fractura. de modul cum a fost ridicat de la locul accidentului si transp. eventual prin pipa orofaringiana N cu grija. cand este imposibil sa se asigure o targa tare. 5n suspiciune de fract. cu deficit resp. rigida. " deosebit de sangerande sunt plagile limbii si planseului bucal " revarsatul sanguin poate infiltra tesuturile. scandura lata" transp. +RAUMA+I. • ridica deodata "la un semn" la acelasi nivel. ajutorul care a ramas langa targa "de partea opusa" impinge targa sub bolnav • se asaza traumatizatul pe targa prin ciborare lenta. cu e!ceptia celor suspecti de fractura a col. cervicale te nica manevrarii segmentului cefalic este de ipere!tensie si tractiune continua a capului traumatizatului • traumatizatul fiind ridicat. corpul traumatizatului.<spital. • introduc in acelasi timp mainile sub traumatizat Wpuncte de ridicare: capul si toracele. dureaza mai mult sau se face pe un teren care implica urcarea2coborarea unei pante. nu in orice conditii. ale col. c iar improvizata "usa. *cest lucru se obtine prin fi!area capului si gatului intre 8 pCturi rulate si groase. 5mportant: %volutia unui traumatizat vertebro"medular depinde de primele ingrijiri. asigurandu"se astfel pozitia de e!tensie a coloanei si capul rotit pe o parte. ma!ilara interna). este admis pe patura. -8"terapie pe sonda nazala. data fiind instalarea refle!ului de retentie urinara. • Hem$ragia " 7anirile provoaca sangerari imediate abundente di cauza vascularizatiei bogate a partilor moi si masivului ma!ilar " uneori pot fi lezate vase mari (arterele: faciala. bazinul. soc si asfi!ie.%ste bine sa fie transportat indiferent de gravitatea leziunii. indeosebi in planseul bucal. + ajutoare). • de cealalta parte a traumatizatului se asaza > pers. )recizare: 5n cazul fracturilor de coloana cervicala trebuie luate masuri suplimentare de fi!are pe brancarda a capului fata de trunc i. . med. pozitie care preintampina provocarea leziunii. dureaza mai mult "peste > ore" traumatizatul va fi sondat vezical inaintea transp. . med. 5n acest fel este asigurata ipere!tensia corpului vertebral fracturat. med.in intregime "daca este vb. 5n cazuri cu totul e!ceptionale. in vederea usurarii respiratiei. • daca transp. • as. si anume de emoragie. culcat cu fata in jos. (as. fie prin confectionarea unui guler dintr"o cantitate mare de vata (doua pac ete) invelite in fasa.MELE MA8ILO--ACIALE P!agi!e arti!$r m$i '"c$-facia!e )lagile buco"ma!ilo"faciale se insotesc de tulburari importante. linguala. &aca nu se suspecteaza fractura de coloana cervicala manevra poate fi facuta de + pers. in totalitate. lombara. care pot pune in pericol viata boln. membrele inferioare/ as.. cu cele + sau 8 ajutoare ingenunc eaza "pe un singur genunc i" cat mai aproape de traumatizat. producand ematoame voluminoase. cu aceleasi precautii • traumatizatul va fi imobilizat pe targa (benzi transversale) mai ales daca transp. in cel mai scurt timp dar. masurile de imbunatatire a respiratiei "dezobstructie. de col. cervicale. se continua si pe timpul transp.

sunt datorate fie unor obstacole in caile aeriene. transpiratii reci etc. [ Hem$&ta)a r$vi)$rie: 5n emoragia vaselor importante se face emostaza provizorie prin compresiune directa in plaga. cu fruntea sprijinita de antebrat si se va face aspiratia cu o sonda subtire N prin nas sau cav. cu paloare a fetei. • A&fixia [obstructia cailor aeriene superioare este data de: Tulburarile resp. in stare de coma. pe vasele corespunzatoare plagii: . " caderea inapoi a limbii " ematomul si edemul perifaringian. care ameninta viata. de colapsul vascular si deficitul de o!igenare consecutiv.c eaguri de sange.ranitul trebuie scos cat mai repede din locul accidentului si degajat de tot ce"i poate agrava starea. insa de la inceput colapsul. c eaguri etc.t"!'"rari nerv$a&e( #e &en&i'i!itate (parestezii. boln. superficiala. . cand nu se poate face intubatie laringo"tra eala. se va trece de mare urgenta la resp. )rin lezarea nervului facial se instaleaza paralizie faciala . in plagile planseului bucal. " se evacueaza secretiile si sangele din cav. respir. • Prim a2"t$r: Ca principiu de baza./ " in cazul unei inundatii tra eo"bronsice. pozitia laterala sau ventrala este obligatorie "singurele care previn inundarea C*'. [ asfixia de cauza centrala: %ste datorata depresiunii brutale a centrilor bulbari si agravata de starea de soc. centura etc). esc ile osoase. anestezii) prin lezarea nervului trigermen. va fi asezat in pozitia ventro"laterala sau semi" ventrala. fragmente de dinti. nu se restabileste. corpi straini. • A!te t"!'"rari: . proteze dentare desprinse etc " inundarea cailor aeriene cu sange sau aspirarea continutului gastric refulat in gura (varsatura)/ survin indeosebi la bolnavii socati. puls accelerat si slab.va fi asezat pe o parte cu capul usor decliv. fie unei cauze centrale: . bucala. in plagile limbii etc. .• 5$c"! " socul survine in traumatismele puternice " ranitii pot manifesta o stare de lesin. de pierderile masive de sange. " Cand caile resp. sunt libere si resp. inconstienti. (se poate folosi si un ac de siguranta trecut prin limba). [ In t"!'"rari!e a&fixice: " la ranitii care manifesta semne de obstacol respirator se va asigura libertatea cailor aeriene: se face tractiunea limbii/ la nevoie se fi!eaza cu un fir de ayta trecut prin varful limbii si legat la un nasture de la aina boln. cu facies palid sau cianotic. primele ingrijiri trebuie sa se adreseze acelor tulb.+"!'"rari #e ma&ticatie( #eg!"titie( f$natie. gura"la"gura sau prin intermediul unor tuburi speciale " in asfi!iile grave de cauza centrala sau datorate edemlor sau ematoamelor. " alteori se instal. bucala si se degajeaza fundul gatului de corpi straini. avandu"se grija sa se inlature tot ce ar putea jena respiratia si circulatia (imbracaminte prea stransa. Important: Oa accidentatii inconstienti. artif. se practica tra eostomia. cu puls filiform. secretii. din care isi revin repede.

arterele carotide sau venele jugulare.pt. de obicei. o!igen. artera carotida externa. . " pt. compresiunea manuala se face astfel: palma este aplicata pe ceafa bolnavului si degetele insinuate inaintea musc iului sternocleidomastoidian. rezolvarea definitiva a plagii "pt. timp indelungat si se inlocuieste prin aplicarea unei pense emostatice/ " pansamente compresive. pericolul cel mai mare este e!sanguinarea/ " se va proceda de urgenta la compresiunea digitala la distanta sau in plaga. artera temporala superficiala "pe regiunea preauriculara . isi revin prin simpla intindere la orizontala. • Ingri2irea !agii: Oa ingrijirea plagilor se va trece numai dupa ce pericolul vital a fost inlaturat. " 5n plagile regiunii frontale: bandaj circular in jurul fruntii " 5n plagile partilor moi ale fetei: tamponamentul plagii. emoragia. medicatie analgetica si sedativa "vezi socul". cu capul inclinat inainte. posterior sau asociat "vezi epista!is"ul". in servicii bine utilate. daca aceasta este interesata". este constient." pt.im t$me: " semne majore: asfi!ia. " 5n epista!is: tamponam. comprimarea vaselor pe sc eletul facial si fi!area pansamentului cu un bandaj compresiv tip monoclu. artera faciala "pe marginea inferioara a mandibulei/ " pt. daca boln. emoragia a fost oprita. socul/ " alte semne asociate: disfagia. " 5n plagile etajului inferior al fetei: tamponament completat cu un bandaj mento"cefalic "prin aceasta se obtine in acelasi timp si imobilizarea provizorie a mandibulei. sau pozitie ventrala.er$. ca tra eea si esofagul sau vasele de la baza gatului: arterele si venele subclaviculare. • . . 'e face curatarea si dezinfectarea tegumentului din jur. anterior. a corespunde estetic" se impune ca sutura sa fie facuta. presand astfel vasul pe supoertul osos oferit de coloana vertebrala cervicala. va fi asezat in poz. " 5n ranile usoare emostaza provizorie se e!ecuta prin pansament compresiv "dupa curatarea mecanica" sau prin tamponament compresiv "prin indesarea in plaga a unor mese de tifon" completate prin bandaj compresiv. " 5n traumatisme grave sunt necesare masuri intensive de reanimare: reec ilibrarea emodinamica prin perfuzii. cu capul mai decliv. " 7anitii care au doar o stare de lipotimie sau colaps trecator. gest care trebuie facut c iar inainte de degajarea victimei. s"a restabilit respiratia. semisezanda. curatarea mecanica a plagii. deoarece pot sa intereseze organele vitale. Compresiunea digitala este greu de mentinut pt. inlaturandu"se corpii straini/ pansament si bandaj la nevoie compresiv. +RAUMA+I.r$fi!axia: %ste obligatorie in toate plagile desc ise. Concomitent. disfonia Prim a2"t$r: • combaterea hemoragiei: " cand e!ista plagi ale vaselor mari.MELE GS+ULUI Traumatismele gatului sunt deosebit de periculoase.

circulatorie. " in cazuri mai usoare transp. cailor resp. re& . Examinarea tra"mati)at"!"i: " accidentatul este culcat la orizontala. insuficienta circulatorie (raniti emoragici. )rima problema in fata unui traumatism toracic este descoperirea si rezolvarea temporara a celor cateva leziuni cu risc vital imediat "care pot fi mortale in cateva minute: • obstructia respiratorie. a mucoaselor (buze) si miscarile pe care le face toracele. fetei. palizi. respiratorie si insuf. 5nsuficienta respir. se impun alte masuri. bron ii. se manifesta prin: " miscarea ampla a toracelui cu jet de aer insuficient/ • . a diminua anemia cerebrala si a evita patrunderea sangelui in arborele respirator la cei cu emoragie abundenta. sedative. " se va transporta in pozitie Trendelenburg pt. • instabilitatea toracica severa (fracturarea mai multor coaste. inima. +ran& $rt"!: " asezarea pe targa in decubit lateral. " îi asculta jetul e!pirator (aplecand urec ea in dreptul gurii accidentatului). " îi priveste culoarea pielii.combaterea asfixiei: degajarea cailor aeriene superioare prin aspiratie/ cand dezobstructia C*' nu reuseste. volete costale mobile)/ • pneumotora!ul compresiv "cu supapa"/ • emotora!ul masiv/ • tamponada cardiaca/ • plagile cardiace.. respiratorie primeaza asupra reanimarii circulatorii. se va face in pozitie semisezanda. rin $'&tr"ctia cai!$r re& irat$rii -bstr. frecvent greu apreciabil si cu T* prabusita) sau cu asocierea acestora. cu resp. *stfel: In&"f. care pot fi facute numai de medic: N unui tub din cauciuc 2plastic prin plaga laringiana sau tra eala desc isa si asigurarea respiratiei pe aceasta cale sau e!ecutarea unei tra eostomii de urgenta si -8"terapie. *ceste leziuni cu risc vital imediat se manifesta prin insuficienta respiratorie(raniti asfi!ici. • combaterea socului: anal!ezice.-bisnuit. pleura). " i se dezgoleste toracele. vase. " in acelasi timp îi cerceteaza pulsul la inc eietura mainii "artera radiala" 5n acest fel pot fi apreciate leziunile cu risc vital si manifestarile de insuf. esofag. perfuzii. +RAUMA+I. rapida si superficiala si cu sete de aer). predomina in primele > tipuri de leziuni severe. plaman. transfuzii. cu puls mic. " e!aminatorul se apleaca asupra traumatizatului.C "la indicatia medicului. cianozati. reanim. .MELE +ORACICE +ra"mati&me!e t$racice se impart in: a) inchise: " contuziile peretelui toracic "cu sau fara leziuni viscerale toracice/ " fracturi si lu!atii ale sc eletului toracic/ b) plagi: " plagi ale peretelui toracic "nepenetrante/ " plagi penetrante "cu sau fara leziuni viscerale/ " plagi ale organelor mediastinale (tra ee.

cailor aeriene prin corpi straini aspirati in timpul accidentului/ " sindromul de obstr.. " intubatia tra eala (la comatosi la care persista incarcarea bronsica) si se continua aspir. secretiilor (daca e!ista dotare si competenta). 1oletul se desolidarizeaza de peretele toracic. • suprimarea durerii: . in functie de starea bolnavului. " inundari cu secretii (deoarece orice traumatism provoaca o ipersecretie de mucus bronsic si alveolar.prin calmante generale. cand este posibil si al bron iilor (cu ajutorul unei sonde N pana in tra ee. tifon) aplicate pe volet. care impiedica sc imburile gazoase prin obstr.H"@J a nervilor intercostali(folosind pt. constienti: " pozitie semisezanda(asigura o mai buna ventilatie pulmonara)/ " se invita boln. inconstienti: " controlul digital al cav. se asigura admin. de coaste. Prim a2"t$r • victima este e!aminata si asezata in pozitie semisezanda. sa elimine secretiile bronsice prin tuse(dupa suprimarea durerii). • Oa boln. • imobilizare fracturilor si voletului: " se incearca prin culcarea victimei pe partea lezata/ " sau fi!area voletului fie prin compresiune manuala. 5n timpul transp. ceea ce duce repede la insuficienta . secretiilor din fundul faringeluisi.ml novocaina sau !ilina . infundandu"se in inspiratie si e!teriorizandu"se in e!piratie si provoaca ceea ce se numeste #respiratie parado!ala$. " prin infiltratii cu movocaina @J sau !ilina . cC reduce capacitatea de e!pansiiune a emitoracelui sanatos. cailor aeriene poate sa survina prin: " inundari ale cailor aeriene cu sange (rupturi tra eale sau pulmonare sau alte focare emoragice). vata. coastele fiind fracturate in cate doua sau mai multe puncte distantate intre ele9volet) sau fracturi de coaste si articulatii condrocostale. care sa prinda numai emitoracele corespunzatorU -bservatii: imobilizarea fracturilor costale prin bandaje toracice circulare este contraindicata. 5n functie de gradul de respiratie parado!ala apar cianoza si ta ipneea la care se adauga si durerea ca factor socogen.. " obstr. fie cu fesi rulate(manunc i de comprese. 'e poate administra numai dupa stabilirea cauzei insuficientei respiratorii." se aude un orcait. bucale si indepartarea obstacolelor " aspir. bronsica). In&"ficienta re& irat$rie rin in&ta'i!itate t$racica 5nstabilitatea toracica severa survine prin: " fracturarea unui mare nr. un zgomot strident caracteristic/ " tegument cianotic -bstr. pt. fiecare spatiu intercostal H"@. Prim a2"t$r • Oa boln.HJ)/ este strict interzisa administrarea de opiacee(indeosebi la cei inconstienti. a cailor aeriene poate fi determinat de la distanta de o coma prin traumatism cranio"cerebral. Totul se fi!eaza apoi cu benzi adezive(romplast). 'e va evita mialginul care este depresor al centrului respirator. urmata de instalarea unei pipe Zuedel). de o!igen si alte ingrijiri cocomitente. la care respiratia este automata). " volete costale(fracturarea mai multor coaste deodata. " parenteral(algocalmin).

In&"ficienta re& . na?lon) care se fi!eaza cu benzi de romplast/ " sau se aplica bratul si antebratul peste pansament si apoi se fi!eaza in aceasta pozitie cu ajutorul bandajului. pt. )este plaga se asaza comprese sterile(sau cateva straturi de tifon. poate indrepta varful ascutit al coastei fracturate catre pleura. )neumotora!ul compresiv(sufocant) este consecinta plagilor pleuropulmonare cu supapa. . a nu fi aspirate in interiorul toracelui(dupa o toaleta prealabila si anestezie perilezionala a tegumentului). Prim a2"t$r Tulburarile generale de traumatopnee sunt atat de grave. 'e intalneste in cazuri de plagi pleuropulminare cu torace inc is si plaga toracopleurala cu pleura pulmonara intacta. prin reducerea campului de ematoza.*. cu un suierat caracteristic. *ccidentatul se trimite la spital fara nici o intarziere: " pozitia pe timpul transportului. distensia jugularelor. scaderea T. impaturita). bolnavului o!igen si se combat fenomenele patologice asociate(soc. etc).respiratorie acuta. emfizem subcutanat care nu depaseste emitoracele de aceeasi parte(aerul patrunde dinauntru dinspre bron ii si plamani sub piele si da senz. " devierea tra eii. *erul iese si intra la fiecare miscare respiratorie. in care aerul patrunde in cavitatea pleurala. dar nu mai poate iesi "aerul poate proveni din afara. &aca bandajarea este prea stransa. samisezanda sau sezanda. cu respiratia rapida si superficiala. patrunde in pleura prin leziune pleuropulmonara sau conductele aeriene. 'angele de la nivelul ranii toracice este aerat si spumos(uneori e!ista emfizem subcutanat in jurul plagii) " respiratia este ineficienta determinand colabare pulmonara(datorita presiunii atmosferice pozitive). " comprimarea vaselor mari si deplasarea inimii. rin ne"m$t$rax"! c$m re&iv(cu supapa) )neumotora!ul simplu(o cantitate mica de aer in pleura) este in general bine tolerat. tuse c inuitoare. cianozati. incat #se considera ca inc iderea toracelui desc is este act de urgenta tot atat de imperios ca si oprirea unei emoragii dintr"un vas magistral$ *coperirea ranii prin orice mijloace este un gest de mare urgenta. peste care se pune vata sau c iar bucati de panza curata. din rupturi de tra ee. pe care opoate leza/ " in timpul transportului se admin. )este comprese se poate aplica: " un strat impermeabil(panza cauciucata. Consecinte: " comprimarea plamanului si suprimarea functiei de ematoza(sc imbul de gaze 9 eliminarea C-8 si fi!area -8). *stfel se usureaza activitatea toracelui sanatos/ " la spital plaga toracica va fi suturata ermetic. ca sa permita pana la un punct iesirea aerului daca presiunea din pleura creste. care trebuie cusute la pielea din jur. *tentieU *sigurarea bresei sa se faca semiocluziv. varsaturi. In&"ficienta re& irat$rie rin ne"m$t$rax"! #e&c%i& )neumotora!ul desc is cu traumatopnee survine prin: " plagi penetrante pleuropulmonare cu torace desc is in care cavitatea pleurala comunica larg si permanent cu e!teriorul. bron ii. " ranitii sunt asfi!ici. palpatorie de crepitatie). fara urmari importante.

acuta datorate atat scaderii masei circulante. Prim a2"t$r • )unctia cavitatii pleurale cu drenarea sangelui(in conditii de asepsie). vasele mari. 0emotora!ul poate comprima inima. se asigura si administrarea o!igenului. • )e timpul transportului. puls filiform cu tensiunea prabusita. 5nterventia se face sub anestezie locala sau tra eostomie. e!tragandu"se cat mai mult sange(para!ifoidian sau in spatiul 1 intercostal stang). se recomanda coniotomie(consta din desc iderea conductului aerian la nivelul membranei crocotiroidiene). la auscultatie nu se aud zgomote respiratorii normale. pleura. 5n formele grave. se practica intervcentia c irurgicala(toracotamie si legarea vasului). apar cianoza e!tremitatii cefalice. resp. iar lateral pana la linia mamelonara anterioara dreapta. in leziuni asociate). " *ccidentatul are o culoare caracteristica. vasele intercostale. palid cianotica. a fetei. Cresterea tensiunii venoase centrale(care nu poate fi apreciata decat in stationare). puls frecvent. c iar daca prin plaga nu se e!teriorizeaza sange. ce contrasteaza cu jugularele turgescente/ asurzirea zgomotelor cardiace(greu de afirmat in conditii de urgenta. la percutie se gaseste matitate. In&"ficienta circ"!at$rie &i re& irat$rie rin %em$t$rax"! ma&iv 5nsuficienta circulatorie domina tabloul clinic in emotora!ul masiv si in tamponada cardiaca. 'e traduce clinic prin insuficienta circulatorie acuta(T* scazuta. ec ilibrarea bolnavului si inlocuirea sangelui pierdut • &aca sangerarea nui are tendinta sa se opreasca(lezarea unui vas mare). Prim a2"t$r " Cel mai simplu gest pe care"l poate face medicul este N unui ac in pleura. . cat si faptului ca sangele din cavitatea pleurala comprima plamanul. colaps cardiac. In&"ficienta re& irat$rie &i circ"!at$rie ac"ta rin !aga car#iaca ac"ta )resupune e!istenta unei plagi toracice la nivelul zonei critice: spatiul 55 intercostal pana la spatiul intercostal stang. c iar moartea. 0emitoracele este bombat asimetric. apare emfizemul mediastinal(in acest caz se comprima vasele gatului. cu stare de asfi!ie impresionanta(sindromul gazos din cadrul manifestarilor de ruptura a marilor cai aeriene endotoracice 9 bron ii. pe langa transfuzii sau perfuzii. dispnee. care permite scaderea presiunii intrapleurale si reduce deplasarea mediastinala. vasele mamare interne. tra ee). stare lipotimica). Oa aceasta se adauga fenomene de insuf. Prim a2"t$r )unctie pericardica. • )erfuzii cu sange sau substituenti plasmatici macromoleculari pt. aerul patrunde sub pielea gatului." cand e!ista rupturi ale pleurei mediastinale. " 5n cazul in care evacuarea aerului in cavitatea pleurala(prin punctie pleurala) presiunea intrapleurala continua sa fie Y si ameninta accidentatul cu asfi!ia. poate duce la o deviere a organelor mediastinului. pneumotora!ul si pneumomediastinul compresiv produc emfizem subcutanat gigant. 0emotora!ul masiv(prezenta de sange in cavitatea pleurala) survine prin rupere de vase sanguine din: plamani. In&"ficienta re& irat$rie &i circ"!at$rie rin tam $na#a car#iaca " 'e datoreste acumularii sangelui in spatiul virtual al pericardului. cu consecinte vitale.

eventual o eventratie 9 slobirea postoperatorie a peretelui abdominal. din cauza sangelui care s"a acumulat subcapsular in e!ces. " leziuni ale organelor abdominale(asa numitul a#domen acut chirur!ical traumatic inchis). prin emoragii grave provocate de rupturi parenc imatoase(ficat. rinic i). ematom). 0emoragia in 8 timpi este ruptura in marea cavitate peritoneala a unui ematom retroperitoneal in interiorul capsulei care la imbraca si ramane intacta. T. a nu"i agrava eventualele leziuni viscerale pe care le are.*ccidentatul este palid. daca urina este emoragica sau limpede. cadere de la inaltime. " traumatisme abdominale desc ise(plagi). ta ipneic. depresibil. )ericolele care ameninta si2sau agraveaza starea traumatizatuli abdominal sunt socul. " puls rapid si slab. asociata cu leziuni ale organelor viscerale poate determina moartea: " in cateva minute(prin emoragii masive provocate de ranirea unui vas mare. . de asemenea si alte regiuni topografice(depistarea laziunilor asociate). " sete intensa(in emoragii). sub perfuzie si o!igenoterapie. Cadrele medii trebuie sa retina ca o contuzie abdom. precum si modul si directia de actiune a agentului traumatic: accident de circulatie.im t$mat$!$gia • 'emne generale: " paloare intensa a tegumentului si mucoaselor. Necesita transport rapid in centrul c irurgical cu dotare corespunzatoare. +RAUMA+I. iar cele 8 tipuri de soc pot sa se combine). 'e verifica daca bolnavul urineaza spontan sau nu. respiratii frecvente si superficiale. cum ar fi vena cava sau artera aorta). care trebuie sa se stie ca e greu de deosebit clinic de unul emoragic. • 'emne locale: durerea care poate fi: " moderata(in ruptura de orgen parenc imatos/ in stanga "ruptura de splina. &xaminarea traumatizatului va cuprinde: e!aminarea functiilor vitale. " transpiratii reci. +ra"mati&me!e a'#$mina!e inc%i&e Traumatismele inc ise ale abdomenului pot sa provoace: " leziuni numai ale peretelui abdominal(ec imoze. ta icardic. )rin e!aminarea traumatizatului se va preciza daca este vorba de un sindrom de emoragie interna sau unul de iritatie peritoneala(sau soc traumatic. intestin.*. stomac. palpare. scazuta. percutie. in dreapta "ruptura de ficat). splina. . dupa una sau mai multe zile.MELE A4DOMINALE Traumatismele abdominale se impart in doua mari categorii: " traumatisme abdominale inc ise(contuzii). o inspectie a suprasfetei abdomenului( ematom). pancreas. )t. dar care se rupe intr"un al 8"lea timp. a nu"i accentua durerile si starea de soc si pt. sa nu se mobilizeze mult bolnavul pt. prin emoragie in 8 timpi sau prin peritonita provocata de ruptura organelor cavitare. urmata de deplasarea viscerala sub tegument). " in cateva zile. a aspectului general al abdomenului(retractat sau destins. cu puls periferic slab. interpretarea fenomenelor si atitudinea de urgenta sunt importante si de mare ajutor circumstantele in care a avut loc accidentul. emoragia interna si peritonita. " in cateva ore. 'e e!amineaza. strivire. %ste foarte important ca aceasta e!aminare sanu fie brutala.

sug it. ulterior putand sa apara semne de leziuni viscerale grave: emoragii in 8 timpi. nelezand insa ni un organ al cavitatii peritoneale). permanenta. 5n stationar se fac investigatii complementare: punctie abdominala(se e!trage sange.&e asemenea. lic id de peritonita). c iar si cele mai usoare. %ste asa" numitul semn . &aca bolnavul are ematurie.contractura e!tinsa la tot peretele abdominal. • )lagi penetrante simple(in care agentul traumatic a lezat straturile peretelui abdominal. inclusiv peritoneul si a patruns in cavitatea peritoneala. trebuie indrumate catre o unitate spitaliceasca . " pe zona dureroasa a bdomenului se poate aplica o punga cu g eata. " membrele pelviene usor flectate(sub genunc i se asaza o patura rulata sau o perna. +ra"mati&me!e a'#$mina!e #e&c%i&e Termenul de traumatism desc is abdominal sau de plaga abdominala se refera la toate leziunile peretelui abdominal. revarsat intestinal etc. semn de iritatie intensa a peritoneului(contractura. decat in ruptura intestinului). *ceasta impiedica revarsarea unei cantitati prea mari de suc gastroduodenal in peritoneul liber. &e retinut: in cazul unei rupturi de ansa intestinala. pt. meteorism. care transforma peretele intr"o suprafata rigida. • *pararea musculara si contractura musculara. vezical sau de uretra. Prim a2"t$r " in prezenta simptomelor unui traumatism abdominal bolnavul este asezat pe targa in decubit dorsal. iar durerile diminua. 5n sc imb. dar nu patrund prin peritoneu). . macromoleculare sau sange. Qneori. reduce distensia abdominala(meteorismul) si usureaza respiratia. AtentieU 'e interzice administrarea de medicamente sau lic ide pe cale bucala. ca starea initiala buna poate fi trecatoare. • *lte semne: varsaturi. care irita mai putin seroasa peritoneala decat lic idul gastric acid. investigatii radiologice si de laborator. asa"numitul Fabdomen de lemn@. tact rectal si vaginal(poate sa arate e!istenta unei colectii in fund de sac &ouglas). peritonita pe care o declanseaza ruptura intestinala este intotdeauna mai grava decat peritonita care rezulta dupa ruptura gastrica. ca si durerea apar mai intense si mai precoce in cazul rupturii de stomac. care in primele ore nu se traduc prin semne alarmante. in caz de revarsat sanguin. cu sau fara leziuni viscerale. e!amen de laborator. durerea este mai putin intensa din cauza alcalinitatii continutului intestinului. se presupune un traumatism renal. vezical). Nu se administreaza antalgice puternice. pneumoperitoneu. . e!amen radiologic. %!ista + categorii de plagi abdominale: • )lagi nepenetrante(care intereseaza peretele abdominal.lumberg. durerea este mai vie cand decomprimam brusc peretele abdominal dupa ce l"am apasat bland si profund "arata ca peritoneul este iritat(ca in cavitatea peritoneala e!ista ange. necroze isc emice de anse intestinale prin leziuni de mezouri. " la nevoie se face aspiratie gastrica(cu seringa si o sonda diodenala). ematurie( traumatism renal.). pt. intestin)." durere violenta(in perforatia de organe cavitare: stomac. deoarece masc eaza semnele abdominale cele mai pretioase: durerea si apararea musculara. contractura este foarte redusa. 5n aceasta musculatura abdomenului se rela!eaza. Toate traumatismele abdominale. " in caz de soc(traumatic sau emoragic) se instaleaza o perfuzie cu sol.

calmantul(cate fiole) administrate. antiseptice sa nu atinga rana). "Transportul se face de urgenta la spital in pozitie de decubit dorsal cu membrele pelviene flectate(pozitie LoSler). " se acopera plaga cu comprese(8"+) sterile. care sa depaseasca marginile plagii. fundul cotilului. 1or fi aplicate campuri mari imbibate cu sol. . cu precizarea ca nu este permis sa se N in plaga nici un instrument in scop de e!plorare. tulburari de respiratie. pt. fiind stransa. AtentieD 'i in cazul acestor leziuni traumatice e!aminarea bolnavului trebuie facuta cu multa blandete. 'e aplica doar un pansament uscat de protectie. calduta izotonica. cu membrele flectate. " 5n stationar se va face profila!ia antitetanica(daca nu a fost facuta la locul accidentului sau la alt esantion). peste care se pune o alta compresa de tifon. a preveni riscul de a infecta plaga cu germeni de pe piele. daca nu e!ista o emoragie de amploare. &aca totusi situatia o impune.MELE 4A3INULUI Lracturile bazinului includ fracturile oaselor care"l compun: osul co!al. se face ingrijirea plagii abdominale. vor fi acordate primele ingrijiri. sacrul si coccisul. se e!amineaza suprafata abdomenului si. iar dupa acordarea primului ajutor. )e biletul de insotire vor fi mentionate data. . mastisol sau prin infasare/ in caz de sangerare peste compresa se pune vata si se face un pansament compresiv prin infasare/ ('e interzice aplicarea de vata direct pe plaga). Prim"! a2"t$r " daca functiile vitale nu sunt deficitare. " apoi se dezinfecteaza cu alcool. cu sau fara leziuni viscerale) si pt. " se fi!eaza pansamentul cu leucoplast. "%ste important ca personalul mediu sa stie ca daca se e!teriorizeaza o ansa subtire printr"un orificiu mic. pt. bolnavul trebuie indrumat de urgenta spre un serviviu de c irurgie. *tentieU 5n plagile penetrante cu evisceratie posttraumatica(iesirea viscerelor afara din abdomen printr"o desc izatura traumatica) nu vor fi e!ecutate manevre de reducere a anselor in interior. " in general se evita administrarea calmantelor. 'unt interzise bauturile si alimentele de orice fel. ora. care trebuie sa depaseasca marginile pansamentului. +RAUMA+I. " bolnavul este asezat in decubit dorsal. circular si centrifug "din apropierea plagii inspre e!terior(nu invers si nici in forma de raze).ansamentul in plagi penetrante " Te nica pansamentului este aceeasi. aprecierea naturii leziunii(plaga penetranta.• )lagi penetrante cu leziuni viscerale(in care agentul traumatic dupa ce a interesat toate straturile peretelui abdominal. Kolnavul va fi supraveg eat tot timpul transp. nepenetranta. a lezat unul sau mai multe organe). a se puteas lua masurile potrivite in cazul aparitiei unor fenomene patologice( emoragie. aceasta se isc emiaza si se devitalizeaza in cca 8 ore. in nici un caz nu vor fi administrate opiacee sau calmante majore. . care sa impuna masuri de urgenta(reanimare si emostaza) si daca nu e!ista si alte leziuni prioritare. circulatie). "se curata plaga de corpi straini si tesuturi distruse(cu instrumentar steril). ramurile ilio" si isc iopubiene. mentinute de o fasa necompresiva(sau un cearsaf2prosop lung). tratament c irurgical. in functie de felul plagii. pt.ansamentul in plaga nepenetranta *plicarea pansamentului pe plaga(nepenetranta): " se face curatirea mecanica a tegumentului din jurul plagii(prin spalare). tinctura de iod sau alcool iodat(subst.

arcada ing inala sau prin apasarea marelui tro anter. adica: . aparitia semnelor clinice de anemie. &in aceste motive. accidentele prin strivire. desocare si transportare rapida catre unitatea spitaliceasca. pube. degetele de la picioare. depistarea unor leziuni ca ruptura de vezica urinara. in decubit dorsal. • 5n fracturile inelului pelvian(fracturi totale de bazin) pot sa apara scurtarea aparenta (falsa scurtare) a mem#rului inferior corespunzator partii fracturate si rotarea externa a acestuia. ea poate fi semnul unei rupturi de viscer abdominal(vezica urinara. Prim"! a2"t$r " sedarea bolnavului(sedative obisnuite. gleznele. deci bolnavul nu urineaza. constatata la inspectie. care impune masuri suplimentare. cu urmatoarele semne clinice: "membrul inferior cu soldul rigid situat in abdu!tie usoara/ " disparitia reliefului tro anterian.a de scurtare este data de tractionarea membrului inferior impreuna cu osul iliac de catre musc ii peretelui abdominal. artera. dificultati de mic. )alpând simfiza pubiana se simte la deget spatiul gol creat de indepartarea oaselor pubiene/ ascensiunea uneia din jumatatile(drepte sau stangi) bazinului insoteste adesea disjunctiile pubiene atunci cand este lezata si articulatia sacro"iliaca. Diagn$&tic"! #e re)"mtie Oa locul accidentului sau la dispensar &g. a tensiunii arteriale. intestin subtire sau vase mari abdominale). • 5n fracturi de disjunctie pubianC se constata largirea bazinului. " transportul se va face pe targa obisnuita sau targa tare. de uretra). fiind implicate si articulatiile sacro"iliace ale simfizei pubiene si uneori si viscerele cuprinse in micul bazin. *paren. 1n cazul rupturii de vezica se constata lipsa globului vezical(urina revarsandu"se in cavitatea peritoneala sau e!traperitoneala). in pozitie culcata. • Kolnavul cu fractura de bazin are si impotenta functionala relativa a membrelor inferioare(poate misca genunc i. • Contractura musc ilor abdominali poate fi prezenta ca semn refle! sau datorita ematomului tretroperitoneal/ uneori insa. aspectul urinei si posibilitatea mictiunii spontane(pt. • Lracturile de cotil se pot complica cu lu!atia centrala a capului femural.iune. • :obilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa. • 1or fi urmarite: evolutia pulsului. dar mersul devine imposibil din cauza durerilor). 1n cazul rupturilor de uretra apar uretroragie. " combaterea starii de soc(vezi socul traumatic). colon. prezenta contracturii abdominale trebuie apreciata ca element suplimentar de gravitate. creste iliace. retentie de urina. coliziunile auto. de prezumtie se pune pe: • %videntierea durerilor locale pe spinele iliace. nu opiacee). procedam ca in cazul fracturilor de coloana. este dominata de infundarea cotilului si deci de patrunderea capului femural in bazin.&e obicei leziunile sunt comple!e. Asezarea pe tar!a: ori de cate ori apreciem ca este posibila o fractura de bazin. de supraveg ere. Oeziuni ale vezicii urinare se constata frecvent(asociate fracturilor de bazin). dupa caderile de la inaltime.

Nu se recomanda sondajul uretral la dispensar. dupa care bolnavul ramane sub e!tensie continua transsc eletica cel putin >H de zile/ " fractura de cotil fara deplasare: e!tensie transosoasa @ luna de zile. Nu se vor face clisme pt. timp de >H"F. daca nu se reduce prin mijloace ortopedice mentionate anterior. 5n fracturile fara deplasare sau cu deplasare moderata tratamentul consta in imobilizare la pat 8. F.• accidentatul este ridicat de > persoane #ca un bloc$ si este pus pe targa tare in decubit dorsal. • 5n fracturile cu deplasare ale centurii pelviene se va face astfel reducerea fracturilor sau a disjunctiilor: " disjunctie pubiana sau fracturi cu deplasare laterala/ reducerea fracturii sau disjunctiei prin suspensie a bazinului intr"un amac atasat la un cadru deasupra patului. • 5n functie de gravitatea fracturii tratamentul poate fi c irurgical(mai rar) sau conservator(mai des). e!istand riscul crearii de cai false. se face osteosinteza c irurgicala a cotilului. Cand fractura cotilului detaseaza si indeparteaza de la locul lor fragmente osoase mari . a nu agrava starea locala consecutiva unei eventuale rrupturi de viscer abdominal. cu inceperea precoce a recuperarii functionale la pat. se poate asigura in timpul transportului mai indelungat o actiune de e!tensie(care asigura tractiuni). • &isjunctia simfizei pubiene mai mare de + cm are indicatie c irurgicala. asociata cu e!tensie transosoasa supracondiliana la planul patului cu @. fara sa se evacueze insa urina(sau se obtine un continut urinar redus. cu membrul inferior in pozitie initiala(de abductie) nemodificata/ nu se va incerca a!area membrului/ • daca e!ista deviatii mari ale osului iliac(disjunctie). de zile/ " leziuni cu deplasare laterala sau craniala: suspensie in amac. . • 5n ruptura uretrei se incearca cu prudenta introducerea unei sonde uretrale: daca nu se reuseste. cu membrele pelviene usor flectate din articulatia genunc iului si a soldului(imobilizarea intre atele a fracturilor bazinului este facultativa)/ • fracturile de bazin cu lu!atie centrala(in fractura cotilului) se imobilizeaza pe o targa tare. de zile. *desea. • 5n ruptura vezicii urinare sondajul vezical este posibil. folosind esarfe la diferite nivele) $tentie& %ste interzis transportul pe o patura a unui traumatizat cu fracturi de bazin. +ratament"! in & ita! . de zile/ " leziuni unilaterale cu deplasare laterala sau2si craniala: e!tensie continua transosoasa la planul patului/ " fractura de cotil cu lu!atia capului femural: reducerea lu!atiei capului femural. +ratament"! c$m !icatii!$r Tratamentul complicatiilor necesita adesea interventia corelata a ortopedului cu c irurgul si urologul. sutura vezicii si instalarea uneni sonde vazicale sau uretrale. in cazul fracturilor de bazin. cu urme de sange). se face cistostomie suprapubiana si se monteaza o sonda de tip )ezzer. rezultatele functionale sunt mai bune decat cele anatomice: de multe ori calusurile vicioase pe care le indentificam radiologic sunt compatibile cu o functie buna. 7uptura vezicii urinare impune laparotomie de urgenta."+."@H 4g. -bservatie. de zile.ia!nosticul de certitudine se stabileste la spital in urma e!amenului radiologic. urmata de e!tensie continua transosoasa >H"F.

de presiune. *gentii vulneranti pot determina: " leziuni osteoarticulare(entorse. . -RAC+URILE . dand entorse. :ecanismul indirect de ruptura a unui tesut(os. sublu!atii sau lu!atii.). de rasucire. " fracturi fara deplasare(cand nu a avut loc deplasarea osului). amintim doar ca e!ista: " fracturi incomplete(in care linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului). %!ista totusi semne care de multe ori pot sa informeze destul de e!act asupra leziunii pe care o are accidentatul. prin rasucire etc. lu!atie) sunt uneori foarte greu diagnosticate la locul accidentului sau intr"un cabinet medical. interesand mai multe tesuturi(os. fracturi). inclusiv a marilor vase. " fracturi cu deplasare(cand fragmentele osoase sunt deplasate intre ele longitudinal. entorsa. lu!atii. " leziuni neuro"vasculare(leziuni ale nervilor si vaselor). musc i etc.MELE MEM4RELOR &intre traumatisme. lateral. " leziuni ale partilor moi(plagi. ligament. capsula articulara etc) se poate e!ercita prin: miscari violente de indoire. fractura survine la locul sau foarte aproape de locul unde a actionat agentul traumatic) "traumatismele indirecte: leziunea. se face tratamentul starii de soc. Lara sa insistam asupra tipurilor de fracturi(considerand ca notiunile de baza sunt cunoscute). *ceste + tipuri de leziuni(fract. rupturi musculare. in general VHJ intereseaza e!tremitatile. fractura survine la distanta de locul de actiune a fortei traumatice. 5n mod clasic. +RAUMA+I. care angajeaza intreg organismul.. 5n functie de mecanismul de producere a traumatismului asupra sistemului osteoarticular deosebim: "traumatismele directe(leziunea. 7areori aceste leziuni apar izolate: de obicei sunt multiple. aparuta in urma unui traumatism.). declansata mai ales prin intermediul sistemului nervos. %ste asa"numita fractura"lu!atie articulara.rin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os. Oeziuni posttraumatice pot sa intereseze osul.• 7upturile altor viscere abdominale. • 5n paralel. *laturi de entorsa sau lu!atie poate sa coe!iste si o fractura. impun de asemenea laparotomie de urgenta si repararea c irurgicala a defectelor e!istente. ci un proces patologic comple!. Lractura este deci si o boala generala(dereglari posttraumatice generale). ligamentare). fracturile se impart in: " fracturi inc ise(segmentele osoase sunt acoperite integral de piele)/ " fracturi desc ise(tegumentul si straturile de sub el au fost lezate fie de agentul vulnerant. situatie in care fractura se numeste cominutiva. care se poate rupe(fractura) si pot sa intereseze articulatiile. tendinoase. de tractiune. fie de fracturile osoase dinauntru in afara" si osul ajunge in contact cu e!teriorul). musc i. " fracturi complete(cu 8 segmente sau mai multe fragmente mari si mici). Lractura nu este numai un simplu accident traumatic. cu reparcusiune locala.

. tendoanele. aparuta din primul moment. punerea in evidenta a unei fracturi de metatarsian: se apasa in a! pe degetul corespunzator(in aceleasi conditii.durerea. vasele sanguine. poate avea sediul in focarul de fractura sau pot aparea dureri reflectate. pericolul vital in traumatismele e!tremitatilor il constituie emoragia masiva si infectiile grave. • 5mobilizareaprovizorie a fracturilor(vezi cap. de sublu!atii si uneori c iar de lu!atii • 'emne locale de certitudine " mo#ilitate anormala(e!istenta unei miscari unde aceasta nu e!ista in mod normal)/ " crepitatiile osoase(frecatura osoasa) se constata odata cu provocarea mobilitatii anaormale. suferinta se confunda usor cu suferinta data de entorsa. daca victima acuza dureri mari pe traiectul unui os si membrul afectat nu pare deformat. . precizarea &g. a ne convinge asupra &g. " echimozele pot fi comune si in entorse. in fracturi ec imozele apar tardiv/ " deformarea re!iunii/ " scurtarea se!mentului anatomic(comuna si unor lu!atii)/ " impotenta functionala.. tegumentul). ca de e!. pt. a toaletei si pansarii plagilor. durerile dintr"un focar de fractura costala se e!acerbeaza atunci cand se solicita intregul os costal. atunci cand aceasta este amenintata. ca riscam ca mobilizand o fractura fara deplasare sa"i rupem periostul si sa deplasam fragmentele osoase complicand astfel evolutia bolii sau putem leza tesututrile moi din jur(musc ii regionali. nu trebuie sa e!ecutam toate manevrele amintite pt. fiind interzisa provocarea lor in scop &g. nici in timpul primului ajutor si nic mai tarziu. 'pre deosebire de cele din entorse. )rimele gesturi de prim ajutor vor trebui deci sa urmareasca e!ecutarea imediata a emostazei. )t.im t$mat$!$gie • 'emne clinice generale(vezi semnele socului traumatic) si • semne locale "de posibilitate si de certitudine. imobilizari) are scopul diminuarii durerilor(important pt. *ceasta frecatura este aspra. nervii. se percepe atat #la mâna$ cat si la auz. constatabila) a continuitatii unui os(e!: rotula rupta in doua). . Kineinteles ca numai e!. " lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fracctura(o miscare pe care bolnavul o poate face intr"o parte a segmnetului fracturat nu se transmite celeilalte parti)/ " intrerupere(neta. &e retinut: uneori aceste semne nu apar in mod evident. prin apasare pe stern. -bservatii: cand osul se fractureaza in apropierea sau in interiorul unei articulatii. • )regatirea bolnavului pt. prevenirea instalarii socului) si evitarea complicarii leziunilor initiale. transport. &e e!. oferind si detalii asupra tipului fracturii.: durerile reflectate la genunc i. care arata suferinta partilor moi traumatizate/ in clipa in care degetul ajunge in locul unde este fracturat osul.alta manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale(ce se pot confunda cu entorsele) este te nica provocarii durerii prin presiunea la distanta. 1orbind despre traumatismele membrelor. 1or fi avute in vedere doar daca se percep in mod intamplator. contuzii sau lu!atii. • +emne locale de pro#a#ilitate$ . radiologic poate certifica fractura. Prim"! a2"t$r • )rimul ajutor are ca prim obiectiv c iar salvarea vietii accidentatului.-ract"ri!e inc%i&e . bolnavul va acuza o durere mai vie. pe care le acuza bolnavii cu leziuni primare ale soldului. &eci. durerea in punct fi! se depisteaza pipaind regiunea cu un deget din aproape in aproape. 1om provoca o oarecare durere. de fractura este nevoie uneori sa provocam durerea: astfel.

sangerare etc. pt. tinctura de iod).. Qneori aceasta se datoreaza manevrelor incorecte de prim ajutor sau transport. dar.esCturi etc. embolii. musc i. • 5ndepartarea complicatiilor generale si locale. permanganat de potasiu @2>. foarfeca etc. • 'e aplica comprese sterile(pansament).H. Prim"! a2"t$r . lama. este obligatoriu ca acesta sa fie ine instruit.). nu afecteaza vitalitatea tesuturilor sanatoase spre deosebire de apa o!igenata care poate altera tesuturile sanatoase. " in caz de impregnari cu impuritati. . &esc iderea focarului se face. • Toaleta fizica si c imica a plagii: " se indeparteaza impuritatile libere cu instrumente sterile. se produc si leziuni de diferite grade ale partilor moi(tegument.. &eci nu comporta un risc vital imediat. care devin poarta de intrare pt. emostaza se face cu un pansament compresiv. -ract"ri!e #e&c%i&e +unt fracturile in care se!mentele osoase fracturate comunica direct cu exteriorul. " se curata plaga prin #stergere$ cu sol. taioase. de culoare roz pal. • 5mbracamintea sau incaltamintea din segmentul ranit vor fi taiate cu un cutit. vase. tinctura de iod). a nu provoca suferinte inutile bolnavului.im t$mat$!$gie %ste aceeasi ca si a fracturilor inc ise. cloramina .). emoragii e!terne etc. microbi. infectia osoasa este cea mai redutabila complicatie a fracturilor osoase desc ise. plaga poate fi curatata cu ser fiziologic. care ameninta viata traumatizatului(stop cardiorespirator.fractura desc isa este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele F ore de la accident. cu notiuni suficiente de asistenta de urgenta(asistenta inaintea sosirii medicului si in locul medicului 9 Lrielin).J. odata cu fractura.8 l apa). e!ista cazuri in care un capat de os perforeaza partile moi intr"un al 8"lea timp. . Lracturile desc ise pot fi produse fie din interior spre e!terior. 5n aceste cazuri. 5n caz de emoragii care intereseaza vase mici. lemn. • 5mobilizare provizorie . nervi)..-bservatie: avand in vedere ca la locul accidentului primul ajutor il acorda unui traumatizat il acorda de cele mai multe ori un cadru mediu. in functie de regiunea anatomica in cacre e!ista rana. a constata daca e!ista impuritati(pamânt. gloante etc. • 5nfasarea se aplica in mod diferit.) daca este cazul. aponevroze. fie din afara inauntru. de eter iodat sau neofalina . )laga va fi inspectata(aspectul plagii) pt.8J(8 tb. la @. *tentieU )u tre#uie pudrate pla!ile cu anti#iotice. • Toaleta fizica si c imica a tegumentului din jurul plagii(cu apa si sapun. leziunile fiind provocate de capetele taioase ale fragmentelor fracturate. *ceste sol. odata cu producerea discontinuitatii osoase. de obicei. la care se adauga simptomele provocate de prezenta plagii: durere. *tentieU &xplorarea instrumentala a pla!ii la locul accidentului". cand sunt determinate de violenta impactului cu agentul vulnerant(obiecte dure. benzina si dezinfectare cu alcool. datorita dificultatii deosebite pe care le ridica in calea vindecarii. • 'e mai sterilizeaza odata tegumentul in jurul plagii(alcool. in scopul precizarii comunicarii acesteia cu focarul de fractura este interzisa.

5 9 o intindere brusca a tesuturilor) sau !rave(de gr.emne c!inice • durere. nici in camera de gardda. toate aceste manevre nu trebuie efectuate in comple!itatea lor. pe care"l e!ecuta cadrele medii trebuie sa se limiteze la spalarea rapida prin jet a plagii cu sol. • edem. 5n aceste situatii. cu multa blandete si atentie spre a nu genera complicatii(ruptura unor vase mari sau nervi din vecinatate. oasele care formeaza articulatia raman in pozitia lor normala si nu au suferit rupturi(fracturi). 5n functie de violenta miscarii. indiferent de gravitatea leziunilor e!istente in partile moi. decat in cazul in care se stie ca dintr"un motiv sau altul. se concentreaza in punct fi!. toaleta riguroasa a plgii fiind facuta de c irurg in sala de operatie ca un timp operator esential.• 'e face profila!ia antitetanica/ este o masura de urgenta. entorsele pot fi usoare de gr. capsula. de certitudine de entorsa sau fractura se poate pune numai prin e!amenul radiografic. sinoviala) determina fie o fractura articulara(leziune osoasa).). dar ea poate fi facuta si la esalonul urmator(dispensar. • impotenta "functionala relativa datorata durerilor pe care le provoaca miscarile in articulatia interesata. acesti bolnavi trebuie operati imediat. dupa cateva ore de la traumatism. /ntorsa este o leziune capsulo-ligamentara data de o miscare anormala. • Transportul la spital in cele mai bune conditii intr"un seviciu de traumatologie.ELE )rovocarea unei miscari a oaselor care compun o articulatie dincolo de gradul de libertate pe care"l asigura elementeleanatomice care o delimiteaza(os. *tentieU Toate manevrele se vor facecu ma!imum de menajare a traumatizatului. spital). primul ajutor la locul accidentului si in camera de garda. ligament. perforarea unui viscer etc. premergator fi!arii osului fracturat. 55 si 555 9 rupturi ale unora sau mai multor structuri conjunctive si ligamente periarticulare). • ec imoze • pozitie antalgica caracteristica articulatiei. la locul insedrtiilorcapsulo" ligamentare afectate. de obicei foarte intensa si nesistematizata in momentul traumatismului. EN+OR. nici la locul accidentului. cu dublu rol: emostatic si de izolare a plagii fata de mediul e!terior contaminat. &e asemenea. mialgin in injectii i. :arirea volumului comple!ului articular este data de revarsatele interstitiale(edemul) si de cele intraarticulare( idartroza 9 prezenta de lic id seros in cavitatea articulara/ emartroza 9 prezenta de sange in cavitatea articulara). -bservatie: &g.m. vor fi administrate antalgice(algocalmin. • Cand functiile vitale nu saunt afectate si cand nu e!ista un traumatism abdominal. Caracteristic entorselor este faptul ca. antiseptice si acoperirea ei cu un pansament compresiv. Ma&"ri #e "rgenta . bolnavul nu va putea fi operat in primele >"H ore de la accident. care sunt curente. 5n mod normal. fie o entorsa(o leziune a tesuturilor moi periarticulare). fie o lu!atie. .).

*tentieU %ste posibila asocierea cu fracturi. 5mobilizarea se face si ea ca in fracturile desc ise. necesare pt. lu!atiei si eventualelor asocieri lezionale este indispensabil e!amenul radiolografic. 5n entorsele usoare se aplica compresele locale(cu apa rece sau g eata). a H. &e aceea vom proceda ca si cum ar fi in fata leziunilor articulare cele mai grave. imobilizarea se prelungeste +"> sapt. pt. sa e!ecute te nici de anestezie generala. pt. " unele entorse usoare pot beneficia de simpul repaus regional. ec imoze subcutanate • 'curtarea eventuala a segmentului unde s"a produs leziunea • Qneori parestezii. %ste prudent sa se evite calea perorala. " &upa terminarea perioadei de imobilizare se incepe recuperarea functionala(gimnastica medicala ocupa primul plan). romergan @f. " imobilizarea articulatiei cu atele(vezi imobilizari) si cu aparate gipsate(dupa ce a fost transportat la spital). precizarea &g. inainte ca bolnavul sa se ridice din pat. " 5n idartrozele mari sau in emartrozele masive se procedeaza la punctie articulara degajatoare. inseamna ca au suferit o lu!atie (cand cele 8 suprafete articulare nu mai au nici un contact intre ele 9 luxatie completa/ daca mai e!ista un oarecare contact. • 'e face imobilizarea • Ou!atiile desc ise( 9 plagile articulare) vor fi pansate ca si plagile fracturilor desc ise. cu respectarea riguroasa a masurilor de asepsie. 5n entorsele de gravitate medie si mare. • 5mpotenta functionala • Tumefierea regiunii • &eformarea regiunii • 0emartroze. LU8A+IILE &aca e!tremitatile osoase care alcatuiesc o articulatie sunt indepartate(prin traumatism) de la raporturile lor normale si sunt tinute permanent in aceasta situatie./ *tentie sa nu fie prea stransU Ciorapul elastic se inlatura noaptea si se repune dimineata. . la sosirea traumatizatilor in spital. . fara sa se incerce reducerea lu!atiei. )t. leziuni nervoase sau vasculare. leziunea se numeste luxatie incompleta sau su#luxatie". AtentieD 5asa2ul. 7oentgenterapie in edemele masive. reducerea unor lu!atii. Ma&"ri "!teri$are " Lasa elastica sau ciorap elastic @"8 sapt. a permite medicilor la nevoie. "%ntorsele comple!e necesita uneori tratament c irurgical. asigurarea unei cicatrizari ligamentare bune. Prim"! a2"t$r • )ot fi administrate calmante(romergan.mg sau mialgin @f)/ novocainizare: infiltrarea catorva ml de sol @J novocaina sau !ilina. caldura si mo#ilizarea fortata sunt contraindicateD O#servatie. paralizii." combaterea durerii(cu antalgice: algocalmin. mialgin) numai pe cale injectabila. in vederea refacerii operatorii a tesuturilor articulare distruse.im t$mat$!$gie • &urere care se mareste odata cu tentativa de miscare. mentinand membrul in pozitia in care a fost adus de traumatism. usoara cianoza(datotita unor compresiuni nervoase si vasculare). in conditii de riguroasa asepsie(o face numai specialistul).

fle!. 5anevre de prim a2utor care tre#uiesc avute Mn vedere inaintea aplicarii mi2loacelor de imo#ilizare$ " eliberarea sau degajarea membrului accidentat(îndepCrtarea de cCrCmizi. lu!atia va fi redusa pe cale c irurgicala(sangeranda). *tentieU *tat in lu!atii.• )rofila!ia antitetanica. apliacrea garoului. acestea vor fi semnalate bolnavului inaintea e!ecutarii oricaror manevre. Im$'i!i)area r$vi)$rie a fract"ri!$r *re scopul diminuCrii durerilor Di evitarea complicCrii leziunilor ini. &e asemenea. in cazul suspiciunii de asociere cu fracturi. tronculara sau generala. pentru a nu îngreuna circulația sanguinC într"un segment în care e!istC deja tulburCri circulatorii secundare traumatismului . atunci când fragmentele nu sunt deplasate " de a diminua durerea " de a evita complicațiile pe care le poate provoca mișcarea în focar a unui fragment osos rupt și devenit tCios: " secționCri ale unor nervi și vase " sfâșierea musculaturii din jurul osului " perforarea tegumentului și transformarea fracturii înc ise într"una desc isC Principiile unei imo#ilizHri corecte$ " asigurarea funcțiilor vitale(are prioritate fațC de alte manevre) " se va cCuta obținerea unei a!Cri relative a segmentului de imobilizat. • &aca nu reuseste reducerea pe cale ortopedica(nesangeranda). etc) " e!ecutarea la nevoie a manevrelor de prim ajutor de importanțC vitalC: resuscitare cardio" respiratorie. indiferent de nivelul traumatismului. scânduri. îndepCrtarea imbrCcCminții este necesarC doar când suspicionCm prezența unor plCgi care trebuiesc curCțate și pansate " când este accidentat membrul superior. radial.iale. dupa e!aminarea radiografica medicul specialist va face reducerea. n. ele vor fi consemnate pe fisa bolnavului. ple!ul bra ial "in cazul lu!atiilor scapulo" umerale. prin tracțiune atraumaticC și progresivC în a! în momentul aplicCrii imobilizCrii " imobiliazare trebuie sC prindC în mod obligatoriu articulațiie situate deasupra și dedesubtul focarului de fracturC " sC fie adaptatC reliefului anatomic al regiunii accidntate " aparatul gisat sau atela de imobilizare nu trebuie sC fie compresive. sciatic comun sau sciatic fesier e!tern. a nu plana asupra cadrului mediu sau asupra medicului acuzatia de a le fi provocat in timpul manevrelor efectuate. unde. dupa cum se va e!plora integritatea functionala a unor nervi periferici "n. pt. leziuni nervoase sau vasculare. fara sau sub anestezie locala. +ran& $rt !a & ita! • Transpotul accidentatului trebuie facut la spitalul care dispune de un serviciu c irurgical ortopedic. cat si in entorse. in cazul lu!atiilor soldului sau genunc iului. n. circu. 5n acest sens vor fi e!plorate si notate pulsul arterei radiale in leziunile membrului superior si pulsul arterei pedioase in fracturile membrelor inferioare. pentru a pune în repaus organele și țesuturile traumatizate " de a menține a!area corectC a membrului. trebuiesc scoase de pe degete inelele(daca inelul se aflC pe degetul fracturat se taie inelul cu aprobarea bolnavului) +copul oricHrei imo#ilizHri este: "de a împiedica mișcCrile active și pasive.

greutati. de aceea în cazul imobilizCri membrelor inferioare. t *tele speciale: tip Kraun" Ko ler. sc iuni. necroze . fracturi cu multiple focare. potcoava. fracturi asociate cu leziuni ale vaselor si nervilor. t Contrae!tensia se realizeaza prin înclinarea patului și greutati. se așeazC un strat de vatC pe una din fețele atelei ce vine în contact cu tegumentul.când ap.paralizii. t dupa scoaterea aparatului gipsat recuperearea functionala. strat ce se fi!eazC la atelC cu ture circulare de fașC " aparat gipsat circular " atele de lemn cCptușite cu vatC " atele din material plastic simplu sau gonflabil " și alte mijloace improvizate(scândurele de lemn. Qn aparat gipsat incorect aplicat poate duce la escare de decubit. cu tractjune bipolara. !etoda ortopedica se indica în fracturile simple cu sau fara deplasare și se efectueaza prin: t reducerea fracturii sub anestezie locala sau generala medicul stabileste/ reducerea se face prin e!tensie " tractjune si contrae!tensie/ t imobilizare in aparat gipsat. bastoane. umbrele. tip 7ieunau. unde este posibil.(n vederea aplicCrii atelei în scopul imobilizCrii. centuri etc) "cea mai bunC atelC pt. scripeti. t %!tensia continua poate dura 8"+ saptamani reducerea facandu"se treptat. Ingri2irea acient"!"i im$'i!i)at . care trebuie sa întruneasca urmatoarele calitati: t sa fie bine mulat/ t sa cuprinda articulatja de deasupra si dedesubtul focarului de fractura/ t sa lase e!tremitafile membrelor libere pentru a se asigura circulatia/ sa nu fie prea strans/ sa fie aplicat în pozifie functionala. III. lntervenția chirurgicala este o metoda de tratament indicata în : t fracturi care nu se pot reduce.n a arat gi &at *paratele gipsate imobilizeazC bolnavul ceea ce poate duce la atrofii musculare. Im$'i!i)area #efinitiva a fract"ri!$r Tipuri de imobilizare definitiva: I. " culoarea tegumentelor din jurul ap. care în caz de stazC sunt ceanotice și în caz de isc emie palide "temperatura si aspectul e!tremitCților(degetelor) . Li!area segmentului care urmeazC a fi imobilizat la atelC se face cu fașC sau cu alte mijloace improvizate(cearșaf. !etoda extensiei continue se foloseste în cazul fracturilor complicate cominutive cu traiect oblic sau spiroid si cu deplasare.gipsat este scurt și nu asigurC imobilizarea capetelor osoase rupte. !etoda functionala de tratament urmareste salvarea vietii bolnavului fara a trata fractura. cablu. fulare. bețe.favorizeazC formarea trombozelor și emboliilor. IC. sau vindecCri în poziții vicioase a osului. se aplicC aparat gipst pentru mers. apare când reducerea fracturii nu este corectC. t :ijloace de e!tensie: sistem compus din broșa. II.:ijloacele pe care le putem folosii pentru imobilizarea provizorie a fracturilor: "atele Cramer (confecționate din sârmC)"sunt lungi și pot fi mulate pe membrul rCnit. 'e urmCrește: "apariția durerii. scoarțC de copac.gipsat. imobilizare este atela gipsatC. baticuri.

" mișcarea la nivelul segmentelor distale(tulburCri în mișcarea degetelor indicC compresiunea sau lezarea unor trunc iuri nervoase) " mirosul emanat la nivelul aparatului gipsat(mirosul fetid denotC prezența escarei de decubit sau infecția plagii) *sistenta medicalC: " ajutC pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale " aplicC mCsurile de combatere a efectelor imobilizCrii " educC pacientul asupra modului de folosire a mijloacelor au!iliare de deplasare și de sc imbare a poziției, modului de efectuare a unor mișcCri fCrC a pejudicia procesul de vindecare "îl ajutC sC efectueze e!erciții în perioada de recuperare ?ngri3irea pacientului cu extensie, tracțiune " verificarea frecventC a dispozitivului de tracțiune " verificarea poziției membrului " urmCrirea culorii și temperaturii membrelor, sesizarea oricCror modificCri apCrute " aplicarea mCsurilor de prevenire a complicațiilor imobilizCrii " ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale " încurajarea pacientului " educația pacientului:" necesitatea tracțiunii pt. vindecarea membrului " modul de realizarea a amplitudinii mișcCrilor permise " poziționarea corectC a corpului în timpul tracțiunii ,ecti$nari!e maini!$r ConstC în îndepCrtarea completC a unui segment de membru. *cesta se acoperC cu pansamente sterile, se aDeazC într"o pungC cu g ea.C Di se transportC de urgen.C(primele + ore de la amputa.ie) la clinica de c irurgie plasticC Di reparatorie. ?ngri3irea pacientului cu amputație "suport ps i ic al pacientului și familiei "educarea pacientului în ceea ce peivește modul de pansare a bontului și prevenirea contracturilor prin poziționarea corectC a segmentului.

+RAUMA+I,MELE 9A,ELOR ,I HEMO,+A3A PRO9I3ORIE
)t. o mai buna orientare in aplicarea masurilor de prim ajutor si cunoasterea locurilor de electie pt. obtinerea emostazei provizorii, amintim cateva notiuni elementare despre sistemul arterial si sistemul venos. Toate arterele din corp au ca origine 8 trunc iuri principale: artera aorta si artera pulmonara. *rtera aorta porneste din ventriculul stg., se curbeaza formand arcul aortei(carja), se indreapta in jos in fata coloanei vertebrale(aorta roacica), pt. ca strabatand diafragma, aorta sa devina abdominala. Oa nivelul vertebrei a 51"a lombara aorta se bifurca in arterele iliace comune(stg. si dr.) care la randul lor se divid fiecare in 8 ramuri "artera iliaca interna si artera iliaca e!terna, ultima patrunzand in coapsa sub numele de artera femurala. &in arcul aortic se desprind ramuri ce vor iriga gatul si apul. *ceste ramuri sunt: trunc iul bra iocefalic, ce se divide in artera carotida comuna(dr. si dtg.) si artera subclaviculara(dr. si stg.). 'istemul arterial este insotit si de sistemul venos. 'angele venos de la creier, fata, gat este colectat de vena jugulara. *ceasta se uneste cu vena subclaviculara "ce colecteaza sangele de la membre, formand vena cava suAerioara, ce se desc ide in atriul dr. 1enele membrelor in ferioare(vena femurala), impreuna cu venele iliace comune, formeaza vena cava inferioara care, de asemenea, se desc ide in atriul dr. &eci circulatia marre incepe din ventriculul stg. si se continua prin aorta, distribuind sangele o!igenat in tot corpul. 'angele se incarca cu bio!id de carbon si este colectat in cele 8 vene cave(superioara si inferioara), care se desc id in atriul dr.

Circulatia mica sau pulmonara incepe din ventriculul dr., se continua prin artera pulmnara, dupa care se imparte in 8 ramuri pt. cei 8 plamani duc sangele neo!igenat la plamani. &upa o!igenare sangele este readus la inima prin cele > vene pulmonare, care se desc id in atriul stg.

-rice leziune de vas determina emoragie adica iesirea sangelui in afara patului vascular. Cauzele care dau emoragii sunt multiple, cele mai frecvente fiind traumatismele si ranile. Traumatismele simple provoaca leziuni ale vaselor mici, care se traduc clinic prin ematoame sau ec imoze superficiale. &aca traumatismul este violent, se pot rupe vase sanguine mai mari, dand emoragii e!teriorizate sau nee!teriorizate importante, pt. care trebuie luate masuri terapeutice urgente. M$#a!itati!e #e a c!a&ifica %em$ragii!e $. ?n funcBie de locul unde se scurge sEngele se deosebesc: z hemora!ia internH, când sângele se varsC într"o cavitate seroasC( emotora!, emopericard, emo"peritoneu, emartrozC etc.) sau, prin fracturarea unor oase se scurge printre .esuturile vecine osului/ z hemora!ia externH, când sângerarea se face în afara organismului: z hemora!ia exteriorizatH, când emoragia se face într"o cavitate(stomac, intestin etc.), iar eliminarea are loc dupC câtva timp(epista!is, emoptizie, ematemezC, melenC, metroragie, ematurie). ;. ?n funcBie de felul vasului care sEngereazA, hemoragiile pot fi: z hemora!ii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sângele se evacueazC în timp scurt în cantitate mare. 'ângele care provine din artere are urmCtoarele caracteristici: .îDneDte din ranC în jeturi întrerupte(sincron cu sistola cardiacC) Di are culoare roDie aprinsC z hemora!ii venoase: sângele iese în jet continuu Di are o culoare înc isC/ z emoragii capilare: sângerarea este difuzC, clinic apar ec imoze sau ematoame/ z hemora!ii mixte: arterio"veao"capilare/ apar în cazul unui traumatism când se rup dintr"o datC atât vene, cât Di artere sau capilare. . ?n funcBie de cantitatea de sEnge pierdut deosebim: emoragii mici, mijlocii, grave. Hem$ragii!e interne a/ ,im t$me!e %em$ragiei 0emoragiile interne se înso.esc de tulburCri din partea întregului organism: " paloare "datoritC vasoconstric.iei, " ame.eli, vâjâituri în urec i, lipotimii(datoritC isc emiei scoar.ei cerebrale), " e!tremitC.i reci, " sete intensC, gurC uscatC, " puls accelerat(@,,"@8, de bCtCi pe minut), " tensiunea arterialC scCzutC, " respira.ie acceleratC superficialC, " apar semne în func.ie de cavitatea în care a avut loc emoragia (traumatisme toracice 9 emotora! Di traumatisme abdominale 9 emoperitoneu). 'tabilirea indicelui de =oc$ %ste foarte important ca încC de la locul accidentului sC fie preciza.i unii indici de apreciere a stCrii accidentatului. *stfel indicele de Doc poate constitui uneori un indiciu pre.ios în vederea aprecierii volumului de sânge pierdut. 5ndicele de Doc permite evaluarea stCrii rCnitului, fCcând un simplu raport între frecven.a pulsului Di valoarea tensiunii arteriale ma!ime. *stfel:

1aloarea raportului )uls2T.*. ma!." 5ndice de Doc" 'ânge pierdut(deficit)" 'tarea rCnitului • V, b.2min " @>, mm0g " ,,H litri 9 Normovolemie • @,, b.2min " @,, mm0g " @ litru " &eficit 8,"+,J "_oc poten.ial • @8, b.2min " G, mm0g " @,H litri " &eficit +,"+HJ " _oc manifest • @>, b.2min " V, mm0g " 8 litri " &eficit H,J " _oc grav • @>, b.2min " F, mm0g " 8,H litri " &eficit RH,J " _oc terminal
• 5$c"! %em$ragic: 0 pierderea acutC de sânge "internC • poate fi: "e!ternC 0 clasificarea dupC cantitatea de sânge pierdut: • &ta#i"! I 0 pierdere T LEO m! #e &Unge 0 clinic: uDor an!ios T.*. normalC/ L.7. normalC / puls T@,, bCtCi2min. • &ta#i"! II 0 pierdere de sânge LEO 0 *EOO m! #e &Unge 0 clinic: moderat an!ios T.*. normalC/ L.7. 8, 6 +,2min / Lrecven.a cardiacC( puls ) R@,, bCtCi2min. • &ta#i"! III 0 pierdere de sânge *EOO 0 7OOO m! #e &Unge 0 clinic: confuz T.*. scCzutC/ L.7. +, 6 >,2min )uls R @8, bCtCi2min • &ta#i"! I9 0 pierdere de sânge V 7OOO m! #e &Unge 0 clinic: letargie, comC T.*. foarte scCzutC/ L.7. R >,2min / )uls R @>, bCtCi2min.

&e re.inut: nu totdeauna se pot face asemenea corelCri, deoarece starea accidentatului nu evolueazC mereu paralel cu intensitatea emoragiei. -rice rCnit care a avut o sângerare este amenin.at de Doc ipovolemic, c iar dacC imediat dupC emoragie nu s"a prCbuDit tensiunea arterialC. &e aceea, un rCnit cu emoragie internC care nu poate fi controlatC va ti transportat urgent la spital. '/ Prim a2"t$r: • 'e aDeazC traumatizatul într"o pozi.ie în care centrii nervoDi cerebrali, rinic ii Di ficatul, organe foarte sensibile la lipsa de o!igen, sC primeascC cantitatea suficientC de sânge. )entru aceasta, dacC traumatizatul este conDtient, se aDeazC în pozi.ie orizontalC pe spate, cu membrele inferioare ridicate cât mai sus în ung i de +,">,m(dacC nu sunt fracturate) Di cu capul plasat sub nivelul corpului. &acC este inconDtient se aDeazC în pozi.ie lateralC de securitate.

• &upC culcarea traumatizatului la orizontalC încC de la locul accidentului, cadrele medicale de la salvare sau de la alte eDaloane medicale(dispensare medicale) vor e!ecuta punc.ionarea unei vene(cât acestea nu sunt colabate). • 7ecoltarea sângelui pentru grup sanguin • :ontarea unei perfuzii macromoleculare. • Controlul func.iilor vitale, cu reanimare imediatC în caz de stop cardiorespirator. • 'coaterea sau slCbirea oricCrei pCr.i a vestimenta.iei care apasC gâtul, toracele sau mijiocul. • (nvelirea bolnavului Di supraveg erea acestuia cu aten.ie pe tot timpul transportului. &e re.inut: " traumatizatul va fi miDcat cât mai pu.in/ " nu se administreazC apC sCratC sau alte lic ide, vCrsCturile declanDate periclitând în plus via.a bolnavului/ " nu se injecteazC vasoconstrictoare (noratrinal, efedrina D.a.) la un traumatizat care sângereazC. Hem$ragii!e externe a/ ,im t$me!e %em$ragiei )rovenien.a sângelui (arterialC, venoasC) în emoragiile e!terne se stabileDte în func.ie de caracteristicile sângelui arCtate (culoare, jet). 0emoragiile e!terne, fiind (ca Di emoragiile interne) înso.ite de tulburCri din partea întregului organism, semnele generate de anemie sunt asemCnCtoare. &e re.inut: cantitatea de sânge e!istentC în corpul omenesc reprezintC apro!imativ @2@+ parte din greutatea corpului, adicC în medie H"G litri la un adult. -rganismul poate sC suporte fCrC tulburCri importante o pierdere de ma!imum @2@, din cantitatea sa totalC. Qneori, c iar Di atunci când se pierde o cantitate micC de sânge, organismul nu mai are capacitatea de a lupta pentru refacerea organelor lezate, accidentatul fiind e!pus în cazul politraumatismelor, prin epuizarea resurselor biologice, la Doc traumatic. Oa pierderi mai mari(de 8,"+,J din volumul total de sânge) apar tulburCri acute, Docul emoragic(asemCnCtor celui traumatic) prin ipovolemie. '/ Prim a2"t$r: " 'e întinde accidentatul la orizontalC " 'e face emostaza provizorie, realizabilC, pe mai multe cCi: compresiune manualC sau digitalC, pansament compresiv, t flectarea puternicC a e!tremitC.ii, t aplicarea garoului, t pensarea vasului sângerând *. Compresiunea manualC sau digitalC z *rtera rCnitC va fi comprimatC numai dacC apCsarea se e!ercitC în regiunile în care ea trece în apropierea unui plan osos. (n func.ie de calibrul vasului Di de profunzimea la care se aflC, apCsarea va fi e!ecutatC cu degetul mare, cu celelalte degete ale mâinii sau cu pumnul. z Compresiunea digitalC se foloseDte în prima urgen.C pânC ce s"au procurat materiale necesare pentru ob.inerea emostazei provizorii prin alte te nici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sângereazC. z Oocurile de elec.ie(traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplicC metoda. *stfel: " când rana se aflC pe frunte, compresiunea se face pe artera temporalC superficialC care trece imediat inaintea urec ii /

z pe fa.ie de locul plCgii) în treimea mijlocie a coapsei. )ansamentul compresiv (n emoragiile care intereseazC vasele mici. "pansamentul in traumatismele abdominale desc ise.a interC a bra. " în rCnile sângerânde ale mâinii. pe partea e!ternC a plicii pumnului. pe fa. deoarece intervine oboseala celui care o aplicC Di dificultC. &upC e!ecutarea toaletei plCgii." când rana se aflC pe creDtetul capului. emostaza provizorie se va face prin pansament compresiv.a internC a acesteia/ " &acC rana se aflC la nivelul genunc iului sau gambei: comprimarea se face pe fa.a internC la jumCtatea bra. z sau la plica cotului .ului. *c.ie de locul plCgii. se face(în func. între muDc ii biceps (anterior) Di triceps (posterior). pe prima coastC / " în rCnile sângerânde ale bra. comprimarea arterei femurale pe traiectul ei.ile laterale ale craniului). (n func. apCsarea se face : z în a!ilC.ei: comprimarea arterei carotide. " (n func.ului. antebra.a posterioarC a genunc iului " când sângerarea provine dintr"o ranC situatC în regiunea pelvisului. se acoperC regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile. emostaza poate fi fCcutC cel mai simplu cu ajutorul pansamentelor compresive. pro!imal de plagC.a posterioarC a coapsei în apropierea pliului genunc iului/ sau comprimarea arterei poplitee în fa. dacC este posibilC (dupC mCsura de prim ajutor începutC prin compresiune digitalC sau manualC.i de a manevra rCnitul.iei umCrului sau a a!ilei se va comprima artera subclavicularC deasupra claviculei. palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget.ului. anterior de muDc iul sternocleidomastoidian / " pentru emoragiile din regiunea umCrului a articula.ie de vasul lezat. compresiune imediat deasupra Di în spatele pavilionului urec ii / " în rCnile de la obraz. buze.ie de nivelul la care se aflC rana.ului: comprimarea arterei umerale 6 pe fa. 1ezi: "ingrijirea plagii in partile moi bucofaciale. *rtera este(teoretic) turtitC pe planul osos al coloanei vertebrale lombare *lte sisteme de comprimare a aortei: 'e poate e!ecuta o emostazC provizorie Di prin comprimarea cu degetul înfCDurat într"o compresC sterilC c iar în plagC. al emoragiei Di în func. " (n rCnile din regiunea temporalC (pCr. sângerarea fiind astfel . iar în timpul transportului este greu de aplicat. comprimarea aortei abdominale se face prin apCsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. pe artera cubitalC.a e!terioarC a nasului/ comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei) / " în emoragiile din regiunea gâtului Di a fe. Di cu un al doilea deget pe partea internC a aceleeaDi plici a pumnului. peste care se înfCDoarC strans o faDC. astupând orificiul arterial. K. pe suprafa. Când rana se aflC la membrul inferior: " în sângerarea rCnilor din regiunea ing inalC comprimarea vasului se face pe pliul ing inal/ " când emoragia se aflC la coapsC.ieU (n cazul oaselor capului fracturate. compresiunea se face de o parte Di de alta partea marginilor rCnii/ *ten.iunea de prim ajutor începutC prin compresiunea digitalC sau manualC are dezavantajul cC nu poate fi prea mult prelungitC.

centurC. *plicarea garoului z Zaroul este indicat în plCgile arteriale sau venoase de calibru mare Di mijlociu de la membre. plCgile pCr.iere între emoragia arterialC Di emoragia venoasC nu este foarte importantC.ie. care se fi!eazC cu o faDC. se va e!ecuta toaleta plCgii Di se va aplica pansamentul compresiv.ia sângerCrii "%ste bine ca între garou Di tegument sC se fi!eze pe traiectul arterei. b) )entru emostaza arterelor antebra.iuni din rufCria bolnavului). Llectarea puternicC a e!tremitC. se opreDte atât emoragia de origine arterialC. batistC. Iaroul va fi plasat deasupra rAnii cEnd hemoragia provine dintr-o arterA ruptA =i sub ranA.ul pe torace. (n emoragiile venoase sângerarea continuC pânC se scurge sângele aflat în membru în momentul aplicCrii garoului. )entru cC aplicarca garoului implicC Di riscuri(mai ales când garoul este aplicat incorect). a) (n plCgile arterei umerale. Zaroul se poate aplica peste îmbrCcCminte sau peste pansament Di se va strânge pânC la dispari. (n aceastC pozi.ul pe bra. *plicarea garoului se face înaintea toaletei Di pansCrii rCnii. (n felul acesta se ob. cât Di emoragia de origine venoasC. cu fi!area ei în aceastC pozi. d) 0emostaza provizorie în leziunile arterei poplitee se ob.in de douC ori .ului sau în plCgi ale plicii cotului se aDeazC un sul în plica cotului Di se flecteazC antebra. z (n realitate. Di se aplicC bra. fapt care obligC sC fie desfCcut Di sC se încerce o nouC aplicare. bucC.esuturilor . z Tubul se aplicC bine întins. fi!ându"se în aceastC pozi.ie. C. acolo unde sunt sim. se flecteazC antebra. curea etc " sau prin aplicarea unui sul în regiunea ing inalC. înconjurându"se cu el membrul interesat cel pu. fa.ilor moi buco"faciale. ing inale. . dupC ce se introduce în a!ilC o faDC rulatC(sau un alt corp dur învelit în vatC Di tifon sau por. peste care se strânge garoul. )ansamentul compresiv este util în cmoragiile venoase Di capilare de la e!tremitC. în practicC. urmatC de flectarea Di fi!area coapsei pe abdomen Di a gambei pe coapsC.i din rufCria bolnavului etc. înseamnC cC garoul nu a fost aplicat corect. un rulou de faDC sau din alt material.a anterioarC a cotului sau posterioarC a genunc iului. z Oa nevoie pot fi utilizate bucC. se recomandC ca emostaza pentru perioada transportului se fie fCcutC cu ajutorul pansamentelor compresive. precum Di în toate plCgile peretelui toracic sau abdominal.i.i de pânzC. *cestea au avantajul cC nu brutalizeazC vasul Di în altC regiune deâtl în zona afectatC de traumatism Di permit irigarea membrului prin vasele care au rCmas intacte.ine prin aDezarea sulului în regiunea poplitee Di flectarea puternicC a gambei pe coapsC. )este pense se trece o turC de faDC. cEnd este secBionatA o venA.ul pe bra. c) (n cazul emoragiei de la rCdCcina coapsei(în regiunea ing inalC) se pot utiliza urmCtoarele metode de emostazC provizorie: " una. sfoarC.ite bCtCile arterei. ca sC nu fie smulse.ie membrul superior se fi!eazC solid la torace cu o faDC. z )entru emostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc. aceastC diferen. manDeta pneumaticC a aparatului de tensiune arterialC .ii 'e utilizeazC când plaga este localizatC în regiunile a!ilare.ine emostaza fCrC comprimarea e!cesivC a . pentru cC în cazul în care garoul este aplicat corect la rCdCcina membrului. &. prin aplicarea unui sul la baza triung iului 'carpa. &acC rana continuC sC sângereze. apoi capetele se înnoadC sau se prind cu o pensC emostaticC. banda %smarc .opritC).

Oa reaplicare.ieU 'e verificC sC nu derapeze pensele (sC nu se desfacC). în teritoriul tisular lipsit de aportul de o!igen. garoul se pune ceva mai sus. &eclivitatea este contraindicatC dacC e!istC Di un traumatism cerebral. va fi preferat pentru început o solu.inut peste acest interval de timp. &in aceste motive se considerC cC atitudinea cea mai corectC este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp în care se face toaleta rCnii. Prevenirea &a" c$m'aterea @$c"!"i $&t%em$ragic &upC refacerea emostazei provizorii se va proceda astfel: z 'e aDeazC bolnavul pe targC în decubit dorsal.ii capilare. &e aceea. nervii încep sC sufere."+. deoarece pot sC aparC Docuri tardive. *plicarca garoului rCmâne oricum unica posibilitate de a ob. &upC ridicarea acestuia. TulburCrile vasculare nu sunt evidente atât timp cât este aplicat garoul. %.ie. va trebui sC se desfacC garoul la interval de 8. e!istC riscul apari. z &acC garoul este men. aplicându"se peste ea un pansament aseptic Di se transportC bolnavul la unitatea c irurgicalC cea mai apropiatC. palid. cataboli. în cazul îndepCrtCrii unui garou vor fi luale unele mCsuri.e to!ice) se vor vCrsa în torentul circulator general.ioneazC orice venC mai aparentC. (n cazul în care bolnavii la care s"a aplicat emostaza cu garou nu ajung la spital înainte de o orC " o orC Di jumCtate. &in cauza isc emiei sub ligatura circularC. *ten.C. dupC care este preferabil. glucozC H sau @. )ensarea vasului sângerând )ensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense )ean sau =oc er.iei.C (la intervale mai scurte) pentru 8. cu acumulare de cataboli. fibrele musculare degenereazC. pentru 8"+ minute. se instaleazC vasoplegie cu creDterea permeabilitC. reomacrode!. unde se va face emostaza definitivC prin ligature sau suturarea vasului.J. apar vicieri ale metabolismului. sângerânde se prind în vârful penselor.ii (substan. capilarele dilatate.ine o emostazC provizorie în cazul accidentelor soldale cu amputarea traumaticC a membrelor superioare Di inferioare. Zaroul este aplicat corect. :anevra se e!ecutC sub strictC supraveg ere. fapt care se poate solda cu amputarea mem rului. se racordeazC tubul de perfuzie."+. de secunde. cu permeabilitate modificatC e!plicC plasme!odia importantC. în momentul ridicCrii garoului. .%ste obligator sC se noteze pe un bilet data Di ora aplicCrii garoului Di biletul sC se prindC cu un ac de pansament sau de aina bolnavului. Capetele vaselor sec. a unor leziuni ireversibile. &aca este la dispozi.i. de minute. la rCdCcina membrului inferior z &ezavantajul principal al aplicCrii garoului constC în faptul cC nu poate fi men. la vedere. dacC în por.ie perfuzabilC: de!tran. ca garoul sC fie înlocuit cu pansament compresiv. &acC durata transportului depCDeDte a orC Di jumCtate. orizontal sau decliv. (n plus.e to!ice.z )entru comprimarea arterei a!ilare se poate folosi un garou circular. garoul se desface cu intetmiten.ie cloruro"sodicC izotonC. care poate sC ducC la moartea bolnavului. pentru perioada transportului. z 'e pregCteDte o trusC de perfuzie Di se racordeazC la un flacon sau pungC cu solu.ie macromolecularC. comprimând rana cu comprese sterile apCsate cu for. )ensa va fi lCsatC în plagC pe vasul prins.ionate. pentru cC în timpul decompresiunii vasculare poate sC aparC Docul (Docul de degarotare). 'e punc. pentru cC scoaterea garoului poate fi urmatC do colaps circulator. substan. Concomitent cu scoaterea garoului se vor lua mCsuri de deDocare: supraveg erea bolnavului trebuie sC fie continuC 8>">G ore dupC ridicarea bolnavului.inut mai mult de o orC sau cel mult o orC Di jumCtate.iunea aflatC sub el membrul devine alb. ori solu. z )entru comprimarea arterei femurale.

1alorile se consemneazC..&. z &acC punc. z 'e va administra o!igen prin sondC nazalC(dacC este posibil). arsuri) sunt asociate cu leziuni viscerale ce pot determina tulburari ale functiilor . POLI+RAUMA+I. " Tratament general: vezi primul ajutor în emoragiile interne. orientarea asupra sursei de emoragie se face în aceste cazuri în func.'. se va proceda la ridicarea membrelor la verticalC Di men. dar cât mai rapid.inerea lor ca atare. în func. in care leziunile periferice9fracturi. se numCrC pulsul Di se mCsoarC T. izo"7 Di cu determinarea compatibilitC. z 'e monteazC tensiometrul.ia Trendelenburg pentru a asigura o circula. plagi intinse. semnele generale sunt cele ale unei emoragii interne. K metroragie " emoragie care provine din uter în afara ciclului. K hemoptizie " emoragie din arborele respirator: roDu.ieU -rice transfuzie de sânge va fi izogrup. ?n spital " perfuzie de sânge Di plasmC foarte proaspete/ " în ultimii ani s"a impus pe plan mondial înlocuirea sângelui integral cu perfuzie intercalatC de sânge cu solu. *ten.z &acC emoragia este gravC Di accidentatul se aflC în colaps. '/ Prim a2"t$r: " 'e va pCstra bolnavul nemiDcat în pozi."+.ilor. *stfel. se introduc în esofag.ie de sediul emoragiei.ie perfuzabilC sC fie bine stCpânitC de cadrele medii. în general. lent Di alternativ pt. z 'e va evita manevrarea traumatiza. " (n 0. a nu mCri brusc întoarcerea venoasC a sângelui la inimC " 'e poate aplica pungC cu g ea.olitraumatismele sunt afectiuni traumatice. " Llacoanele vor fi încClzite în apC caldC " 'e impune ca te nica pregCtirii Di montCrii flaconului cu sânge sau solu.ml de sânge.ie de cantitatea de sânge pierdut Di viteza cu care acest sânge se pierde.ie de @2+.ii directe(heanbreau) pe lamC(serul primitorului cu ematiile donatorului). cadre competente vor face perfuzarea în vena jugularC sau în vena femuralC.im t$mat$!$gie (n emoragia e!teriorizatC semnele locale se aflC la distan. K melenA "e!teriorizarea sângelui prin defeca. se va impune conducCtoruluui autosalvCrii ca deplasarea sC se facC cu vitezC constantC.ie.. pentru 8>"+F ore sonde speciale cu balonaD esofagian compresiv(Klac4more) " (n emoptiziile abundente se face ligatura celor > membre(alternativ) pentru a diminua întoarcerea venoasC(8. (n func.ine un volum de circa @. minute)/ dezlegarea se va face progresiv.C de focarul emoragiei Di.*. cele mai frecvente forme dc emoragii e!teriorizate sunt: K epistaxis " emoragie din nas.MELE .C deasupra zonei presupus suferinde. la intervale apropiate. )rin acest procedeu se ob.ie semiDezândC.ie de organul cavitar din care se e!teriorizeazC.ie polielectroliticC 7inger în propor. 'e interzice orice efort fizic.ie cerebralC corespunzCtoare / când emoragia este datC de ruptura varicelor esofagiene.ia venoasC nu reuDeDte. K hematurie "sângerare care provine din arborele urinar. eliminat prin tuse. K hematemezA "eliminare prin cavitatea bucalC (vCrsCturi) a sângelui provenit din stomac. spumos. 9 pozi. Hem$ragii exteri$ri)ate a/ . aerat.ia lateralC de securitate sau în pozi.

Kineinteles. prognosticul politraumatizatului se agraveaza in masura in care sunt asocieri trilezionale: cap"torace"abdomen(C.*.)/ cap"torace"aparat locomotor(C. torace"aparat locomotor. 8. surpari de terenuri etc) sau a folosirii armelor clasice. efectele clinice avand unele caracteristici care le individualizeaza: " asocierea craniu"torace(C. • in salon.t.: de munca. %!tremitatea cefalica(neuro" si viscerocraniul) notata conventional cu litera #C$.l. altul in stop cardiorespirator "cadrul mediu va apela la ajutoare din randul martorilor oculari. ranitilor se face un triaj prpimar si se otarasc masurile ce trebuiesc luate pt. *lte asocieri biregionale. Ma&"ri #e "rgenta !a !$c"! acci#ent"!"i :isiunea cadrului mediu ajuns la locul accidentului este: " crearea unui baraj de securitate pt. dupa care urmeaza celelalte tipuri de accid. a putea acorda primele ingrijiri in conditii cat mai bune/ " evaluarea rapida(dar nu pripita) a situatiei printr"o prima e!aminare.*. 'unt consecintele unor accidente grave de circulatie. 5n ceea ce priveste ierar izarea gesturilor de prim ajutor.O. )olitraumatismul poate sa afecteze doua.T.O. inundatii.) si in cazul leziunilor fara gravitate deosebita.T. %!ista > regiuni anatomice care pot fi afectate de agentul traumatic si anume: @.) majoreaza suferinta sistemului nervos central. +. pt.) datermina foarte des insuficienta respiratorie/ " asocierea craniu"abdomen(C. • in timpul transportului. ceea ce va determina si ierar izarea conduitei terapeutice de urgenta in cele > etape fundamentale ale tratamentului politraumatizatilor • la locul accidentului. abdomen"aparat locomotor creeaza numeroase dificultati.) precum si combinatiile acestora raportate la fiecare caz in parte. )olitraumatismul este cea mai frecventa cauza de deces pana la varsta de >. de sport.*. de munca sau urmarea unor catastrofe naturale (cutremure.O. *bdomenul #*$ >.J din totalul politraumatismelor.a. mijloacelor de nimicire in masa.) etc.T. coloana vertebrala si bazinul. literele mici(c.O. aprecierea starii functiilor vitale si inventarierea leziunilor/ "stabilirea prioritatilor de prim ajutor. pe prpimul loc se situeaza resuscitarea cardiorespiratorie. 5n situatia in care este necesar sa se acorde primul ajutor la 8 raniti grav "unul cu emoragie e!terna grava. leziunile viscerelor interne avand tabloul clinic mascat/ " asocierea craniu"aparat locomotor(C.)/ torace" abdomen"aparat locomotor(T. cum ar fi asocierea abdomen"torace. casnice.vitale.. • in camera de garda a spitalului. de ani.T. 5n functie de nr. 5n cazul leziunilor severe se folosesc majusculele(C. *paratul locomotor #O$ care cuprpinde membrele. )olitraumatismele biregionale sunt numeroase.) pune adesea probleme dificile de &g. agresiuni etc. trei sau toate cele > regiuni anatomice enuntate(CT*O). in special in ceea ce priveste stabilirea planului terapeutic. )t. o interventie terapeutica eficace la politraumatizati este necesara stabilirea in primul rand a unui bilant lezional. dandu"le indicatiile necesare sa opreasca . Toracele #T$. *ccidentele de circulatie constituie cauza a peste H. fiecare caz in parte.*.

" fracturi desc ise. "pozitionarea accidentatului pe targa potrivit leziunilor suferite: • pozitie decubit dorsal la accidentatii constienti. pt. cei cu leziuni superficiale. suspecti de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului • pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semne de soc. " incarcarea lui pe targa sau alt mijloc improvizat si apoi pe mijlocul de transport."@H^ la accidentatii in stare de soc/ • pozitie de decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate la accidentatii in stare de soc prin emoragie • pozitie semisezanda(LoSler) la accidentatii cu leziuni abdominale/ • pozitie in decubit ventral la accidentatii cu leziuni cranio"faciale/ • pozitie in decubit lateral la accidentatii in stare de coma. plagi profunde. 5n tot timpul transportului politraumatizatul este supraveg eat si. &upa masurile de prpim ajutor intreprinse. " traumatismele vertebromedulare si de bazin. de regula. a insuficientei cardiocirculatorii si a starilor grave de soc. " plagile mari abdominale. se considera ca prioritatile de interventie in ordinea urgentei vitale sunt: combaterea insuficientei respiratorii acute. " emoragiile mari care nu pot fi oprite cu garou( emoragiile organelor interne)/ • Urg. fracturi ale membrelor toracice. protezare oro"faringiana(pipa . se continua masurile de reanimare sau masurile de combatere si prevenire a socului prin: o!igenoterapie. a putea intervenii prompt si eficace in situatia unor sc imbari(agravari) ale starilor accidentatului. " amputatiile de membre. alte fracturi care se pot imobiliza provizoriu si se pot temporiza. instrumentar) unitate spitaliceasca. prima evaluarea situatiei si trierea prioritatilor de interventie.emoragia prin compresiune. " traumatizatii care si"au pierdut cunostinta. 5n cazul in care e!ista mai multi accidentati. daca este caul. Transportul politraumatizatului cuprinde: " pregatirea politraumatizatului pt. • Urg. transport."@H^ la accidentatii cu fracturi ale bazei craniului/ • pozitie Trendelenburg cu inclinare ma!ima de @. +ran& $rt"! $!itra"mati)ati!$r Transportul politraumatizatului la cea mai apropiata si corespunzator dotata(specialisti. I9 c" rin#e: " ceilalti traumatizati(accidentati constienti. cu fracturi ale craniului (in special desc ise)/ • pozitie Trendelenburg inversata cu inclinarea ma!ima de @. Transportul trebuie sa fie rapid. iiar el se va ocupa de resuscitarea cardiorespiratorie pana la reluarea functiilor vitale. se face o a 8"a evaluare si trierea urgentelor: • Urgenta I c" in#e: " stopul cardiorespirator. 5n timpul transportului. se actioneaza simultan pt. III c" rin#e: " traumatismele craniocerebrale. aparatura. • Urg. II c" rin#e: " emoragiile arteriale care pot fi oprite cu garou. netraumatizant. politraumatizatul se afla in permanenta supraveg ere a cadrului mediu.

Cateva reci)ari &"ccinte 7apiditatea si competenta cu care se intervine si se transporta ranitul in unitatile sanitare specializate pot contribui mult la scaderea mortalitatii la politraumatizati. )t. %ste preferabil sa pierdem c iar si o ora pana la sosirea unei ambulante.Kolnavii cu traumatisme toracice nu trebuie asistati prin manevre care pot duce la lezarea pleurei sau plamanului de catre fragmentele costale taioase din focar. care poate transporta victima accidentului in conditii corespunzatoare. vesmintele vor fi taiate. e!amenul abdomenului. apeleaza la primul ve icul ce le iese in cale. *tat la locul accidentului. decat sa o ing esuim pe banc eta unui autoturism2remorca unui camion a carui suspensie deteriorata poate sa"i agraveze starea generala si locala. coloanei toracolombare(se verifica numai palpator si indirect prin cautarea semneloor radiculare de parapareza). reanimarea politraumatizatilor se desfasoara in 8 etape: " )rima etapa cuprinde: • asigurarea sc imburilor gazoase pulmonare prin manevrele de resuscitare resppiratorie • restabilirea si mentinerea functiei cardiocirculatorii • oprirea emoragiei %!ecutarea imediata si eficienta a acestor prioritati constituie o necesitate vitala pt. parcurgand toate regiuinile anatomice: e!tremitatea cefalica. in unele fracturi diafizare). salvarea politraumatizatilor. P$!itra"mati&me 'iregi$na!e " $socierea craniu-tarace9 .mare greseala este facuta de multi salvatori. a evita mobilizarea nedorita a accidentatului in timpul e!aminarii.Zuedel). Nu trebuie uitat ca atunci cand se asociaza si un traumatism ma!ilofacial. 5nventarul lezional al politraumatizatului se va face prpin inspectie. 5n functie de gravitatea acestora. &in dorinta de a transporta accidentatul intr"un timp cat mai scurt posibil la o unitate sanitara competenta. acesta poate fi si el cauza el insuficienta resppiratorie. a vaselor. 5n esalonarea ordinei de rezolvare.T. 'tabilirea prioritatilor si acordarea primului ajutor. aspirarea secretiilor. e!amenul membrelor. Kilantul leziiunilor se va face din principiu evitand gesturile intempestive care pot agrava leziunile initiale(leziuni ale maduvei coloanei in cazul fracturilor coloanei vertebrale. ventilare asistata la nevoie. ca si la organizarea si e!ecutarea transportului spre unitatile sanitare este de mare importanta. cat si in camera de garda. )rioritatea terapeutica consta in asigurarea unei ventilatii corespunzatoare. e!amenul coloanei cervicale(se face numai prin palpare). perfuzii cu substituenti sau solutii coloide.). a nervilor. . administrare de analgezice si sedative. solutiile sunt diferite si de acea vor fi amintite niste in#icatii #e rinci i" in an"mite &it"atii: *. e!amenul bazinului. asigurarea libertatii cailor aeriene. vor fi ierar izare gesturile in prezenta mai multor leziuni cu risc vital imediat. care obliga la gesturi de urgenta(vezi traumatisme ma!ilofaciale). e!amenul toracelui. " * 8"a etapa cuprinde actiunile care pot fi e!ecutate dupa restabilirea in limite normale a functiilor resppiratorii si emodinamice. .

. C.*. respiratia. mictiunea spontana etc. dar trebuie sa fie adaptate de la caz la caz si au drept scop mentinerea in viata a victimelor aflate in stare grava. repararea sau inlaturarea viscerelor rupte(sutura epatica. sutura de vezica. colotatia tegumentului.*. Oa nevoie. 5n functie de rezultatul bilantului lezional facut de medic. 7olul cadrului mediu in camera de garda este de a asigura prompt in continuare toate masurile de urgenta luate pe timpul transportului si cele indicate de medicul de la camera de garda. e!amenele de laborator indicate de medic.$. 7idicarea sau miscarea brutala a unui accidentat care are fracturi este plina de riscuri.T. putand favoriza fuga sangelui deficitar de la creier.O.) sau torace-aparat locomotor9T.O. roseata e!agerata.) se procedeaza cu prioritate la rezolvarea leziunilor toracice. care pun in pericol viata bolnavului. 8.$. )t.T. %!ecutarea interventiilor c irurgicale de urgenta: emostaza c irurgicala. sanguinolente)/ tulburarile auzului.O. *socierile trilezionale(C. temperatura. diureza si aspectul urinii. bolnavii cu leziuni tri" si cvadriregionale problema fundamentala ramane reanimarea. intensitate)/ greturi. Clinic se va urmarii: " faciesul: paloarea. trebuind facuta cu multa pricepere de cadrul mediu. varsaturi(alimentare. 1a urmari indeaproape in acelasi timp functiile vitale si vegetative(puls. urmarind si inregistrand pulsul. • Oa spital se va aprecia mai e!act gravitatea leziunii(traumatism minor fara risc vital. Kolnavii cu plagi si fracturi vor fi tratati la camera de garda(vezi ingrijirea plagilor si imobilizarea). C. "sunt elemente care arata persistenta unor tulburari circulatorii sau respiratorii ori a unor dezec ilibre idroelectrolitice/ " limba uscata denota o idratare deficitara/ " semnele subiective: durerea(localizare.. tranzitul intestinal. HNGRIRIREA PLAGILOR DefiniDie .*. se va asigura mentinerea functiei cardiocirculatorii a accidentatului(vezi 0emoragia interna). T. 7idicarea accidentatului aflat in stare de anemie acuta este insotita de pericole. fecaloide. totul devenind foarte important. splenectomie. c irurgie etc. • 5n sectiile unde au fost internati accidentatii(terapie intensiva.T.). traumatism sever cu supravietuire probabila etc. este nevoie de monitorizare permanenta. urmarire si ingrijire fara de care depinde in mare masura vindecarea accidentatului.*.2. uscarea buzelor etc. Qrmarirea este adesea e!trem de dificila. 0emoragiile intraperitoneale fiind generatoare de soc..O. " 5n cazul asocierii torace-abdomen9T. cadrul mediu va e!ecuta te nici de mica c irurgie.*. cianoza.). Lragmentele osoase mobilizate sunt responsabile de lezarea pana la sectionarea nervilor si vaselor din focarele de fractura. &ificultatea consta in recunoasterea leziunilor viscerale abdominale. Oa un bolnav poplitraumatizat.). Toate aceste lemente permit aprecierea evolutiei starii generale a accidentatului. T. starea abdominala etc. enterectomie partiala etc.) sau cvadrilezionale(C.).. :asurile de prim ajutor pot tine seama de aceste indicatii.*.) asistenta de salon va supraveg ea bolnavul permanent.).. bolnavii vor fi pregatiti si din punct de vedere al igienei. al caror tablou clinic este mascat. vazului etc. caracteristica." $socierea craniu-abdomen9 . traumatologie. 1a recolta sange pt. Oipsa de irigare a centrilor vitali are drept consecinta aparitia lesinului si pierderea cunostintei. T.

ii c irurgicale.ioneze Di sC distrugC . baze. dura mater)/ plCgile penetrante pot fi simple sau pot interesa Di un viscer parenc inratos sau cavitar 9 perforante DupA evoluBie pot fi: " necomplicate/ complicate caracteri&tici a!e !Cgi!$r • prin tCiere " au marginile regulate. ficat.i c imici : acizi.i naturale (abdomen. pleurC.ii >. mai ales când în plagC.ie.ii prin contuzii " în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive.ii. agen. rinic i.epare " sunt cele mai frecvente Di cele mai înDelCtoare.a c imicC continuC sC ac.epare. punc. se vindecC repede/ cele operatorii sunt de obicei aseptice • prin în. sunt foarte comple!e . limitate. C!a&ificare: DupA tipul de acBiune a agentului vulnerant(traumatic): @.i : radia. electricitate +. arme albe.i ionizan.epare cu creion c imic le trebuie acordatC o aten. sCruri DupA circumstanBele de producere pot fi: a) accidentale " de muncC. sediul Di gradul de infectare/ plCgile limitate adânci favorizeazC dezvoltarea germenilor anaerobi/ plCgilor prin în.ii tegumentelor sau a mucoaselor (solu. caracterizate prin întreruperea continuitC. frig. splinC.ie deosebitC. injec. craniu). torace.esuturile/ în.ii mari . de circula.)lCgile sau rCnile 9 leziuni traumatice. intestin etc. gravitatea lor este în raport cu adâncimea. insecte etc. rCmân fragmente de creion.ionale 6 suicid. viperC 8. fCrC sC e!iste o plagC a pielii • prin muDcCturC de animale 6 se suprainfecteazC cu regularitate/ pot fi poarta de intrare pt. " prin contuzii. termice: " cCldurC. pot fi: " nepenetrante " când nu depCDesc înveliDul seros " penetrante " se referC la lezarea seroasei parietale (peritoneu. casnice b) inten..ie de continuitate)/ leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fCrC leziuni tisulare de profunzime. turbare/ muDcCturile de viperC produc fenomene generale to!ice • prin arme de foc 6 se caracterizeazC prin distruc.ii DupA timpul scurs de la producere: " recente (sub F ore) " vec i " care depCDesc F ore de la producere/ acestea se considerC plCgi infectate DupA profunzime: " superficiale/ profunde DupA straturile anatomice interesate " pentru cavitC. agen. muDc i. deoarece substan.epCturile mâinii pot produce leziuni inflamatoare " determinC panari. agresiuni c) iatrogene " interven. deci plCgi ale organelor profunde: creier. mecanice: " prin tCiere " prin în. prin lovire " prin strivire " prin arme de foc " prin muDcCtura de animale sClbatice 2domestice " prin muDcCtura de Darpe.

ca Di abunden. septicemie. la dispensar sau la spital).ionalC este partialC sau totalC Di are drept cauzC durerea sau lezarea elementelor musculo"articulare.ie) " emoragia este variabilC.iei sau resorb. for. se pot complica cu gangrene gazoase.ie de vasul lezat. vindecare secundarC. Cindecarea primarA (Eper primam$ sau Eper primam intentionem$) " este vindecarea ce se ob. 5ndiferent de nivelul la care se intervine.ia cu caracter pulsatil atrage aten. poate ceda spontan sau dupC antialgice/ reapari.ie a secre.ia unor ematoame vin#ecarea !Cgi!$r " se poate realiza prin vindecare primarC. fragmente de oase sau diferite organe situate în profunzime/ uneori.iam intentioneme): " se produce atunci când o plagC evolueazC un timp pe linia vindecCrii secundare Di apoi se sutureazC în scopul scurtCrii evolu. se pot observa distrugeri mari atât de piele.a sângerCrii.emne genera!e: " pulsul poate fi rapid "ta icardic" în plCgi înso. cât Di de vase. pCr. muDc i. se dezvoltC foarte mult.ine de la început.ii de asepsie perfectC "sC se asigure.ioDi din mediul înconjurCtor "sC fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local al plCgilor sC se facC cu ajutorul pansamentelor. fCrC complica.a unei solu. prin pansament.a func. o bunC absorb. &acC nu s"a tratat o plagC în primele F ore microbii.ite de emoragii e!terne sau interne sau de Doc traumatic. atâtt cei aerobi cât Di cei anaerobi.ii/ este vindecarea idealC pentru orice plagC operatorie/ vindecarea se produce în F"G zile Cindecarea secundara (#per secundame sau per secundam intentioneme): " în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentC infec.ia. distrugându"i (prin diapedezC.ii de continuitate/ în plCgile mari. în func. este necesar un prim ajutor la locul accidentului: " emostaza .emne $'iective: " prezen.iei " impoten. &e aceea. abcese.ia debutului infec.iei +ratament"! !$ca! a! !Cgi!$r Tratamentul variazC în func.iilor "plaga sC fie protejatC de factorii nocivi 6termici. pentru a îngriji o plagC în mod corespunzCtor se cere ca: " îngrijirea sC se facC în condi. osoase sau nervoase .&im t$mat$!$gia !Cgi!$r . flegmoane. (n primele F ore de la producerea unei plagi.ia asupra dezvoltCrii infec. infec.ie de nivelul la care se acordC asisten.a unei emoragii sau a unui Doc traumatic " fe#ra poate avea semnifica. )lCgile netratate în timp util devin purulente.i din aceste organe pot sC iasC prin marginile plCgii (eviscera.im t$me !$ca!e: " durerea este variabilC ca intensitate. aDa"numitele plCgi cu mari dilacerCri. nervi. " tensiunea arterialH "dacC scade" denotC prezen.ele proprii ale organismului combat efectul nociv al microbilor. .iarC. fagocitozC). Ev$!"Dia @i c$m !icaDii!e !Cgi!$r -rice plagC accidentalC se considerC contaminatC cu microbi c iar din momentul în care s"a produs. vindecare ter.a(locul accidentului. spre deosebire de vindecarea primarC Cindecarea terIiarA (#per ter.

"se spalC pielea nelezatC din jurul plCgii cu apC Di apoi cu ser fiziologic. care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 8"+ cm. c) 'e dezinfecteaza din nou plaga cu rivanol @I sau cu tinctura de iod si apoi cu alcool. apa o!igenata +J "care antreneazC la suprafa. &e retinut: " primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmarii prevenirea infectarii acestora/ " este necesara spalarea pe maini inaintea inceperii manevrelor/ " respect. -bserva. perforante.ie: e!tragerea corpilor strCini din plagC. b) Toaleta plagii Curatarea plagii prin turnare in jet. cu apa sterila(fiarta si racita).. se rade pCrul în jurul plCgii pânC la o distan.cu comprese si tampoane de tifon sterile -nu cu vata" -care Mncepe de lJn!H pla!H Ci se MndepHrteazH de aceasta.C de F cm de marginea plCgii. ser fiziologic. )u se toarna nici un fel de su#stanta in pla!ile penetrante. pt. permanganat de potasiu @2>. " se degreseaza cu eter sau benzina. " se dezinfecteazC cu tincturC de iod. 'e poate face o tamponare superficiala a plagii cu tampoane de tifon umezite in substante antiseptice neiritante.ie: Pielea din 2urul plH!ii se dezinfecteazH prin #adi2onare ..ioasC. apoi cu alcool.C micii corpi strCini prin spuma pe care o produce/ apa o!igenatC are Di ac. "culoare roz"pal. *tentieU *ceste dezinfectante sa nu intre in plaga. leucoplast sau prin infasare(bandajare). procedând astfel: " dacC plaga este într"o regiune cu pCr.8".. cu strictete a masurilor de asepsie constituie succesul vindecarii rapide si fara complicatii/ " inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice(algocalmin) eventual si sedative. in functie de regiunea unde se afla plaga." aplicarea unui pansament protector " transportul accidentatului la o unitate sanitarC • . incat sa nu se atinga cu mainile suprafetele ce vin in contact cu plaga. " compresele vor fi astfel manevrate.>J "clor activ. e) :ixarea pansamentului " se face cu galifi!..esuturilor devitalizate sunt realizate de medic/ .iune emostaticC/ 1 *ten. e nu se face <n afara unui serviciu chirurgical de specialitateL " %ste interzisC e!plorarea instrumentalC oarbC a unei plCgi "nu se scot fragmente osoase in cazul fracturilor desc ise/ " nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa o!igenata(pericol de emoragie). prin miscari circulare. precum Di e!cizarea Di îndepCrtarea . antiseptice neiritante(cloramina . ca sunt foarte iritante/ d) $coperirea plagii " se face cu comprese sterile(din pac ete ermetic inc ise). calmarea durerilor si linistirea bolnavului. in or!ane si cavitati naturale. de intinderea ei si de eventualele ei complicatii. pt. din jurul plagii spre e!terior.ngri2irea !Cgi!$r recente care n" a" #e C@it F $re #e !a acci#ent a) Toaleta si dezinfectia tegumentului " calmarea durerii " toaleta localC minu.

se tamponeaza marginile compresei care acopera vec iul pansament/ in felul acesta se va dezlipi mult mai usor. " antalgice. permanganat de potasiu @2>. vafi pensa de lucru. . " casoleta cu comprese sterile de diferite marimi. sol.. dezinfectia tegumentului se foloseste un tampon steril. se degreseaza tegumentul din jurul plagii. se imbiba cu apa o!igenata sau ser fiziologic caldut. sonde canelate sau butonate. avand grija sa nu se desterilizeze pensa de lucru care este pastrata in mana si. Materia! nece&ar )e o masuta se pun in ordine: " Llacoane sterile etic etate in care se afla: benzina. foarfeci. " tamponul de vata este preluat cu pensa din mana dr. vata sterila. tinctura de iod. " se desc ide capacul casoletei cu ultimele 8 degete ale mainii dr. aleza. 'e inc ide casoleta.. se cuprinde flaconul cu benzina(sau un flacon cu alta subst. ser fiziologic. si devina pensa de servit. 'ervirea tamponului se face la fel ca mai inainte cu precizarea ca tamponul va fi imbibat cu tinctura de iod. " pt. meDe si feDe de tifon. ca bratul celui care desc ide casoleta sa nu ajunga deasupra materialului steril din casoleta. Pensa din mana dr. tampoane de vata si tifon. degresanta. cu ajutorul pensei din mana stg. ace de siguranta. apoi cu un alt tampon imbibat cu alcool se indeparteaza urmele de iod. " seringi sterile 7.[ DacC e&te ca)"!( va face %em$&ta)a rin !egCt"ra va&"!"i @i &"t"ra !Cgii> *ceste plCgi(considerate neinfectate) se pot vindeca Mper primam@. • 'ervirea din casoleta: &e retinut: casoleta va fi asezata in asa fel. *ceasta manevra se poate e!ecuta fara a lasa pensa de servit din mana stg. sedative. +e%nica #e !"cr" $plicarea tehnicii de catre o singura persoana • 'e desc ide cu mana stanga cutia cu instrumente: " cu mana dr. &opul acestor flacoane poate fi eventual perforat si strabatut de un tub de plastic sau sticla de apro!. apoi se indeparteaza cu ajutorul pensei de lucru. " cand pansamentul este aderent. de care este nevoie) si se toarna peste tamponul din mana dr. apa o!igenata. alcool. cu tamponul imbibbat cu benzina.. pt.. acesta va fi indepartat in felul urmator: " cu tamponul imbibat in sol. • &egresarea si dezinfectia tegumentului: " &aca plaga este descoperita. -bservatie: in cazul in care e!ista pansament pe plaga. H cm lungime. musama.. " cutie de instrumente cu tuburi si lame de cauciuc sterile " tavita renala. incat capacul sa se poata desc ide cu mana dr. +e%nica an&ament"!"i in ca'inete me#ica!e *. se ia o pensa sterila(fara sa se atinga restul instrumentelor)/ " cu ajutorul aceleiasi pense se mai ia o pensa sterila si apoi se inc ide cutia/ o pensa se ia in mana sa!.(pensa de servit) se scoate un tampon de vata. " cu mana stg. "bineinteles avand grija sa nu se desterilizeze. 7ivanol @I. " cutie cu instrumente sterile: pense.

ia indicatC.ie de antibiotic conform antibiogramei. degresare cu alcool "aseptizare cu tinctura de iod. in flacoane desc ise. a putea fi cuprinse in mana si pensa de servit.C renalC sterilC. bandajare. antiseptice: rivanol @I. fie fi!ând . în care se îmbibC douC"trei comprese cu solu. apoi se fi!eazC pansamentul. Casoleta si cutia de instrumente raman desc ise in timpul efectuarii pansamentului. )ensa de servit se sc imba la fiecare pansament. "indepartarea urmelor de iod cu alcool. • Li!area pansamentului se face: " fie cu galifi!(mastisol). pansamente locale umede cu cloraminC Di rivanol sau solu. " &upa toaleta plagii se dezinfecteaza tegumentul din nou cu tinctura de iod si alcool. medicamentoaseU )t. apa o!igenata +J etc. aplicarea unei te nici aseptice corecte este recomandat ca dezinfectarea tegumentului din jurul plagii sa se faca respectand urmatorii timpi: "dezinfectare. " fie fi!and compresa care acopera pansamentul cu leucoplast.• Tratarea plagii: " 'e scimba pensa de lucru cu alta pensa sterila din cutia de instrumente. cu tampoane din tifon. pielea din 3urul lor se curABA circular. pt. se pot aplica in plaga comprese umede imbibate cu sol. cloramina >I. însC plaga nu se sutureazC primar. fie prin înfCDurare(bandajare). Compresa umedC va fi acoperitC cu una" douC comprese uscate. de la exterior spre interior& )lCgile vec i. aceasta se face curatarea repetata cu tampoane uscate din tifon sau imbibate cu sol. %ste contraindicata metoda pastrarii pensei de servit. in functie de necesitati si indicatii. 'e acopera plaga cu tampon steril. -bservatii. 'ol. infectate. )ensele sterile necesare se scot pe loc din cutia de instrumente. %ste bine ca recipientele in care se afla sol. 'e tamponeaza spuma cu ajutorul unui tampon de tifon steril(luat din casoleta. zis #sterila$. " se face toaleta plagii cu apa o!igenata in jet. secretante. )t. )este compresele umede se aplica comprese uscate si la nevoie. de ser fiziologic(uneori cu antiseptice). prin badijonarea tegumentului din jurul pansamentului si apoi acoperirea pansametului cu o compresa. vata sterila. • P!Cgi!e vec%i )lCgile care depCDesc F ore de la accident se considerC infectate/ li se face apro!imativ acelaDi tratament descris mai sus. necesare pansamentului sa fie de culoare inc isa. )ansamentul umed se mai numeDte microclimat umed Di se realizeazC într"o tCvi. De retin"t: 2a plAgile septice. Curatarea se poate repeta turnand ser fiziologic si tamponand din nou uscat.ii antiseptice. respectand manevra descrisa). nesuturate se aseptizeazC prin spClCri cu solu. sa nu fie prea mari. 5n cazul plagilor mai vec i de F ore sau care au fost pansate anterior. cu alcool. fara secretii si fara sfaceluri. folosite la pansat se vor sc imba zilnic(de aceea nu se vor pregatii in cantitate mare) *tentie la bolnavii alergici la iod sau alte subst. " fie prin infasare. )laga trebuie sa fie in cele din urma pe cat posibil curata. Reg"!i #e re& ectat: &ezinfectarea tegumentului in jurul plagii #asa"zis neinfectate$ se face prin miscari circulare din jurul plagii spre e!terior(altfel e!ista riscul sa se infecteze plaga cu germeni de pe piele care sunt adusi in plaga).

T. i. " se degreseazC cu benzinC tegumentul din jurul plCgii " se dezinfecteazC cu tincturC de iod. cu stare de Doc Di emoragie.. conform -rdinului ministrului sCnCtC. AtenDie: la persoanele alergice desensibilizarea se practicC numai în spital.. printr"o singurC Dtergere cu tamponul îmbibat în tincturC de iod sau alcool " apoi se dezinfecteazC din nou tegumentul din jurul plCgii " se acoperC plaga cu compresC sterilC 6 pansamentul se fi!eazC dupC metoda cunoscutC Pr$fi!axia antitetanicC • Toate plCgile produse în mediu Di cu agen. produc fenomene alergice: prurit. în ambele cazuri.) i. prin muDcCturC de animale. la care se adm. în altC zonC decât serul antitetanic " în dozC de .T.lAgi prin <nBepare cu spini vegetali: " spinul trebuie e!tras complet.. bromocet @I) " *ntibioterapie MC&"ri #e r$tecDie & ecificC 'e aplicC diferen.). fracturi desc ise.. avort.. prin inoculare de venin. recurgându"se la incizie c irurgicalC " dacC nu s"a e!tras este posibilC dezvoltarea unei infec. i. • *ten.ie fac politraumatiza. Q. • *nato!inC tetanicC(*. alcool iodat sau alcool. ser antitetanic +.5.2FV+. Hngri2irea "nei !Cgi $ erat$rii )laga suturatC neinflamatC se trateazC prin pansare sterilC. la fiecare Dtergere. flegmon) )rofila!ia antitetanos este obligatorie.area c irurgicalC a plCgilor " Tratarea cu antiseptic(apC o!igenatC.. cuie. la nevoie.epate cu aDc ii. . -$arte im $rtant1 -bligatoriu. în dozC unicC cu desensibilizare prealabilC conform sc emei minimale.).Hml...ii. de asemenea.. praf de stradC etc. 5. spini. ipermangat de = @2>.m.m. iperemie.@WWH . pe o distan.ii grav. Q. Doc anafilactic sau colaps. MC&"ri #e r$tecDie ne& ecificC " CurC. se face profila!ia tetanosului."@H.iat: • Oa persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreazC: z *. edem glotic cu crize de sufocare. convulsii. edem local sau. din .*.m.5. arsuri sau orice plagC murdCritC cu pCmânt.. uneori. • Oa persoanele nevaccinate sau cu vaccinCri incomplete se administreazC: • 'er antitetanic +.*.. . folosind.8.ie deosebitC se va acorda plCgilor în. alt tampon " plaga suturatC se dezinfecteazC.*..C de F"V cm. în dozC unicC. .."@H.+.lAgile prin <nBepare plantarA (cui. +i "ri artic"!are #e !Cgi .:.ii (abces.. .i trebuie tratate în mod special.lAgile prin <nBepAturA de insectA (albine. aprobat cu nr. viespi).ii virulente/ se trateazC c irurgical în servicii de specialitate.compresa care acoperC pansamentul cu leucoplast sau cu galifi!/ plCgile vec i se panseazC Di se controleazC zilnic..Hml(o singurC dozC) z Nu se adm.. sârmC) favorizeazC dezvoltarea unor infec.*. frisoane.i traumatici suspec. De reDin"t: . ser antitetanic z %!cep.

sC fie uDor accesibilC pentru asistentC. pe cale i. " pt.C pentru tratarea accidentelor serice (Docului anafilactic) în caz de nevoie. . ser antitetanic . 'e aDteaptC +..5. z &acC nu apar reac. @ bisturiu. " toaleta plagii trebuie sa tina seama se timpul scurs de la producerea accidentului/ in primele F ore plaga se considera neinfectata si se poate sutura la nevoie. 'e aDteaptC +.inutC de o infirmierC. . Trusa de mica chirurgie(de urgenta) trebuie sa contina minimum: 8 pense c irurgicale. sC nu se desfacC una de alta Di sC nu prezinte încre. 'e aDteaptC +. fiind idrofile.) sau sus.5. aDezatC pe un suport (pelvisuport.c.c. lCsând plaga descoperitC z Turele feDei trebuie sC acopere pe cele precedente.. P$)iDia '$!nav"!"i." serul antitetanic eterolog se poate înlocui cu imunoglobilinC umanC antitetanicC.(la copil) >.ie Di sC nu fie prea largC pentru ca sC nu alunece.in bine pe loc..ii locale Di generale se injecteazC s. pentru cC se men.c. *sistenta care aplicC pansamentul va sta cu fa. @ sonda butonata. &imensiunile feDelor variazC între H Di 8H cm lC.ii locale Di generale se administreazC. anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare(conjunctivalC2cutanatC2intradermicC). Q.m lungime. încC @ml ser antitetanic. )recizari ")ansamentul va fi facut de 8 persoane/ in acest caz. cu ata c irurgicala sterilizata si pastrata in alcool. ser fiziologic steril. 4an#a2area DefiniDie( reg"!i @i ti "ri 4an#a2area sau înfCDarea este o metodC de fi!are a pansamentului cu ajutorul feDelor de tifon. .*.(la adult) " Oa pers.ii locale Di generale se administreazC s. de pânzC sau de material plastic. @ pensa =c er."H.@ ml solu.*. z &acC nu apar reac. )rincipii de respectat z LaDa sC nu fie aplicatC prea strâns. Kolnavul va fi aDezat comod în pozi. ca sC nu împiedice miDcCrile asistentei în timpul manoperei.ime Di H"8..8Hml ser antitetanic. se administreazC restul cantitC. Q. în dozC unicC de 8. persoana a 8"a serveste pensele sterile.a spre bolnav. @ foarfeca c irurgicala.ie Dezând sau în decubit.min.. AtenDie: *sistenta medicalC va avea pregCtitC trusa de urgen. în aDa fel ca regiunea care urmeazC sC fie înfCDatC.min.m. 8 pense )ean.min. &imensiunea feDei se alege în raport cu regiunea unde se aplicC. pentru a nu produce dureri sau tulburCri de circula. z &acC nu apar reac. suluri de pCturC etc. e!ercitC o presiune uniformC asupra locului de aplicare Di.ine regiunea pansatC se va aDeza la spatele bolnavului sau lângC el. taburet. absorb e!udatele Di sângele din plagC. a se putea sutura o plaga in orice cabinet "de la dispensarele medicale" trebuie sa e!iste o Ptrusa de mica chirur!ieU sterilizata si recipient inc is.ie @2@. @ port"ac. toarna solutie etc. desc ide casoleta. 8"+ ace c irurgicale. LeDele cel mai des utilizate sunt cele de bumbac. iar infirmiera care sus. @ sonda canelata. în aDa fel încât acestea sC adere reciproc.c%ema minima!C #e #e&en&i'i!i)are z 'e injecteazC s.ituri .ii de ser antitetanic.

lCsând libere urec ile/ la bCrbie z :a=a <n T 6este compusC din 8 feDe/ una se trece în jurul abdomenului. iar ramurile inferioare deasupra creDtetului capului.iei/de la acest punct se desfCDoarC oblic în sens invers/ este indicatC în regiunea cotului Di genunc iului z apelinA (calotC) 6 faDa se fi!eazC în jurul capului..iei cotului Di genunc iului.ra=tie 6se ia o faDC lungC de . pumnului. încruciDând pe cele superioare Di se fi!eazC în partea posterioarC a capului pu. regiunii capului. scapulo" umerale z ?n evantai 6 se efectueazC o turC oblicC deasupra articula.iei cu ture circulare/ este indicatC pentru înfCDarea articula.z 'C se e!ecute cu miDcCri blânde pentru a nu accentua suferin.ia pumnului z ?n spiralA 6 se conduce faDa Derpuind acoperind turele o +"ime. în locul turelor orizontale. mijlocul se aplicC pe bCrbie sau buze. z (n Fspic de grEu@ sau spica 6 se efectueazC ture circulare deasupra articula. pCtratC sau dreptung iularC. lCsând libere pavilioanele urec ii. forma .in lateral.a bolnavului z LaDa se . se trece cu ture oblice peste oc i.asmaua 6se foloseDte pentru imobilizarea membrului superior Di fi!area pansamentelor/ este formatC dintr"o bucatC de pânzC albC de formC triung iularC. apoi se acoperC bolta cranianC cu ture oblice fi!ate prin ture circulare/ la cap z !ono. faDa se conduce oblic peste celClalt oc i. apoi. acoperind perineul/ se utilizeazC pentru perineu z . turele încruciDându"se deasupra rCdCcinii nasului formând o spicC/ la @ sau ambii oc i z . care se trec dublu între coapse . aceasta servind drept sprijin pentru cealaltC. torace. se continuC de câteva ori Di se terminC înfCDarea deasupra articula. se despicC capetele astfel încât sC rCmânC numai în mijloc o bucatC de Hcm nedespicatC. deasupra arcadelor sprâncenoase. care se fi!eazC pe nas/ capetele superioare se trec sub pavilionul urec ii Di se înoadC în regiunea occipitalC/ ramurile inferioare se trec pe deasupra urec ilor.ie.ii. restrângând faDa pe alocuri prin manevra policelui/ este indicatC pentru bandajarea gambei Di a antebra. de obicei de la stânga spre dreapta z Kandajarea membrelor se începe de la e!tremitatea lor distalC z 'e stC cu fa. repetând succesiunea de ture oblice Di orizontale pânC la acoperirea completC a oc iului/ la binocular. ca sC nu deranjeze bolnavul în decubit dorsal/ la nas z ApAstru 6la fel ca la praDtie. deasupra crestelor iliace.ine cu mâna dreaptC Di cu ruloul spre cel ce e!ecutC bandajul derulând faDa într"o singurC direc. ajungând circulare în mijlocul articula. aducând faDa sub urec ea bolnavului/ se face din nou o turC orizontalC pe frunte.=i biocular 6faDa se fi!eazC în jurul capului cu ture circulare.H"@m Di latC de H"Fcm.ului z ?n formA de 7 6 se începe cu ture circulare subarticulare/ se trec oblic peste articula. articula.iei alte ture circulare.iei Di turele urmCtoare se conduc din ce în ce mai oblic.ii Di se conduc deasupra articula. fiecare turC acoperind"o pe cea dinainte @2+ sau 82+ / se terminC înfCDurarea cu ture circulare la punctul de sprijin/ este indicatC pentru regiuni articulare sau ing ino" abdominale. ramurile superioare se încruciDeazC în regiunea occipitalC Di se leagC deasupra frun.a spre pacient z Kandajul începe Di se terminC cu 8"+ ture circulare. la monocular. apoi oblic. capCtul feDei fi!ându"se în partea opusC regiunii bolnave Di se leagC într"un loc în care nu va incomoda bolnavul +i "ri #e 'an#a2e z ircularA 6 se suprapun turele de faDC e!act una peste alta/ indicatC în regiuni cilindrice ca: gât.iei/ faDa se duce în forma cifrei #G$ .

forma etc. nefropatii. cotului Di antebra. bruceloza etc). Capetele ei se strâng în jurul gâtului Di se înnoadC. N.ARCINII 0emoragiile(apar ca simptom al patologiei sarcinii) din primele luni: @.ie de repaus mâna. Kasmaua se poate folosi Di pentru bandajare: cap. mâna Di laba piciorului.+E+RICA-GINECOLOGIE HEMORAGIILE IN PRIMA RUMA+A+E A . URGEN+E IN O4. oc iul Di urec ea.. metroane!ite)/ b) boli sistemice: " boli infectioase acute( ipertermie. 1ârful basmalei se aduce înainte peste cot Di se fi!eazC cu un ac de siguran. " boli organice(cardiopatii. dând antebra. " boli endocrine(diabet. 5n functie de modalitatea de producere. ric4ettsioze.ului. sifilis.ului pozi. to!inele si modificarile metabolice pot declansa contractii uterine) 7ubeola poate provoca avort in primul trimestru de sarcina si malformatii congenitale/ " boli infectioase cronice(to!oplasmoza. corioepiteliomul >. :ola idatiforma. toracele.Di dimensiunile ei variind dupC scopul Di regiunea unde se aplicC basmaua triung iularC. spermatozoid) [ Bactori materni: a) cauze locale: malformatii congenitale uteroane!iale/ ipoplazie uterina. deoarece cauzele sunt multiple. avorturile se impart in: • avortul spontan. iper"2 ipotiroidie. iper"2 ipocorticism. 'c ematic se pot aminti urmatorii factori cauzali: [ Bactori ovulari$ a) modificari(alteratii) cromozomiale de nr.ilor(ovul. 'e aDazC mâna lezatC pe mijlocul basmalei triung iulare. &upa acest termen(din luna a 155"a) e!pulzia produsului de conceptie poarta denumirea de nastere prematura.(celule cu mai multi2mai putini cromozomi decat >F cat este normal) b) anomalii ale game. cu eliminarea unui produs de conceptie mort. mai mic de *)))g. *vortul 8. 'arcina cervicala A9OR+UL 'ub denumirea de avort intelegem intreruperea intempestiva a cursului normal al sarcinii in primele (6 de saptamani de gestatie. c isturi ovariene)/ procese inflamatoare(endometrite. numitC Di eDarfC/ z /=arfa 6 men. tumori(fibrom uterin. sânul. articula. 'arcina e!trauterina +.ine în pozi. c) avortul imunologic: . boli vasculare etc). • avortul provocat(ilegal) • intreruperea autorizata a cursului sarcinii(terapeutic sau cu indicatii sociale) Av$rt"! & $ntan este eliminarea produsului de conceptie generata de cauze naturale si care pot sa survina fie in primul trimestru al sarcinii(GHJ) fie in trimestrul al 55"lea al sarcinii(@HJ) (in primele 8V de saptamani/ dupC 9 naDtere prematuraU) Eti$!$gie %tiologia avortului spontan este uneori greu de stabilit.C.ia mâinii. care are vârful îndreptat spre cot. tulburari ipofizare).ia necesarC.

" incompatibilitatile sanguine(*. stupefiante etc)/ c) traumatisme(traumatisme fizice: lovituri. formata din sange proaspat: lic id. . emoragii endocrine. 5n amenintarile de avort durerile sunt discontinue. care poate duce la instalarea starii de soc " infectia(c eaguri si resturi ovulare infectate) ducand la endometrita. &in luna a+"a. pelviperitonite etc.. ritmice. 5n primele 8 luni de sarcina avortul spontan se desfasoara intr"un singur timp: embrionul si placenta se e!pulzeaza concomitent. "5n avort iminent. corespunzator varstei sarcinii. tabagism. K. " "emoragie(metrora!ie). *vortul spontan #totalE este o e!ceptie clinica "cel mai adesea fiind vorba de un avort #incompletE. 5n cazul depistarii unei reactivitati se face desensibilizarea. &./ traumatismul c irurgical/ traumatismul psi ic etc. cu c eaguri. 5n avortul iminent in curs sau incomplet. C$m !icatii!e(apar mai mult in avortul incomplet): " hemora!ia. fara caracter de ritmicitate. Diagn$&tic"! #iferentia! se face cu: sarcina e!trauterina. -'emne fizice%!amenul fizic local pune in evidenta modificari ale colului. % etc/ insuficiente minerale etc. Oa femeile cu avorturi spontane repetate este obligatorie cercetarea imunologica in afara sarcinii. "5n amenintare de avort: col lung. 7 sau alti factori eritrocitari2leucocitari). " avort iminent(inevitabil) sau " incomplet . uter cu volum marit corespunzator varstei sarcinii. a #terenului predispozantE fata de anumiti antigeni. apoi uneori se e!pulzeaza si placenta. C. inc is. [ Bactori externi: a) carente alimentare(lipsa de acizi aminati. 5n avortul iminent in curs si in avortul incomplet durerile abdominale se intensifica cu contractii uterine intermitente. alteori ca o secretie roz(C). Precizare. K. de intensitate mica. emoragia este mai abundenta. scurtat sau sters. 5n amenintare de avort emoragia este in cantitate mica. +ratament"! a/ r$fi!actic " )rofila!ia avortului consta in: • depistarea precoce a graviditatii/ . avortul evolueaza in 8 timpi: intai se e!pulzeaza embrionul. formata din sange rosu viu sau mai inc is. Qter cu volum marit. metroragii de ordin general(afectiuni epatice. cardiace etc). care cresc in intensitate. :ai des placenta este retinuta in cavitatea uterina. fibromul uterin cu emoragie. contractat.).im t$mat$!$gie 'imptomatologia este comuna si dominata de: " dureri abdominale si lombare(determinate de contractiile uterine). ane!ite. dur. trepidatii etc. mola idatiforma. ipovitaminoze: *. continua sau intermitenta. in curs sau incomplet: col modificat. Eta e c!inice *vortul spontan evolueaza in urmatoarele etape clinice: " amenintare de avort. alcoolism. caderi. tumorile maligne cu emoragie.)/ b) into!icatii(saturnism. cu orificiuil dilatat. consistenta poate fi dura.

continuarea tratamentului de mentinere a sarcinii si pt. e!traveral).m. &e retinut: se evita traumatizarea prin examinari intempestiveD Kolnava se transporta intr"o sectie de obstetrica pt. este necesara evacuarea medicamentoasa in sarcini mari/ . cu instalarea fenomenelor de avort in curs avort propriu-zis". de + ori pe zi sau fiole de + ori pe zi i. inflamatii)/ tratarea deficientelor ormonale etc. &e aceea. sarcina nemaiputand fi salvata "avortul fiind ireversibil" pt. metabolice etc. se impune cat mai grabnic(daca e!ista posibilitatea in ambulator) 5nstituirea unei perfuzii(la iondicatia medicului) cu ser fiziologic.(@f.. • masuri imediate in faza de amenintare a avortului. se asteapta evacuarea spontana a produsului de conceptie./ • corectarea conditiilor de munca si viata. liniste psi o"fizica. scobutil compus. • scobutil de + ! @tb.>g). " sedative usoare(bromoval. Tratamentul nespecific consta in: " repaus la pat. tratamentul specific. glucoza HJ si antispastice(papaverina. 1n caz de evolutie nefavora#ila. tratamentul de mentinere a sarcinii este inutilD c/ in av$rt"! iminent in c"r& &i av$rt"! inc$m !et 5n avortul propriu"zis. C. de mediu e!tern. tratamentul infectiilor acute sau cronice al tulburarilor endocrine. atitudinea preferentiala si singura logica este mentinerea sarcinii. pt. eventual etiologic.• dispensarizarea corecta a gravidelor • asnarea diverselor focare morbide(tuberculoza. -in spitalTratamentul factorului cauzal(daca se cunoaste cauza). lues. la cel mai apropiat seviciu de specialitate. acid folic. 9 . " medicatie in ibitoare a contractiilor uterine: • lizadon de + ! @tb. " vit. 'copul evacuarii este de a elimina resturile ovulare. fier 0aussman(fier poplimaltozat). Transportul la spital se face cu salvarea si insotitor instruit. atropina) si transportul la spital.2zi. Tratamentul implica masuri generale nespecifice si tratament specific. %. a evita emoragiile legate de avorturi.. -tratamentul in spital*titudinea terapeutica in spital este in functie de etapa clinica si marimea sarcinii/ • daca nu survin complicatii in iminenta de avort si avortul in curs. " antianemice: feronat.2zi. psi oterapie. glubifer. a stavili emoragia/ " 5n cazul cand nu se declanseaza spontan. • activitatea intensa de educatie sanitara. observatie atenta. '/ in amenintare #e av$rt *menintarea de avort este forma reversibila in care sarcina poate fi salvata. • papaverina comp. urmata de c iuretaj uterin in conditii cat mai perfecte de asepsie. " combaterea constipatiei.*. Continuarea tratamentului se va face in functie de evolutie.

ligamente largi. macromoleculare. cand avortul a avut loc este indicat. into!icatii grave etc. " -alta mentiune care trebuie facuta: importanta deosebita pe care o are precizarea stadiului anotomo"clinic a avortului complicat. b) 'tadiul 55 clinic: procesul este e!tins dincolo de endometru la miometru. 5n lipsa medicului "in cazul bolnavelor cu suspiciune de avort. 'e practica prin procedee e!trem de variate. perforatii cu leziiuni interne. neindicat. fiind de aceea deosebit de periculos. suple. Av$rt"! r$v$cat *vortul provocat se refera la intreruperea sarcinii care nu a atins 8G de saptamani. asist. . sensibile. emoragii prelungite si grave. trebuie sa ia masuri urgente de transportare la spital. fundurile de sac impastate. care sunt f. %ste facut de obicei de nestiutori in conditii empirice.e retinut: este mai riscant sa se lase in cavitatea uterina un mic rest placentar(punct de plecare al unui eventual proces inflamator metro"ane!ial postabortum cu toata gama de consecinte) decat sa se e!ecute un control instrumentar prudent. 1mportant. fara emoragie abundenta. " plasma sau sol. ane!e. insuficienta renala acuta(blocaj renal). " ane!ele nepalpabile. Preci)area &ta#i"!"i anat$m$-c!inic: &eosebim + stadii anatomo"clinice: a) 'tadiul 5 clinic: procesul infectios este localizat strict la continutul uterin si nu depaseste endometrul. parametre. med.e retinut: "termenul care incadreaza complet si corect toate complicatiile avortului este cel de avort complicat. nestiintific. Oa e!amenul local se constata: " uterul este mobil si nedureros. sau similare) pt. Notiunea de avort complicat inlocuieste termenii mai vec i de avort infectat sau avort to!ico" septic si este o complicatie grava a ggestatiei. accidente imediat mortale. suple. imediat dupa e!pulzia oului. C iar si in cazul sarcinilor mici(sub + luni). Oa e!amenul local se constata: " uterul este foarte dureros la palpare si mobilizare. periculoase deoarece pot sa provoace complicatii prin: infectii grave. " ane!e palpabile si dureroase. " fundurile de sac vaginale. un control instrumentar. transformate in tumori inflamatoare. . . dupa avort. 'tandardizarea anatomo"clinica se face in urma e!amenului local si se refera la e!tensia locoregionala a procesului infectios. favorizarea contractiei uterine/ • uneori este necesara evacuarea c irurgicala(mica cezariana)/ • profila!ia infectiei cu antibiotice/ • remontarea starii enerale: " cardioanaleptice." perfuzie ocitocica(o!itocin) si tetanizante 9 uterotone(ergomet @f. " transfuzii de sange "la nevoie. *ceasta standardizareo importanta covarsitoare in stabilirea conduitei terapeutice ginecologic" obstetricale.

:anifestarea clinica este cea de avort complicat cu stare septica. cu c eaguri care umplu vaginul urmata de stare de soc emoragic. ceea ce determina uneori o evolutie clinica severa. se disting urmatoarele forme clinice: " $vortul complicat febril(simplu) este forma cea mai simpla si mai des intalnita a avortului complicat. *sist. " insuficienta respiratorie etc. asist. continue sau cu pauze. " $vortul complicat cu septicemie sau septico-piemie. a e!o" si endocolului. salpingoovarita.. med. insuficienta renala acuta. sau cu modificari profunde organice. • febra... febra. din ambulator. Qneori poate sa apara emoragia ca simptom prim si dominant(f. *stel.c) 'tadiul 555 clinic: procesul infectios se e!tinde la mica e!cavatie pelviana sau la intreaga cavitate peritoneala(avort complicat cu pelviperitonita generalizata). " $vortul complicat cu stadializare depasita(55 si 555) cuprinde formele de avort infectat din stadiile 55 si 555(miometrite. diseminari septice etc. grava. ca urmare a colonizarii cu flora microbiana vaginala si cervicala e!istenta(saprofita) a locului de nidatie a oului(situsului nidational). " emoragia poate fi mai pronuntata la sarcini mai avansate. )t.. dezvoltarea florei aerobe si anaerobe. " $vortul cu soc septic. frisoane. epatorenala. foarte dureros. morfologice si functionale ale organelor vitale: " dezec ilibru fludo"coagulant(aparitie de purpura. • uter flasc. • scaderea nr.manifestari generale nedepinzand de e!tensia locala a procesului infectios. care uneori ia aspectul de zeama de carne stricata. cu modificari emodinamice: • # ipotensiune calda sau receE. *ceasta zona este un e!celent mediu de cultura pt. abundenta. care persista peste 8> ) "avort cu stadiu 5 clinic. " $vortul complicat cu necroza uterina este o forma f. . insuficienta cardiaca. -rice stadiu se poate asocia cu fenomene generale ca: socul septic.. 5mportant. cu trecere rapida de la o forma clinica la alta. pelviperitonita.2mm\. • sangerare vaginala fetida. colaps). • agitatie psi omotorie sau obnubilare. abces uterin. • oligo"anurie. de trombocite su @. peritonita generalizata). " la inceput apar dureri lombo"abdominale mai surde. este necesar sa se precizeze urmatoarele: " semnele functionale( emoragia si durerea) nu se manifesta clasic ca in avorturile spontane. ec imoze). din ambulator va informa mediocul de cea mai mica suspiciune de avort. frisoane: • negricioasa. cand apare avortul complicat propriu"zis. pt. ca bolnava sa fie internata de urgenta intr"un serviciu de specialitate.. 5nfectia insa se constituie de la inceput. cu letalitate mare. Qneori intervalul de timp dintre practicarea manevrei abortive si manifestarile clinice poate dura de la cateva zile la una"doua saptamani. -$rme c!inice *vorturile complicate prin infectie au tablou clinic foarte polimorf. 'e incadreaza aici toate avorturile febrile(mai mult de +GrC. care trebuie sa urmareasca gravidele cu multa competenta. 5mpartirea in forme clinice tine seama de manifestarea clinica si paraclinica preponderenta.. " insuficienta renala. petesii. med.

%!amenul fizic general. Confirmarea anamnestica a naturii manevrei abortive(#umedaE sau #uscataE)/ a timpului scurs de la practicarea acesteia(cand este posibil). Complicatia e!terna este insuficienta renala acuta. timp 3uic4"0oSell.">@rC cu frisoane repetate. diureza. trombocite. &g. fibrinogen. puls. stafilococ.: • e!amen bacteriologic( emocultura). uneori coma convulsivanta..). *namneza. unde e!ista serviciu de specialitate obstetrica"ginecologie(cu prioritate in spitalul judetean). febra >. temperatura. cremoasa. T*. T*.) b) &ebitul urinar va fi monitorizat clinic prin plasarea endovezicala a unei sonde pt. >. orice ag. =lebsiella. c!inic #e av$rt c$m !icat rin infectie(in spital) &g.. *paritia starii de soc septic este legata de patrunderea intravasculara a repetate descarcari de germeni si mai ales a to!inelor acestora. stare de prostratie(imposibilitatea de a reactiona la e!citantii e!terni. germeni aerobi si anaerobi. colaps. uter moale. Clostridium perfringens etc. alterata: icter(consecinta a emolizei masive). patogen "aerob 2anaerob" poate provoca infectia cailor genitale(enterococ. se bazeaza pe: @. Atit"#inea tera e"tica *vortul complicat prin infectie odata diagnosticat. clinic al avortului complicat se stabileste in spitalele teritoriale sau judetene. apatie).) " electrocardiograma.*. proteus. " e!aminare radiologica toracica. %!amenul abdomenului si consultul ginecologic )recizarea stadiului anatomo"clinic(stadializarea): " abdomen sensibil meteorizat. streptococ.*. leucocitoza si formula leucocitara. a '. 'tare generala. coloratia tegumentului. ematocrit. .N. %sc eric ia coli. T. etc. ionograma. perforatie uterina etc. starea functionala a inimii. %. • emoglobina. fetida). puls. %!amene de laborator " prelevarea obligatorie din canalul cervical pt. scazuta "stare de soc. :onitorizarea clinica a) Qrmarirea functiilor vitale(resp. H. flasc " e!amen cu valvele: caracteristicile secretiei vaginale(sanguinolenta.C. e!amen citobacteriologic(fratiu Zram si culturi) pt. " recoltare de sange pt. )recizare: )ractic. respiratie. greata. se incepe de urgenta o terapie comple!a: • $sigurarea ventilatiei pulmonare "-8"terapie. Toti acesti germeni sunt capabili sa elibereze endoto!ine si mai ales "prin liza prealabila a germenilor Zram"negativi" endoto!ine. • glicemie.(prin metoda *strup). in ultimii ani pe prim plan ca volenta si gravitate s"au situat germenii anaerobi din grupul Kacteroides. abdominala(se pot pune in evidenta imagini idro"aerice. +. inregistrarea orara a formarii urinei. se instaleaza anuria si uneori apare epato"splenomegalia/ apar fenomene de coagulare intravasculara diseminata. cu stare gen. varsaturi. 8.ta'i!irea Dg.K. &intre germenii Zram"negativi. uree.

g)/ " gentamicina @8. *dmin.mg la @8 i. Q.. amelioreaza perfuzia periferica. scazandu"se progresiv la >"F pic. tratamentul infectiilor cu !ermeni anaero#i$ " metronidazolpoate admin.).) sau gentamicina(. /. a >. aceasta manevra. unitati pe 4ilocorp si pe 8> in perfuzie continua). 9 . Pt.ml sol..mg28> in inj.. &aca punctia venoasa nu reuseste la venele superficiale. 8.g 9 + f. in perfuzie cu debit constant(@f. la indicatia medicului.mg i.g si . &upa abordarea unei vene. mil. 9 @. &upa ultima doza de eparina se continua imediat cu trom#ostop (comprimate). ficat.(sinonim 7 eomacrode!). se face obligatoriu sub supraveg ere clinica si emodinamica/ " isuprel in perfuzie(@mg in H. perfuzabila pana la 8g28> .H. renala ac.alta sc ema este asocierea de o!acilina(+">g28> ) inj. aemacel). (sinonim macrode!). 4anamicina(sau gentamicina). perfuzie i. marisang(sinonim plasmagel. in sol. plamani(ec ilibreaza T*. rinic i. molara G.28> sau o!acilina >"Fg in inj.v. previne insuf. Combinatiile de *TK recomandate sunt urmatoarele: " penicilinaZ @H"8.ml .m. 9 . i.Hmg). • ombaterea fenomenelor de coagulare intravasculara cu heparina(H. plasma/ " combaterea tulburarilor idroelectrolitice: sol. cu actiuni multiple: Y eficienta miocardica.ml glucoza HJ) @f.v.) in cazul unei afectiuni renale ce contraindica terapia cu 4anamicina.>J si2sau sol. in functie de p0 sanguin. 9 .v. *poi se continua cu asocieri de *TK conform *TK"gramei.-!ramei se recomanda o asociere de anti#iotice. furosemid.WJ(ser fiziologic).)..2min. • resterea eficientei miocardului si echilibrarea T$: " tonicardiace: lanatozid C . • ombaterea acidozei cu #icar#onat de sodiu sol. va avea pregatit materialul necesar pt."@. med. cloruro"sodica izotona . Pana la sta#ilirea A/. *socierea de o!acilina.. potasiu in functie de ionograma)/ " solutii macromoleculare: substituenti de plasma: de!tran >. 'ubstante nedigitalice: " dopamina.• Tratamentul starii septice: " anti#iotice sau chimioterapie..2min. indicate.2perfuzabila asociata cu cloricid(8g28> intr"o perfuzie unica scurta @. • !entinerea diurezei: manitol(sol.(@flacon 9 . se va aborda vena femurala sau jugulara de catre cadre competente sau medicul va face denudarea venei. la F (@f.8>. -bservatie. de!tran V. med. &opamina se admin. la G / " metronidazol 8g28> pe cale orala sau >g28> pe cale rectala sau injectabil H.m.>mg) " di!oxin . ..Hmg la >"F (@f.. cu efect favorabil pt. Continutul unei fiole se dizolva in 8H. in ovule vaginale(@"8g28> ) sau sub forma de supozitoare intrauterin.. . perfuzia tisulara... asist. )erfuzia se incepe cu un ritm de @>"+H de pic..A5(trometanol). va institui perfuzia cu sol..J..8mg )t. • ombaterea socului(vezi socul)/ " 7efacerea volemiei: sange izogrup si izo7 . *sist.5.@8.HJ). salina sau glucozata izotona.ml 9 bolus) si 4anamicina(@g28> inj.>mg i. solutie 7inger(calciu. metronidazol se recomanda ca cea mai buna pana la stabilirea *TK"gramei.. clorocid.. obtinerea unei bune circulatii periferice: h3der!in asociat cu propranolol sau ple!omazin cu propranolol.

Ect$ ica/ )rin sarcina extrauterina sau ectopica se intelege implantarea produsului de conceptie in afara cavitatii uterine. ca in peritonita generalizata. eradicarea focarului septic uterin fiind obligatorie pt. se va proceda totusi la dirijarea cazului pt. precocitatea interventiei este factorul c eie in obtinerea succesului. .ARCINA E8+RAU+ERINA . de obstetrica"ginecologie are nevoie. 'e impun masuri urgente de transport la spital. pe langa cunostinte temeinice de obstetrica normala si patologica. 5n cazul necrozei uterine. Qneori cand toate stradaniile facute prin mijloace terapeutice medicale. nici evacuarea instrumentala a cavitatii uterine. azotul are tendinte de crestere(valoarea ureei sanguine atinge valoarea de 8gI) cu aparitia fenomenelor de insuficienta renala acuta etc. salvand viata femeii. dializa. poate fi cauza sarcinii e!trauterine. concomitent cu aplicarea celorlalte masuri de terapie intensiva. fie ca este vorba de laparotomie si drenaj. +arcina extrauterina constituie o ur!enta chirur!icala(abdomen acut c irurgical ginecologic). si de notiuni de patologie generala. 5n situatii de e!ceptie si anume in cazurile de soc septic de gravitate e!trema in care situatia biologica a femeii nu permite practicarea vreunei interventii operatorii minime. *sist. ca in necroza uterina sau perforatie. importanta anamneza: cu ce a fost provocat avortul. med.. alcool. rapid. medic in vederea atitudinii terapeutice.• !i3loacele terapeutice ginecologice-chirurgicale de eradicare a focarului septic uterin sunt: a) chiureta2ul uterin. Orice tentativa de pastrare a uterului in cazurile de avort complicat cu necroza uterina are efecte !rave(e!itusU). iod. realizarea emostazei. 'a nu"si ia raspunderea unui caz care"i depaseste competentaU 5n caz de suspiciune de avort provocat se stie ca este f. c iuretajul uterin va fi practicat de necesitate. care in aceste conditii are efecte dezastruoase. interventia c irurgicala este de obicei salutara. ca si intervalul de timp dintre provocarea acesteia si prezentarea femeii la consult medical. c iuretajul trebuie facut imediat pt. ser fiziologic. trebuie sa stie ca in cazul unei manevre abortive #umedeE(N in cavitatea uterina a unor sol. c) laparatomie cu drena2ul multiplu al cavitatii peritoneale. . *sist. Lie ca este vorba de isterectomie totala(indepartarea uterului) si ane!ectomie bilaterala (indepartarea ane!elor). ceai de musetel. natura manevrei abortive. &ar in cazurile cu sangerare deosebit de abundenta. b) histerectomia totala cu anexetomie. detergenti etc. Eti$!$gie -rice piedica in migrarea oului de la ovar prin trompa spre uter. C iuretajul uterin se face numai in forme usoare/ orice depasire a stadialitatii locale 5 contraindica c iuretajul uterin. *ceasta informatie este de mare folos pt. sapun. ale carei leziuni se intind f.) necroza se produce in mod sigur si evolueaza in decur de minute.. ca sa se poata recurge la efectuarea dializei( emodializei "vezi 57*).

ori un avans de cateva zile fata de durata normala a menstruariei. cu iradiere in pelvis. localizata intr"una din fosele iliace sau in abdomenul inferior. • :etroragiile insotesc de cele mai multe ori sarcina e!trauterina. ale organelor invecinate(uter. " mi3loace contraceptive. fie intermitente.A#dominala. infantile. istmica. poate fi continua sau colicativa. sau diminuarii cantitatii si durata ultimei menstruatii.). *stfel se disting: " cauze ovulare: ou mare. • *nomaliile de ciclu sunt intarzieri ale menstruatiei de @">8 de zile. " factori hormonali: • deficiente ale corpului galben. anomalii de ciclu.J in trompa. )oate fi primitiva "oul se grefeaza de la inceput in cavitatea peritoneala/ secundara "dupa e!pulzarea lui din trompa cu reimplantarea in peritoneu. • avorturi provocate. *tentieU -rice sarcina care evolueaza cu durere este suspecta de sarcina e!trauterina. • inflamatii pelviene. si forma ale spermatozoizilor). • tumori ale trompei. factor spermatozoidic(barbati cu anomalii de nr. • &urerea are grade diferite. ampulara.Cand sarcina e!trauterina se intalneste in aproape W. spate. ovar. Intreruperi de sarcina • folosirea steriletelor. • ovulatie intarziata. factorii etiologici intereseaza in general aceasta localizare si depind de modificarile biologice ale oului si calitatile anatomice si functionale ale trompei. . • tratamente ormonale " etiologie extratubara: • aderente peritoneale peritubare care comprima trompa. de la o simpla jena la crize paro!istice. lombe. 0emoragiile sunt: fie continue(V. neregulat. mezenter etc. regiune scapulo umerala). Qn semn important este considerat insa emoragia mica cu sange negricios. lungi. .J din cazuri). modificari cromozomiale(cariotip anormal). " cauze tubare: • malformatii tubare congenitale: trompe sinuoase. sange rosu. metroragii. cu lumen ingust. coapsa sau la distanta(epigastru. Docolatiu. pavilionara(in partea cea mai e!terna a trompei) " Ovariana . L$ca!i)area &arcinii extra"terine Oocalizarea poate fi: " /u#ara "cea mai frecventa poate fi: interstitiala. dupa o intarziere a menstruatiei.emne c!inice a) in sarcina e!trauterina necomplicata 'emnele clinice functionale pot fi inmanunc iate intr"o triada simptomatica principala: durere. anticonceptionalelor. ipoplazie/ • procese inflamatoare utero"ane!iale/ • micsorarea lumenului tubar(prin edem)/ • alterarea cililor vibratili endotubari/ • alterarea peristalticii tubare.

provenita din dezlipirea oului)/ " ematocelul pelvian( emoragie intraperitoneala circumscrisa. "tumoare latero"uterina. " ocluzie intestinala. varsaturi etc. " ec ografie(ultrasonografie). " infectie ac. bolnava sa fie trimisa(cu &g. isterosalpingografie). de consistenta impastata(cu caracter de sarcina). sange negricios. "orificiul cervical inc is. " c iuretaj biopsic " punctia fundului de sac &ouglas: se e!trage sange de obicei necoagulabil cu microc eaguri.examen fizic • Tactul vaginal pune in evidenta: "colorarea violacee a vaginului si colului. iperbilirubinemie. " emo"2piosalpin!. " peritonita sau pelviperitonita. caracterizata printr"o emoragie brusca si abundenta(@"@. fara sa se mai faca tactul vaginal. f. de suspiciune). mobila. pt. " laparoscopia e!ploratoare este actul final si cel mai specific mod de &g. la spital. "uterul usor marit. . ramolit. " e!aminarile de laborator sunt nespecifice.H l sange). Cea mai frecventa si grava complicatie este emoragia interna. . iperleucocitoza etc. 1olumul este insa inferior varstei sarcinii. *ccidentele emoragice sunt: " ematosalpin!ul(colectie sanguinolenta in cavitatea tubara. . " e!plorari ormonale(&g. "semne determinate de irigatia peritoneului pelvian prin emoragii tubare limitate: semnul #. sensibila la palpare. biologic au imunologic de sarcina). la un e!amen de specialitate cu posibilitati de interventie c irurgicala.• 'emne neurovegetative de sarcina(discrete): greata. care se deplaseaza cu uterul. o durere in fundul de sac anterior si o senzatie imperioasa de mictiune. b) in sarcina e!trauterina complicata 'arcina ectopica poate sa fie urmata de numeroase complicatii: " torsiunea de ane!a gravida. -In spital/xplorari paraclinice: " e!plorari radiologice(radiografie abdominala. ca un simplu e!amen vaginal poate provoca ruptura unei sarcini tubare. • *meteli pana la lipotimie.im t$mat$!$gia in sarcina e!trauterina complicata este in functie de abundenta si brusc etea emoragiei. *tentieU 'e recomanda ca in prezenta unor semne functionale care presupun o sarcina ectopica. localizata)/ " inundatie peritoneala. -ul implantat in peretele tubar poate determina 8 feluri de accidente emoragice: avortul tubar si2sau ruptura trompei. arata modificari determinate de emoragia intraperitoneala: N nr. sange cu alterari ale eritrocitelor. " celioscopie(laparoscopia).2cronica(salpingita). de ematii si de emoglobina.ipCtulE &ouglas"ului (durere ascutita la tactul fundului de sac posterior). cu consecinta unei emoragii interne.

med. • pierderea cunostintei(lipotimie). " T. Cateterizarea venei permite aplicarea masurilor de combatere a socului.v. asist.b. . il va face medicul. " dispnee. mentinerea ec ilibrului emodinamic(prin sol. *tentieU Tergiversarea internarii bolnavei sau a interventiei c irurgicale poate costa viata bolnavei. &e retinut: emoragia abundenta "inundatia peritoneala( emoperitoneul) este marea drama abdominala si este urgenta e!tremaU C$n#"ita #e "rgenta " 5n conditiile de teren. 5n inundatia peritoneala se dezvolta un tablou de abdomen acut emoragic.K. " :asurile de prim ajutor trebuie luate c iar in timpul transportului la spital sau pana vine masina salvarii: • repaus absolut in pozitie Trendelenburg moderat. .*. med. 5n cazuri grave de necesitate se practica isterectomia.) i. semnele unei emoragii interne. plasma. determinarea gr. sudori reci.e retinut: o stare lipotimica la o femeie tanara si un sindrom de a#domen acut hemora!ic la femei de varsta procreatiei tre#uie sa orienteze .*. corectarea %. prabusita. • punctia &ouglas"ului pozitiva(se e!trage sange necoagulabil cu microc eaguri). trebuie sa recunoasca rapid semnele accidentelor sarcinii e!trauterine. &ebut brutal cu: • jung i de e!trema violenta. " pils accelerat @8. 7inger. e!tremitati reci. la indicatia medicului.&e retinut: cand emoragia nu este mare si nu afecteaza starea generala. transfuzii de sange). . an!ietate. ca masurile de prim ajutor indicate de medic sa fie aplicate prompt. localizat de obicei in una din fosele iliace. • palparea fundului de sac &ouglas provoaca o durere vie #tipatulE &ouglas"ului) si bombeaza. sanguin. dar asist. sol. macromoleculare. spre o ruptura sau avort tu#ar al unei sarcini ectopice. a carui punctionare este pozitiva(sange incoagulabil cu microcoaguli). slab batut. • abordarea unei vene "cu prelevarea concomitenta a sangelui pt."@>. cristaloide"lic ide electrolitice izotone 9 ser fiziologic. " 5nterventia c irurgicala consta in e!tirparea trompei compromise(salpingectomie) sau cand este posibil(mai ales la femeile care n"au copii) se incearca conservarea trompei. -In spital" 'e continua masurile de desocare(reanimare pre" si intraoperatorie).!. 7 si a altor date de laborator(vezi pretratamentul socului si socul post emoragic). va trebui sa anunte de urgenta medicul in cazul aparitiei unor semne "c iar minore" care pot suspecta o sarcina e!trauterina. la simptomatologia descrisaAla punctul a)B se adauga un &ouglas dureros.2min.. sol. cu o usoara aparare musculara. pt.punctie in &ouglas pozitiva este dovada unei emoragii si se indica totdeauna o interventie c irurgicala de urgenta. etc. • starea generala se altereaza: " paloarea tegumentului si a mucoaselor. • abdomen balonat si sensibil la palpare. • mialgin(@f. " &g. sete accentuata(stare de soc emoragic).

a transporta pacienta la spital. va putea prin interogatoriu sa semnaleze aparitia unor fenomene( emoragii.ARCINA CER9ICALA 'arcina cervicala se dezvolta fie in col. oligurie. care este complicatia ma2ora a sarcinii molare.HIDA+I-ORMA/ !ola veziculara este degerescenta chistica a vilozitatilor coriale. Cadrul mediu.im t$mat$!$gie • 0emoragia este simptomul constant si cel mai precoce: " emoragiile sunt mici. ipoinvolutie uterina. fundul uterin poate fi la nivelul ombilicului la o sarcina molara din luna a 555"a). prin vizitele la domiciliu. 5n acest caz se administreaza in prealabil ocitocice/ in plus. asigurand in prealabil o mai buna tonicitate uterina prin admin. persistenta emoragiei etc. &aca avortul survine spontan. in caz de nevoie. sifilis). lic id cu c eaguri. interventie. unde se pot face si determinari ormonale(gonadotrofine). dar mai rar intalnit. cu abundenta crescanda. a surprinde din timp eventuala aparitie a corioepiteliomului tumoare mali!na".) si va anunta medicul pt. cadrul mediu va pregati bolnava pt. " multiparitatea. proaspat. Atit"#inea #e "rgenta " orice suspiciune de mola trebuie considerata un pericol grav si se interneaza de urgenta in spital. pt. &e retinut: #olnava care a avut mola se dispensarizeaza timp de 2 ani. albuminurie(uneori crize eclamptice) • 'tare generala alterata. evitarea unei eventuale retineri de tesut molar se impune in mod profilactic controlul instrumentar al cavitatii uterine. " into!icatii cronice(alcoolism. " 5n caz de urgenta(accentuarea fenomenelor descrise) se impune evacuarea cavitatii uterine(prin c iuretaj). pt. 'emne fizice • Qterul este mai mare decat varsta sarcinii(astfel.procese inflamatorii utero"ane!iale(endometrite.MOLA 9E3ICULARA . " infectii virotice/ " tulburari endocrine. de oxistin si ergomet. In prezenta semnelor de malignitate se opereaza de urgenta9histerectomie totala cu anexectomie bilaterala). . continue sau in puseuri. %liminarea de vezicule(ca boabele de struguri) prin vagin este un semn patognomonic. tulburari imunologice/ " deficit nutritional/ " tulburari genetice. . . varsaturi. Eti$!$gia: . iradieri. conform indicatiei medicului(transfuzie de sange). fie in col si istm(sarcina cervico"istmica). ane!ite)/ " boli cronice(tuberculoza. tabagism). edeme. " sange rosu. • *nemie consecutiva • Tulburari neuro"vegetative si e!agerarea semnelor disgravidice: greturi. nedureroase.

ce se gaseste in segmentul superior. viu. in caz de leziuni de col. luna a 1"15(studiate la capitolul avorturi). . Ca")e " procesele inflamatorii din sfera genitala(endometrite). rupturile uterine • • • • PLACEN+A PRAE9IA . cu faze de acalmie. de asemenea. prin comprimarea aortei. HEMORAGIILE DIN A II-A RUMA+A+E A . cu cat insertia placentara este mai joasa(in varietati centrale de obicei de la inceputul travaliului). spre deosebire de placenta normal inserata. ce pot dura saptamani. punerea &g. emoragiile din avorturile mari.*pare mai frecvent la multipare. +ratament &eoarece emoragia poate reaparea si dupa c iuretaj. -bservatie: de obicei emoragia este cu atat mai precoce si mai abundenta. c iuretaje multiple.ARCINII 5n a 8"a jumatate a graviditatii.im t$me 'imptomul principal este emoragia uterina care are urmatoarele caractere: " apare in ultimele luni de sarcina(sau in travaliu brusc)/ " fara o cauza aparenta/ " este nedureroasa/ " sange rosu. " multiparitatea " tumori uterine sau parauterine " iper"2 ipoplazia endometriala. 5n raport cu orificiul intern al colului uterin. . " corpul uterin este mai mic decat colul • *menoreea de sarcina este. marginala.) &e retinut: datorita emoragiei care devine abundenta.lacenta praevia este insertia placentei in totalitate sau in parte in segmentul inferior al uterului. 5mportant: in cazuri de emoragie abundenta se face emostaza de moment(provizorie).Cauza emoragiei este dezlipirea placentei. centrala2partial centrala. a trimite la spital orice femeie gravida care sangereaza c iar in cantitate mica. Cadrul mediu(in lipsa medicului) va solicita salvarea pt. . endometrite si constituie una din cele mai temute complicatii ale graviditatii prin masivitatea emoragiei ce are loc cu ocazia avortului.im t$mat$!$gie • 0emoragie moderata la inceput. arterial/ " de obicei survine noaptea/ " este intermitenta. tratamentul este de obicei c irurgical ( isterectomie totala). placenta praevia poate fi: laterala. viata gravidei este in pericol. prezenta(important pt. unica interventie salutara. ce devine progresiv abundenta • %!amen local: " dilatarea colului sub forma de #butoiasE de consistenta moale. emoragiile sunt determinate de: placenta praevia decolarea prematura a placentei normal inserata(apople!ia utero"placentara). care este vicios inserata.

" transp. atropina " sau c iar @f. papaverina " @f. pana la sosirea salvarii medicul poate e!ecuta: . " admin. mialgin. inclusiv cel de mers."H. trepidatii etc. si analeptice cardiace. infecteaza etc. " abordarea unei vene cu instalarea unei perfuzii de glucoza(@. fara zguduituri.ml). &e retinut: este obligatoriu sa se evite in ambulator manevrele impestensive care pot accentua emoragia. &aca se fi!eaza &g de placenta praevia. placenta se localizeaza prin: ec ografie(cel mai e!act mod de localizare a placentei). &e retinut ca: • placenta praevia poate determina amoragii ce pun in pericol viata mamei si a copilului. de antispastice(la recomandarea medicului): " @f. %!amenul vaginal digital se face numai intr"o unitate spitaliceasca. C$n#"ita #e "rgenta . care este insotita de stare de soc si contractura lemnoasa a uterului. " manevre intravaginale. /actul va!inal$ dureros. agraveaza emoragia. Dg.). " tact vaginal(mareste emoragia..-rice emoragie aparuta la o gravida. 5mportant: 5n caz de imposibilitate de transp. ea poate fi internata @"8 sau c iar + luni. apoi membrele inferioare in e!tensie si incrucisate. 'e mai poate face prin izotopi radioactivi(scintigrafie) si radiologie(injectii de substante de contrast). cu asigurarea unor posibilitati de reanimare si interventie imediata. deoarece in orice moment poate aparea o emoragie catastrofala. diferential se face cu: • dezlipirea prematura a placentei normal inserata(apople!ia utero"placentara). 1n fundul de sac va!inal se simt uneori batai arteriale sincrone cu pulsul matern(datorita imensei vascularizatii locale). precizare &g.-'emne fizicePalparea a#domenului$ uterul este rela!at. " tampon steril in zona vulvara(nu in vagin). se face cu multa atentie. " Nu trebuie parasita o gravida cu placenta praevia pana ce nu a fost internata in spital. " administrarea de ocitocice in caz ca membranele sunt intacte. • ruptura uterina cu simptomatologie dramatica • fibromul uterin asociat cu sarcina • ruptura de varice vagino"vulvare. " repaus la pat pana vine masina salvarii/ asezarea in pat "in usor plan inclinat spre cap. " evitarea efortului bolnavei. :ai recent. 1 *tentie: C% '* NQ '% L*C*: " palpare abdominala energica. • nu se poate considera oprita definitiv o emoragie din placenta praevia.. urgent si medicul din teren gaseste gravida cu emoragie abundenta. prezentatia este mai ridicata. mai ales in trimestrul 555 de sarcina inseamna internarea ei obligatorie in spital pt. col uterin deviat si edematiat. fiindca maresc tensiunea. " tamponaj vaginal(risc de emoragie si infectie).

). albumina. 7 . C$n#"ita in & ita! 1n hemora!ii de mica importanta: • repaus la pat • admin. • semnele disgravidiei prezente: 0T*. DECOLAREA PREMA+URA A PLACEN+EI NORMAL IN.rin decolarea prematura a placentei normal inserata. 5n forma majora grava: • durere violenta in abdomen cu instalare brusca. . avand in vedere complicatiile care pot aparea.). venostat etc. intelegem o dezlipire partiala. deconectante etc. emosistan. atropina).totala a placentei normal inserata. a putea efectua prompt te nicile indicate de medic. prevenirea infectiilor) si in cantinuare. de ocitocice numai dupa ruperea membranelor. • zgomotele inimii fatului nu se mai aud . sanguina.ERA+A. avand ca urmare un hematom retroplacentar." ruperea artificiala a membranelor daca colul uterin este dilatat. • admin. cunoscuta si sub denumirea de apoplexie uteroplacentara. Cresterea inaltimii fundului uterului. Eti$!$gie " disgravidia tardiva " procese inflamatoare cronice " multiparitate " carente de acid folic. • contractura tetaniforma a uterului(#uter de lemn$). • observatie medicala permanenta(urmarirea functiilor vitale. • emoragie redusa: sange a carui culoare variaza de la rosu la negricios(semn inconstant) " emoragia este un semn inconstant" 5n cazurile asa"zise #interne$ emoragia poate lipsi complet. spre sfarsitul sarcinii sau in cursul travaliului.. med. "in caz de e!trema urgenta se dilata digitalU )rin aceasta se suprima tractiunea membranelor pe marginea placentei(opreste dezlipirea si emoragia). • vor fi recoltate probe de lab. APOPLE8IA U+EROPLACEN+ARA. edem. combaterea anemiei. . 5n cazul placentei praevia laterala si marginala acest procedeu se soldeaza eficient(cu fat viu si mama sanatoasa)/ " compresiunea in jos a craniului. prin intermediul peretelui abdominal(se obtine o comprimare emostatica asupra placentei).(gr. in timpul gestatiei sau travaliului. adrenostazin. va pregatii materiale si instrumente sterile pt. si #punga apelor$ este accesibila. Qter marit mai mult decat varsta reala a sarcinii. • combaterea anemiei(transfuzii de sange sau microtransfuzii). • asist. de antispastice(papaverina. cu iradieri lombo"sacrate. care survine in plina sanatate aparenta. emograma etc. 1n hemora!ii masive$ • concomitent cu masurile de reanimare se indica evacuarea sarcinii(operatie cezariana). de coagulante(calciu.im t$mat$!$gie &ezlipirea prematura a placentei este un accident brutal. " admin.

"5nternarea de urgenta intr"o maternitate este obligatorie. :ai intai se va incerca sa se obtina rela!area uterului prin: • *dmin. 5n aceste cazuri fatul fiind mort.v. contractiile uterine ritmice anunta travaliu.colul este inc is sau de iscent(desc is). Carietati de rupturi uterine • . " puls filiform. " paloare e!trema. 5njectarea se poate repeta. se va incerca declansarea travaliului. 5n cazul imposibilitatii e!ecutarii unei interventii c irurgicale din lipsa de conditii si starea generala a bolnavei este grava. • 'e rup membranele. interventie in caz de urgenta. 5n majoritatea cazurilor dupa cedarea tetanizarii uterului. pt. transpiratii reci. 0T* apoi T*. " evacuarea rapida a continutului uterin "daca se poate pe cale naturala. vaz). " tulburari de simt(auz. e!cluzand rupturile provocate de plagi penetrante abdominale sau perforatiile facute in cursul avortului. Qrmeaza apoi e!tractia manuala a placentei si admin. • Travaliul va fi dirijat in functie de necesitati: in caz de ipotonie" ipo4inezie se face perfuzie cu ocitocice/ in ipertonie cu iper4inezie se admin. traumatismelor. -in spital" desocarea si remontarea starii generale. de a avea asigurate la dispensar2casa de nasteri materialele pt. admin. de antispasmodice: papaverina. dilauden). )recizare. " sete accentuata. plegomazin. de mialgin i. @f. " oligo"anurie.rin ruptura uterina se intelege aparitia unor solutii de continuitate care intereseaza integritatea uterului gravid. 1or fi prezentate numai rupturile care apar dupa 8G de saptamani de gestatie(fat viabil) sau in travaliu. RUP+URILE U+ERINE . atropina si sedative: diazepam. an!ietate. iar segmentul inferior dureros si in tensiune lemnoasa • semne generale: " pierderea cunostintei. • 7olul cadrului mediu de teren este de a urmarii indeaproape gravidele cu risc. intemperiilor. in caz contrar se face operatie cezariana. )ana la internare. stare de soc. antispasmodice. " agitatie sau prostatie. de ergomet. C$n#"ita Conduita profilactica • urmarirea atenta a gravidelor in cadrul consultatiilor prenatale • tratarea imediata a tuturor disgravidiilor • atentie deosebita la gravidele cu risc crescut • regim igieno"dietetic corespunzator • evitarea efirtului fizic. suprimarea tetanizarii uterine(sau morfina. la dilatatie completa se e!trage.

c iuretaje. cand sunt interesate toate straturile uterului. lasificare(forme de rupturi uterine) • 5n functie de localizare. folosirea intempestiva de ocitocice). interesand unul sau doua din straturile peretelui uterin. aplicarea de forceps. placenta praevia. idrocefalie nerecunoscuta. fie in asociere. frontala. 8. " incomplete. " antecedente ginecologice"obstetricale(malformatii uterine. " factori generatori de ruptura uterina mai sunt: distocii de prezentatie. • 5n functie de modul de aparitie: " in prezentatii eutocice si bazin osos normal " in prezentatii distocice si distocii osoase. disproportii fetopelviene. " spontane. rupturile pot fi: " ale se!mentului inferior. insotite de obicei si de rupturi ale colului uterin(propagate de la col spre segment sau invers). musculoasa.in timpul nasterii(in travaliu si dupa e!pulzia fatului).pe uter cicatriceal.). +a'!$" c!inic . mare de c iuretaje au un rol insemnat. Eti$!$gie Lactorii care stau la baza aparitiei rupturii uterine sunt multiplii. " multiparitate: nr. sarcina molara etc. " ale corpului uterin • &upa cum sunt afectate straturile uterine(mucoasa. la corp. " manevre obstetricale(versiune interna. • 5n functie de e!tensie: " limitata(la orificiu uterin. 7upturi pe utere cicatriceale. " obiceiuri alimentare defectuoase: e!ces de sare. " ocitocicele. presiunile pe fundul uterin pt.pe uter intact. tumori praevia sau idrocefalie). Cicatrice dupa operatii cezariene. rupturile spontane apar in travalii distocice(distocii de bazin osos. • 5n functie de momentul aparitiei: " in timpul sarcinii. provocate. dilatarea brutala a colului uterin. leziuni anterioare cervicale. contractie uterina in e!ces. prezentatii distocice "transversala.'e disting + mari varietati de rupturi uterine si anume: @. . dupa interventii ca miomectomie(versiunea prin manevre interne obstetricale manuale sau instrumentale. %i pot actiona fie izolat. . prezinta riscul unei rupturi uterine. avorturi complicate. " mediul social: proportie Y de rupturi uterine la femeile din mediul rural(datorita lipsei sau penuriei consultatiilor prenatale si asistentei intranatale). seroasa): " complete. a caror administrare fara o supraveg ere intensiva a travaliului de catre medicul specialist. 5n raport cu varietatile mentionate anterior. " propa!ata(de la orificiul cervical la segment. faciala. segment). distocii osoase. a grabi nasterea). au etiologie diferita in functie de: varsta parturientei(gravidei): grupa de varsta R+H de ani este mult mai periclitata. 7upturile uterine clasice. de la segment la corp). regimuri vegetariene. • 5n functie de starea uterului: .

subintrante. • 'angerare pe cale vaginala(sange rosu sau maroniu) totdeauna prezenta. • parturienta are dureri intense lombo"abdominale si sacrale permanente si este agitata. se vad si se pot palpa cu 8 cordoane intinse si dureroase/ • alte semne: " durere intensa spontana sau la palparea segmentului inferior. • datorita retractiei segmentului superior si distensiei e!agerate a segmentului inferior. 5n consecinta. intinderea. polimorf. dupa care durerile "pana atunci violente" se opresc brusc. localizarea leziunii. " semnele de suferinta fetala se accentueaza(ta icardie accentuata si prelungita. • dilatatie stationara. bine cunoscute. • 'tare sincopala. • corpul uterin ia forma de clepsidraa cifrei G. cu e!pulzia fatului in peritoneu). *tentie: . • edem si rigiditate de col. " sangerare discreta pe cale vaginala. *stfel: • fenomenele care insotesc un travaliu trenant se accentueaza. • Oa tactul vaginal nu se mai percepe prezentatia • 'indromul de ruptura nu este intotdeauna insotit de disparitia contractilitatii uterine. 5n rupturile spontane pe uter necicatriceal apar numeroase simptome si semne(prodroame clinice). ca urmare a contracturii uterine apare deformatia uterului. • partea prezentata este sus situata si nu progreseaza. " tulburari urinare. dificil. iper4inezia.emne #e r" t"ra "terina c$n&tit"ita '/ 'emnele de ruptura se instaleaza daca obstetrcianul nu intervine: • &urere abdominala e!trem de violenta.emne #e rer" t"ra "terina a/ 'emnele de preruptura. care prevestesc ruptura uterina si care trebuie f. in raport cu varietatea. • 'tare generala alterata(soc ipovolemic. • Oa palpare se simt doua tumori: uterul si fatul(in rupturile complete. &in corpul uterin fatul este impins in segmentul inferior foarte destins si subtiat.). • apar ipertonia uterina. &e retinut: in formele incomplete simptomatologia este mai insidioasa. dupa cum sunt afectate straturile uterului(complete2incomplete etc. %ste perioada in care se manifesta sindromul de distensie al segmentului inferior. dar cu bosa voluminoasa. • bataile inimii fetale se modifica: apar semne de suferinta fetala. cele 8 segmente(corpul si segmentul uterin inferior) sunt separate printr"un inel de retractie #inelul Kandl$. conturat cu o strangulare pe uter si care urca progresiv spre ombilic(sindromul Kandl" Lrommel)/ • ligamentele rotunde intra in tensiune. bradicardie). apare iminenta de ruptura uterina. . contractiile devin din ce in ce mai frecvente. stearsa si &g. cu paloare si accelerarea pulsului. uneori neurogen). Clasic se deosebesc: . &aca aceste semne nu sunt observate si tratate la timp.7upturile uterine au un tablou clinic f.

sa stie sa le indrume si sa le convinga de necesitatea internarii in timp util in maternitati bine dotate. mialgin. asociate si cu celelalte semne amintite la prodromul clinic si sindromul de preruptura uterina. in raport cu e!ecutarea manevrelor. &aca violenta contractiilor uterine nu scade. precum si a multiparelor. )rin masuri luate la timp. eventual masuri de prevenire a socului. constituie o cauza frecventa. avorturi numeroase." 5n rupturile pe utere cicatriceale rareori e!ista o manifestare zgomotoasa. 5n practica interventiilor se va evita ra ianestezia. disproportie fat"bazin). &urerea este redusa. " internarea acestor gravide inca din saptamanile +H"+F ale sarcinii. &aca contractiile uterine incep sa devina din in ce in ce mai violente si dureroase. pt. deosebit de periculoasa. de ociticice in prima sau in a 8"a perioada a nasterii. pt. fiind latenta. " 5n cazul instalarii sindromului Kandl"Lrommel. " &upa interventie se procedeaza la e!plorarea manuala a cavitatii uterine. in special la multipare. corectarea tulburarilor de contractilitate uterina. de prezentatie). in prezentatiile craniene "cap intrat in e!cavatie sau coborat. " dispensarizarea acestora si a altor grsavide cu risc(cele cu uter cicatriceal dupa cezariene sau alte operatii uterine. in functie de conditiile in care manevrele obstetricale pot fi e!ecutate. se administreaza spasmolitice (atropina . dilauden. a"i verifica integritatea. 5n prezentatia pelviana daca dilatatia este completa. cu dilatarea completa a colului se procedeaza la aplicare de forceps sau vacuum e!tractor. trebuie sa recunoasca: prodromul clinic si sindromul de preruptura uterina. ca in lipsa medicului sa ia masurile de urgenta de transportare a parturientei la spital. " 5n ruptura provocata e!ista manifestari cu totul diferite. • )t. se intervine cu ajutor maual. &e asemenea. &eoarece in uterul cicatriceal ruptura poate debuta uneori in cursul sarcinii. a nu periclita viata mamei se impune transportul de urgenta intr"un serviciu de specialitate in obstetrica"ginecologie(cu serviciu c irurgical bine organizat). ca in toate pelvienele. baralgin. a malformatiilor. se impune internarea femeii gravide inca din saptamanile +H"+F ale sarcinii. " Toate interventiile se e!ecuta sub narcoza profunda pt. piafen. se poate evita accidentul unei rupturi uterine. )ersonalul mediu trebuie sa cunoasca toate cauzele care pot duce la rupturi uterine si in cazul gravidelor cu risc crescut sau al gravidelor aflate intr"o zona geografica greu accesibila. pe un fond din ce in ce mai ridicat(fara ca ele sa fi fost provocate prin ocitocice).in cursul sarcinii 7upturile spontane clasice pe uter necicatriceal se pot prevenii prin: " consultatie prenatala judicioasa.in travaliu • Conduita activa la nastere. . Pr$fi!axie . . se recurge la manevrele obstetricale curente. 5mportant: admin. rela!area segmentului. papave"rina). +ratament"! in & ita! " se va incerca in continuare corectarea iper4ineziei si ipertoniei uterine prin administrarea medicatiei in perfuzie. " depistarea distociilor(osoase.

. complete sau incomplete) se opereaza de urgenta. va avea pregatite toate materialele si medicamentele necesare pt. &urerea este redusa. • varsaturi • tulburari senzoriale: ameteli. *sist. va cateteriza cel putin 8 cai venoase(se recomanda ca una din ele sa fie facuta de medic. trebuie sa se recurga la operatie cezariana. apare #ca un fulger pe cerul senin$. este caracterizata prin instalarea sindromului eclamptic. prin denudare). .im t$mat$!$gia in acce&"! ec!am tic . med.. *par tulburari nervoase care preceda cu cateva ore eclampsia. trebuie sa stie ca tabloul clasic descris nu este intalnit in practica decat f. )recizare. uneori stari de agitatie. a putea aplica o terapie profilactica. eclampsia.mm0g). este agitata. rar. nelinistita. va asigura admin.. %clampsia poate surveni in cursul sarcinii. starea generala a femei nu este alterata dar.. 7ecunoasterea simptomatologiei clasice a unui sindrom de preruptura este de importanta votala si la cel mai mic dubiu(in lipsa medicului) se va transporta gravida la un seviciu de maternitate bine dotat. &e multe ori e!ista o simptomatologie neconcludenta. • astenie cu stare de somnolenta. trebuie sa recunoasca f.IA Lorma cea mai grava a disgravidiei tardive. 5n mecanismul fiziopatologic elementele de baza sunt vasoconstrictia generalizata si edemul cerebral. 5nainte de a se instala aceasta complicatie majora a disgravidiei tardive. bataile inimii fatului. " *sist. c iar pe fat mort. " 5n cazurile de sindrom de preruptura.mm0g si T*' n8. med. metroragia este in cantitate mica.ml) si alte solutii. eclampsism." 5n prezentatiile pelviene cu tatie incompleta sau daca aplicarea de forceps in prezentatiile craniene nu poate fi aplicata. mai rar in primele zile dupa nastere. polipnee. care consta in: • cefalee persistenta si intensa. *ceste semne apar pe langa triada de baza a disgravidiilor(gestozelor): @) edemele. cantitatii de sange izogrup. medicamente indicate. uneori amauroza tranzitorie(pierderea vederii prin spasme vasculare). ECLAMP.emne!e reec!am &iei. 8) ipertensiunea arteriala(care in aeasta faza T*& {@H. apare uneori un sindrom premergator. . pregateste materialele si serveste medicul. diplopie(vedere dubla). +) proteinuria(albuminuria). • dureri epigastrice sub forma de bara. )remergator eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarma. bine antecedentele femeii gravide. deoarece embriotomia este intotdeauna dificila in asemenea conditii. vajaituri in urec i. Cunoasterea acestor semne premergatoare este importanta pt. mai frecvent in travaliu. 1mportant: asist. med. 5n sc imb. " *sist. &e aceea. incat nu le observam/ accesul eclamptic survine fara cauza evidenta. travaliului sau dupa nastere(rupturi spontane sau provocate. aceste interventii de urgenta. terminarea nasterii se face prin operatie cezariana. ca si contractilitatea uterina sunt modificate. izo7 recomandat de medic(cca +. Qneori manifestarile preeclamptice sunt atat de mici.in rupturi uterine constituite " Toate rupturile uterine constituite si diagnosticate survenite in cursul sarcinii.

@tb 9 8H.Clinic se descriu > faze in evolutia accesului eclamptic: • Laza de invazie(faza grimaselor): " durata: +. 'T*K5O57% &% &5*ZN-'T5C "0T*R@>.o. mm0g.Hmg.-!igen pe masca(>l2min)"daca avem >.mg. mm0g fata de valorile de la luarea în evidenta "&ureri in etajul abdominal superior(în bara) "Zreturi. sapt.'ulfat de magneziu."G.o.J 9@.2zi) "'ensibilitate la palparea etajului abdominal superior "%!amenul de urina: proteinurie(RH.) sau p.(@f. lent ` fiola(Hmg. "Convulsii mici(grimase). +. 8. lent i. 'au: &opeg?t p. vedere în ceata) "%deme(crestere recenta în greutate .'olicitare salvare. edeme. puls accelerat.(în +"Hmin) 8"+ fiole 9 >"Fg.28> ore) C-N&Q5T* T%7*)%QT5C* @.)."+.v.H"@4g."W. care influenteaza prognosticul vital al mamei si fatului. CONDUI+A +ERAPEU+ICA .."@ min/ " convulsii de intensitate mica PREECLAMP.mg V.ml 9 8g) F. @tab.o. saptamâni sau o crestere a T* cu R8.+ICULUI: "'arcina R8.IA %ste o urgenta care necesita internarea gravidei pentru supraveg ere si monitorizare.IA E&te $ "rgenta ma2$ra.v. .+A4ILIREA DIAGNO.v. sau i.9 8Hmg. miscari propulsive si de retragere ale limbii "-pistotonus "Convulsii clonice " *pnee "Coma "T* mare (R@>.9@ml.)acienta in decubit lateral stâng. 9 8Hmg.(@fiola 8.*bord venos periferic H.&iazepam i. sec.@tab &% %15T*T: "diureticele din cauza ipovolemiei si isc emiei utero"placentare "&iazo!id(poate determina iperglicemie la fat) "5n ibitorii enzimei de conversie(pot determina insuficienta renala acuta sau c iar moartea fatului) ECLAMP. la o gravida cu sarcina mai mare de 8. stare generala alterata "Tulburari de vedere(scotoame. &aca simptomatologia se agraveaza se induce nasterea copilului.0idralazina p..) în bolus.

organoclorurate . " cefalee: nitroglicerina. Ma&"ri tera e"tice #e rim a2"t$r: " investigatii pt. " pareze. corp delict(comprimate.o. &iazepamul se poate administra în perfuzie i.@. -!igen pe masca (>l2min). proteinuria si se interneaza de urgenta. benzina. alucinatii: alcool.ml. lent @. cianuri.mg(@"8 fiole). insecticide " contractii. urina sau fecale etc. respiratorie sau cutanata a unor subst.: • *precierea starii into!icatului: constienta. paralizii musculare: cianura.'. -biect dur în gura pentru a împiedica sectionarea limbii +. 'olicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii. mercur. o!id de carbon.. N in organism. organofosforice. 5n fct. poarta numele de into!icatie ac.2min. convulsii: atropina. adresa completa si datele clinice).T. o!id de carbon. "nasterea trebuie produsa de urgenta.(> fiole) &iazepam în H. 0idralazina în bolus H"@. &. care trebuie pastrate si trimise la laborator). morfina.. V. fiole. 8. cu furnizarea datelor personale: vârsta. ciuperci etc.. *spirarea secretiilor tra eo"bronsice H. astfel:se dilueaza >. stricnina. de modul si locul de producere pot fi: " voluntare. care. idrazide. daca este inconstienta/ date obtinute de la cei din jur2apartinatori. cu e!ceptia eventualitatii rare a insuficientei ventriculare stângi sau edemului laringian. coma: barbiturice. daca avem. efedrina. functionale sau leziuni organice. to!ica se intelege orice fel de subst. F.) G.mg. 'ondaj vezical cu sonda de @G mm. pe cale digestiva.2necunoasterea N. " delir. neuro-musculare " depresiune psi ica. i. somnolenta. insulina.v. &iazepam i. detergenti cationici etc. insecticide.v. digitala. coma. glucoza HJ si se administreaza în ritm de F. lic ide.v. gazoase) care determina tulburari grave. cianuri.mg.ml. " profesionale(nerespect. lent 8"+ fiole(8. uneori letale.v. )rin subst. atropina.T.+".F mg. W. varsaturi. pic. indiferent de vârsta gestationala "&iureticele sunt contraindicate datorita ipovolemiei e!istente. provoaca tulb. aspirina. sulfamide/ alcool metilic etc. • 5dentificarea subst. voluntara sau involuntara.) @. *O."8. detergenti.."+. alcool. C-. IN+O8ICAŢII Definitie: N in organismul uman. *tropina @fiola (@ml.) pentru controlul varsaturilor(.: informatii obtinute de la victima. )ozitionare în decubit lateral stâng >.9 >"Fg. Criterii c!inice #e a reciere a "nei int$xicatii: • 'imptome nervoase si tulb. alte ipnotice. • 'tabilirea cantit.&.. alimente. nitrati. )ropranolol @"8 tablete p.v. patrunsa in organism • Calea de patrundere a to!icului • Timpul scurs de la agresiune pana la acordarea primului ajutor.9@mg.(@"8 f.) " criminale(in scop de omucidere). pentru controlul ta icardiei &% 'T5QT: "în fata unei crize de epilepsie la o femeie însarcinata se masoara T*. " accidentale(involuntare). atropina. 'ulfat de magneziu i. benzen.) i. @@. venin de sarpe. de subst. nitriti. se!.. to!ice(solide. moarte clinica. ampicilina(la copii).

antidepresiv(teperin) " tegument umed: barbiturice. alcoolul metilic " vedere dubla: alcool. alcool metilic. morfina.• Tulburari respiratorii: " dispnee: organofosforice. nitriti. digitala. tiro!ina " ipotermie: o!id de carbon. nitriti. barbiturice. nicotina. • Tulburari ale ochilor: " vedere neclara. eter. nitrati. o!id de carbon(%)*). ciuperci. intepaturi de insecte. piramidon. grele. ciuperci. • Tulburari abdominale: " dureri abd. nu se intalnesc tulburari dispeptice: barbiturice. ec imoze. atropina. benzen • 'emne generale: " febra: acid boric. antipirina. cianuri. ciuperci " pupile contractate(mioza): organofosforice. alcool metilic. " bradicardie: digitala. de regula. amoniac. nitriti. clinic sa se obs. insecticide. atropina. barbiturice. metale etc. vajaituri: c inina. opiacee. " ulceratii: acizi " alena: alcool. insecticide. benzen. raSvolfia " pierderea acuitatii vizuale: c inina. stricnina " bradipnee: barbiturice. met. cardiovascular: " palpitatii: nitriti. &e notat: into!icatii in care. anti istaminice. baze caustice etc. simpaticomimetice. insulina. ulceratii ale tegumentului. venin de vipera N$ta: 'alvatorul trebuie sa stie ca acolo unde este vorba de accident in mediu viciat sa fie protejat(inclusiv masca de gaze). bio!id de carbon etc. o!id de carbon. • Tulburari in functiunea ap. insecticide " pupile dilatate(midriaza): atropina. ezerina. *manita muscaria. tulbure: atropina. cofeina. morfina. cupru. *manita p alloides. alcool etilic. sulfamide. cianuri " tegument uscat: atropina. o!id de carbon. eter. alcool etilic. benzen " ta icardie: adrenalina.(varsaturi si deseori diaree) in majoritatea into!icatilor: acizi corozivi. eter. cofeina. mercur. daca sunt prezente leziuni. . c inina. • Tulburari in cav. benzen. tranc ilizante " coloratie rosie: o!id de carbon. " diminuarea acuitatii auditive: streptomicina. ciuperci(*manita muscaria) • 2a tegument: " cianoza: met emoglobinemii prin nitrati. alcool etilic. piramidon etc. alcool etilic. aspirina si barbiturice. bucala: " uscaciunea gurii: atropina. alcaline. baze caustice. morfina " polipnee: C-8. • Tulburari audutive: " zgomote. barbiturice. Tot in cadrul criteriilor de apreciere a gravitatii este necesar ca la e!. nitroglicerina. morfina. acizi corozivi. leziuni craniene sau alte leziuni pe corpul acoperit. " salivatie abundenta: plumb. nitriti. aspirina. meprobamat.

. sa se duzolva f.$ la fiecare pa ar de lic id caldut se mai poate adauga o lingura de sare de bucatarie(sol. 'e recomanda ca inainte de aplicarea acestor masuri sa se admin. masaj cardiac si resp."@8 5n caz de into!icatii cu barbiturice.: lic idul de varsatura sau spalatura gastrica sa fie colectat(punga plastic) pt. a prevenii scoaterea tubului(unii boln.URI +ERAPEU+ICE NE. in fct. pt. sucuri de fructe sau suspensie de carbune medicinal(sau activat o lingura la 8H. au stare de agitatie). 5n cazul in care to!icul patrunde pe cale resp. " dupa admin. spalatura !astrica). b). Evac"area c$ntin"t"!"i ga&tric &i inte&tina! 'e face prin: provocarea de varsaturi/ spalatura gastrica/ administr. se repeta manevra pana se ajunge la o cantit. cm cubi/ galeata pt. convulsivante)/ in ingestia de derivati de petrol(pericol de pneumonii c imice prin aspiratie).ml pt. lic idului urmeaza provocarea varsaturii prin iritarea mecanica a fundului gatului. este obligatoriu sa admin. .ml de apa)/ " cantit. 5nainte de a provoca varsatura.Loarte important de retinut:: in cazul into!icatiilor la care subst. artificiala(atentie la resp. scoaterea victimei din mediul to!ic trebuie facuta cu mare rapiditate/ in caz de stop cardiorespirator se va face eliberarea cailor respiratorii. . per oral antidotul c imic care precipita to!icul. 'palarea gastrica este o masura terapeutica esentiala. deoarece unele tab.: " apa potabila calduta sau " alte lic ide(lapte. a).rovocarea de varsaturi 6metoda cea mai rapida care poate fi aplicata in orice loc(unde nu exista conditii pt. cu organofosforice. de lic id admin. albus de ou batut 6de la cel putin @. to!ice. boln. " dupa eliminarea continutului gastric prin varsatura. mai mare ar putea ca in timpul efortului de varsatura sa desc ida pilorul si sa propulseze o cantit. iritarea bazei limbii. eventuale determinari to!icologice. oua. colectarea lic idului/ lic id de spalatura. totala de +"> l de lic id. calduta de clorura de sodiu avand actiune emetizanta prin e!citarea receptorilor mucoasei gastrice). O#s. toate produsele suspecte trebuie aduse la spital(cabinetul medical) odata cu pac. " #olnavul 6in stare de veg e" asezat pe un scaun va fi imobilizat. 'e scot protezele dentare . de lic id to!ic in intestin. ca aceasta sa fie eficace.+RAREA DE AN+IDO+URI Cunoasterea caii de patrundere a to!icului in organism are mare importanta.cantit. pt.I ADMINI. c iar la 8> de ore. lent. MA. boln.. o portie. sunt insolubile. a valului palatin si a peretelui posterior al faringelui cu un apasator de limba(lingurita etc.PECI-ICE DE PRIM ARU+OR . $tentie& Contraindicatiile provocarii de varsaturi$ in stari comatoase(pericol imediat de asfi!ie prin aspiratia continutului gastric)/ la cardiaci(poate provoca colaps 6bradicardie prin stimularea nn. cianuri). se poate afla sub pericolul unui stop respirator. sau c iar dupa @. " material necesar$ sonde gastrice(tub Lauc er sau sonde de dimensiuni mai mici)/ departator de ma!ilare/ o palnie/ o seringa Zu?on de 8. #gura"la"gura$ care ar putea pune in pericol de contaminare pe salvator in cazul into!. artif. vag)/ la varstnici aterosclerotici si ipertensivi(pericol de emoragie cerebrala)/ la emfizematosi(pericol de pneumotora!)/ la gravide(pericol de declansare a travaliului)/ in convulsii(sau in ingestia de subst.). este de ma!. 5n felul acesta(mai ales dupa ciclobarbital).. de ritmul de resorbtie a comprimatelor. de purgative. care trebuie aplicata imediat(e!ceptand bineinteles contraindicatiile) mai ales in primele ore de la ingestia subst. daca nu se evacueaza stomacul. +. to!ica nu este identificata.

vor fi facute cu manusi si cu oc elari de protectie. " Cantit. boli ale '. odata introdusa (+. " nu vor fi folosite subst. comatosi este aspirarea bronsica a continutului. Oic idul introdus in stomac poate fi e!tras prin sifonaj. :endelson consecutiv(bron opneumopatie ac.ml apa.C. se masoara pe sonda dist. in care se toarna apa potabila calduta(la care se poate adauga si sare @ lingura la @ l de apa) si o suspensie de carbune medicinal in apa(>"F linguri la @ litru de apa)..: apa potabila poate fi bauta si inainte de introducerea sondei. corozive(pot provoca emoragii sau perforatii ale esofagului si stomacului).. a!area teg"ment"!"i &i m"c$a&e!$r: • 5mbracamintea imbibata cu to!ic va fi imediat inlaturata."@8. cu sindr. " -data sonda ajunsa in stomac. *pa se va introduce in stomac si apoi se va aspira continutul gastric(pt. lubrefianta(ulei de parafina) si se introduce in stomac pana la semnul marcat cu leucoplast. " 8H.). . dist. 'onda va fi unsa cu subst.g de sulfat de Na sau :g dizolvat in 8H.N. uleioase. sau dupa golirea stomacului prin provoc. plina cu apa potabila. a se asigura ca sonda a ajuns in stomac(si nu in tra ee) introducem capatul liber al acesteia intr"un pa ar cu apa."5nainte de introducerea sondei..5. varsaturilor. sub presiune mica(cel putin H"@. bolile cardiovasc.) " 'e scoate seringa si se adapteaza o palnie. Qnii to!icologi admit spal. determinari to!icologice de lab. bine cu apa si sapun(inclusiv pielea capului si ung iile) timp de cel putin @H min. si in into!." la semiconstienti. Oa acestia. acizi si 8. se adapteaza la capatul acesteia seringa Zu?on. • )ielea trebuie spal. *lte C. " 'e repeta admin. grase. &aca se produce barbotaj in timpul e!piratiei. urmata de e!tragerea acestuia (prin varsatura 2sifonaj) pana se ajunge la o cantit. corozive."H. gastr.ml de portie). • 'palarea sacului conjunctival: " spalarea cu apa potabila. min. ca pot rezulta reactii mai grave prin reactiile care au loc. o proba din continutul gastric fiind aspir. Atentie1 'palatura este contrindicata la cei care au ingerat subst. manitol 8. min. $dministrarea de purgative: &upa spal. gastr. -bs. &ezbracarea de ainele contaminate si spalarea tegum. de la arcada dentara la varful apendicelui !ifoid.T. cu fenoli sulfatul de magneziu va fi inlocuit cu ulei de ricin +. tot cu seringa Zu?on imediat dupa introducerea sondei(fiind necesara e!aminarilor to!ic. sarcina. c). in jet. Important. Atentie1 )t.. min. gastr. aritmiile. care va fi marcata pe sonda cu leucoplast. de la ingestie.ml. laringospasmul.: convulsii. provocarea diareei osmotice. se provoaca varsatura prin miscarea tubului in sus si in jos.J pt. " nu vor fi folosite antidoturi. atunci sonda se afla in tra ee si o scoatem. baze). cu subst. folosind in acest scop tuburi de calibru redus. spalatura gastrica se face dupa 5. dar nu mai tarziu de +. grava de aspiratie). pt. vor fi introdusi per oral sau prin sonda gastr. unei noi cantit de lic id. 7iscul major 6in cazul spal. somnolenti. 5n into!. pt.ml sol. .-. pt. totala de +"H litri. " +.

v. unii compusi organoclorurati.ml sol. g. cu subst. &upa ce stomacul a fost golit. " Clorura de sodiu. a se indeparta to!icul din stomac. de HJ in apa. " 'ol. sub forma de suspensie in apa. Nu se folosesc antidoturi c imice.. dupa care se provoaca varsatura. neutralizarea bazelor: " sucuri de fructe(citronada preparata din lamaie). " Kicarbonatul de sodiu.. plumb. arsenic si compusii acestuia. " -!idul de magneziu(magnezia usta).. trebuie ca pleopele sa fie indepartate de pe globul ocular tot timpul cat sacul conjunctival este supus jetului de apa. parenterala. este de: @. impiedicarea absorbtiei toxicului: administr. nu se folosesc anestezice pana nu se face e!.. gastr. ml. se admin.. petrol.&. pt. fiecarei doze de 8H. antidotul iodului: G.. $tentie& Oaptele este contraindicat in into!. 'e admin.(doza +">mg24ilocorp)/ se repeta la F ore timp de 8 zile si la nevoie.). in doza de +. antidot al detergentilor cationici: cateva grame de sapun in 8. $ntidoturi care se pot aplica pt. Cel mai bun pt. antidotul alc. la fiecare @8 ore timp de G zile. *tentie. timp de cateva zile.m. cupru si alte metale grele. b). acid tanic @ parte si carbune activat 8 parti. ml apa potabila. la fiecare ora pana la disparitia fenomenelor de into!. Atentie$ #icar#onatul de sodiu este contraindicat ca antidot pt. de sapun. g la @. dupa golirea stomacului prin spalatura gastrica: @g clorura de sodiu dizolvat in apa."+. " *midonul.)t.)."+. " *lcoolul etilic. A#mini&tr.T. " 'ol. 'e admin. metilic. a).@."+. cu saruri solubile de bariu: +. acizii tari& " 'arurile solubile de calciu se folosesc in into!. sa fie eficace. de clorura de calciu sau gluconat de calciu @. antidot pt. peroral sol.ml apa. 'e admin.J injectate i. ca ca spal. neutralizarea acizilor corozivi: >. " *ntidotul universal cuprinde: o!id de zinc @ parte."8.&imercaptopropranolol(."H. de acizi slabi pt. &oza de albus este de cel putin @.mg24ilocorp in cure de >"H zile(@ fiola 9 @. trebuie sa se provoace varsatura. fosfor etc.. . perorala " carbunele activat: &oza perorala folosita la boln.ml apa. " *lbusul de ou precipita sarurile de metale grele si unii alcaloizi. antidot in into!icatia cu bromuri.J reprezentand continutul a 8.K*. admin. oua..(calciu"disodiu"edetat. fier. mercur si alte metale grele: sol. cu acid o!alic.g dizolvate in +. capabila sa neutralizeze sau sa inactiveze una sau mai multe subst. 'e admin. pt. antidot pt. liposolubile(solventi organici. de H. " %. benzina.. @. #e anti#$t(masuri specifice): )rin antidot intelegem o subst.g magnezia usta in @. to!ice. " acid acetic @J "in doza de 8. oftalmologic. .ml lapte.J). sulfatul feros: sol.. " Oaptele precipita sarurile de metale grele si unii alcaloizi.ml apa 6ca lic id de spalatura gastrica. care nu sunt supusi spal. in perfuzie de glucoza HJ i. edetamin). . antidot pt.VHml pe 4ilo" corp din sol."8.J la fiecare F ore. $dmin. &upa admin. fiole.*. " 'ulfatul de sodiu si de magneziu se folosesc in into!.O.

(fiole de 8. ventriculare) se poate ajunge pana la V. i. ac.(in barocamera).. antidot al subst. i. 'e admin. ci se admin. si aparitia fenomen. met emoglobinizante.m.mg) i. @J).v. =(fitomenadion). 'e incepe cu @ mg24ilocorp inj. avand caile aeriene libere. de atropinizare(uscaciunea gurii. 6eventual la 8"+ ore pana la doza totala de >. fiole) in 8> . i.8H" @.v.mg24ilocorp(H.mg/ un compr.m. admin. &oza @"8g2zi(@ caps. cat si in timpul transp. sau fortral @ fiola(+. antidot specific al deriv. artif. in doza de 8H.&oza totala pe 8> ore este de 8"+ g(8"+ fiole). sau supradozajul de anticoagulante perorale se admin. catre o unitate sanitara. midriaza. C(acidul ascorbic). i.ml la fiecare > ore pana la doza totala de > l28> ore. cand trebuie sase admin.mg(8 fiole a 8H. cu plumb. antidotul 0eparinei. vita!e: a).ml 9 +. cu o!id de carbon. mg). cresterea frecv..9@H..9 8H. KF) antidotul azoniazidei. si apoi din @H in @H min. i. in cantit mari(@. &oza initiala este de H. mari. iposulfitul de sodiu se folosesc in into!. " *tropina este antidotul compusilor organofosforici si ai medicam.mg). Mentinerea fct. parasimpaticomimetice.. atat la locul accidentului sau la domiciliu. " Nitritul de sodiu. b). 5nto!icatul este culcat obligatoriu in decubit lateral.mg(G fiole) in 8> de ore.v..*. antidotul morfinei(@ fiola 9 @ml 9Hmg)."@H min. 'e admin. 5n cazuri de deprimare nervoasa nu se folosesc analgetice de tip central. met emoglobinizante: se foloseste sol. cu compusi organo" clorati. 'e admin..v.ml din sol.mg) i. *tentie in cazul in care varsa.(cel mai frecv.. b)."@. " 'erul fiziologic(sol. 'e alterneaza cu perioade de pauza de +"> zile. sau piafen @"8 f. i.mg). bromura de sodiu si alte bromuri. &oza se poate repeta fara sa se depaseasca insa @. 5n fct.) prin sonda nazofaringiana.mg). cu un debit de F"G l2min. resp.g(Ff. si digestiv si cand durerile sunt f.).H.) in 8> de ore. Crearea acce&"!"i !a $ vena: . in doza de @. " Nalorfina. tetraclorura de carbon.v. obido!ima). cate @"Hmg(@"H fiole). cloruro"sodica izotona WI) este antidot pt. algocalmin @"8 f. " 'ulfatul de protamina. in timpul transp. la camera de garda. *tentieU Nu se va admin.. mercur. derivati de petrol etc. varsaturii in C. cupru. i.v. in doze de @"+ g2zi inj. 5n caz de oprire a circulatiei vor fi aplicate masurile de resuscit. sau mai mult.m. " Cuprenil(penicilamina) se foloseste in into!. @J). #xigenul se admin.v. la posibilitatea aspir.mg(@ fiola). cardio"resp. organofosforici(fiole @ ml 9 8H. lent H. &oza initiala: @">mg(@ fiola 9 @mg) injectate i. almarea durerilor se face in cazuri de agresiiune c imica a tractului resp. antidot al acidului cian idric si al derivatilor acestuia. " =eloc?anor. cu acid cian idric si cianuri " )irido!ina(vit. " 1it. " Togo!in(pirang?t.mg(@"8 fiole) la interval de @. in toate cazurile de into!. de fiole28> ore.J) si sub presiune crescuta de 8"+ atm. la locul accidentului. i. A#min. 5n cazurile de insuf. de intensitatea tulbur. ac. " *lbastrul de metilen este antidotul subst. lent(Vml din sol. " 1it.'. -!igenul este antidotul into!. 'e poate ajunge la doza totala de V. $xigen"!"i &i ca!marea #"reri!$r: a).v. in doza de @. 'e poate repeta in caz de nevoie dupa o doza de 8mg24ilocorp. 'e foloseste mialgin @ fiola(@. se asigura resp. intracardiac adrenalina sau izoproterenol in into!.mg(H"@. 5n into!.

slabiciune a musculaturii 6in special ale membrelor inferioare. coma de respiratie accelerata. %)*.*. tulb. min... IN+O8ICA+II ACU+E -c" #iferite &"'&tanDe" Int$xicatia c" m$n$xi# #e car'$n: %ste in majoritatea cazurilor accidentala si uneori colectiva. " convulsii.).J. scaderea T*. cardiace si resp. care ulterior devine neregulata(C e?ne"'to4es). • 5n conc. pulsului si a resp.cu 0b este f.5nca de la domiciliu sau locul accidentului.J in primele +. tulb.J de carbo!i emoglobina apar: " pierderea cunostintei. ficat. C.. superficiala. . Coloratia clasica #rosu"ciresiu$ apare mai rar si la concentr. de vedere.. " cresterea frecv. voluntare sunt rare si de obicei combinate (cu into!. cu C-). ca cianoza in cazurile cu pierderea cunostintei. *finitarea 0b pt. 5n functie de conentratia. izoleta la copii) in conc. C. rapida.J. " o!igenoterapie(o!igenul fiind considerat antidotul into!. de peste F. Transp. carbo!i emoglobinei apar: • )rimele simptome: " cefalee violenta frontala si bitemporala."+. sange pt. ori mai mare decat pt.si durata e!punerii. . " resp.. varsaturi. 'angele se trimite la spital odata cu bolnavului/ Crearea accesului la o vena permite instituirea de urgenta a terapiei parenterale. peste H. de oboseala. gr. o!igenul). cu soc. senz. de!i reactia de combinare a C. 5n conc. edematoase si neurotice in organe: creier. miocard s.a. pe tot timpul transp. prin mijloacele imediat disponibile(sonda nazala cu debit de @. obiectiv pune in evidenta si alte manifestari asociate. 5nainte de instal. Consecinta formarii carbo!i emoglobinei este scaderea #capacitatii de o!igenare a sangelui$(capacitatea de a lega si transp. " confuzie mintala. de carbo!i emoglobina ce depasesc V."@H l2min. cat si de sensibilitatea individuala. indeosebi in starile comatoase care evol. determin. determinand astfel si perturbari ale proceselor de o!idare celulara( ipo!ia celulara. greu. • *ceste fenomene se agraveaza si se insotesc de: " greturi. care da leziuni emoragice. avand degajate caile aeriene(capul in ipere!tensie si sub nivelul trunc iului). cu emoglobina(0b).im t$mat$!$gie: &epinde atat de conc. *tentieU %!. sanguine. 5nto!. vajieturi in urec i. Ma&"ri #e "rgenta: " scoaterea imediata din mediul to!ic/ aerisirea incaperilor prin desc iderea ferestrelor(la nevoie se sparg geamurile). perfuziei se recolt. formand corbo!i emoglobina. ameteli.se comb. " incarcare tra eo"bronsica. -8. crearea accesului la o vena este o#li!atorieD 'e face printr"o punctie venoasa si montarea unei perfuzii cu glucoza HJ sau cu ser fiziologic. a T*. bolnavului cat mai urgent la spital(in caz de stop resp.(gura"la"gura) daca nu respira sau resp. " puls rapid. C. artif. de @. cand se prevede o prabusire a T. se va face respiratie gura"la"gura sau cu aparate manuale.). rinic i. masca faciala. de ec ilibru. palpitatii la efort. alcoolice si cu somnifere). moartea este iminenta prin deprimarea activit. " va fi asezat in decubit lateral.este de 8H.

Clinic(fenomene iritative): " stranut. . " Int$xicatii ac"te c" aci)i c$r$)ivi $cizii tari(clor idric. repede sange. *ceasta masura terapeutica nu este aplicabila decat in primele momente dupa ingestia de acid. varsaturi sanguinolente.*tentieU )t. coriza. " in cazurile grave(come) si atunci cand conditiile te nice o permit se face o!igenoterapie iperbara (o!igen sub presiune 6nu peste + atm. grave boln. diaree(posibil melena). Ma&"ri #e "rgenta: *."@H).) 9 tratament de electie. o!alic. Qneori. In intox. stomac. &upa into!. uneori negricioase(ca drojdia de cafea).. bucala. de sufocare . se admin. imediata de lichide pe cale orala in cantitate mare(8"+ litri). 5n caz de into!. • 5n alare de vapori de acizi tari determina leziuni ale mucoasei respiratorii: congestie. 5n formele severe %)* 6care poate antrena moartea. depistarea complicatiilor si tratarea lor. edem. de concentratie. ac. tuse. " stare de soc(posibil mortal). 8 si c iar leziuni necrotice de gradul +. ipersecretie. idro"electrolitice si in special acido"bazice(acidoza) s. 'e recomanda sa se dea boln. azotic. &e retinut: acizii tari dau in plus si fenomene to!ice generale: " leziuni viscerale(de obicei epato"renale si in special insuf.im t$mat$!$gie: • 5ngestia accidentala(sau voluntara) determina leziuni ulcero"necrotice in cav.ozele letale pt. • provocarea de varsaturi. 0&'cataclismica poate provoca moartea. o!igenului. . sau " recoltare pe anticoagulant. • Contactul cu tegumentul determina: " leziuni de arsura c imica de gradul @. daca deglutitia este posibila. ren. sulfuric. acetic glacial etc) determina necroza de coagulare. lapte2lapte cu oua batute(@. diluarea sol. urmata de distrugerea partiala sau totala a tesuturilor cu care vin in contact. de timpul de contact si cantit. %fectele locale depind de natura acidului(acidul sulfuric are cea mai mare to!icitate). " tulb. C!inic: " dureri violente bucofaringiene. acizilor tari sunt de ordinul 17-18!.a. sub un strat de parafina sau in recipiente umplute complet si astupate ermetic. pt. inainte de admin. acide ingerate. " se recolt. arsuri in gura. trebuie supraveg eat pt. .. imediat dupa into!. solutii concentrate ale ma2orit. acestuia. " senzatie de arsura nasofaringiana si retrosternala. " sialoree(e!agerarea secretiei salivare 9 ptialism) " disfagie. masurarea conc. " senz. prin ingestie: • admin. Cum acestea nu sunt intotdeauna disponibile si cum urgenta este ma!.). cu acid o!alic: anurie si convulsii ipocalcemice. esofag. • 5n formele severe leziunile pot provoca perforatii. de carbo!i emoglobina se recolt. imediat apa. spasm si2sau edem laringian cu dispnee si cianoza(#bronsita c imica$). 'e respecta urmatoarele conditii: " sangele trebuie ferit de contactul cu aerul.

• admin. " tratamentul edemului pulm.. preparate tipizate(ulcerotrat. -bs. • sedative$ diazepam. a lic idelor devine impracticabila(e!ceptie cazurile usoare). artificiala. de car#onat de calciu sau #icar#onat de sodiu ca antidot peroral. " varsaturi. " sialoree.e. nitroglicerina in p. atropina. Trat. epigastrice. 00C).(@g odata). descris anterior la ingestia de acizi: " dureri atroce faringiene. resp. perforatii). de su#st. fortral sau algocalmin. se face numai la indicatia medicului. bicarbonatata. *tentieU 5n cazul in care acidul patrunde in sacul conjuctival se va face deasemenea spalatura oculara timp de @H min. " spalarea cu apa potabila timp de @H min.: 5n ceea ce priveste trat. disfagie. unde se va aplica tratam. necesar: (antibiotice. scoaterea petelor de cerneala) se admin. de bicarbonat de sodiu. idro!id de calciu sau praf de creta). In cazul leziunilor caustice cutanate: " scoaterea imediata a imbracamintii. micrograme pe 4ilocorp si pe minut. (.a. se pot face spalaturi cu infuzie de musetel sau sol. tonicardiace si cortizon in doze masive.:ai tarziu deglutitia este imposibila si calea perorala de admin. " stare de soc(forme severe). " perforatie esofagiana2gastrica. plegomazin @fiola i. antibiotice. • calmarea durerilor$ analgetice majore."8. de antispastice(papaverina.. AtentieD +unt contraindicate$ spalatura !astrica pericol de perforatie". deasemenea suspensii de emoliente continand anestezina. local al leziunilor din cavit. 5n into!. cu acid o!alic (intrebuintat in gospodarie pt. din grupul bazelor corozive. idro!idul de potasiu etc) provoaca necroza de lic efiere si distrugerea completa a tesuturilor cu care vin in contact(ulceratii profunde.oza medie letala este de 17-27 ! adult". pe cale parenterala (perfuzie glucozata cu adaus de calciu).v. . intubatie tra eala in caz de edem glotic (sau tra eostomie de urgenta). idrocortizon. eventual nutritie parenterala. carbonat de calciu. prin inhalare de vapori de acizi tari: " o!igen umidificat cu sol. @fiola de @. " 0&'. antiacide pe cale orala: magnezia usta(vezi antidoturi). .m. pe cale injectabila. mari produc leziuni veziculare si ulcerative. " Int$xicatia c" 'a)e tari 4a)e!e tari( idro!idul de sodiu. In intox. in toate cazurile la spital. care este imbibata cu acid. trisilicalm.administr.azele foarte sla#e(carbonatul de sodiu si de potasiu) determina numai iritatii ale mucoaselor si pielii si doar in concentr. . • admin. /ransportul de ur!enta al boln. bucala.'e pot admin. eventualelor complicatii. 'e utiliz. calmogastrin) dupa prealabila triturare fina si dizolvarea intr"un lic id. piafen s. retrosternale. cu ser fiziologic caldut sau apa distilata(la nevoie cu apa simpla).m. mialgin.im t$mat$!$gie *spectul clinic este buco"esofagita si gastrita coroziva. -. trat. antifungice etc. a tegumentului(sau cu apa cu sare "@ lingurita la @ l de apa). 0idro!idul de Na este cea mai caustica subst. scobutil). saruri de calciu peroral (lactat de calciu.mg i. ac. @. .

mari de apa. 7. min. dureri. de urgenta la spit. destul de repede(cca +. cu insecticide organofosforate (parat ion. abundente. antidotului fiziologic 6atropinC(8 mg i. rapida intr"o unit. a coordonarii misc. si al continutului de spalatura gastrica) si raspunsul terapeutic la atropina." insuf. " sialoree (secretie salivara crescuta).ml. clinic(inclusiv mirosul de insecticid al boln. Ma&"ri #e "rgenta: *celeasi masuri ca la into!. " decontaminarea pielii. 'emnele pot imbraca aspectul unui %. Ma&"ri #e "rgenta: :as. bolus.) si urmaresc obiectivele: admin. (cele accidentale) si f. oc ilor(vezi leziuni cutanate cu acizi). de cantit. " bradicardie. " pierderea controlului sfincterelor s. agitatie. resp. cea mai reprezentativa. " Int$xicatia c" in&ectici#e $rgan$f$&f$rate: 5nto!. 5ntr"o faza mai avansata paralizii musculare(paralizia diafragmului este periculoasa pt. lapte sau sucuri de fructe si provoc. min de la ingerare 6in cantit. " transp. cefalee.) sunt frecv. e4ato!. 'indromul central nervos: " an!ietate. cu acizi tari 6e!ceptand neutralizarea. " crampe musculare la grupele musc. $)itiv se sustine prin datele anamnestice. " ipersecretie bronsica si bron ospasm(care dau dispnee si cianoza). . Manife&tari c!inice: 'imptomatologia se instal. organofosf.. de varsaturi. coma. voluntare).. pt. perorala. )arat ionul este subst. repetat la H"@. spit. contracturi generalizate. mucoaselor. 'indromul nicotinic: " fasciculatii musculare(contractii) la musc ii motori oculari. barbituricelor Di morfinelor/ terapia nespecifica a mentinerii fct. prin edem epiglotic. diaree. mici).a. vitale. convulsii Dg. grave(cele voluntare) Compusii organofosforici bloc eaza ireversibil colinesterazele. de urgenta trebuie aplicate imediat (paralel cu asigurarea de transp. " *min.*. " convulsii tonico"clonice. e!. Tabloul clinic cuprinde + sindroame: *. resp. dupa evacuarea continutului gastric prin varsaturi " pot fi admin. tremor. stare confuzionala. :iofilinei.).v. varsaturi. " ingestie de acid acetic 8J pt. fiind larg utilizata/ %fectele tocice ale parat ionului sunt comune tuturor organofosforatelor. @"8 lingurite de !ilina 8J(calmarea durerii). ata!ie(tulb.) <.. " dureri abd. imediat. " transp. mari si cateva ore 6in cantit. malat ion etc."+. edem pulmmonar.ia semnelor de atropinizare)/ nebulizare cu *trovent/ 'e evitC folosirea *drenalinei. mari. terapie intensiva(vezi acizi). " analgetice si sedative pt. T*. colicative. pânC la apari.. 8. 'indromul muscarinic(vagomimetic) 6este de obicei primul care apare in ordinea cronologica: " mioza (micsorarea pupilei). neutraliz.

H mg la copiii intre 8 si @.(furosemid. doza initiala de to!ogonin este de >"Gmg24ilocorp i. 'palarea parului. &oza de contrat ion este de .( ainele nu vor fi reutilizate).ml). in asociere cu atropina. ta icardia. 'e admin."8.)/ se incepe c iar la locul accidentului. conform urmatorului calcul: " . " @"8 mg la copiii mai mari de @. =/. &ozele vor fi repetate la fiecare @.. 'e mai recomanda admin. ani. 5mportantU )ericolul de into!. de bicarb.mg subst. de @ml 9 8H. sau s. </. se poate sterge tegumentul cu tampoane de alcool.G"@g2zi. sac conjunctival etc. a salvatorului prin aplicarea metodei #gura"la"gura$ sau prin lipsa masurilor de protejare "salvatorul va avea ec ipam. contrathion(flacoane a 8H. $dmin. idroelectrolitice etc. poate fi i. cel putin @H min. cate @"+ f.8 mg sub varsta de 8 ani.. de colinesteraza plasmatica (pseudocolinesteraza) sub forma de plasma proaspata sau liofilizata "reconstituita sau diverse preparate care contin pseudocolinesteraza concentrata.v. i. Calea de admin.. a tulb. ani.de Na @. activa).(perfuzie lenta). a dezec ilibrelor metabolice(acido"bazice. atropinei se face urmarind aparitia semnelor de atropinizare: midriaza.. a @mg (deseori se ajunge la V.m. " decontaminarea pielii si mucoaselor prin spalare pe tot corpul cu multa apa si ssapun. pana la obtinerea efectelor atropinice. tegument uscat si disparitia sau atenuarea semnelor into!icatiei. de antidot specific: toxo!onin.c. o#idoxima f. Terapia simptomatica si de sustinere: " aspirarea secretiilor tra eo"bronsice.v. de -8 " suprimarea convulsiilor(diazepam).J. *dmin.8H I(. &oza initiala de to!ogonin: @"8 f. sau i. 7/. antidotul fiziologic 6fiole @ml @I (@ mg) si . de severitatea into!. $dministrarea de atropina... fiole de atropina in 8> ore). Oa nevoie. de asemenea. " Int$xicatii c" in&ectici#e $rgan$c!$r"rate .(uneori accidental to!icul este aplicat pe pielea capului cu scop de deparazitare). dupa spalare.m. apoi din @H in @H min. Indepartarea toxicului de la poarta de intrare (tegument. min. • &aca to!icul a patruns pe cale cutanata: " dezbracarea boln. drenaj postural. stomac. &oza se repeta la G interval(in fct. cel putin @H min.ml24ilocorp28> )."@. de protectieU • &aca to!icul a patruns pe cale digestiva: " provocare de varsaturi " spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat in sol. atropinei. edem pulmonar ac. E/.mg "produs romanesc. a @mg i. " .v..). administr. Terapia de substitutie consta in admin.mg si fiole cu solvent de @.. *tentieU 5n caz de stop cardioresp. i.v. apoi se va urmari mentinerea lor 8>">G de ore. se vor lua masuri de reanimare cardiorespiratorie inaintea altor masuri.). de ritm.. nu in locul acesteia si nu inainte de admin. *tentieU Oa copil doza initiala de atropina va fi administr. &oza se poate repeta de @"8 ori.8H mg)/ &oza initiala este de 8">mg sulfat de atropina(8"> f. *tentieU Oa copii. de plasma(@. piran!it(fiole de @ml cu 8H. cu organofosforice este interzisa ingestia de lapte si alimente ce contin lipide. corticoterapie).*/.) *tentieU 5n toata etapa into!.

dormitalul. din grupa barbituricelor(fenobarbitalul. varsaturi. .T. Lenomene digestive: greturi. tenesme/ Lenomene nervoase: " cefalee. " convulsii si coma Convulsiile se pot termina in opistotonus(contractura cu corpul in e!tensie) cu stop respirator.nu e!ista antidot1 1or fi facute: • provocare de varsaturi. larg utilizate ca insecticide si de aceea sunt frecv. de purgative uleioase (dizolva to!icul si grabesc absorbtia acestuia)/ administr. Ce nu trebuie facut: admin. "bradipnee cu respiratie superficiala.(atentie ca si la compusii organofosforici. "cianoza. *bsorbtia barbituricelor se face in intestin(jejun). rapida in asociere cu alcoolul. " spalatura gastrica(cu apa calduta si carbune animal). de lapte. barbituricele cu durata lunga de actiune(G"@8 ore fenobarbitalul) si de +gr sau c iar @gr pt. cele cu durata scurta de actiune(ciclobarbitalul). buze si fata(&. al %. lindan s. accidentale(sau voluntare). confuzie. into!. • Tratam. la contaminarea grava a salvatorilor). ipotermie..&. sunt subst. prin spalare timp de @H min. organofosforica). game!an.im t$mat$!$gie: "depinde de doza ingerata: • 5ngerate in doze moderate provoaca: "slabiciune musculara. fibrilatii musculare. 'urvin prin ingestia accidentala la copil si voluntara la adulti. de urgenta la spit.Hg pt. somnolenta • 5ngerate in doze mari provoaca: "pierderea cunostintei. noradrenalina. *tentieU Oipseste mioza.(in into!. colici abdom.T. este lenta dupa mese. reanimare cardioresp. pupilele sunt midriatice(important pt. " tremuraturi. Manife&tari c!inice: Tabloul clinic este alcatuit din 8 grupe de manifestari digestive si nervoase. parestezii localizate initial la limba.a. T*. decontaminarea pielii. " Int$xicatii ac"te c" 'ar'it"rice :ed. &ecesul poate sa survina prin paralizia respiratorie si fibrilatie ventriculara. de contact). a nu se face confuzie cu into!. ciclobarbitalul etc. mucoaselor.). • Transp. diaree. efedrina). in care predomina convulsiile. &e obicei.*. 5n formele grave coma este profunda si se insoteste de: "insuficienta respiratorie si circulatorie acuta. e!aclor e!an..). . rapida pe nemancate si f. into!. de simpaticomimetice (adrenalina. a into!icatului sub o!igenoterapie. "dificultate in vorbire. Ma&"ri #e "rgenta: . • inlaturarea ainelor.) sunt larg folosite si determina una din cele mai frecv. parului. &oza to!ica letala este de apro!.5nsecticidele organoclorurate(&. deoarece acestea pot declansa fibrilatii ventriculare ireversibile.&. Oa nevoie. convulsiilor. aldrin.

pt. va avea pregatita trusa).d. asigurand eliberarea cailor aeriene superioare(curatirea gurii. al aparitiei simptomatologiei. culoarea pielii. )t.v. =a #olnavii cu cunostinta pastrata sau in stare de somnolenta si cu reflexe de varsaturi pastrate$ " provocare de varsaturi(prin mijloacele amintite)/ " spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat si putina sare. diaree osmotica. . permanganat de potasiu @:H. reducerea bron ospasmului si ipersecretiei medicul recomanda atropina in injectii i. iar in cazurile f. &e retinut: Nu se face spalatura gastrica la comatosi fara o intubatie tra eala. • :oartea survine prin insuficienta respiratorie si circulatorie. aspiratie buco"faringiana). temperatura corpului. .. 5n grupul ciupercilor cu perioada de incubatie intra: *manita ) alloides(#ciuperca albaEf). " se continua tratamentul specific.gr in 8. "pupile micsorate(mioza are un prognostic grav).p. Ma&"ri #e "rgenta: Nu e!ista antidot specific1 @. *tentie: Nu se forteaza diureza daca in primele 8. Nu se administreaza e!citante ale 'NC(care pot agrava fenomenele prin cresterea nevoilor de o!igen). • 'ondajul vezical este esential pt. *manita )ant eria(buretele panterei). grave se recurge la emodializa. T*.im t$mat$!$gie . " Int$xicatii!e c" ci" erci %!ista R+.. 'arcosp eria coronaria si altele. . combaterea ipotermiei(favorizeaza arsurile cutanate si T*). marisang "pt. concomitent. spalatura gastrica cu seringa si.. *manita verna.v. combaterea T*.olnav in coma$ pregatire transp. &. " o diureza fortata(osmotica) prin perfuzii cu glucoza 8.olnavilor in coma profunda li se face: " intubatie tra eala. respiratie. sau insuficienta respiratorie " o!igenoterapie(F"G l2min). ciupercile se impart in 8 categorii: ciuperci cu perioada scurta de incubatie si ciuperci cu perioada de incubatie lunga. de specii de ciuperci care contin diferite to!ice. ..>J2T0*: administrata lent si fractionat.!a nev$ie: " tra eostomie si respiratie artificiala daca survine stopul resp. Nu se incalzeste bolnavul cu sticle cu apa fierbinte. dimensiunea pupilei etc).ml de apa) peroral sau pe sonda gastrica/ " transportul de urgenta in spital sub supreaveg ere medicala(puls. un purgativ salin sau manitol pt. .H" @mg (asist./ sau numai apa simpla/ " administrare de purgativ salin(sulfat de sodiu +. 8."+.J. eventual N unei pipe oro"faringiene. 5mportant: • *tunci cand in ambulator e!ista posibilitati(si medicul recomanda) se poate institui: " o perfuzie cu de!tran."incarcare bronsica. rapid spre spital. 5n grupul cu perioada scurta de incubatie intra: *manita :uscaria(buretele pestrit).J sau manitol @. urmarirea diurezei. med. de minute rinic iul nu raspunde pozitivU " perfuzie alcalina cu bicarbonat de sodiu G.

. intravenoasa. pana la + ore de la ingestie: " lacrimare. .Int$xicatii!e c" met%emg!$'ini)ante( !a c$ ii :et emglobina(:et0b) este o emoglobina o!idata. unde se vor face: " perfuzie cu solu. alucinatii. în dozC de .ia medicului: " la bolnavii cu sindrom colinergic(caracterizat prin: ipersaliva. nitratii. o!igen(isi pierde functia esentiala de transportor de -8). simptomele si semnele apar dupa @H min. • 5n into!icatia cu ciuperci din grupul celor cu perioada de incubatie lunga. de ore) de la ingestia ciupercilor. miozC) se administreazC atropina i. diaree sanguinolenta(des idratare). " bradicardie.• 5n into!icatia cu ciuperci din grupul celor cu perioada de icubatie scurta. " furnicaturi ale e!tremitatilor. " mialgin(@fiolC) sau antispastice pentru calmarea colicilor. aminobenzenul(anilina). la care atropina este contraindicatC. diaree. o!idanta patrunde in organism de cele mai multe ori prin alimentatie(apa si alimente care contin nitriti). " cefalee.im t$me!e: "greturi.. resorcina etc. varsaturi. " stare de agitatie. dureri abdominale. cutanata.ie.C a bolnavului la spital . ipotensiune " coma cu midriaza. tremuraturi. confuzie. precum si leziuini epatice si renale degenerative grave. insuficien. 'ubst. simptomele si semnele apar la H"@8 sau mai mult(8. coma " icter.elor epatice acute. " oligoanurie.Hmg (jumCtate fiolC). " spClCturC gastricC cu lic ide dulci Di sCrate. Oa indica. nitrobenzenul.n int$xicaDii c" ci" erci $trCvit$are • Oa primele semne trebuie sC se facC: " provocarea de vCrsCturi. convulsii. to!ice met emglobinizante sunt: nitritii. To!inele provoaca iritatii ale mucoasei digestive. sulfamidele.ei renale acute Di tratamentul Docului.ie. colici abdominale. &e retinut: into!icatia cu ciuperci cu o perioada de incubatie lunga este de o mare gravitate. greturi.ii glucozate Di clorurate. sau i. epatomegalie. cCrbune activat. " tratamentul insuficien. c inina. se administreazC o fiolC plegomazin. convulsii. Eti$!$gie 'ubst. mortala. idrogenul arseniat. • Transportarea de urgen. " ipersudoratie.m. in alatorie. ipersudora. Ac$r#area a2"t$r"!"i #e "rgenDC . . " salivatie.v. lipsita de afinitate pt. 5nto!icatia este intalnita frecvent in primele luni de viata si in special la nou"nascutul prematur. " la bolnavii cu sindrom atropinic. Caile de patrundere a to!icului in organism: digestiva. " dispnee cu respiratie suieratoare. confuzie.

• Nitritii sunt continuti in ape poluate din care i se prepara sugarului ceaiul etc.(+. se repeta dupa @ o doza de 8mg24ilocorp/ " administrarea de vit. Re&trictii #ietetice " aplicarea in paralel a unor restrictii dietetice: "evitarea apei de put -evitarea conservarii improprii si indelungate a legumelor. spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat si purgativ salin(cazul ingestiei unor to!ice puternic o!idante medicamentoase sau subst.particularitate: nu dispare la administrare de -8. colaps cardiovascular sau encefalopatie ipo!ica.@J @. apar semne functionale: astenie. b.) i. . normal T8J) apare ipo!ia de transport cu semne de: insuficienta cardiaca. met emglobinizante. 5n aceste situatii. to!ice met emglobinizante). ta icardie. • To!icul o!idat poate fi reprezentat de un alt to!ic industrial sau de un medicament(vezi subst. 8. se va recurge la dozare nitritilor si nitratilor in apa.v.mg24ilocorp). • *celeasi alimente vegetale pot devenii nocive daca sunt stocate(c iar si la frigider) timp mai indelungat(R@8 ). in alimentele consumate. cum ar fi pastrarea supei de morcovi peste @8 .mg2zi). +. care contine @mg2ml(sau sol. *tentieU 5n cazuri severe se recurge la e!sanguinotransfuzie. &oza(e!primata ca albastru de metilen substanta pura) este de @mg24g. dispnee.Int$xicatii!e c" a!c$$! meti!ic . "e!cluderea unui eventual to!ic medicamentos sau a altei subst. de e!. c imice diverse. " uneori usor vizibila numai la palme.v. buze sau mucoase. 5ntensitatea cianozei este variabila. de regula apa din fantana. &e asemenea.2+. 'e incepe cu doza de @mg24ilocorp si daca cianoza nu se reduce. Cianoza constituie semnul cardinal. caz in care se administreaza per"oral(@..J.mg2ml 9 pt. " alteori intensa si generalizata. c. spanac" care intra in alimentatia sugarilor(nitratii provin din terenurile unde s"au folosit ingrasaminte azotoase si pe care s"au cultivat vegetalele). *ceasta poate fi data si in asociere cu albastru de metilen. decontaminarea cutanata(cazul colorantilor de anilina. +a'!$" c!inic a. Oa adult doza de vit. de unde si denumirea de #into!icatie cu apa de put$. flora microbiana transforma nitratii(neto!ici) in nitriti. adult). Ma&"ri #e "rgenta 5n functie de calea de patrundere a to!icului se impune: @. de o nuanta cenusie sau c iar neagra. C i.(lent) de albastru de metilen. talpi. este confirmat prin dozare spectrofotometrica a :et0b. cefalee. . scoaterea din mediu si administrare de o!igen(cazul in alarii de bio!id de azot.. ameteli. &e obicei se foloseste sol. +ratament genera! " administrarea i. 5n masura in care Y concentratiile de :et0b in sange. C este de @"+g2zi(8"F f. idrogen arseniat). &g. • Nitratii continuti in cantitati mai mari in unele vegetale "morcovi. 5n cresterea sau persistenta unor concentratii(R+. @I.).v.

varsaturi. stare de slabiciune. " nervoase: cefalee. " renale: oligoanurie. dupa care bolnavul se poate transporta la spital *tentieU 5n cazuri grave(coma). *ceste masuri se pot aplica la dispensar. " oculo"vizuale: midriaza. Laza de coma etilica. 5nto!icatie accidentala(folosirea la bautura) sau profesionala. al insuficientei respiratorii. timp de @"8 zile. insuf.ml alcool etilic pur(alcool alb de farmacie). vertij. deseori mortala. H. +a'!$" c!inic 'emnele into!icatiei ac. T*. convulsii. cecitate(orbire temporara2permanenta). solvent etc. apar tulburari de coordonare si ec ilibru. tendinta de violenta. coma. " tratamentul socului.>J in perfuzie. " asistenta oftalmologica de specialitate.(*tentieU 5nto!icatia poate fi mi!ta: cu barbiturice.Int$xicatii!e c" a!c$$! eti!ic 5nto!icatia cu alcool etilic(etanol) se recunoaste de la primul contact cu bolnavul dupa alena de alcool. incordare musculara accentuata(alcoolemie de +g I) +. &aca deglutitia nu este posibila. " cardiovasculare: ta icardie. tulburari de vorbire.).). " facies congestiv. deseori colectiva(industria lacurilor. alcoolul etilic se introduce pe sonda gastrica2nazogastrica " bicarbonat de sodiu peroral in doza de H"@. p0sanguin de mai multe ori2zi. alcoolemie de +">g I: . soc. dureri abdominale severe. " diazepam in caz de convulsii si delir. de mentinere a functiilor vitale. pt. 'e determina rezerva alcalina. 8g I) 8. la care se adauga @H"8. Laza de incordare motorie: " confuzie. Laza de e!citatie: " logoree. resp. conjunctivele injectate(la alcoolemie de apro!. acuta. " respiratorii: dispnee.. volubilitate.. cianoza. HJ 8"+l in @8"@G ore in perfuzie cu glucoza. " diureza osmotica.VHml24ilocorp. . stare de agitatie.g la fiecare ora. a se putea lua masuri de combatere a acidozei prin admin. *stfel. -In & ita! &e v$r face: " administrarea antidotului(alcool etilic) sol. de bicarbonat de sodiu @. " metabolice: acidoza. de sol. Ma&"ri #e "rgenta " provocarea de varsaturi. " emodializa in cazuri de into!icatii grave. circulatorii.ml). " alcool etilic sol. med. +a'!$" c!inic *par tulburari: " digestive "grave: greturi. " spalatura gastrica cu apa potabila sau sol. in afara masurilor de reanimare. agitatie psi omotorie. al dezec ilibrelor electrolitice(in functie de ionograma). e!ista o masura de urgenta pe care medicul o poate recomenda si care se poate aplica si la dispensar2autosanitara.J "in doza de . asist.(*dministrarea se face dupa ce stomacul a fost golit). >J bicarbonat de sodiu. evolueaza in + faze: @. va instala o perfuzie cu glucoza HJ(8H.5ngerarea de alcool metilic(metanol)poate da o into!icatie grava. tranc ilizante etc.

mg. idrocortizon.In & ita!: Oa nevoie se va e!ecuta reanimarea cardiorespiratorie in timpul transportului. manifestata prin varsaturi. varsaturi. T*..mg). *sist. spalatura gastrica este posibila dupa intubatia tra eala. " accident vascular cerebral(alcoolemia de HJ este mortala). confuzie. KO-C*7%* C*5O-7 *%75%N% '5 *'L5X5%. insotita de cianoza si asfi!ie. puls ta icardic si aritmic. alena alcoolica(in toate fazele).2i. @. de bicarbonat de sodiu HJ) sau doze succesive de cafea concentrata este posibila in formele mai usoare. tratamentul convulsiilor . *tentieU 5n mod accidental si copiii mici pot fi victime ale into!icatiilor cu alcool. i. . Contraindicate: morfina. . Ma&"ri #e "rgenta )rovocarea de varsaturi si spalarea gastrica(vezi evacuarea continutului gastric si intestinal).v. " 5n formele severe: transportarea de urgenta la spital. " tul#urari respiratorii: respiratie dificila. %X)75:*T )75N 1*7'*TQ7*. " tul#urari nervoase: an!ietate. -bservatie: la indicatia medicului asist. KF (+"> f. va monta(la dispensar. " colaps vascular sau %)*. rela!are sfincteriana. in lipsa de apa simpla. detergenti folositi in gospodarie) ingerati in doze to!ice dau urmatoarele &im t$me: " 5ritatie gastroduodenala.im t$mat$!$gie " tul#urari di!estive: senzatie de arsura in gura. %X5'T* T-T&%*QN* )%75C-OQO *')57*T5%5 T7*0%-"K7-N'5C% * C-NT5NQTQOQ5 Z*'T75C. bactericida) ingerati in doze mari se absorb provocand alterari in metabolismul celular. corectarea tulburarilor functionale. diazepam @"8 f. uneori paloare cadaverica. . greturi.v. de antidoturi). 5n caz de coma. " Int$xicatii!e c" #etergenti ani$nici &etergentii anionici(sapun. prin paralizia musc ilor respiratori. i. 'e vor injecta vit. slabiciiune musculara. microembolii Ma&"ri #e "rgenta " provocare de varsaturi si spalatura gastrica cu apa si sapun ca antidot(vezi admin. in caz de agitatie. K@ i." rela!area musculaturii corporale. "fiole a 8H. convulsii. va aplica tratamentul prescris de medic: tratamentul comei to!ice. alcoolemieU Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii decat cu sublimat. esofag si stomac.Int$xicatii!e c" #etergenti cati$nici &etergentii cationici(cu actiune dezinfectanta. facies vulturos. glucoza HJ si eventual bicarbonat de sodiu. *lteori apare bron opneumonie de aspiratie(sindrom :endelson) &e retinut: decesul poate sa survina din mai multe cauze: " deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie. ple!omazinul. med. vit. midriaza. coma. Ma&"ri #e "rgenta " )rovocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbune activat(in sol. macromoleculare.m. diaree. respiratorii si circulatorii acute. popliclinica sau autosalvare) o perfuzie cu sol. al insuf.v. " tulburari ematologice: emoliza. arefle!ie. #ar#ituriceleU *tentie: are mare importanta sociala si medico"legala recoltarea sangelui pt. " -!igenoterapie. o!icianura. meteorism cu distensie abdominala. med.

" cortico"terapie(@.C.N. sub supraveg ere atenta. varsaturi " senzatie de arsuri in torace. Manife&tari c!inice a) Borma supraacuta. stupoare si coma/ c) alte manifestari: ta ipnee.. prin sonda nazofaringiana • 5n intoxicatia prin in!estie: " imediat: se administreaza 8. Manife&tari c!inice • 5n into!icatia prin in alare. " secretolitice: brom e!in F draj. cat si in cea prin ingestie. " purgativ salin(sulfat de :g +.Int$xicatii!e c" cian"ri &i aci# cian%i#ric &intre sarurile acidului cian idric cele mai to!ice sunt cianura de sodiu si cianura de potasiu. tuse.g sau sulfat de Na 8.. samburi de piersici. ce infecteaza secundar. &e retinut: aspiratia in caile aeriene inferioare a benzinei(apro!.5. cianoza.Int$xicatii!e c" 'en)ina 5nto!icatia poate sa survina prin in alarea de aer saturat cu vapori de benzina in incaperi inc ise sau prin ingestie. superficiale. ful!eratoare prin inhalare(vapori de acid cian idric): . " respiratii rare. febra. Ma&"ri #e "rgenta • 5n intoxicatia prin inhalare: " scoaterea bolnavului din mediul to!ic.. " antibioterapie pt. " respiratie artificiala(la nevoie). ameteli. • 5n into!icatia prin ingerare(R@ml24ilocorp) provoaca: a) iritatia tubului digestiv: varsaturi si diaree/ b) deprimarea '. migdale amare.g). prevenirea pneumoniei bacteriene..2zi asociata cu biseptol > tb. ta icardie. 5nto!icatia poate fi voluntara(cianura =)." transportul de urgenta la spital. 5n spital(la nevoie) se va aplica ventilatie mecanica. brofimen. .mg prednison de > ori2zi "timp de >"H zile) pt. • 5n am#ele tipuri de intoxicatii: " tratament simptomatic si de sustinere. dar adesea accidentala(acid cian idric. visine) la copilul mic.2zi. " e!pectorante. reducerea fenomenelor inflamatorii. se pot instala: edem pulmonar cu sputa emoragica. " o!acilina >g2zi asociata cu 4anamicina @g2zi. trecid.2zi. convulsii si moarte(daca bolnavul nu este scos la timp din mediul to!ic). .. cateva zile. Q. " o!igen. se folosesc in agricultura si in industrie. " coma... @ml) provoaca pneumonia c imica. 'ubst. *tat in into!icatii prin in alare. pierderea cunostintei. " cefalee. simptomele sunt asemanatoare cu cele din into!icatia cu alcool etilic: #betie benzinica$: " greturi.ml ulei de parafina(sau alt ulei vegetal) apoi: " spalatura gastrica.. " penicilina Z >.: somnolenta.

" cianoza generalizata.(8. " convulsii epileptiforme sau tetaniforme. b) Borma acuta prin inhalare(concentratiiT de acid cian idric) si in!estie(cianura de 4): " vertij. rCniri de persoane. care nu trebuie sa scada sub F. ac. midriaza.I P. i. %volueaza cu aceleasi semne . la fel si prabusirea functiilor vitale. vit. Caracteristici de manifestare a bolnavilor agita.). 9 @. manie. HNGRIRIREA PACIEN+ILOR AGI+A+I . cefalee. an!ietate. insulinicC)/ stCri precomatoase (din insuficien. KF "8H. melancolie. bradicardie.. Coma si cianoza se instaleaza lent. cât Di pentru ei înDiDi. logoree. rapid o fiola de 8.i Di psi ici se realizeazC dupC ce bolnavul a fost tranc ilizat. de secunde de >"H ori(sau o fiola la H min. inj. septicemii. :asuri de urgenta 5mediat antidot: • Nitrit de amil "prin in alatie(daca victima respira) din +. neuroinfec. in +. a Hml) **."@H min survine decesul(daca nu se intervine). H. midriaza. f. i.ii cu medicamente: plumb. " convulsii. lenta. mai fruste(sterse) timp indelungat: dispnee.ml..i psi omotor: " vorbire incoerentC. inj.) • Tiosulfatul de sodiu 8HJ. K@(@f. autointo!ica.iilor (stCri febrile: iperpire!ii. • Nitritul de sodiu sol.iuni psi ice(marea crizC an!ioasC. +J ml. spasm laringian.*. " coma.v. " dispnee. prabusirea T.ii (come: diabeticC.ii)/ into!ica.iilor. dispnee asfi!ica. deteriorCri de bunuri.IHICI *ceastC categorie de bolnavi necesitC o îngrijire specialC pentru cC ei pot veni în conflict cu anturajul.mm0g. bolnavul aleargC pe coridoare. miDcCri necontrolate.a epaticC Di uremie). f. :edicul are la dispozitie doar cateva min. acte periculoase.ml.ml gucoza 8. into!ica.ia psi omotorie poate apCrea: " în afec. ."@. sc izofrenie)/ " în boli somatice (isc emie cerebralC..ml.(+"> min).iilor.mg(@f. loviri. necoordonate. . *gita.v. confuzie mintalC. " stop cardiorespirator.v. isterie. • =eloc?anor se gaseste in fiole de 8. " constrictie toracica. " alena si varsaturile cu miros de migdale amare.ipete.H"Hml2min. (ngrijirea bolnavilor agita.J. " pierderea starii de constienta.(colaps) 5n ma!imum @. spa.(in ritm de 8. opiu. varsaturi cu miros de migdale amare. epilepsie)/ " în cadrul infec. i. prin mCsuri de urgen. edem pulm. beladonC/ autointo!ica.iu Di2sau asupra propriei persoane. devenind periculoDi atât pentru cei din jur. apoi pe acelasi ac.C Di îngrijiri generale.H"Hml2min) pana la cantitatea de H. urmarind T*.mg)/ vit. c) Borma su#acuta prin in!estia sarurilor(cianura de potasiu sau sodiu) in doze mici. 'e inj. in care sunt incluse @"8 f." into!icatul se prabuseste(in cateva secunde). dezorientare în timp.

Nu se va administra nici un calmant pentru a nu modifica tabloul clinic (e!cep. Cu alt cearDaf se leagC membrele inferioare. prevCzute cu Dnururi puternice.at prin intermediul altor persoane. 5mobilizarea bolnavului se poate face cu: cCmaDa de protec.URI/ DE URGENŢ6 *sist. 'e vor observa Di nota eventualele urme de loviri sau agresiuni(uneori acestea sunt imputate personalului de îngrijire).ie/ imobilizare manualC.CONDUI+A . apelând la persoane cu for.prim ajutor psi ic$) re.ia. :edicul va fi anun.ie/ cearDafuri simple/ c ingi speciale de protec. .i Di psi ici va avea întotdeauna pregCtit un material minim necesar: " pentru imobilizare(unul"douC cearDafuri.ie CCmaDa de protec.ele bolnavului se încruciDeazC pe torace cu ajutorul mânecilor care se leagC la spate cu ajutorul Dnururilor. 'e îndepCrteazC din jurul bolnavului obiectele care ar putea fi folosite pentru lovire. medicamente sedative)/ " desc izCtor de gurC. prevenindu"se panica. cu mâneci foarte lungi înc ise. med.C.. *sistenta îmbracC bolnavul agitat cu cCmaDa. e!tremitC.atC. temperatura.C fizicC mai mare pentru a"l face inofensiv/ se evitC panica. )Cr. )revenirea incidentelor Di accidentelor prin mCsuri organizatorice urgente Kolnavul agitat va fi liniDtit prin psi oterapie adecvata(. datoritC faptului cC bolnavul poate sC"Di cauzeze prejudicii pânC la autoasfi!iere dacC nu este suficient de bine supraveg eat. &at fiind procesul de umanizare a psi iatriei. T. dupC ce se încruciDeazC bra. (n limitele posibilitC. înc izând"o la spate cu Dnururi..M6. respira.ionale.ie fac bolnavii care au tratament prescris). Kra.ie. Nu se recomandC folosirea ei decât dupC epuizarea tuturor celorlalte mijloace menite sC câDtige încrederea bolnavului Di acceptarea mCsurilor terapeutice. cCmCDi de protec. înc isC în fa. OiniDteDte bolnavii.ie este confec. înfCDurând capetele libere pe membrele superioare.care lucreazC în serviciul cu bolnavi agita. 'upraveg erea bolnavului în vederea unei conduite corecte )ânC la venirea medicului se vor urmCri toate manifestCrile bolnavului pentru a le putea raporta/ -rice bolnav psi ic poate avea Di o boala somaticC a cCrei gravitate sC impunC terapie prioritarC Di sC contraindice psi otropele sau imobilizarea. fCrC ca asistenta sC pCrCseascC bolnavul agitat .ionatC din pânzC rezistentC. * doua bandC se aplicC imediat deasupra genunc ilor. acest procedeu se foloseDte în cazuri e!cep.inându"l la pat "la nevoie imobilizare for.iilor radio"carpiene.ile de cearDaf care depCDesc mâinile se rCsucesc Di.ilor se vor mCsura pulsul. 5mobilizarea cu cCmaDa de protec.*. 5mobilizare cu cearDaf *sistenta aplicC cearDaful pe spate.ile rCsucite se duc înapoi Di se leagC. c ingi)/ " pentru tratamente parenterale (truse sterile. 5mobilizare cu c ingi: Zarnitura de c ingi se compune din > manDete Di douC benzi late.ele bolnavului pe torace. transversal. cu desc izCtoare în spate. 5mobilizarea bolnavului este o mCsurC e!tremC. *sistenta aplicC câte > manDete: douC pe glezne Di douC deasupra articula.

%ste o metodC de urgen. feDi...m.. &upC ce medicul alege preparatul.e2zi)/ " tincturC de valerianC(8.. bolnavul nu va fi contrazis.C muscularC apreciabile.v.@.. picCturi2zi)/ " po. alte barbiturice sau bromuri. z %ste interzisC imobilizarea bolnavilor cu cordoane. *sistenta va recurge la ajutor. . 5mobilizarea bolnavului prin for...H".8H".v. 7omtiazin etc.>".H".ii i..inându"se la nivelul articula.@g2zi)/ " Clordelazin (.. 'e e!ercitC o presiune asupra genunc ilor...m.ie e!tremC se folosesc: " tranc ilizante(&iazepam 8"F fiole ..@g2zi în injec. sau se folosesc combina. )legomazin... Oevomepromazin. 'e imobilizeazC membrele superioare. dar fCrC brutalitate. 5mobilizarea nu va depCDi @"8 ore.ie de gravitatea Di particularitatea cazului.. .iuni cu bromuri(8"+ linguri2zi)/ " bromurC de calciu i. cu psi otrope sedative.ii intramusculare: " Clordelazin (. Calmarea bolnavului pe cale medica mentoasC .8Hg2zi în injec.ia medicului. 5mediat ce bolnavul a fost fCcut inofensiv. pentru a nu împiedica circula.Hg2zi)/ " 0aloperidol (. pentru cC .. neuroleptice..ii i. se asociazC 7ompar4in pentru a evita apari. (n func. )entru a se preveni ipotensiunea."G.H".*T%Nc5%U C ingile vor fi cCptuDite cu flanelC sau alte materiale moi Di nu vor fi strânse.ii i.. ipnotice sau tranc ilizante "la indica. se administreazC în injec.)/ " neuroleptice(Oevomepromazin +"@.>g2zi) [ (n caz de agita..). (n cazul administrCrii de neuroleptice severe(de e!.ia sindromului e!trapiramidal.C Di trebuie fCcutC cu energie. lipotimia.iilor radio"carpiene.(mai ales în cazul administrCrii de neuroleptice sedative: Oevomepromazin. bolnavul va fi culcat în pat..... *T%Nc5%U 5mobilizarea (trebuie evitatC brutalitatea)./ " se asociazC doze mici de fenobarbital(./ 7omtiazin 8"F fiole a ....ia în membre. nu se va folosi tonul ridicat. Kolnavul agitat poate fi fCcut inofensiv cel mai uDor imobilizându"l la nivelul înc eieturilor.a patului..g2zi)/ " Nitrazepam(.+". sau i.+g2zi în injec.@g2zi)/ [ (n cazul în care bolnavul opune rezisten... trebuie calmat pe cale medicamentoasC. medicamentele necesare pot fi urmCtoarele: [ în cazuri uDoare se administreazC pe cale oralC: " :eprobamat (. corzi.. fi!eazC doza Di ritmul de administrare. se va mCsura repetat T.. trebuie sC fie îmbinatC cu liniDtirea psi icC a bolnavului...+g2zi)/ " 0idro!izin(..C manualC cere o atitudine energicC Di for..@g2zi)/ " 7omtiazin sau )legomazin/ "7aunervil(. fiole a .ie de diagnostic.m.C.ii litice(&iazepam.@".inerea bolnavului legat îi creeazC stCri de neliniDte Di mai grave. colapsul. 0aloperidol). asistenta va aplica tratamentul.. în func. (n alcoolism se contraindicC administrarea de amital sodic.8H".*. 7aunervil)/ (n formele uDoare de an!ietate se încearcC cu: " )asinal(+"F linguri. se vor fi!a umerii bolnavului prin apCsare pe suprafa.8g2zi).

(&acC venele nu sunt abordabile se introduce glucoza îin stomac prin sondC). 5 se va introduce în gurC o garniturC de cauciuc învelitC în tifon pentru protejarea danturii Di evitarea muDcCrii limbii în timpul convulsiilor.ie. introdus prin electrozi aDeza. temperatura @F"8@mC.i. )aturile vor fi prevCzute cu gratii. *sistenta pregCteDte aparatul de electroDoc. *T%Nc5%U Nu se vor lCsa medicamente la îndemâna bolnavului psi ic(pericol de suicid). bolnavul va fi ferit de privirile celor din salon. (n timpul Docului. înveleDte electrozii aparatului în tifon. sublu!a. asistenta va recurge la alimentarea bolnavului prin sondC (o va introduce prin nas pentru a nu fi retezatC cu din. plase sau apCrCtori laterale improvizate din scânduri care vor fi cCptuDite cu pCturi. *sistenta va avea întotdeauna pregCtitC o trusC de prim"ajutor pentru a putea interveni în caz de accidente(stop cardiac. i se dau @. bolnavul sC nu mCnânce. Criza convulsivantC dureazC apro!imativ un minut. perioadC în care bolnavul se aflC în apnee totalC.ii) sau pe cale parenteralC. Oa trezire el prezintC amnezie totalC a episodului. 'e vor izola prizele electrice. îl supraveg eazC Di îi controleazC func. (n tot acest timp. fie printr"un paravan. 1rmArirea =i aplicarea tratamentelor . &ouC persoane vor proteja articula.J. insulinoterapie psi oterapie. 5mediat ce bolnavul poate îng i."8.ie scapulo" umeralC Di de mandibulC). dar sC urineze.iile vitale.ine mandibula bolnavului pentru evitarea eventualelor lu!a..g za Cr dizolvat în ceai. prin sondC sau perfuzie). *sistenta pregCteDte materialul necesar pentru administrarea insulinei. apoi medicul aplicC Docul electric.ie sau lu!a. HNGRIRIRI GENERALE Asi!urarea condiIiilor de mediu Camera va fi izolatC.v. Kolnavul agitat consumC o cantitate mare de energie Di pierde lic ide Di sCruri minerale prin transpira.. QrmCreDte bolnavul în timpul comei ipoglicemice. )entru scoaterea bolnavului din comC se pregCtesc cele necesare Di se administreazC i. A !icarea e!ectr$@$c"!"i(electroterapia convulsivantC) %lectroDocul 9 producerea unui acces convulsiv cu ajutorul unui curent electric slab.*sistenta va asigura Di efectuarea mijloacelor terapeutice etiopatogenetice recomandate de medic. aerisitC.i Di îi aplicC pe tâmplele bolnavului. *sistenta se va îngriji ca înaintea electroDocului. liniDtitC. perne. somnoterapie. glucozC >. fCrC pernC.ii. care dureazC @"` "8 ore. fie cC se va aplica într"o camera izolatC. -K'%71*c5%. asistenta nu"l pCrCseDte.i pe tâmplele bolnavului.ie de electroli. electroDocurile se efectueazC protejate sub observarea medicului specialist în sec. Lerestrele vor fi prevCzute cu transperante sau obloane.iile scapulo" umerale Di vor sus.ii de reanimare"terapie intensivC. *sistenta va participa alCturi de medic la a !icarea met$#e!$r tera e"tice: electroDoc.ia va fi administratC de sorC numai dupC ce bolnavul a fost imobilizat. In&"!in$tera ia 9 producerea unei stCri de Doc ipoglicemic prin administrarea unor doze crescute de insulinC. îi înmoaie într" o solu. AlimentaIia$ în caz de negativism alimentar. *sistenta va aDeza bolnavul în decubit dorsal. pentru a împiedica lezarea bolnavului în caz de agita. :edica. (n prezent. de aceea idratarea se începe imediat ce bolnavul s"a calmat(per os.ie Di ta ipnee. .

.+A8I. T.inCtorilor pentru în. )rin men. refle!ele osteotendinoase Di refle!ele cutanate. (n acest caz asist.C de spirit. supraveg eazC bolnavul.ia de edeme.inCtorii se urmCreDte: " completarea datelor anamnestice/ " liniDtea familiei/ " educarea apar.. 0T*. *7. curaj Di muncC de calitate. prevCzut cu cremalierC. 'e urmCreDte tranzitul intestinal(la nevoie clismC).elegerea bolii psi ice Di conduita ce trebuie sC o aibC fa.ia sanitarC. QrmCrirea sc imbCrilor care survin Di care trebuie semnalate medicului Crizele convulsivante(apari. Igiena '$!nav"!"i 'e sc imbC lenjeria de corp a bolnavilor ori de câte ori transpirC(bolnavii agita.UL . respira.a factorilor de mediu prin administrarea medicamentelor neuroplegice.inerea legCturii cu apar. idratarea se face prin sonda duodenalC introdusC pe cale nazalC).ia. .ie Di ta ipnee.ii bucale se face folosind depCrtCtorul de ma!ilar. asigurC idratarea(dacC somnoterapia .i) sau pierd urinC (bolnavii cu crize epileptice).ia.P&i%$tera ia.ie psi omotorie. prin transpira. 5giena cavitC. *sistenta va acorda aten. sugestie) Di psi oterapia de grup/ ergoterapia 9 terapie prin muncC/ meloterapia 9 terapia prin muzicC/ psi oterapia familialC/ psi oterapia de rela!are etc.ie deosebitC psi oigienei. &egetele vor fi protejate cu apCrCtoare metalice pentru degete. 'e supraveg eazC Di se raporteazC medicului orice modificare de comportament/ se urmCreDte somnul agitat sau prea liniDtit. temperatura vor fi mCsurate Di înregistrate Di se anun. 'e urmCresc pierderile de lic ide prin diurezC. modificCri pupilare).$mn$tera ia 9 scoaterea bolnavului de sub influen. ipnozC. asistenta participC Di pregCteDte metodele de psi oterapie specialC ca: psi oterapia individualC(psi analiza: convorbiri.ine mai mult de 8> de ore. QrmCrirea. persuasiune. 5:)-7T*NTU (ngrijirea acestor bolnavi necesitC multC rCbdare Di prezen. -ri de câte ori este nevoie se sc imbC Di lenjeria de pat. EPI. notarea func.*. OegCtura cu familia 'e va pCstra legCtura cu familia bolnavilor psi ici pentru a putea apela Di la ei în anumite situa.ii. necesitatea tratamentului/ " facilitarea unor mCsuri de orientare sau reorientare profesionalC/ " psi oterapia familialC.ia Di desfCDurarea lor). *lCturi de medic. 'e supraveg eazC tonusul muscular.inCitori privind comunicarea veDtilor neplCcute de acasC Di fCcându"le educa. ta ipnee.C imediat medicul în caz de modificCri(ta icardie. socioterapia. sc imbC pozi. în an!ietate mare).iilor vitale Di vegetative )ulsul. apari. lCmurind pe apar. 'e observC pupila " dimensiune(midriazC 9 începutul crizei de agita.C de bolnav.

*.*. sangele este eliminat si pe gura. " boli ale sangelui si vasculare(anemii grave. " transp. " lipotimii. " boli ale ficatului( epatita acuta. purpura trombocitopenica idiopatica. pe una din fose cel mai adesea/ rar pe ambele fose nazale. sten. " boli cardiovasculare(0T*. " tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante. anevrismul de carotida interna). avitaminoze(vit. prabusita.In epistaxisul grav: 0emoragie nazala abundenta. tuse. " cauze endocrine. este agitat. "T.Definitie: 0emoragie e!teriorizata ce provine de la nivelul narinelor. dupa o prealabila suflare a nasului si crearea conditiilor unei bune vizibilitati). ciroza epatica. miocardita. efort fizic. insuf. Eti$!$gie *. stranut.C si =). b) 0emoragia este de obicei unilaterala (sa stabileste prin inspectie sau. corpi straini) accidentale2c irurgicale: adenoidectomia.: acest tablou clinic dramatic este determinat de: . . rubeola. daca sunt conditii.In cazul hemoragiilor mari: " sete. auze generale: " boli infectioase(gripa. teleangiectazia emoragica 7endu"-sler). cavitatii nazale sau nazofaringelui. e!punere la rece sau la caldura. . mitrala. trombolitice sau antiagregante plac etare. reci. infectii fungice. scarlatina. )rin anamneza se va stabili daca emoragia a survenit prin grataj. insuficienta epatica cronica). normala. " into!icatii. speriat. traumatism e!tern. 5nundand faringele. emofilii. mitrala. " boli carentiale. la ipertensivi ridicata sau scazuta. varicela. auze locale: " Traumatisme nazale(cauza principala la copil 6grataj digital. febra tifoida). " puls normal sau usor ridicat. purpura reumatoida. " alcoolism. in raport cu tensiunea anterioara. tuberculoza nazala " Qlcer trofic perforant al septului " Tumori benigne: t )olip sangerand al septului nazal t )apiloame t :eningocel endonazal " Tumori maligne: granulom malign mediofacial (. 'tarea generala a bolnavului este alterata: " palid (uneori cu facies normal colorat).bs. prin rinoscopie anterioara. " T. +A4LOU CLINIC: . bacteriana d tuse. stranut " 5nflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice.In epistaxisul benign: a) boln. rezectii2repozitii de sept nazal " 5nflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala. . leucemii si mielom.

" epista!isul grav al ipertensivilor(este epista!isul salvator. emostatice generale) Transportul pac. &e retinut: in centrele dotate. o sursa de lumina/ speculum nazal. care evita emoragia cerebrala). emoragice cu creion de nitrat de *g sau termocauterizare(electrocoagulare). adrenalina @m2oo. " epista!isul grav dat de bolile amintite la cauze generale.7. sub controlul vederii. gelaspon. se va face in pozitie semisezanda sau culcat. necesita de cele mai multe ori tamponament posterior 6care trebuie facut de medici specialisti -. va fi eliberat de orice compresiune(cravata. Tehnica tamponamentului posterior: " se confectioneaza un tampon dintr"o fasa(8 cm!8 cm "pt. inmuind continuu mesa cu apa o!igenata. sa sufle nasul. se va face cauterizarea pct. " tamponarea unei fose nazale necesita obligatoriu administrarea de antibiotice de protectie "in cazul in care durata tratamentului depaseste 8> de ore" (tampoanele imbibate cu sange din fosele nazale fiind mediu de cultura propice pt. eventual internare). [ )t. lubrefianta/ cu ajutorul speculului nazal si al pensei. *tentie: dupa tratamentul de urgenta se va recomanda repaus fizic timp de 8>">G ore(in fct. tamponament nazal anterior. 5n caz de colaps se va aseza pac. astupand complet fosa nazala/ dupa"aceea se pune pac. cm si lata de @"8 cm" sau comprese sterile/ lubrefiante sterile: ulei de parafina. dezvoltarea unor germeni patogeni). " compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de @.N. pe cale parenterala etc. tampoane narinare. " tampoane narinare imbibate cu solutii emostatice(apa o!igenata. )t. Oa nevoie se admin.).L. controlul emostazei va fi facut obligatoriu. se introduce mesa in nas. " se vor aplica masuri de emostaza locala. • in e i&taxi&"! grav: " pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epista!isul benign( emostaza locala: compresiunea narinei. oleu gomenolat sau unguent cu tetraciclina.O. nara cu nara."H. Calciu . minute. trombina). calmante pt. " aplicarea de comprese reci sau g eata pe regiunea frontala " nazala. prin bucofaringoscopie. " administrarea de emostatice pe cale generala: *drenostazin. invitandu"se boln. o pensa lunga si subtire 6Oubert Karbon".1itamina =. la nas un pansament in forma de capastru sau prastie/ demesarea se face cu multa atentie. adult) pregatit anterior si sterilizat/ . centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura desc isa. ipertensivi. &upa cauterizare se indica dezinfectante nazale(&. linistirea pac. tamponamentul anterior se practica ideal cu baloane de cauciuc sau bureti resorbabili de fibrina sau trombina. o pensa anatomica/ mesa de tifon 6lunga de +. pelicula de fibrina. 5ndiferent de metodele intrbuintate. lasandu"se in afara. culcat in decubit lateral. guler. solutie de antipirina @. in caz de internare. de abundenta sangerarii. " epista!isul grav posttraumatic.1enostat.J. (materiale necesare: oglinda frontala. epista!isurile masive este indicata internarea de urgenta a bolnavului in spital. emoragiile care provin din pata vasculara si se repeta. " in spital: *ceste emoragii de intensitate mai mare. tavita renala. " tamponamentul nazal anterior va fi mentinut 8>">G ore. cu rol de supapa de siguranta. Tehnica: se degajeaza fosele nazale de c eagurile de sange. intr"o tavita renala/ se imbiba mesa cu subst. cutand"o dinapoi spre inainte "in acordeon" in straturi suprapuse.. cu ajutorul unei siringi). cu capul usor decliv. la varstnici. cu capul usor ridicat. A+I+UDINEA DE URGEN+A • In e i&taxi&"! 'enign: " bolnavul va fi asezat pe scaun.

calmante." tamponul este legat la mijloc cu un fir de ata de matase groasa ale carui capete se lasa lungi(8. 'e formeaza astfel o cavit. la nevoie transf. inc isa care favorizeaza formarea de c eaguri sanguine si oprirea emoragiei/ " se asociaza tamponamentului posterior antibiotice. cm)/ " se introduce in fosa nazala care sangereaza o sonda subtire Nelaton al carui capat se scoate prin gura/ " de acest capat se leaga firul de ata al tamponului si se retrage sonda/ " in felul acesta tragem tamponul prin gura si"l introducem in rinofaringe(inapoia valului moale)/ " la narina se leaga firele tamponului posterior la alt tampon. %ste bine ca tamponamentul posterior sa nu fie tinut mai mult de 8"+ . emostatice. de sange. care astupa complet narina.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->