Cuprins:

1. Introducere n sistemul judiciar din Republica Moldova 2. Etapele reformei judiciare in Republica Moldova 3. Reforma Judiciar n Republica Moldova 4. ltimele evolutii !. "osibile solutii #. $onclu%ii

&iblio'rafie

1. Introducere n sistemul judiciar din Republica Moldova Pe parcursul ultimilor 10 ani am fost martori ai unor schimbari cu adevarat revolutionare in spatiul ex-sovietic, inclusiv si in Republica Moldova. Desi in urma prabusirii imperiului sovietic tara noastra si-a redobindit libertatea, tranzitia la o guvernare democratica a ramas nefinalizata. Pe parcursul ultimului an in sistemul udecatoresc au fost intreprinse masuri care submineaza independenta ustitiei in stat. !oate modificarile in legislatie la acest capitol sunt insotite de lozinci propagandistice de ameliorare a reformei udiciare, de combatere a coruptiei, dar in esenta modificarile respective sunt subordonate totalmente intereselor celorlalte doua puteri" legislativa si executiva. #cest lucru il denota actiunile concrete ale actualei puteri care a desfasurat o epurare masiva, fara precedent a cadrelor din sistemul udecatoresc. $ parte din udecatori au fost eliberati din functie ca persoane incomode pentru putere, fiind inlaturati din sistemul udecatoresc fara nici un motiv, fara nici o argumentare. %n aceste conditii, cand se intreprind atacuri fatise asupra corpului udecatoresc, este inexplicabil comportamentul organului de autoadministrare udecatoreasca - cel al &onsiliului 'uperior al Magistraturii - care isi cedeaza benevol altor puteri prerogativele consfintite de &onstitutie si de legislatia in vigoare. %n acelasi timp, Ministerul (ustitiei se opune formarii Departamentului udecatoresc pe langa &onsiliul 'uperior al Magistraturii, ceea ce inseamna ca )xecutivul nu doreste sa cedeze parghiile de influenta asupra sistemului udecatoresc. %n fruntea Ministerului (ustitiei sunt promovate persoane care nu au experienta de activitate in sistemul udiciar si care manifesta o agresivitate deschisa fata de corpul udecatoresc, fata de principiul de independenta a ustitiei in stat. 2. Etapele reformei judiciare in Republica Moldova Procesul reformelor ce au avut loc in sistemul udiciar ar putea fi impartit in trei etape" #. Perioada de la 1*+* pina la adoptarea &onstitutiei din ,* iulie 1**-. /. Perioada de la adoptarea &onstitutiei si pina la ,0 februarie ,001. &. )tapa guvernarii comuniste. #. Perioada de la 1*+* pina la adoptarea &onstitutiei. Perioada de la 1989 pina la adoptarea Constitutiei din 29 iulie 1994 Dupa obtinerea independentei nationale, Republica Moldova a intreprins o serie de pasi importanti spre instituirea democratiei si suprematiei legii. 1n rol important in elaborarea normelor constitutionale privind autoritatea udecatoreasca l-a ucat &onceptia reformei udiciare si de drept , care a fost adoptata anterior &onstitutiei si care, de fapt, a stat la baza sistemului udiciar existent actualmente in Republica Moldova. 2ecesitatea elaborarii unei asemenea &onceptii rezulta din faptul ca nu era posibila constructia unui nou sistem udecatoresc, schimbarea structurii, statutului si competentei instantelor udiciare sau schimbarea rolului si locului Procuraturii, fara elaborarea unei viziuni strategice asupra sistemului udecatoresc, care ar fi stat la baza viitoarei &onstitutii.

Dupa mai bine de umatate de secol de totalitarism, legiuitorul a pus la baza noului sistem udecatoresc principiul separarii puterilor in stat, la fel cum, pentru prima data, ustitia a fost tratata ca autoritate distincta a statului. %n aceasta ordine de idei, nu ar constitui o exagerare daca am vorbi despre caracterul cu adevarat revolutionar al acestei &onceptii. $data cu aplicarea prevederilor conceptiei reformei udiciare si de drept, ma oritatea uzantelor ce limitau independenta udiciarului in perioada comunista au fost abandonate. Perioada de la adoptarea Constitutiei si pina la 25 februarie 2001 $data cu adoptarea &onstitutiei s-a procedat la adoptarea cadrului legislativ pentru realizarea in practica a reformei uridice si de drept. 3radul de independenta institutionala a sistemului udecatoresc in Republica Moldova este legat in mare parte de viziunea asupra acestei probleme a clasei politice aflate la putere la un moment sau altul. Ma oritatea absoluta a politicienilor moldoveni s-au format inca in perioada sovietica, pe cand ustitia nu era altceva decat un simplu instrument al partidului comunist si nu se punea intr-un fel sau altul problema independentei institutionale a acesteia. De fapt, nu numai ustitia avea scopul de a servi intereselor partidului, ci intregul sistem era utilizat pentru protectia privilegiilor nomenclaturii de partid, pe seama simplilor cetateni. #tat politicienii, cat si societatea in general, aproape ca nu stiau nimic despre principiile unei ustitii independente si ale unei economii libere. %n acest context, ne putem face o imagine referitoare la baga ul de cunostinte in materie de independenta a ustitiei, pe care o avea clasa politica din Republica Moldova la momentul proclamarii independentei statale. #nume acesta a fost motivul ca demararea reformei udiciare a intarziat reformei din economie sau din alte domenii. 2u cred ca vom exagera daca vom spune ca 4proclamarea4 independentei udiciare a constituit mai degraba un rezultat al presiunilor ce veneau de os, din corpul udecatoresc, decat un act deliberat al clasei politice aflate la guvernare in acea perioada. %n favoarea acestei ipoteze vorbeste si faptul ca toate guvernele care s-au perindat la putere dupa 1**-, si-au manifestat nemultumirea intr-un fel sau altul fata de independenta sistemului udiciar. Etapa guvernarii comuniste Dupa alegerile parlamentare din ,0 februarie, cand partidul comunist a obtinut o ma oritate constitutionala, a fost in mod oficial declarata intentia de a modifica sistemul udecatoresc existent la ora actuala. %ntentia de a reforma sistemul udecatoresc poarta mai mult un caracter ideologic, si mai putin unul uridic si este mai mult o ambitie politica decat o necesitate. %n favoarea acestei ipoteze vorbeste si lipsa unei conceptii clare privind viitoarea reforma udecatoreasca. %n declaratii, autoritatile au oscilat de la revenirea la vechiul sistem de doua trepte de ustitie, existent in perioada sovietica, pana la accederea la functia de udecator prin intermediul alegerilor generale. %n general poate fi remarcata lipsa totala de transparenta a noilor autoritati in ceea ce priveste intentiile sale de a opera reforme intr-un domeniu atat de important precum este ustitia. #tat opinia publica, cat si comunitatea uridica, poate udeca despre intentiile de reformare a ustitiei numai din putinele detalii care se strecoara in presa. 5a ora actuala exista un proiect ma or de modificare a sistemului udecatoresc si, anume se propune lichidarea tribunalelor si crearea a cinci curti de apel. 2umarul curtilor de apel va depinde de numarul unitatilor administrativ-teritoriale ce vor exista dupa a doua reforma administrativ-teritoriala, pusa la cale de actualele autoritati. 5a ora actuala, circumscriptiile

tribunalelor au fost formate in asemenea mod incat sa nu coincida cu udetele. Ratiunea acestei decizii consta in dorinta de a nu asimila tribunalele cu administratia publica din teritoriu si in acest mod de a scade potentialele surse de influenta din partea functionarilor locali. Din informatiile detinute la acest moment, nu reiese nicicum ca noua structura va tine cont si de acest aspect. 'copul declarat al acestei reforme este scurtarea termenului procesului de ustitie si aceasta in ciuda faptului ca in statele vecine 6Romania si 1craina7 termenele de examinare a cauzelor sunt cu mult mai lungi decat in Republica Moldova. #ceasta dorinta de a scurta termenul de examinare a cauzelor este cu atat mai stranie cu cat toate misiunile externe 6inclusiv si cele de la &onsiliul )uropei7 care au evaluat udiciarul moldovenesc, nu au identificat termenele lungi de examinare ca problema existenta. Daca ar fi sa analizam termenele de examinare a cauzelor in Republica Moldova prin prisma asa numitului 4termen rezonabil4 stabilit de &onventia )uropeana a Drepturilor $mului, vom vedea ca la acest capitol nu ar exista probleme. #m putea aduce un simplu exemplu ca in Republica Moldova cauzele se examineaza mai repede ca in 8ranta sau %talia. Prin urmare, este evident ca mobilul reformei este altul decat cel declarat. Dupa parerea mai multor lideri de opinie din mediul udecatoresc, adevaratul scop al propuselor modificari nu este altul decat efectuarea unor ma ore remanieri de cadre in instantele udiciare superioare. 5ichidarea tribunalelor ar insemna renuntarea la conceptia reformei udiciare si de drept si optiunea pentru un altfel de sistem udecatoresc decat cel prevazut in &onstitutie. #nalizand actiunile noilor autoritati, este greu de a identifica care va fi acel sistem. 3. Reforma Judiciar n Republica Moldova %ncluderea Republicii Moldova ca stat-membru cu drepturi depline 9n Pactul de 'tabilitate pentru )uropa de 'ud-)st la ,+ iunie ,001, a constituit un eveniment important pentru :ara noastr;, deoarece am aderat la un organism care <i-a dovedit de a viabilitatea, devenind o institu:ie important; pentru promovarea democra:iei, cre<terii economice <i securit;:ii 9n )uropa de 'ud-)st. #der=nd la acest aran ament interna:ional, ne-am subscris la un <ir de anga amente, scopul c;rora este promovarea unei strategii coerente la nivel regional, obiectivele de baz; fiind asigurarea p;cii, democra:iei, respect;rii drepturilor omului <i prosperit;:ii economice. %mplicarea activ; a :;rii noastre 9n ini:iativele <i proiectele Pactului, se manifest; prin crearea institu:iilor de participare la activit;:ile acestuia, 9n special particip;rii la cele trei mese de lucru, care includ un <ir de subiecte sensibile pentru regiune" democratizarea <i drepturile omului 6masa de lucru nr.17, reconstruc:ie economic;, dezvoltare <i cooperare 6masa nr.,7, probleme de securitate 6masa de lucru nr.>7. ?n cele ce urmeaz;, voi 9ncerca s; eviden:iez unele aspecte abordate 9n cadrul activit;:ilor mesei de lucru nr.>, 9n special de subdiviziunea @(usti:ia <i afaceri interneA <i, tangen:ial, 9n cadrul mesei de lucru nr.1 referitoare la drepturile omului. )ste de a notoriu, c; 9n prezent pentru toate :;rile din )uropa &entral;, a ap;rut tendin:a de aB<i unifica at9t sistemele legale, c9t <i cele institu:ionale, 9n scopul consolid;rii unui spa:iu de drept comun, care s; implice o cooperare intens;, constructiv; dintre organele udiciare ale

:;rilor noastre at9t la nivel regional, c=t <i global. $biectivul 9n cauz; va putea fi atins doar 9n cazul eficientiz;rii cooper;rii <i armoniz;rii legale 9n domeniu de c;tre toate statele <i realizarea unor noi programe vizavi de aceast; problem;. !endin:a pe plan mondial de sporire a garan:iilor respect;rii drepturilor omului a determinat Republica Moldova s; ia calea democratiz;rii, stabilirii unor mecanisme viabile de protec:ie a drepturilor omului, de afirmare a fiin:ei umane ca valoare suprem;. Cin9ndu-se cont de noile realit;:i, s-a procedat la modificarea cadrului legal, remarc=nd 9n acest sens contribu:ia masiv; a democra:iilor occidentale la racordarea legisla:iei Republicii Moldova la standardele interna:ionale. Pe parcursul celor 10 ani de independen:; s-au produs mari transform;ri sociale pozitive, dar <i negative. 'pre regret n-au putut fi evitate unele conflicte violente, concentrarea frauduloas; a bunurilor publice 9n m=inile unor proprietari clandestini, pauperizarea excesiv; a popula:iei. ?n pofida libert;:ilor oferite popula:iei, tranzi:ia :;rii noastre la o democra:ie prosper; r;m9ne a fi incomplet;. #<a fiind, proclamarea suveranit;:ii <i independen:ei Republicii Moldova a generat reformarea economic; <i social-politic; profund; a tuturor structurilor statale, condi:ion=nd 9n mod evident <i necesitatea impetuoas; a reform;rii uridice <i de drept. 'copul final al acestor reforme a fost <i r;m9ne a fi 9n continuare asigurarea unui cadru legal <i institu:ional, adecvat exigen:elor unui stat de drept. De men:ionat c; reforma udiciar; <i de drept este componenta principal; a procesului de tranzi:ie la o societate democratic;, deoarece ea se raport; la toate domeniile vie:ii sociale, aceast; reform; fiind indutabil necesar; <i pentru atragerea investi:iilor, combaterea corup:iei <i crimei organizate, prote area eficient; a drepturilor omului )xisten:a unui sistem legal viabil <i eficient, reprezint; pentru :ara noastr; o condi:ie important; 9n cadrul consolid;rii statului de drept, 9n aspectul experien:ei mondiale din domeniu. #stfel, formarea <i consolidarea Republicii Moldova ca stat independent, democrat <i civilizat a determinat 9n mod imperativ realizarea practic; a principiului separ;rii puterilor 9n stat ca o condi:ie primordial; de edificare <i func:ionare a unui stat de drept 9n cadrul marii familii a statelor europene. Principiul separ;rii puterilor <i-a g;sit realizarea 9n plan legal <i instuti:ional 9n cadrul unei reforme udiciare <i de drept, care s-a declan<at 9n 1**D 9n rezultatul adopt;rii de c;tre Parlament a &oncep:iei reformei udiciare <i de drept 9n Republica Moldova, pornind de la ideea c; 9n perioada de tranzi:ie de la sistemul totalitar <i economia centralizat; la un stat democratic <i la economia de pia:; este absolut necesar; formarea noilor mecanisme uridice" o autoritate udec;toreasc; independent;, o pres; liber; <i un mecanism de prote are a drepturilor omului. ?n esen:;, pentru statul nostru reforma udiciar; <i de drept a constituit una din cele mai importante etape de trecere de la sistemul de administrare prin directive la un sistem de administrare democrat, bazat pe drept. &oncep:ia enun:at; a determinat direc:iile prioritare ale restructur;rii instan:elor udec;tore<ti <i stabilirea cercului de probleme adi:ionale acestora, f;r; solu:ionarea c;rora ar fi fost imposibil; stabilirea instan:elor udec;tore<ti ca o ramur; separat; a puterii de stat. &oncep:ia prevede dou; aspecte ale reformei" crearea cadrului legal adecvat <i reformarea instuti:ional;.

Principalul pas 9n crearea cadrului legal l-a constituit adoptarea &onstitu:iei, care con:ine un capitol separat special consacrat autorit;:ii udec;tore<ti, urmat; de adoptarea unui <ir de legi importante pentru un stat de drept, cum ar fi" 5egea cu privire la &urtea &onstitu:ional;, 5egea privind organizarea udec;toreasc;, 5egea privind statutul udec;torului, 5egea cu privire la &onsiliul 'uperior al Magistraturii, 5egea cu privire la colegiul disciplinar <i la r;spunderea disciplinar; a udec;torilor <i altele. #stfel, prin baza legislativ;, s-a con<tientizat c; usti:ia constituie atribu:ia exclusiv; a statului, deci nici o alt; autoritate nu poate 9nf;ptui usti:ia 6art.11- al &onstitu:iei Republicii Moldova7. 'istemul unic al instan:elor este permanent <i sedentar. Pe l9ng; principiile enun:ate au fost consacrate <i principiile constitu:ionale fundamentale" 9nf;ptuirea usti:iei 9n numele legii 6art.11- din &onstitu:ie7, dreptul la ap;rare 6art.,D7, prezum:ia nevinov;:iei 6art.,17, egalitatea cet;:enilor 9n fa:a legii <i a autorit;:ilor publice 6art.1D7, interzicerea 9nfiin:;rii de instan:e extraordinare 6art.1107, independen:a <i inamovibilitatea magistra:ilor <i supunerea acestora numai legii 6art.11D7, garantarea exercit;rii c;ilor de atac 6art.11*7 etc. # fost format; &urtea &onstitu:ional; B unica autoritate de urisdic:ie constitu:ional; 9n Republica Moldova, implement=ndu-se 9n acest sens controlul constitu:ional la nivel de stat. Reforma udiciar; a cauzat modific;ri esen:iale privind statutul, rolul <i func:iile instan:elor udec;tore<ti. #ctualmente, 9n baza 5egii cu privire la organizarea udec;toreasc;, sistemul udiciar de fond al Republicii Moldova a fost separat 9n patru verigi" - udec;torii de sector. - tribunalele. - &urtea de #pel. - &urtea 'uprem; de (usti:ie. ?n cadrul restructur;rii sistemului udiciar s-a reu<it de a introduce competen:a udiciar; 9n toate sferele de reglementare a rela:iilor sociale. %nstituirea instan:elor specializate a condus la specializarea persoanelor care 9nf;ptuiesc usti:ia, dat fiind faptul c; dezvoltarea institu:iilor uridice nu permite a :ine 9n c=mpul vizual toate domeniile realit;:ii uridice 6a<a fiind au fost constituite un <ir de instan:e specializate" udec;toria economic;, udec;toria militar;7. Din 1+ august ,000 a intrat 9n vigoare @5egea privind contenciosul administrativeA, adoptat; 9ntru respectarea prevederilor articolului 0> din &onstitu:ie, conform c;ruia orice persoan; care se consider; v;t;mat; 9ntr-un drept al s;u, recunoscut de lege, de c;tre o autoritate public;, printr-un act administrativ sau prin nesolu:ionarea 9n termen legal a unei cereri, se poate adresa instan:ei de contencios administrativ competente pentru a ob:ine recunoa<terea dreptului pretins, anularea actului <i repararea pagubei care i-a fost cauzat;. #stfel, ideea de baz; a fost ca organizarea udec;toreasc; s; fie axat; preponderent pe prote area drepturilor persoanei, asigur9nd astfel principiul liberului acces la usti:ie <i dreptului la satisfacere efectiv; din partea instan:elor udec;tore<ti competente. ?n acela<i timp, a fost modificat 9ntr-un mod esen:ial <i statutul udec;torului, acesta, actualmente, av9nd la baz; principiile independen:ei, impar:ialit;:ii <i inamovibilit;:ii. &onform unei legi speciale a fost creat &onsiliul 'uperior al Magistraturii, organul care exercit; autoadministrarea udec;toreasc; <i este garantul independen:ei autorit;:ii udec;tore<ti.

1n loc aparte 9n concep:ia reformei sistemului udiciar <i de drept 9l ocup; Procuratura. Modificarea rolului <i func:iilor Procuraturii astfel, 9nc9t aceast; institu:ie s; corespund; exigen:elor statului de drept <i standardelor europene a constituit unul din anga amentele Republicii Moldova la momentul ader;rii la &onsiliul )uropei 9n calitate de membru cu drepturi depline. #stfel, 9n urma studierii urispruden:ei &ur:ii <i &omisiei )uropene a Drepturilor $mului, Recomand;rii &omitetului de Mini<tri al &onsiliului )uropei nr.R. 6,00071* cu privire la rolul Ministerului Public 9n sistemul usti:iei penale, experien:ei statelor occidentale, precum <i 9n urma consult;rilor exper:ilor 9n domeniu de talie interna:ional; este spre definitivare elaborarea proiectului legii, prin care se va stabili rolul <i locul acestui organ 9n sistemul autorit;:ilor publice. )ste necesar de men:ionat c; la moment func:ia supravegherii generale realizat; anterior de c;tre Procuratur;, a fost exclus; din atribu:iile de baz; ale acesteia, conform modific;rilor operate 9n vara anului ,000 9n &onstitu:ia R. Moldova. )viden:iem de asemenea <i un alt institut al usti:iei cum este avocatura. ?n prezent 9n Republica Moldova ac:ioneaz; de a o lege nou; cu privire la avocatur;. 'pre regret, dup; declararea unui <ir de prevederi ale acesteia neconstitu:ionale, a ap;rut necesitatea elabor;rii unui nou proiect de lege referitor la avocatur;, 9n sensul specific;rii statutului acesteia drept o institu:ie de drept public, care se bucur; de autonomie 9n activitatea sa. !oate aceste modific;ri ale cadrului normativ na:ional s9nt organic legate de modificarea respectiv; a cadrului legal, 9n acest sens men:ion;m c; consacrarea principiului contradictorialit;:ii 9n procesul de udecat;, impune stabilirea rolului egal al procurorului <i avocatului, respect=ndu-se principiul @egalit;:ii armelorA. #u fost elaborate <i proiectele &odului de executare <i a 5egii cu privire la executorii udec;tore<ti, prin care se preconizeaz; reglementarea activit;:ii procesuale <i organizarea structural; a acestei institu:ii 9n procesul de executare a hot;r9rilor udec;tore<ti. De asemenea, 9n urma studiului experien:ei relevante a :;rilor europene se preconizeaz; modificarea statului grefierilor, care 9n prezent se prezint; doar ca personal tehnic. ?n acest sens se va elabora un proiect de lege prin care grefierii vor ob:ine statutul de @asistentA al udec;torului atribuindu-le o competen:; mai larg;. )tapa armoniz;rii cadrului legal <i instuti:ional 9n cadrul reformei udiciare <i de drept este foarte complex; <i se realizeaz; 9n strict; concordan:; cu standardele europene, fapt ce va asigura evident compatibilitatea legisla:iei Republicii Moldova cu instrumentele interna:ionale <i practica legislativ; la nivel european. $ sec:iune aparte 9n contextul reformei udiciare o constituie revizuirea sistemului legisla:iei penale <i de procedur; penal;. )laborarea unor noi norme a fost inevitabil condi:ionat; de apari:ia unor noi fenomene grave care prezint; un pericol real pentru dezvoltarea statului de drept. ?n acest context a< dori s; accentuez fenomenul negativ al migra:iei ilegale 9n continu; ascenden:;, care pentru :ara noastr; constituie un component indispensabil al crimei organizate. 8enomenul 9n cauz; provoac; 9ngri orarea organelor de resort nu numai din :ara noastr;, dar <i din ma oritatea :;rilor din )uropa. #stfel, a< dori s; men:ionez c; 9n ultimii ani Republica Moldova din cauza transparen:ei frontierelor, regimului simplificat de ie<ire-intrare 9n :ar; s-a transformat 9ntr-un a<a numit coridor spre #pus. De aceasta profit; 9n mare m;sur; migra:ia ilegal; prin :ara noastr; a cet;:enilor din :;rile #siei <i #fricii. $ alt; problem; stringent; pentru :ar; a devenit traficul cu fiin:e umane <i traficul cu organele <i :esuturile acestora, practicate 9n spe:; de organiza:iile criminale, :ara noastr; fiind @:ar; donatoareA.

?ntru solu:ionarea acestor probleme, a< considera necesar 9n scopul desf;<ur;rii unei activit;:i comune coerente de contracarare a acestor fenomene, continuarea realiz;rii unui program de m;suri concrete, care s; asigure a ustarea consecvent; a legisla:iei la normele europene, instruirea personalului, crearea unui fond special 9ntru sus:inerea tehnic; <i material; a acestei activit;:i. Promovarea Republicii Moldova 9n plan interna:ional, aderarea 9n ultimii ani la numeroase instrumente interna:ionale, a condi:ionat 9n mod inevitabil asumarea unor anga amente <i acceptarea unor principii interna:ionale de a consacrate, cu reflectarea ulterioar; a acestora 9n legisla:ia na:ional;. #stfel, actualmente au fost elaborate proiectele celor mai importante coduri, care urmeaz; a fi examinate 9n regim prioritar de c;tre Parlament, 9ntru asigurarea realiz;rii continue a reformei udiciare <i de drept. ?n acest context men:ion;m c; prin noile proiecte ale codurilor se preconizeaz; o reformare esen:ial; a procedurilor existente <i aprobarea lor va permite implementarea unor mecanisme <i practici performante, reie<ind din experien:a european; din domeniu. #rmonizarea consecvent; a legisla:iei na:ionale, constituie o prioritate pentru Republica Moldova <i, desigur, este considerat; un pas important 9n condi:iile tendin:ei :;rii noastre de integrare 9n 1niunea )uropean;. Cin9nd cont de experien:a relevant; a :;rilor de a membre ale 1niunii )uropene, precum <i de instrumentele interna:ionale, proiectele noilor coduri de referin:; au fost elaborate 9n conformitate cu standardele europene. ?n acest sens modific;ri esen:iale le suport; etapa anchetei penale, instituind prin noul &od de procedur; penal; un nou subiect procesual B udec;torul de instruc:ie, iar cercetarea penal; va fi 9nf;ptuit; de c;tre structuri specializate-ofi:eri de cercetare, sub conducerea organelor procuraturii. 1n moment esen:ial 9n noul &od de procedur; penal; 9l constituie capitolul referitor la asisten:a udiciar; interna:ional; 9n materie penal;. Prezen:a expres; a acestui capitol va permite facilitarea procedurilor de cooperare interna:ional;, care 9n prezent, se desf;<oar; doar 9n baza unor instrumente 9ncheiate la nivel regional <i interna:ional, f;r; a fi 9ns; unele specific;ri concrete la nivel de legisla:ie na:ional;. 1n alt aspect important al armoniz;rii legisla:iei penale 9l constituie noul &od penal. )laborarea noului proiect a implicat de asemenea studiul legisla:iei europene, 9n acest sens urm;rindu-se scopul stabilirii categoriilor de infrac:iuni <i pedepse 9n raport cu exigen:ele statelor cu o experien:; avansat; din spa:iul european. #cest obiectiv de asemenea este condi:ionat de faptul c; Republica Moldova 9<i propune drept scop elaborarea unei legisla:ii care s; stabileasc; infrac:iuni penale comune, 9n contextul instrumentelor interna:ionale, la care este parte. )ste eviden:iat 9n noul proiect aspectul transfrontalier al criminalit;:ii organizate, care 9n perioada ultimilor ani a c;p;tat un aspect 9ngri or;tor, 9n special pentru statul nostru aflat 9n procedura de tranzi:ie. #stfel, au fost eviden:iate noi componente de infrac:iuni dictate de noile condi:ii, cum ar fi sp;larea banilor, traficul de persoane, 9n spe:; traficul de copii. 1n element radical nou 9l constituie <i stabilirea expres; a r;spunderii penale a persoanelor uridice. Proiectele &odului penal <i &odului de procedur; penal; au fost supuse unei expertize complexe 9n cadrul &onsiliului )uropei, ulterior fiind definitivate 9n conformitate cu obiec:iile <i sugestiile expuse. #doptarea acestor coduri va constitui un pas hot;r9tor al Republicii Moldova 9n cadrul procesului de integrare 9n 1niunea )uropean; <i crearea unui spa:iu de drept comun. De<i reforma udiciar; <i de drept 9n Republica Moldova se promoveaz; de a 9n decursul a mai multor ani, consider;m necesar s; relief;m unele probleme-cheie cu care se confrunt; statul nostru, cum ar fi" finan:area insuficient; a organelor udiciare 6care evident afecteaz; impar:ialitatea udec;torilor7, deontologia udiciar;, asigurarea realiz;rii eficiente a principiului contradictorialit;:ii <i egalit;:ii p;r:ilor 9n proces, insuficien:a informa:ional;.

?n plus, se impune revizuirea &oncep:iei reformei udiciare <i de drept unele compartimente al &oncep:iei sunt de a dep;<ite, altele, :in9nd cont de experien:a acumulat; necesit; modific;ri. ?n acest contexte este necesar; determinarea perspectivelor <i strategiei 9n viitor. &oncomitent este de men:ionat c; 9n prezent s-a ini:iat o nou; reform; a udiciarului. #stfel, se preconizeaz; reformarea sistemului instan:elor udec;tore<ti existent, 9n scopul optimiz;rii acestuia, prin excluderea unei verigi, deoarece structura actual; este foarte complex;, iar 9n unele cazuri s-a demonstrat c; aceasta chiar reprezint; un impediment 9n realizarea dreptului constitu:ional al persoanei viz=nd accesul la usti:ie. %ntroducerea 9n 1**D a unei noi institu:ii - apelul, a creat posibilit;:i reale pentru ca persoanele fizice <i uridice s;-<i apere interesele legale. ?ns; formarea a patru trepte de instan:e cu 0 grade de urisdic:ie, cu dublu recurs ordinar, cu c;i extraordinare de atac, s-a dovedit a fi greoaie <i ineficient;. ?n realitate trei verigi ale ierarhiei udec;tore<ti 6tribunalele, &urtea de #pel, &urtea 'uprem; de (usti:ie7 s9nt instan:e de recurs. $ asemenea situa:ie contravine principiului recunoscut al dreptului procesual" examinarea 9n prima instan:;, examinarea 9n apel a problemelor de drept <i de fapt <i examinarea 9n recurs doar a problemelor de drept. ?n ultimii ani acest subiect a suscitat multe discu:ii" unii propun schimbarea competen:ei tribunalului transform=ndu-l 9n veriga de baz;, amplas=nd c=te un tribunal 9n fiecare ude: <i form=nd trei cur:i de apel. al:ii propun de a lichida tribunalele <i a institui mai multe cur:i de apel. )ste cert c; perfec:ionarea 9n continuare a sistemului udec;toresc va avea un impact pozitiv asupra societ;:ii. &a urmare, instan:ele de fond, apel <i recurs vor examina mai operativ cauzele, va spori accesul cet;:enilor la &urtea 'uprem; de (usti:ie. De asemenea se propune stabilirea unui nou mecanism de numire, promovare 9n func:ie, transferare, deta<are 6o nou; procedur;, care este necesar s; fie specificat; <i care p9n; 9n prezent nu a fost reglementat;7 a udec;torilor de c;tre Parlament, 9ns; nu de c;tre Pre<edintele :;rii. 'e preconizeaz; ca &onsiliul 'uperior al Magistraturii s; fie format din magistra:i ale<i prin vot secret, propor:ional din num;rul udec;torilor <i a procurorilor, precum <i al profesorilor titulari. #<a fiind, se propune pe viitor reglementarea 9n cadrul unei legi speciale al unui &onsiliu 'uperior al Magistraturii mixt, care va fi format propor:ional din magistra:i din r9ndurile procurorilor <i a udec;torilor, precum <i din r=ndul profesorilor titulari. Reie<ind din aceste considerente, se impun rectific;rile de rigoare <i la competen:a &onsiliului 'uperior al Magistraturii. 1n loc aparte 9n cadrul proiectului 9i revine definirii statutului Procuraturii, care se propune a fi diferit de cel existent la moment, elementele cheie ale acestei modific;ri fiind atribuirea procurorilor statutului de magistra:i <i stabilirea autorit;:ii Ministerului (usti:iei. Procuratura fiind un organ, ce asigur; efectuarea usti:iei 9n stat trebuie s; fie subordonat; puterii executive, ca un organ deosebit 9n sistemul puterii executive, situ=ndu-se, de fapt, la intersec:ia celor trei puteri 9n stat. $ alt; chestiune ce urmeaz; a fi concretizat; :ine de no:iunea @contenciosului administrativA, care nu este reu<it solu:ionat; 9n 5egea cu privire la contenciosul administrativ. 2o:iunea de contencios administrativ se refer; la contestarea hot;r=rilor tuturor organelor administra:iei publice <i persoanelor cu func:ii de r;spundere din 9ntreaga administra:ie, inclusiv central; <i local; 9n organele ierarhic superioare din administra:ia public;, 9n caz de lips; a acestora sau de dezacord B 9n instan:ele udec;tore<ti.

2u este solu:ionat; chestiunea ce :ine de poli:ia udec;toreasc; prev;zut; expres de &onstitu:ia Republicii Moldova <i 5egea cu privire la organizarea udec;toreasc;. 2u sunt 9nc; definitiv solu:ionate chestiunile ce :in de avocatur; <i notariat. ?n cazul dac;, aceste organe se includ 9n lista organelor ce asigur; 9nf;ptuirea usti:iei, este necesar ca aceste organe s;-<i realizeze activitatea doar sub controlul de rigoare al statului 69n prezent aceste atribu:ii revin unor organisme cu statut de asocia:ie ob<teasc;, statul exercit=nd doar un control pur formal al acestor activit;:i7. 2ecesit; a fi solu:ionate <i chestiunile ce :in de organele de anchet;. )ste stabilit de a c; pentru moment organele, persoanele ce efectueaz; ancheta penal;, gradul de efectuare a anchetei este insuficient. &onform &oncep:iei reformei udiciare <i de drept se prevede instituirea unui Departament de anchet;. ?n cazul dac; nu se va institui acest organ este necesar de concentrat func:iile anchetei 9n organele procuraturii <i afacerilor interne. #ltfel, va constitui o gre<eal; desconcentrarea atribu:iilor 9n diferite autorit;:i ale administra:iei publice centrale ramurale 6o asemenea prevedere a fost inclus; 9n proiectul noului &od de procedur; penal;7, reie<ind din lipsa colaboratorilor cu experien:;, c=t <i va complica realizarea cooper;rii interna:ionale 9n domeniul de referin:;. 1n rol important 9n procesul reformei urmeaz; s;-i revin; sistemului informa:ional, care este 9n continu; perfec:ionare <i dezvoltarea ulterioar; a c;ruia trebuie s; fie axat; spre crearea sistemelor integrate cu sistemele informa:ionale ale tuturor organelor centrale de specialitate ale statului, crearea unui sistem informa:ional centralizat <i unitar 9n usti:ie. #chizi:ionarea tehnicii de calcul va facilita constituirea acestui sistem, care va fi structurat unitar 9n principalele direc:ii" resurse umane, legisla:ie, practic; udiciar;, utilizarea pe scar; larg; a po<tei electronice 9n administrarea sistemului etc. Cin=nd cont de faptul c; Republica Moldova este un stat t9n;r 9n continu; ascenden:;, este indiscutabil; apari:ia unor noi condi:ii <i factori care vor impulsiona noi modific;ri menite s; asigure afirmarea statului nostru 9n comunitatea interna:ional;. ?n acest context, este indispensabil; activitatea continu; de perfec:ionare at=t a cadrului legal, c=t <i al celui institu:ional 9ntru asigurarea compatibilit;:ii acestora cu standardele mondiale. !rebuie s; accept;m ideea c; reformele democratice 9n general <i reforma udiciar; 9n particular trebuie promovate 9n paralel cu reformele economice. $ condi:ie esen:ial; pentru existen:a unui udiciar independent este <i bun;starea economic; a :;rii, deoarece nivelul de dezvoltare al fiec;rei :;ri impregneaz; un specific m;surilor 9ntreprinse de 3uvern pentru asigurarea independen:ei udec;tore<ti. Cinem s; men:ion;m, c; scopul reformei udiciare <i de drept 9n mare m;sur; a fost realizat, 9ns; urmeaz; a fi eliminate deficien:ele semnalate. 5u=nd 9n considerare, tendin:a Republicii Moldova de integrare 9n 1niunea )uropean;, Pactul de 'tabilitate reprezent9nd 9n acest sens un element catalizator pentru aceast; integrare, este necesar ca :ara noastr; s; continuie reformarea sistemului udiciar intern, facilit9nd astfel implementarea celor dou; ini:iative 'P#% <i 'P$& <i atingerea obiectivului 9nt;ririi capacit;:ilor de lupt; 9mpotriva crimei organizate din )uropa de 'ud-)st prin promovarea ac:iunilor coordonate la nivel regional. 8iind con<tien:i de faptul c; cooperarea udiciar; dintre state, este unul din cele mai eficiente mi loace de asigurare pe deplin a securit;:ii sociale <i individuale, Republica Moldova a fost <i este mereu deschis; tuturor ini:iativelor interna:ionale, care ar contribui la suprema:ia legii.

?n concluziile acestui raport este necesar; eviden:ierea unor ac:iuni care urmeaz; a fi 9ntreprinse de :ara noastr;, 9ntru eficientizarea reformei udiciare" E urgentarea adopt;rii noilor proiecte a codurilor" penal, civil, de procedur; penal; <i civil;, contraven:ional, de executare etc. $ri, f;r; adoptarea codurilor, reforma nu este complet;. E reechilibrarea rolului Procuraturii 9n terenul udiciar, definirea rolului <i locului acestei institu:ii 6elaborarea proiectelor de rigoare7. E instituirea poli:iei udiciare, intensificarea cooper;rii dintre institu:iile na:ionale implicate, formarea unui personal al poli:iei udec;tore<ti. E dotarea instan:elor cu echipamentul necesar pentru asigurarea bunelor condi:ii de lucru, examinarea posibilit;:ii m;ririi salariilor 6un element indispensabil 9n procesul activit;:ilor de prevenire a corup:iei7. E asigurarea echilibrului dintre ap;rare <i acuzare 6principiul egalit;:ii armelor7 <i accesului efectiv la ap;rare. E ameliorarea statutului actual al grefierului 6adoptarea legisla:iei despre statutul <i locul grefierului7 9n scopul form;rii unei profesii aparte. E aplicarea unor m;suri eficiente pentru executarea hot;r=rilor instan:elor, inclusiv ameliorarea procedurilor de executare <i rolul, statutul <i organizarea executorilor udiciari. E asigurarea recrut;rii persoanelor calificate pentru func:iile de udec;tor <i procuror <i de a ameliora competen:ele profesionale a udec;torilor <i procurorilor prin crearea %nstitutului 2a:ional al Magistraturii care s; asigure formarea ini:ial; 6inexistent; pentru moment7 <i continu; a magistra:ilor. formarea grefierilor <i a personalului auxiliar. E ini:ierea unui program de formare a eticii profesionale a magistra:ilor. E asigurarea transparen:ei usti:iei pentru a da 9ncredere cet;:enilor 9n usti:ie, prin stabilirea unui program de lupt; contra corup:iei 9n cadrul sistemului udiciar <i punerea 9n func:iune a ini:iativei Pactului de 'tabilitate 9mpotriva corup:iei 6'P#%7 <i a programului P#&$ al &onsiliului )uropei. %mplementarea acestor m;suri, va favoriza percep:ia bun; <i credibilitatea Republicii Moldova la nivelul statelor-membre la Pactul de 'tabilitate, particip9nd sus:inut la activit;:ile acestuia pe plan politic, al reuniunilor de exper:i, al dimensiunii parlamentare. 4. ltimele evolutii Deputatii comunisti Fictor 'tepaniuc si #fanasie 'mochin au depus la ,1 februarie ,00> o initiativ; de modificare a articolului 11 din 5egea cu privire la statutul udecatorului care, intre altele, obliga &onsiliul 'uperior al Magistraturii sa propuna eliberarea din functie a udecatorilor ale caror candidaturi au fost respinse, in mod repetat, de Presedintele Republicii Moldova. &onsideram ca aceasta initiativa reprezinta o imixtiune directa a Puterii in activitatea ustitiei. %n asa fel, din nou va fi incalcata &arta )uropeana cu privire la statutul udecatorului in care se mentioneaza ca decizia pentru numirea sau eliberarea unui udecator trebuie sa fie luata de catre o institutie absolut independenta. Parlamentul nu a acceptat initiativa celor doi deputati comunisti, intruc=t in acesta situa:ie orice udecator va depinde de vointa Presedintelui, fapt ce afecteaza direct independenta puterii udecatoresti, un argument in plus ca actuala guvernare sfideaza recomandarile #P&) in domeniul fortificarii puterii udecatoresti. #stfel, initiativa lui 'tepaniuc nu se incadreaza in nici o norma internationala ce reglementeaza activitatea ustitiei, deoarece pe seama Presedintelui se

pune nu doar investirea udecatorilor in functie, ci si selectarea acestora, fapt ce contravine &onstitutiei, care stabileste ca singurul organ ce asigura selectarea, numirea, deplasarea si promovarea udecatorilor este &onsiliul 'uperior al Magistraturii 6&'M7. %n opinia noastra, propunerea &'M de a numi udecatorul, presedintele sau vicepresedintele instantei de udecata nu este o simpla recomandare care poate fi respinsa de catre Presedintele Republicii Moldova sau de catre Parlament, ci este un act al puterii de stat, adoptat de organul de autoadministrare udecatoreasca in realizarea atributiilor sale prevazute de art.1,> din &onstitutie si exprima vointa si puterea autoritatii udecatoresti la administrarea treburilor si necesitatilor sistemului udecatoresc. 2ici &onstitutia si nici alte legi nu prevad dreptul Presedintelui Republicii Moldova sau a Parlamentului de a evalua calitatile candidatului la functia de udecator, presedinte sau vicepresedinte de instanta. Daca &'M a evaluat pozitiv calitatile candidatului la functia de udecator, de presedinte sau de vicepresedinte al instantei de udecata sau a evaluat pozitiv activitatea udecatorului in termenul probatoriu de 0 ani, numirea lor in functie de catre Presedintele Republicii Moldova sau de catre Parlament la propunerea &'M este obligatorie. %n caz contrar ar insemna ca la evaluarea activitatii udecatorului, la numirea sau promovarea lui, se aplica alte criterii decit cele de profesionalism si integritate, sau, conform art.1,> din &onstitutie aprecierea acestor criterii tine de competenta autoritatii (udecatoresti si nu a Presedintelui Republicii Moldova sau a Parlamentului. #rticolul 1D 6,->7 din &onstitutie in mod imperativ prevede numirea udecatorului in conditiile in care &'M il considera apt pentru ocuparea functiei propuse. Practic, Presedintele Republicii Moldova si Parlamentul in baza acestei legi, avand dreptul de a respinge candidaturile udecatorilor, presedintilor si vicepresedintilor instantelor udecatoresti propuse de &'M in conditii de netransparenta totala, in lipsa unei proceduri legale in cadrul careia udecatorul si-ar putea apara drepturile sale constitutionale, apar ca niste factori de decizie cu functii nelimitate, in fata carora udecatorul este o persoana absolut lipsita de drepturi si neputincioasa, neavand cel putin dreptul de a sti de ce nu este acceptat si de a da explicatii in apararea sa. Rezolutiile #P&) din aprilie si septembrie anul curent privind independenta ustitiei in Moldova cer autoritatilor moldovenesti sa coopereze plenar cu &onsiliul )uropei si organele sale si, indeosebi" - sa dea o prioritate efectiva planului de actiune pentru reforma udiciara si de drept. - sa nu intreprinda nici o reforma privitor la organizarea udiciara, la statutul magistratilor, la &onsiliul 'uperior al Magistraturii sau la &urtea &onstitutionala, fara ca, in prealabil, sa primeasca si sa ia in consideratie recomandarile expertilor &onsiliului )uropei. !. "osibile solutii $btinerea unor progrese in urma reformei de drept este o chestiune complicata si de lunga durata. 8ara a exagera, am putea spune ca reforma udiciara si de drept nu este pentru cei care nu dau dovada de intelegere sau care asteapta rezultate imediate. Pe parcursul derularii unei reforme atat de complexe, inevitabil apar momente de insatisfactie si frustrare, dar la fel de inevitabil va urma si succesul definitiv in instaurarea suprematiei legii. #nalizand informatia cuprinsa in acest raport, putem da urmatorul raspuns la intrebarea, daca sistemul udecatoresc moldovenesc este independentG %n linii mari legislatia prevede aceste garantii, dar prin interpretarea si aplicarea denaturata a acestor prevederi, garantiile de independenta institutionala sun reduse la minimum.

Pentru moment unii uristi sunt tentati sa creada ca ultimele modificari operate in legislatia privind sistemul udecatoresc sunt intr-un fel sau altul o revansa a faptului ca ustitia a devenit prea independenta. altii - ca aceasta este rezultatul situatiei financiare precare in care se afla statul, de aceea Parlamentul si 3uvernul stopeaza reforma, incercand sa simplifice sistemul udecatoresc, in timp ce parlamentarii, aparatul birocratic si-au pastrat inlesnirile de odinioara. %n actuala situatie politica in care se afla acum Republica Moldova, este greu de a propune careva solutii pe termen scurt. Pe termen mediu ar trebui consolidate acele rezultate bune care au fost obtinute in urma implementarii reformei. )ste important de a evita deraierea totala de la conceptia initiala a reformei udiciare si de drept. Pe termen lung este necesar sa se produca schimbul de generatii, in urma caruia ar veni la putere oameni noi, care nu au cunoscut masina ideologica comunista, care vor fi educati in spiritul valorilor democratice europene, si care ar fi capabili sa mearga la sacrificii pentru a construi mult ravnitul stat de drept. #. $onclu%ii %n final am vrea sa remarcam ca Parlamentul, seful statului si 3uvernul, clasa politica ar trebui sa constientizeze doua lucruri foarte importante" a7 situatie mai dramatica in sistemul udecatoresc decat cea de astazi n-a existat in Republica Moldova nici pina, nici dupa 1**0. 'i daca lucrurile vor derula tot asa si de acum incolo, acest sistem se poate prabusi de la sine. Mai este necesar de constientizat ca sub daramaturile unui sistem udecatoresc ruinat pot nimeri si celelalte structuri statale. b7 atat in baza actelor internationale la care a aderat, cat si a anga amentelor pe care si le-a asumat, statul Republica Moldova este obligat sa stimeze si sa aplice in practica independenta udecatorului, fiindca cetatenii acestui stat, la fel ca si cei din alte state, au dreptul la un proces udiciar liber, proces efectuat de o instanta udecatoreasca impartiala si independenta, proces echitabil si efectuat intr-un termen rezonabil. ?n concluzie, din perspectiva prote ;rii <i promov;rii intereselor politicii externe a Republicii Moldova, este extrem de important ca :ara noastr; s; respecte anga amentele asumate, fapt ce va confirma func:ionalitatea institu:iilor democratice din :ara noastr; <i implicit recunoa<terea Republicii Moldova drept un stat democratic, bazat fundamental <i ireversibil pe principiile unui stat contemporan de drept.

Bibliografie
I. Lucrari cu caracter general

1. %. Dolea, %. 'edle:chi, Dm. Roman,!. Fizdoag; F. Rotaru, '. 1rsu, #. &erbu H$rganizarea <i activitatea $rganelor de $crotire a 2ormelor de Drept 9n Republica MoldovaA, ed. &ardidact, &hi<in;u ,00,. '.1rsu, &oautor al manualului B@$rganizarea <i activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept 9n Republica MoldovaA, cap. F%%%. )laborat de un colectiv de autori de la catedra Drept Procesual Penal <i &riminalistic; a 8acult;:ii de Drept a 1niversit;:ii de 'tat din Moldova >. Fizdoga !. B @Dreptul la un proces echitabil <i accesul la usti:ie. 'trategiile de fortificare a sistemului udiciar. &omunic;ri prezentate la conferin:a <tiin:ificopractic; interna:ional;A , 6&hi<in;u, 10 -11 iunie ,0007. Revista 2a:ional; de Drept, ,000 , )di:ie special; -. F.Rotaru B @'istemul udiciar 9n Republica Moldova" raport de evaluare a necesit;:ilorA , ed. 1niversit;:ii de 'tat din Moldova, ,00D 0. %. Dolea, F. Iaharia B @&ulegere de acte normative 6Fol.%7A, ed. &artea uridic;, &hi<in;u ,00J D. %. Dolea,!. F9zdoag; ,F. Did=c, %. 'erbinov B @Modele de acte procedurale 6vol.%7A , ed. /alacron,&hi<in;u ,00J

II. Site-uri internet

KKK.ipp.md KKK.cs .md KKK.prisa.md