l-q

Li
L1

I L1

Li

gi Cercetdrii Educaliei Ministerul pentru pregdtirea profesorilor Consiliul nalional

!
t
Ll

L]

LJ

INSTRU IREADIFERENTIATA
TNTELTGENTELOR APLTCATil ALE TEORTET MULT|PLE
,

gtticipentru formatori gi caciredidactice

J ri

r
I
I

4 l-

SeTia CALITATE IN FORTVIAR.E

Bucuregti 2001

_-._.!t*salry

Proiectului in cadrul Realizat de reformia invafdmdntului preuniversitar, pentru pregdtirea profesorilor nalional Consiliul gi Cercetarii Educatiei Ministerul

Coordonatori pentru pregdtirea nalional LuciaGliga,Consitiut profesarilor, pregedinte Educatio'n Development Jodyspiro, Center Bosfon, proiect director

la efabonarea Aurcontribuit aeestui ohrid VeraElek,coordonator Rotaru Adriana Cichirdan Adriana Suciu Marilena Popescu Eugenia OtiliaPdcurari Bldnaru Horia Dumitriu Angela consultant Finkel, Larry Baum, consultant Susan

gi coperta tehnicd Coordonare colecliei: EmilOnea tehnicd:octavianCostache, Echipa lrina DumitraEcu, CristianGoidin

a fost realizatd, Lucrarea subauspiciile gi cu finan{are dih partea gi a Bdncii Romdniei Guvernutui Mondiale @MinisterulEducalieigi Cercetdrii, Romdnia

T'iparul:

/e:{r$f

fryr;

Cuprins
Pagina 1 .l n t r o d u c e r e .. 2.Formare aa du{filor.......... ic o n c e p t . 3 . F i l o z o fg ie e ........... pentru 4. Materiale formare 5 .A c t i v i t a i formare............ dfe ractice............,... 6 . M a t e r i ap le 7 .E v a l u a r e j........... sa esiunilo dn ef o r m a r e . . B .B i b l i o g r a f i e . . . . . . . . . . ................ ........ s. ............ ... T . . . . . .1 .3 .............. ZT .. ggr ..", ........ .4 5 . . , . .T 4 . . . . .T B

:1

&L

rl

w
T

lNrnooucenr
'':..:]j'.'..;:'::':1'.:':j.;'i.1''j;i::]']:;:-;:]':i!:':1-.-i:j:.ni;::.;l*:::::1!l:':,::t.J;:l;'j:]la:.ii..:ji];:ITi:1::1if:i5j.lIij

r-1
El F-j
1.-I
)

INTRODUCERE
de la ideeacd nu existd elevbun sau elevslab,ghidul Pornind de fata igi pazatepe.orealdcunoagtere_ propune de instruirg difereq-tiat{ sd oferemodele a q gi pe abordare potenfialului a metodelor corespunzdtoare elevilor de ?nvdlare. gi cadrelordidactice forrnatorilor de toate specialitSlile gi igi El se adreseaZd pluralistri propune a inteligen[ei sd o{ere o viziune umane,o recunoagtere a faptului elevii au capacitali cunoaStefi! a cd distincteale cognitive falete_lor Si . gi stiluriproprii de invdfarg, diferite A9!iv-i!_qti!g _ p1opgsese bazeazd pe Teoria intetigenlelor multiple dreptcea mai impbrtantd elaboratide Howard Gardnerin 1985,c-onsideratd pedagogiei lui pornegte in domeniul dupaJbanRiaget. Teoria descopbiire de la gi aulonome ce conducla modalitali unor inteligenfe diferite ideeaexisteniei gi invdiare. inlelegere ln accepfiunea lui, inteligenla de cunoagtere, diverse nu pusdin lumind printestestandard, ci capacitatea o insugire esteconsideratd de a produse probleme gi in situafii concrete de a viafd. realiza rezolva Howard rlum$co,lqI-$i nu a pregdtit un modeldidactig un Gardnernu a proiectat nd de la teorialui, educatorii au creat lectii, care sd fie folosit programe gi care ajutdla Tnfelegerea diversitdlii curricula elevilor procesul in LEie ia Tnconsiderare diferenlele individuale de

r.^]
r':]

r'
i-,--l
t)

rr

.t -1

-r )

LJ
-r )

h
t
,ij

N \

\ I '.r il

invi!are.
Teorieiinteligenlelor mutllplg,este importantd ,Cu"n_g.agte_rea 9i aplicarea pentrucadreledidactice din perspectiva din Romdnia leformeieducafionale p1.esqBgee.reconsiderarea q!qtga!-zgqa-agstgjqstilului didactiq Tntrucdt didactice: igi propune sd ajutercadrele Ghidul
, i.

,J

-l
/l

'
J

unicd: unii oameniau un inalt grad de dezvoltare combinalie a tuturor un nivelscdzutde dezvoltare foartepuliniprezintd a lor, iar cei inteligenfelor, rnicde inteligenle undeva la mijloc, cu un numdr maimulfioameni se gdsesc mediu9i unasaudoudinteligenle dezvoltate, celemaimultedezvoltate foarle slabdezvoltate; are capacitatea sd-gidezvolte toate cele opt inteligenle la un nivel oricine dacd primegteincurajare,sprijin gi instruire rezonabilde performanld adecvatd;

J
'
=

i__I
l'
I

a--=
I

nu existd separat,ci Nici o inteligenla favorizeazd aceasti inieracliune. in interdependen!6; actioneazii

-l
i-

DlrenrxllerA I msrRurnEe
j
wWFffi-jir-n:==::gis=T:rtffi EE=t:t!'.E1e-g::SlrFreE-E*e.E

I
t

de trdsdturi'pe carecineva pentru un set standard trebuie sd le posede existd inteligent; a fi considerat ghidnu-gi propune si oferere[ete sau modele. El confine Prezeniul suma grup diciaciice unui cje cacire diverse specialitili, formatori experienfeior "de in aplicarea Teoriei inteligentelor dar 9i practicieni multiple Tnactivitatea nafionali, Sugestiile lor pot fi utilizate9i adaptatecu discerndmAnt gi pedagogicd. pe care activitatea muttiple didacticii la situaliile cu adulfiisau cu competenfa putdnd sd cAltribuie_geaior-lalot11glge elevii le creeazd, fiecare dascdl de tehnici si metode menite_sg'' pgqp^riului,instr-umentar actuluf ttdLgS_g_atitatea -'i.- ---

irid;llie:

national are in vederevalorificarea Noul curriculum maximda pplenliglg],ui vd?iateGre sa-i-dea-ocazia de-ITe ffggargl_gley-prjn-expungrer?_9e -h _s!tualii plenarin domeniile in care capacitdfile sale sunt cele nnaierridente. manifesta a op{ionalelor faciliteazd valorificarea tipurilor de intetigentd ridicatd mai Ponderea gi insuficient exploatate. puiinrelevante profesorii pot 9i trebuie lecliitor sd creeze modelealternaiive in proiectarea pe centrate diferite-lipuri de inteligenfe,asigurdnd activi o diferenfiere de Tnvdfare pentru fiecare elev. realda instruirii

-l-l Er
F

FoRrvlanrA ADULTII.oR
H:iffi'-tffjlsffi ffi Effi ft r=ffi ,:F.-J,EFF6.::@A@:'--.ffiffiff

il-lr

H
hJ3

FORMAREAADULTILOR caracteristicilor de invitare a adullilorla elaborarea Folosirea g! desfigurareap!'ogra.melcr de formare

punemla dispozifia formatorului Prinpreambulul la Ghidul cititorului unele gi programelor desfdgurarea privind elabora.rea a de formare adullilor. instrucliuni gi in cazulelevilor potfi aplicate tehnici de liceu, insi elesuntesenliale Aceste ?n adulfilor. Acestcapitol cuprinde urmdtoarele secfiuni: educalia ' ' o . Rolulformatorului de invdtare a adultilor Caracteristicile pentru programelor pe bazacaracteristicilor elaborarea de foi'mare Sugestii a adullilor deinv5lare eticepentru formatori Considera{ii

tr-F
E; J

[-lr

rT
t-]
rl

f-l'

t,{

Rolulformatorului eq.te de a elabora 'gi desfSguraprograme Obiectivulinstructorului participanfilor care si faciliteze inlelegerea completia conlinutului, educalionale gi aplicabilitatea gi sd le dezvolte acestuia capacitatea cu importanla de a gAndi in mod eficient. criticAi de a folosiconfinutul Pentrua-giatingeacestobiectiv, are mai multeroluri importante, careinclud: formatorul o o o o o e o o . . de formareale participanfilor coniinutului analizarea nevoilor in contextul vizat; informaiional dezvoltarea obiectivelor instruc{ionale alestagiului de formare; nevoiin cadrul incorporarea acestor sesiunilor; gi pregdtirea conlinututui; selectarea instruclionale inva[area in modul cel selectarea metodelor care 'faciliteazd maieficient; invdtarea; selectarea mijloacelor / instrumentelor media carevorimbundtdli adecvarea roluluiformatorului la structura sesiunii de formare; gi evaluarea stagiului Tncorporarea rezultatelor in structurarea evaludrii stagiului urmdtor; pentru reevaluerea obiectivelor iniliale a Ceterrnina dacdacestea au fost cele pentru maiadecvate atingerea scopului formdrii concluziilor. 9i valorificarea

ri rl
"rl

trr
f'-]

n
,d

n
1-1,

H h
=

Pentruo activitate de succes,formatorul trebuiesa infeleaganatura gi desfagoar6 invalarii adullilor sd aplice aceste caracteristici cdnd elaboreazd 9i programe de formare.

[ rusrRUIREA DIFERESITIATA
n's::.j-.-*E F.ftt=.Ilffi;r;i=i:-:-_.:ra:i:g:2!:u-=E

inv5lirii adullilor Caracteristicile

"androgogie", spredeosebire aduliilor estedenumitd de educalii Educaiia "pedagogie". adullii Deoarece aduccu ei o experient careestedenumitd copiilor pozitivd particulare ginegativd, atAt cdt apar caracteristici de luatir bogatd, foarte programelor la elaborarea de formare. Fiecaredintre aceste considerare implicafii are specifice care vor fi descrise in secliunea urmdtoare caracteristici programele de formarepentruadulfitrebuiesd ofere Pentrua fi eficiente, urmdtoarele:

gi menfinerea gi participan unuiclimatde respect?ntre formator crearea gi intretoli participanlii, participanlilor. in considerare a experienlei Adul{iivin la formare luarea cu bogatd at1t pozitivdcaf gi negativd.Acesflucru anterioard o experien{d va colorafelul cum vor abordaprogramulde formarerespectiv, gi disponibilitatea cu nevoileparticipanfilor / predispozifla corelarea lor participa programul la a de forrnare respectiv. Adu$ii invald numai de c1tnd percepei ingiplo nevoiepentruaceasfa. Formatorul trebuiesd determine gi sd /e utilizeze ca motivalie. Trebuie insd sd nevoile participan,tilor cdt de predispugi sau rezistenlisunt meargdgi mai deparleEisa determine participanlii fald de aceasta formare.Aceastd evaluarea predispozi,tiei va gi selectdrii metodelor de formare, devenibazamotivdrii unei aplicabilitiliimedlategi specifice a con[inutului. Adu(ii asigurarea pragmatici givor de foarte abicei invd,ta cel mai bine vor in,telege sunt cdnd are o aplicabilitate imediatd, cd formarea participanfilor implicarea in rezolvareaproblemelor relevantepentru de|nvdlare estebine selectatd dacd ajutd situaliaacestora. O modalitate probleme pentru situaliile sd rezolve relevante adu$ii lor concrete, pentru a acfiona si apoi reflecta asupra ghidareapartipipanfilor principald O metodd in educalia adul,tilor esteexperimentarea rezultatelor. gi ghideze trebuie,sd faciliteze sd Formatorul acesf proces prin care participanliireflectd asupra experimentelorefectuate gi asupra tecliitor Acesflucru creeazd o invd,tare invdlate. reievantd in mod personalpentru adu$i qdndiriicriticegi utilizarea perspectivelor incorporarea multiple. Adullii presupoziliile pe pe trebuiesd inleleagdcd care Ie fac Ai ipotezele care le emit trebuietestateprin examinarea unorperspective alternative, gi participanf ?nvdfdrii abordarea ca efort de colaborareintre formator participanli trebuie Adullii sd fie activiin toate aspectele invdldrii- sd-gi respo qi, nsabilitatea asume acesteia), propriesi invifarea continui uneibazepentru asigurarea direclionarea (Cea mai bund experientd pentru de invdtare adulli includeproiectel proprii, gi descoperirea). independente cercetarea

t,

T =+
i

FoRmnRrA ADUr-TtLoR

['i

:T
LJ Jl

pentruelaborarea programelon pe bazacaracteristicilor Sugestii de Tnvilare a adullilor

pe careformatorul caracteristici Existd multeirnplicafii ale acesior trebuie programe gi desfdgoari cdnd elaboreazd de formare. sd le ia in considerare aceste considerafii se includ urmdtoarele: Printre gi menlinerea unui climatde respect Crearea sd stabileascd a implementa un climat de respect, formatorul trebuie Pentru De exemplu: reguli de bazd. nigte trebuie si asculte in modactiv; 1. toatdlumea puneTntrebdri nu trebuie sd intrerupd cdndcineva atunci 2. participanlii pentru infelegerea. a-giclarifica gi vorfi interzise remarcile se-gi exprime opiniile 3. tolivorfi incurajali la persoane in particular; referitoare gi la obiect. trebuie s6'fie constructive 4. comentariile gi sd menlind ca moderator / facilitator, sd stabileascd trebuie ?n Formatorul, pentru perrnanent gi ieguli respectului. aceste dezvoltarea cregterea mod participan!ilor a experien!ei in considerare Luarea participanlilor, experienla trebuie sd aflece ca sd utilizeze formatorul Pentru potfi incluse gi nevoi pozitive au acegtia. Experienlele in fel de experien{e pentru imbundtdlirea invilarii.Experienlele negative trebuie formare gi depdgite. "dezghelate", Existd diferite metode de a afla recunoscute experienlele anterioare aleparticipanlilor: despre . Conduceli interviuri structurate sau desfSgurali o activitate de Tncareparticipanlii interviuri structurate deschidere conduc impreund lor gi apoiraporteazi rezultatele cu partenerii o Organizali structuratd ?nmodactiv., o disculie de grupgi ascultali . Desfd$urafi un exerciliu structurat de grup,cumar fi clarificarea { sau brainstorming in grupuri mici. valorilor

=T
'ld _.F
h:U

rt

.J
I
l'

.la LJA t-

:r '-+
!)a
.,

-.F
J,

g li
ll

,$
ii

.-H
I

t-{ I

-t3 lr

lt

jd

rJl
I

; rJ {l

pe bazanevoilor'g! participantilor programutu! disponibilitifilor Structurarea gfie sd combine despre careformatorul de formare trebuie conlinutul P5ogramul percepcd au nevoie.O cu ceea ce padicipanlii cd esteutil sd fie prezentat ar fi: sugestie a nevoilor. un scurtchestionar de evaluare Estede preferai Administra{i pariicipanlii particulari gi scris o situalie sd rugali sd analizezein "considerd pe acegtia dacdei cd au relevantd, nu doarsd-i?ntrebafi Oamenii nu se potreferi nevoie de...astagi ...asta". la ceeace nu giiugi pugi in situalia de a rispunde in modneinformat. nutrebuie

a L-J

,-l
I
I

H
-l

l-.,
iJ

!nrsrnul nEA DfFERENTIATA

!+L=!wni:.a=r=5:sin=ffiry' :*'i-';F-:nj!'ji:j]ji:'i::!ri"::r1:':z:-ai:1r:::li:-.;f---.

pentrua puteardspunde trebuie sd ramSnd fle.<ibili nevoilor lnstructorii pe mdsura trebuie apoi sfructurat acestora. aparifiei Programul in participan{ilor participanfilor. a cu dispo nibilitatea constatatd concordanla permanent trebuie evaluatd / predispozilia de a participa Disponibilitatea de a se referdla dorintapadicipan{ilor pentrufiecaregrup. Disponibilifafea pozitivia acestora, gradulde experienta cunogtinlele anterioard participa, lor precum gi nivelul lorde entuziasm. Regulile sunturmdtoarele: subiect despre programului activitilile trebuie estescdzutd, sd fie disponibilitatea CAnd foartestructurate. programuluieste preferabil estemedie, activitdtile " Cdnddisponibititatea sd fie binestructurate. programului n CAnd esteridicat6, activitdfile ar trebuisi fie disponibilitatea pentru pe ca participan[ii sd devind responsabili structurate doarpu[in propriu pentru rezultatelor dorite. asigurarea cont " foarte structurat. nu estesigur', esteindicat un program foi'matorul CAnd poate fiintotdeaund'relaxat Dacd incepe maitArziu. insdformatorul Acesta pu{in program structui'at, este dificil s6-l structureze ulterior. doar cu un

prin: suntreliefate de "structurare" Exemplele c ' o o o . / instrucfiuni; reguli a obiectivelor instrucfionale; / specificitate claritate pregdtirea (in special pentru discuiiilor de grup); citire scriere, de evaluare; criterii grafice; organizdri (niciodatd specifice nu se punintrebdri cu rdspuns deschis unui Tntrebdri grupcu disponibilitate redusd).

poateimbundtd{i padicipan[ilor prin utilizarea Formatorul disponibilitatea puternice unormotivalii sa-i implice. De trebuie care asemenea, formatorul sa fie de faptulcd prin desfdgurarea congtient unui program foade structurat, cu participan{ii active, experienle igi vor ridicanivelul de disponibilitate. La acel trebuiesd ofereparticipanfilor moment,instructorul mai multeoporiunitdfi de gi modmaiputin colaborare ?ntr-un structurat.

t0

--1.
IV r'1

w.Jr
ffi'T
E'
FN

ry+
,J

FoRMAREAADULTILoR
,==O-ilElr.Ela'*--'...-E=o,il*#::;=,q,,==I.q.="=aE-.8:=:.!-"3F:g-=E=g.g:=-lEa19*":EEgFI*o";E:A-3-lrgREig*rZlgI:=9,'j:g:gEs3:E=

q.^i

participan$ilor gi specifice imediate a aplicabilitelii a Punereala dispozi{ia continutului gi exemple metode trebuie sd selecteze carese bazeaz\pe Formatorul gdsirea Dacdnu aretimppentru reale acestor dinvialapadicipanfilor. situalii participanfilor. din partea Estefoarte se potsolicita exemple informalii, participan{ilor sd scrie studii de caz,analize desemnarea eficienti gi incorporarea in activitafile ulterioare. acestora situalionale participantilonin problennelor pentrusitualra rezolvarea relevante lmplicarea acestora gi exemple sd selecteze metode caresd ajuteparticipanfii trebuie Formatorul problemelor. Pentru a aflacaresuntproblemele acestora, in in rezolvarea cu disponibilitate redusi, esteindicatd utilizarea unui alegrupurilor special paragrafe participanlii sunt rugali sd o care descrie in doua in exerciliu pe careau int6lnit-o, problemd relativ formirii,precum specificd la confinutul gi modul in acest fel se genereazd rnulte in careau rezolvat-o. idei gi Tnacelagi timpse tormeazd o imagine despre tipul constructive problemelor intl nite. incorporareagdndirii spre acliune gi reflec$ie, Ghidarea participantilor perspectivelor multiple criticegi utilizarea putetifacilitaaceste latd cAtevadin modurile in care ca aleinstruirii: importante aspecte . Utilizafi participaniii sd aplice ceeace au invdlat. caresolicitd metode ' Conducefi pe temalecfiilor in urmaexerciliilor, rezumati disculii invdlate lecfiile. participanlilor fac o presupozitie cdndacegtia sa atrageti atenlia " incercali gi intrebafi validitatea ideii. cumar testa netestatd +. o lncuraja{i gi anecdote participanfii datespecifice sd foloseascd caresd le confirme relatirile. "Dece credeliacest lucru?", intrebafi atuncic6ndparticipantii au frecvent " la o intrebare. rdspuns perspectiva intotdeauna maimultdecdt o singurd srifolositi Tn " incercali pe carele moderali. discufiile o lmplicafi participanlii intr-opermanentd a formdrii; in acest evaluare fel propriei profesionale gi personale. reflecteazd asupra dezvoltari aceqtia

,_l
-

b-i

il
j-+

'j

il; !'r Jr il
fl
| =' . -il

rj
fr

ii

! hISTRU!R.EADI FERENTIATA
tlgrrrqeEc!ffi

invifirii ca efortde colaborare intreformatorgi participanti Abordarea participan{ii sd implice in planificarea trebuie formarii Formatorii cdndeste posibil, prinintermediul grupurilor interviurilor, focus sauchestionarelor. De estefoarte utili solicitafea in modpermanent a unuifeedback asemenea periodice cumar fi rdspunsuri la ?ntrebari structurat, de evaluare. in acest trebuie sd inleleagd cumva fi utilizat acest feedback. caz,participanlii pentru propria gilnvilareacontinud bazei directionare Asigurarea trebuie sd incurajeze inifiativele Formatorul de cercetare aleparticipanfilor, precum gi aprofundarea proiectele prezentate. acestora materialelor Cand estebineca formatorul si urmdreascd in care esteposibil, modul programul participanfii au utilizat de formare.

eticepentrufonrnatori Oonsideralii
:

estedeosebit Rolulformatorului de impoftant. Formatorul are o influenfa gi, ca urmare,comportamentul asupraparticipanlilor co.nsiderabi16 sdu este important. Formatorul de ar deosebit trebuisd reprezinte un model pentru participanli. predau Esteun truismfaptulcd;'in cele mai multe. cazrxi,profesorii predat Prin urmare formarea impticd mai multdecAt cumli s-a confinut, metode gi stilul comportamentuI potenlial suporl, intruc6i formatorului vor fi imitate. 9i in mod specialeste foarteimportant ca formatorii sd "practice ceea ce predicd". vor observa Participanfii imediat dacdli se ceresd se comporte intr-un fel,?ntimpce instructorul se comportd anumit altfel, trebuie Formatorul sd se implice in toatecaracterisiicile rnaisus descrise dar gi pentrusine.Formatoriitrebuie nu numaipentruparticipan,ti, sd fie reflectivi gdn-direa practice sA criticS. Ei trebuie sd acordeaten{iesporitdtestdrii 9i propriilor presupozitii sd se asigure ci reflectd acestea corect conlinutul, tdrl a9i prezenta propriilor I intenlionat sau nu ca o ieflecfie a opiniisau ca punctde vedereunilateral. Este esenlialsi fie colabora.tivi gi deschigi feedback-ului participan!ilor. A fi formator inseamnd gi in acelagi permanentd satisfaclii timpextinderea gi capacitSfi. cunogtinte a propriilor Se gtiecd "celmai bun mod de a invd!?un acestuia". lucruestepredarea DacA gi gdndegte instructorul estereflectiv in mod permanenld. atunci,.acesia invaldin critic, Formarea trebuie si fie deschisd in pentrusatisfacerea fala noiloropiniigi flexibila unor nevoi neprevdzute. Un esteun artist eficient formator careestecapabil gi parlicipanfilor sa-gi oferesiegi oportunitate gi dezvoltare de invdtare o deosebitd a capacitatilor. Sperdm ca ghidsd va ajute proces. in acest acest

1')

*J

r,J
EJ
aJ

11

rj

Flr-ozorlr gr GoUcEPTE
F@:i!9@

FTLOZOFTE $r GONGEPTH
de multiple esteHowardGardner,profesor AutorulTeorieiinteligenlelor precumgi de gi psihologie Harvard, la"Universitatea educa{ie teoriacunoagterii, S.U.A. in teoriasa de Medicina din Massachusetts, li Facultatea neurologie de inteligen!5 ridicat nu au pornegte cd uniicopiicu coeficient de la ideea Gardner "degtep[i" care punctaje au numaicei fiindconsiderali bunela gcoalS, rezultate persoane gi gocat de celebre de lunga listd El a fost de inteligenld. testele la mari ca de exemplu in gcoald, in viald,dar au avutdificultrili remarcabil careau reugit Daruvin. Freud, Ghandi, Churchill, Spielberg, Mozart, Einstein, Picasso, "inteligenti" pe cei care suntemtentalisd-i considerdm tradifiei Conform literaturd, gcoald, sau iar pe din adici matematicd de bazi sunt bunila obiectele gj-p-e "talentati". Dacd le numimpe unele inteligente ceilalfisd-i considerdm porta i rn nGlr@g fet O e nd-ed--pg-!econ5ideisfrla celeIalte talenle-insearn Gardneilatpus in giuiil-Toafe--aceGiFFuft cele doud denumiri ComentAnd urmare Gardner cartea"."Cd nimeni nu-mi citea le numeam talente da;daqd eg?!e, . inteliqenfe. le-anumit propleme gi este"unmodde a r^ezolya lui Gardner o inteligenld in viziunea t'MNi'WnE produseconsiderate este b ca valoride cel pulin o de a dezvolta estedeterminatd de Valorizarea inteligenfei bio-psihologic. promisiune de potenfial sau cAmppoate fi o domeniu Acegt careea se-manifestd. saucdmpulin domeniul practicat in societate. sauun megtegug disciplind abordarea pu{indefinifia lui Gadrer nu putemsd nu observdm Detaliind atribute unul dintrecele mai coniroversate de intelige!}g, a conceptului flexibild ig4Qlre ca SLdg lJIlrqneEl vedeinteligenta dc nrndrrse aceentate sarr considerate valori de culturile umane. VdzAnd ea o o dzlnd in ea de umane. valori culturile sgguidglalq @ promisiune bio-psihologic, de potenlial Qgrdlg Faotulcd la acte de {creatie.i r," contribuie fig-"nF-aaifeltp valorizatd sau ca domeRrut dintre sau mai mllltora dezvoltarea uneia in actului educativ importanla subliniazi gi posibilitdfile de dezvoltare. umane ?nfunclie de oportunitalile inteligen{ele
'r -" r I

problemelg-GarcJner a. ajuns la Studiind modulTn care oameniirezolvd pe pot baza a zece defini carese cd existS opt tipuride inteligenld concluzia printre care : criterij, propriu (cuvinte, numere); de simboluri existenla unuisistern sd fi avutloc de la primelesemneale abilitSlii respective manifestarea pe PdmAnt; oamenilor existentei resoeciivd.

.llrtsrRurRsnDlFrnrrullnle
t:a.

amdnuntite Gardner Pe baza studiilor distinge urmdtoarele opt tipuridr inteligenld: 1. LinEvistici 2. Logico-matematici 3. MuzicalS 4. Spafiaid 5. Naturalistd 6. Kinestezicd 7. Interpersona!5 8. Intrapersonali

rll j'efectuate Gardner gi al noudleatip de a descoperit ,:l ln urma studiilor ceadxistenfiald, dardatorita intbligenfd, faptului sd determine cd nu a reugit care este responsabild zond cerebrald de activai-ea acelei inteligenfe, ea nu este recunoscutd.

Teoriei inteligen{elor Autorul multiple cJefinegte celeopt tipuride inteligen dupdcumurmeazd:

Ceicareposedd acesttip Cominant gindesccu predilecfie de inteligenfd Tn cu ugurinld,' cuvintegi folosesc limba pentrua exprimagi inlelegerealitd Ei au o deosebita sensibilitate complexe. peritru gi ordihea inletesul currintelo gi ritmurile sonoritatea limbii.Copiiicu inteligentd predominant lingvisticd inva{6 gi limbistrdine, maternd repede limba citesc cu plScere, gi igi folosesc metafore pe bazacapacit5filor alegmaitlziu cariera lingvistice.

Prevalenfa ei determinl analiza cauzelor gi efectelor, infelegerea relatiilo gi idei. obiecte dintre acfiuni, Abilitatea de a calcula, propozi{ii cuantifica, evalua gi logice opera{ii efectua complexe suntcaracteristici care ies in evidenid in cazul ?rnpreund acesteiinteligen{e cu abiliiati gi inductivd de gdndiredeductiva gi criiice capacitdfi de rezoivare a problemelor. cu inteligent Oamenii 9i creative iEialegnlaserii logico-maiernaticE de ccntabrl, maiemar;ician, chirnist, fizician etc.

t c
!_
J

,l
Ftrozone gr Coucrerr

rl
ki
!*J

gAndesc Persoanele inteligenld cu aceastd in sunet, ritrnuri, gi rime. melodii gi timbrul intensitatea, indlfimea la tonalitatea, sunetului; Suntsensibili recunosc, folosind un instrument muzica sau vocea.Ei se implica creeazd intr-o 9i reproduc gi sensibild puternicd gi activd stabilesc o legiturd intre muzicd ascultare emolii. 9i
.'

t_

T]
gi a percepe inseamnia gAndiin imagini cu acuratete lumeavizuald. percep{iile de a gdndiin trei dimensiuni, Abilitatea de a transforma 9i a recrea vizuale ale experien{ei cu ajutorul imaginaliei aspecte sunt caracteristice acestei Posesorii ei au capacitatea de a inlelegerelaliile inieligenfe. din spafiu9i de a pictorii, Aceastdinteligenfa lucracu obiecte. o posedi cu precddere arhitectii, fotografii.

r:l
b.j
[. J

-l rr.-. j

*J, t;

E,J

b'_j
t" Ji

i',."{

Persoanele la care aceastdinteligenfd este dominarrtd infeleg lumea plantele gi animalele. naturali,iubesc Au abilitatea de a recunoagte 9i clasifica gi gi specii de a stabili lnteracfioneazd indivizi relaiii ecologice. eficient cu creaturi vii gi pot discerne cu ugurinfd fenomene legatede via{a gi de fo(ele naturii. ecologii Astronomii, biologii, careo posedd nu opereazd cu simboluri sau scheme ca matematicienii, fizicienii ci mai degrabdorganizeazd sau chimigtii, tiparele gi categorisindu-le. obseivate clasificdndu-le

:-t r_{
L1
b .ri

il

Dominan{a acesteiinteligenfe aduce dupd sine gdndirea in migcarigi gi complexe. folosirea,corpului in moduri sugestive Ea implicd timpului 9i al ;;im!ul Tntregului coordondrii migcdrilor corpgi ale mdinilor in manipularea obiectelor. O dansatorii, au cu precddere sculptorii, actorii. sportivii,

t--.
L:
L:

gi a le in{elege, lnseamnd a g6ndidespre altepersoane a aveaempatie, a recunoagte diferenlele dintreoamenigi a apreciamodul lor de gAndire, fiind la motivele, sensibili intenliile lor.Ea implica o interactiune eficienti cu 9i stdrile una sau mai multe persoane din familiesau din societate. Persoanele cu psihologi inteligenia interpersonald dominantd sunt conducdtori, vAnzdtori, care oamenii. inleleg cum"funclioneazd"

'

L:
rt-

f-.',1

L/

i5

TNsTnuInEA DIFERENTIATA
rF:=ry, j;;:,;i.:l?FHr.. r..It7r_tr75Sr_FB

gi inlelegere o g6ndire Determind de sine, a fi congtient de punctele taletari personaie, gi siabe,a pianifica eficieniatingerea obiectiveior i-noniioi'izarea gi gi emo{iilor, al gAndurilor controlul eficient abilitatea de a se monitoriza Tnrelaliile pe bazaacesteia. de cunoagterea Estevorba de sinegi de luarea deciziilor cu altii.

esteconvins cd esteo modalitate Gardner de cunoagtere a lumiicare ii pe filozofi,pe cei care pun intrebdridespre sensul fericirii, caracterizeazd etc. Probabil universului cd 9i spiritualitatea inceputul apa(ine acestuitip de inteligen!d

1 l;[ '?*il

justficd lui Gardner ceeace se poate Teoria constata in activitatea de altfel cd nu invdfdm in acelagi gi atitudini cotidiand a flecdruia, mod,cd avemstiluri de gi, avemnevoie invifarediferite ca urmare, de un tratament individualiza diferit, procesului gi formare. pe tot parcursul de instruire Chiargi Declaralia universald a prevede omului c5: drepturilor "Educalia trebuie sd urmdreasci dezvoltarea deplind a personalitalii umane gi intdrirearespectului fa[a de drepturile omului gi fald de libertd{ile sale . ...." f u n d a m e n t a.l.e fiecdrui individ Estedecidreptul de a fi tr"atat diferenfiat in aga-fgl sd _?nc6t gi tipulsdude personalitate. salede inteligenfa

perso-najitatiipqLg, ar:Lnon-ioasa-a d; a;;inanlAs' in firnc[ie iierSslgureo-fe/vottar-e

Gardner nu a fostsingura Howard somitate nostru a secolului care a fost personalitdfii fascinat de ideeacomplexitdfii umane, a modurilor diferite Tncare realitatea unica. aboqddm

Abiacu un an dupdce teoria lui Gardner tiparului, a vdzutlumina un alt R. Sternberg(1984) mare psiholog a lansat"Teoriatriarchicia inteligenlei" umand cireiainteligenfa include treiaptitudini conform de bazd: o Inteligen{a componenfiala capacitatea de a raliona verbal; faciliteazd performanle de tip academic; - capacitatea experienliald de a combina diferite experiente " Inteligenta pentru a rezolva situalii noi de viala;inteligenlicaracteristicd artigtilor, n[ilor, sava creatorilor; - capacitatea n Inteligenta contextuald practic de a funcfiona in situalii caracteristicd cotidiene, oamenilor de tipul"degteptul strdzii"; sunt buni gi negociatori. comercianli

16

;,

ff-,

Fls-ozorlggl Sorrlcrnlr
E@ar-

)! ry,

-. I
L-"J

E-JJ '{ E'

.:1

Corespunzdtor acestei distincfii, Sternberg admite existenia a treitipuri de qnro - analitica, r'\ gi practica. creativd viziune aceastd rre cond'.A inteligen{a $i al inteligenlei. a caracterului multiplu acceplie pdi-inie, oriceeducaior, forrnaior sauinvdldcei, conciuziiie Penii'u ceiorardtaie mai evidente: sus nu potfi decAt

t- Jr

lT
t-F
li

invdlam cu inteligenla noastrd specificd.

-l,
i=--il J, I,

uneiganne Dacdsuntern expugi variate de oportunitali de invdtare, automat ne-o vom alegepe cea care ne convine mai mult pentruo invitare eficientd. noastre Tn vorfi astfel Performanlele invdtare in modevident amplificaie. ganselorla exp6'riente variate poate duce la Limitarea de Tnvdtare gtiutfiindcd acelezoneale creierului reducerea intetigenlei, umancare nu sunt poteniiahllui se dezactiveazd ducand in la reducerea folosite mod evident nostru de invifare. Estedeciimportant ca persoanele implicaie in oricefel de inrrdiare sa poaia participanfi sd devind activi in procesul de instruii'e, fdc6nd uz de acele $i sA Vi'ea de invSlare careie asigurd succesul dep!in situa{ii Nu putemneglija ql a-qtlvitalii. John Mcl-eish(1973) care afirmdci activiiatea aici niciteoriapedagogului de gi una afectivi, de implicare implica Tnvdlare o laturdcognitivi, de gdndire, inseamnd sentimentald. Aceasta cd subiectul invdiSrii, adicaelevul sau adultul, proces gi implicat in sub interactiv este doud aspecte, cel cel interpersonal. prinnatura de invSlare, sa gi prinfelulin careesteea organizald, Activitatea va grade gi profesorului diferite ducela o implicare in ciit a elevului. atAt a Ea va duce gi elev - el insugi. interacfiune la o intens6 elev- elev,elev- profesor Astfelse o participare realizeazd activd,cointeresatd a eievului la propriasa instruire, fic6nd apel la acele canalede admisie a informafiei care suirt doi-ninanie la fiecare individ, la inteligenfele dominante adicdtocmai alefieciruia. O observatie Tnplusne aducepozilia mai sus-menlionata a lui Mcleish,care nu negiijeazd pentru latura afectivd ca elernent determinant relaliile interpersonaie dintre dascal gi elev.El considerirelaliainterpersonalS ca fiind esentiala in transiormarea procesului de invdtaredintr-oactivitate instrumentald, bazatd pe achizi\iide con[inuturi, intr-o activitate dominatdde par.ticiparea aciiva s,i rroiuntai-5 a propria subiectului la interpersonald. adicd intr-o activitate sa instruire,

--l
.t '#

-.i

r. )i

r-F J,
t
l-.'

'] ,{ =

lr_.I
.)
't

t,.

r--t
,:t

L, lr \Ld

1r
l,l I

.li l_-rl tr't

l ) ll

I n t e l i g e n {a Lingvisticd

ii plac / ii place cuvintele sd citeascd, sd vorbeascd, sd scrie,sd asculte, sd povesteascS, d i scuifi l e ,d ezbater ile

Are / e bun la / se pricepe sd

invatd ,
-l spundnd, auzind, vdzAnd 0) cuvinte; urmdnd instruc{iuni g

z
a { p

Compunere sensibilitate la limbaj exprimare verbald pentru folosirea cuvintelor a exprima sensuri

fr m
D
til

scrise;fdcAndasociatii de cuvinte

o
c a
.1

I "n
n m z 'c
pt

o 'o
o ot o o
-'l

L o g i c o - m a te ma ti cd numerele

structurile, formulele, tehnologia

conceptematematice gAndire abstractd rafionamente logice rezolvare de probleme

fdc Andc onex i uni folosindgdndireacriticd m etodi c or gani z dndu- gi m unc a

5o
U

o = (o o

Vizuald/spafialS

sd d e se n e ze, sd construiascS, sd modeleze, sd proiecteze, sd mdzgdleascd; cu l o ri l ei,maginile

imaginalie si facdhAti, scheme sd creeze modele orientare in spa{iu observarea detal iilorvizuale

" oc hi ul fol os i nd m i nti i " dinimagini vdzdndgi observAnd. grafice din reprezentdri vizualizdnd

o oo
a+. =l CI

lVluzicald/ritmicd

sunetele, vocile, sd cdnte, sd foloseascd gi muzica ritmul

produce sunete reacfioneze la sunete

cAnte gi sd evalueze aprecieze, creeze muzica

cu ajutorul muzicii asociind sunete

n, o a. o
AI

-| o

: t;-U- l; i5J;i;r[J-rJ
l n t e l i g e n ta

Llrr *Lr LrE 3_sErE,

lnvati
t

ii plac / ii ptace

Are / e bun la / se pricepe sd migcare, coordonare exprimeidei gi sentimente congtiinla nevoilor fiziceale or ganism ului

Corporal-kinestezicd sd se mi g te,sd atingd jocurilede rol mAnuirea obiectelor e xcu rsi i l e de studiu'

prin implicare directd pafticipdnd manevrAnd m i gc Andu- s e prin activita{i practice

-{

a
q.

o
:f. f) q_

Natunali

natura a n i ma l e l e, plantele d e ta l i i l e sd stea in aer liber

clasificdri observe rela{iile .observe detaliile senzoriale

o q observdndrelaliile o c om par dnd o utilizdnd informa,tii senzoriale T' c) r-r c ul egdnd date f := f observdnd J _q_ c (l:
.l

lrntrapdrsonalS

autoreflectia urmdrirea propriilor interese timpulde agteptare stabilirea de scopuri etica,morala interacfiunea iolaborarea' relafiile sociale empatia fa{5de alfii

autoevaluare Introspec[ie Tnlelegerea de sine exprima.rea sentimentelor gi gdndurilor

prinsarcini individua lizate cdndigi poatealege activita{ile in atmosferd de corectitudine prinmuncd independentd

o_ d o o o, o oo G, a5 (t
!t :T

o
o 3
FI

3 |-

lu'lterpersonali

negociere/mediere comunicare verbald gi nonverbald vaddperspective multiple sd inleleagd pe al{ii

in grup. prininterviuri observdndu-i pe altii comunicdnd cu al{ii relaliondndu-se cu alfii

m
!

z o

o o

-{ m

IJ

Inteligenta

Componente de bazd

Voca!ie

t-l
H

orator sensurigi func{iiale Scriitor. la sunete,structuri, V e r b a l S/L i n g vi sti cd Sensibilitate qi ale limbajului cu vi n telor

='m -;i O 1n rD
CD

g,

-4

n
F

3F
Ez o [+ (D om

g
m D
al

g
m

qi capacitatea [-ogicd-matematicd Sensibilitate de a alege modele logicesau numerice; capacitatea de a manevra inlSnluiri de ralionamente

Om de gtiinfd, matematician

Spafiald

Capacitatea de a percepe in modcorect gi de a transforma lumeaspafialo-vizuald percepfiile inifiale ale altora

Capa<;itatea de a controlamigcdrile corpului gi a mdnui obiectele

')

Er *6) rd 6'm 7i7 F-"{ FJ om o

pq , O K
CD? CD }l ,-1

ry 't
!r

n tfl

D -"1

Artist, arhitect

D )l D)

dro
a

Corporali/ Kinestezicd R itmi cS / illuzicali l n t e r p e rso n a l i

Atlet,dansator, sculptor

b-C

9r
a

3"o
Compozitor, solist
;1 EIn
B

Capacitatea de a producegi a aprecia gi timbrul; ritmul,indl{imeasunetului aprecierea formelorde expresivitate muzicald. Capacitatea de a discernegi de a rdspunde adecvatla dispozitiile, motiva{iile, temperamentele gi dorintelealtora.

Cons i l i erl, i derpol i ti c

\o +.

I n t r ap e rso n a l i

qi capacitatea la propria vialdemofionalS Accesul de a o diferentia de celeale altora; propriilor Cunoagterea gi defecte calitd[i

Psiho-terapeut, liderreligios

* Notd-in 1994,la datacdndl\rmstrong concepea acesttabel,.inteligenla naturistd nu fusese incd descoperitd de Gardner. De aceea, in materialele intocmite de el, nu veli gasiaceastd inteligen!5.

ffillffIi.
C o p i i ic u i n t e l i g e n !5 preponderent L i n g v i sti cd

'-I'l:'i f :T I":i l-['l,ri if,.listsegiindesc a[^!nevote

preferi
,4n
q) AJ

in cuvinte

sd citeascd, sd scrie, sd joace jocuride povesteascS, sd cuvinte

de scris, cd(i, benzi,instrumente j ur nal e, hd r ti e, di al og,di s c uti i , povestiri dezbateri,

o
6

s3.

[-ogicomatematicd

in rationamente sd experimenteze, sd puni '! ' probleme sd rezolve intrebdri, logice, sd calculeze

pe caresd le exploreze qi la lucruri caresd se gdndeascS, materiale pentru pentru obiecte laborator, manipulat, excursii la muzee de gtiin{d

oo
3
D'l( q)

o
J

o o

Sp a l i a l i

i n i ma g i ni

sd deseneze, sd proiecteze, Sd vizualizeze, sd schi{eze

C o r p o ra l kinesteziei Muzicali

prinsenzatii somatice prinritmgi melodii

sd construiascS, sd atingd, sd gesticuleze

j oc ur i LEGO,v i deo,fi l m e,di apoz i ti v e, !i o =: puzzle,cd(i ilustrate, de imaginalie, o (D s) excursiila muzee de artd o o "'t osd danseze, sd alerge, sd sar5, jocuri de rol,dramatizdri, migcare, 3 o

jocuri de sport, fizice, experien,te laborator.

;
u

sd fluiere, sd cAnte, sd fredonezecAntat,concerte,muzicdacasd gi la gc oal d, sd batdtactul, sd asculte i ns tr um ente m uz i c al e

o
J

Interpersonald

comunicAndu-gi sd conduc6, sd organizeze, sd se pri etenij,oc ur ide gr up,s oc i etate, 'rela{ioneze, ideilealtora sd manipuleze, ev eni m ente, sd c l ubur i m , entor i /uc eni c i medieze, sd meargd la petreceri interiorizat
scopuri,sd sd-gistabileascd mediteze, sd viseze;sd tacd, sd facd planuri locurisecrete, timp petrecut in proiectedesfSgurate solitudine, in posibilitatea ritm propriu, de a alege

a (o
U

o (t

qt N N

o o T m I
N

T r-

l n t r a p erso n a l i

o o

o o
!

--r.

9.

z o m
{ rTl

IJ

t\J ti

N IV E L

DEFINITIE
t

VERBE Scrie Listeazd Numegte Exprimd Definegte

COMPORTAMENTE

- 1't i l {

cuhJoA$TERE

gi Elevul recunoa$te reproduce informalia, gi principiile Tn ideile in formaaproximativd care au fost invS{ate

va definicele6 Elevul ale taxonomiei niveluri in domeniul lui Bloom cognitiv

q x *

lii ltl z lilu Hp li{c

nlE

DHil ='

lil

w9
Jo

<pllln :r,rJ

liits

-x 5:F =(u
-{or =
=hio o R-n

f, iil l[ m
l il p lil nf
lll " lii d

trt

= H'+ o :.-rZ
q t.h3 o) o-q
-o
C
E.

l,l b
ltl I'J

t, lil lii
|fl lFi
lil
lil
ll1

Trurnre ceRe

E l e vultr anspune, inlelege sau interpreteazd informaliape baza invSldriianterioare

Explicd Rezumd Parafrazeazd Descrie llustreazd

Elevulva explicascopul lui Bloomin taxonomiei domeniulcognitiv

-'
-'

;ri \Y

w s.-H o-H=

tH
li; l;1

b'6 E
Sali! a n \ v t*l n l \ ,

3No
JC

lii
t.l lr!

E n \ Y l r l

E D.-R
ox= o =-x lor 6 0r,
$$ Nrlil
LJI;I

it!

lit
lt l[

3:Q
AP L IC A R E Elevulselecteazd, transferdgi folosegtedate gi principii pentrua rezolvao problemdsau o insdrcinare cu minimum de ajutor Folosegte Calculeazd Rezolvd

t;i tii

itl
lii

Demonstreaze Aplica Construiegte

Elevul va fi descrie un obiectiv instructional pentru fiecare nivelal taxonomiei lui Bloom

P, ;l
x

I o f )[:
o

iil itl
lii tii lii
til
l'i iir t5 l;l
til

!ii
l!]

IH iil -{
tfl olR
vtq

lll
$1 td tit

ANALIZA

Elevul gi distinge, clasificd presupuneri, rela!ioneazd ipoteze, evidente sau structura uneiafirmalii sau a uneiintrebdri

Analizeazd Categorisegte Compard Distinge Separd

gi va compara Elevul gi distinge cognitivul domeniul afectiv

$'
4ru

ifr
tlt

o
VJI}Y

iil
I;I

e3
55$l
-{0): or-o L X -j*

lii
tu

O .R a\utH

IE

lil lfl
ltl lii Iii
th

Slt\lTEZ,A

Elevulcreeaziiintegreazd sau combina idei intr-unprodus, Blansau ofertdcaree noudpentru el.

Creeazd Concepe Facepresupuneri Inventeazd Dezvoltd

Elevul va concepe o clasificare a obiectivelor educafionale scrise care combind cognitivul, gi domeniul afectivul psihomotor

I *=B o -t.s { ar o-f

= \' ;' -L. ='o

lfl l,.l lfr lil

l:l lrl

e. E f, $o;
lno =.=$
J -(f

w *.* o -:i: =
F $.R
o

ill ul
lil lll
!i

lli iiJ
iil

6 -P X n=p;:i
Elevulapreciazd, evalueazd sau criticdpe baza unor standardesi criterii Folosegte Judecd Recomandd Criticd Justificd Elevulva judeqa eficacitatea obiectivelor scrisefolosindtaxonomia l ui Bl oom =

J -=. = J.-X

iii
ifi'n

iU ii;

-0,

I ol,:l{ ^, ii*

ili F

s', " x :J
o

ifl m
iE(|

iil ]

tii o til N lri o

fiii-

r. oilz
cliim
l\f (!

iii o
iii lll lu ! -l ltl

irio

a nEA DiF,ERENc'lnrA I r*s'n"RU

ffi@-ff :_E:f::j-----:51=::Effi riE=-:ffi:1:=ffi i.l:ffi 1_!

T'AXOhIOM IA LUI BLOOiI{

CUTECRlA INTELIGENTEI-CR MU!-TiPLE eGRELAREPT

* VerbaiS / lingvistica / logica " Matematica u VizualS / Spaiiala o RitrnicA I Muzicald ' Corporald / kinesiezicd u lnterpersonald ' lntrapersonala o Naiuralisti / LINGV{STICA: VERBALA

negte,memor eaz6, zA,listeazd inregistrea Gunoagtere: defi clarificd, discutd, reformuleazd, descrie, explicS, reconsideri infelegene: p zd, dramatizea.zd, expri md,arald, ublica ApIicare: intervievea cpmpard, : interpreteazd, intreabd, organizeazd investigheazd, Anatizf, prezice, creeazd, imagineazS, inventeazd Sinteai:compune, prezice,corecteazd recapituleaz6, sugereazd, deduce, Evaluare;evalueaza, editeazd / LOGICA: MA]'EM,qT|CA reproduce, coleciioneazd, specificd, eticheteazd, Cunoagtere: inregistreazd, relateaza enumerd, grupeazd descrie, numegte, identificS, localizeazd, reconsiderd, intetegere: rezolv\, icane: testeazd, calculeazd, Apf demonstreazd, arall, experimenteazd interpreteazd, Analizfr: analizeazd, investigheazi, descoperi, chestioneazS, examineazd nteazd, formu leazd, constru iegte Si rrtezi: inve ipoteze, fundam enteazd, sistematizeazi valorizeazd, are: ordoneazd, evalu eazd,recapituleazl, selecieazS, Evalu noteazd apreciazl, mdscrara,

/ $PA[!A[-A: vrzr.JAt-A
+-

observa, eticheteazd, configureazd, Cunoagtere: rescrie, copiazd, deseneazi ilustreaza, exprim6, explicd !nlelegere: cu ajutorul imaginilor, demonstreazd demonstre Ap!i care: dramatizeaza, azd,ilustreazd, aratd, dovedegte, construiegte gi grafice, aranjeazd, facediagrame cerceteazd, Analiz6: compard 9i distinge produce, planific5, Sintezi:compune, construiegte logic, concepe, asambleaza, imagineazd j udeca, zd,alege, are: valorizeaza, selectea Eva Iul esti meazd, recoma nd5, ordoneazb

24

| "*,
IJ

:!l JT
n-1,:Ji-*g1i;-EE*i:5-;!ir'!i3-,=l!nE=:-i=?:E}55;'

Fllozor r e g! coNcE pr E

_l_

M{.IZICALA:
?.

:l'
)

Ji

ar -E
j
-iB
,J

nume$te reproduce, memoreaze, copiazd, Cunoagtere: repete, traduce in limbaj muzical recunoagte, descrie, lntelegere: exprimd, pred practi : ratd, a 6, cA nta ce, dembnstre az6, dramatizeazl, Apli care organizeazd, diferen\iazit analizeazl, aranjeaze, Analizi: interpreteazd, prod pune, aranjeazd, creeazd, ordoneazd, uce construiegte, Sintezi : com judecd, estim : apreciaza, recomandd, eazd,ordon valorizeazd, Evaluare eazi / KINESTEZICA: CORPORALA

ls
I Ji

copiazS, urmeazd repetd modele migcdrile, descrie in acfiuni, Cunoagtere: : discutE, exprimi, localizeazd infelegere aratd, experimenteaza expune, folosegte, simuleazd Aplicare: , opereazl, grupeazd, inspecteazd, descoperd, aranjeaz6, organizeazd, Anafiz5:sorteazd, clasificd iegte inventeazd, constru uce, aranjeazd, fundamenteazd, Sintezi : prod recomandi mdsoard, decide, estimeazd, alege, Evaluare: INTERPERSONALA: repetd, spune, definitiveazS, numegte, colecteazd Cunoagtere: descrie, explicd, discutd, exprimd, raporLeazd, reformuleazd inlefegere: pra uleazd, az6,dramatizeazd, cticd interuieve Apli care: sim sorteazd supravegheazd, investigheaz6, intreabd, izeazd, AnaIizi : organ plan propun e formuleazd, ificd, leazd, aranjeazd, Sintezi:fundamen judecd, neazd, e, estimeazd, sugereazd, criticd uare:decid concluzio Eval INTRAPERSONALA:

r'i
,rl

--1
I = rt

rl
t 1 t=
-l

nume$te, repetd, memorize azd,studiazd Cunoagtere: reafirmd, recapituleazd explicd, traduce, infelegere: exprimd, planificd eazl, vizualizeazd, rezolvd. i Aplicare: monologh probeazd, is eazd,intreaba, d ecd compard, distinge, Anatizi : investigh imagineaza, Sintezi: planificd,concepe,compune,asambleazd, creeazd, aranjeazd judeca, estimeaz6, valorizeazi, spriji ni uare:sugereazd, Eval

)=
,ri

'=

L-

r_
Tti

t1.

l'

.. J
-_

[TTarrn.saIr PEilITRU FoRMARE

1i==:i=:*E:-:ffi=5JjFE3!E*FSnHFl*:'3;ai:a:iItr:ln:Ftui-iiiFL:FT S3!;-t:is i:3!i ':ji

_J!
.i5 I - ri

SALHPEHTRU FOR$ffiAMffi trWATHffi rnultiple inteligen$elor ap!ica:'ea teoniei ldel ritilepen'lri-r ?npreclarea difelrentiath ,
..-t.!"' accentuatd a indivizilor. specieiumaneestediferenlierea Caracteristica

-rI
,l

- ll
;-iT I -.1

-t
_)

', . d

__it

t. -Jt

,,,--! .,J
,t *4

I
I , t

t..

) ' ' --{ ) *-l

J

se constituie ca un invilim3nt pe mdsuraelevilor' ciifereri{iatd lnstruii'ea gi dezvoltarea de autoinstruire la fornrarea capacitdlilor nevoii ceeace conduce deinvilarecontinud. diferenliatd unorcomponente ale actului impune reconsiderarea lnstruirea de informalii, ci pe sisteme de pedagogic: accentul nu se maipunepe abundenla gi principii fundamentale. noliuni concepiii, pentru sursd nu maipoate de inforrnafii elevi. fi singura Profesorul activitatea ci organizeazd, Tndrumi nu transmite cunogtinfe, de Profesorul de autoinstruire, asigurdadaptarea la asisidformareacapacitdlilor invSlare, potenlialului permite diferenliata valorificarea fiecdrui individ noi,rlnsiruirea situalii permite gi totodata identificarea individ un mai multor fiecare unicat considerdnd '' gi stiluri de invSlare. tipuri de indivizi internd careconstd in adaptarea o diferenliere Ernile Flancharc{ distinge pentrua asigura elevilor maximumde de insiruire la particularitSlile activitdfii prin gcolar gi explicitare. o diferenliere externi, randament la un program unitarde instruire, nu inseamnd renunfarea Diferen[ierea ; ,trrr pentru aceleagi obiective, aceleagi conlinuturi. ci se pdstreazi "la fel" pentruicfi, ci insearnnd un Tnvdfinn6nt uhitardnt-i insea.mnd Instruirea intereselor, fiecdrui elev pentru descoperirea creareasitualiilorfavorabile proprii. gi posibilitatilor deformare aptitirdinilor posibilita{ilor de formare presupuneunitatea Unitateagi egalitatea reprez-intd identitate de tratament,ci dar nu flnalitdiilor, scopurilor', obiectivelor, vaiorii formdrii. egalitaiea la didacticd, tratarea adecvata a elevilor vizeazi;tehnoloqia Diferentierea in clasd sau acasd gi tJe muincd independenti sarcinilor diferenfierea {lec1ii, I prezentarea a conlinuturilor. adecvatd

27

DtFEREnrlarA I u srRu rR.EA

s

de strategii Tipuri in organizarea activitalii de instruire: 9i desfagurarea 1. Strategia magistrald esteaceea in careprofesorul are rol de conducdtor absolut. Profesorul decide obiectivele, continuturile, metodele, evaluarea, mijloacele, criteriile de succes. preved6plasarea elevului 2. Strategia simuldrii intr-un contextcare simuleazd situaliile gi profesionale sociale reale in careel va trdi. 3. Strategia inva,tarii individuale presupune controlate folosireaspecificd, diversificati a miiloacelor de invaliimdnt. pe proiect 4. Strategia Tntemeiati permite colectiv sauindividual imbinarea ralionala a activitililor de grupcu celeindividuale, a sarcinilor impuse cu cele alese de elevi, a munciidirijatede profesorcu activitatea independentd a elevului. in cazde nereugitd, se recurge la demonstratii suplimentare. Elevii asimileazd prinpropria activitate sau dinceeace le olerd profesorul. Aceasta reprezintdo adevdratdpedagogiea descoperirii. Harold Mitzel identifica 5 sensuriale conceptului de indiviclualizare a inva!dmdntului: 1. parcurgerea materiei intr-un ritmdeterminat, specific psihice structurii a posibil prin elevului; este materiale scrise, prinprelegeri; dificil 2. elevului sd i se ofereposibilitatea sd lucreze in anumitemomente in careii convin personal, condifii ceeace impune modificarea organizdrii . gcolare; tradifionale a activitalii 3. posibititatea de a aborda un subiect inir-ofazd anumitd Tnfuncliede cuno$tintele acumulate anterior; eficientd Ia obiectele de invdtdmAnt cu liniar; conlinut 4. posibilitatea introducerii unorunitSli de instruire Tnfavoarea elevilor cu cunogtinfe reduse saua unora cu deprinderi bineconsolidate; 5. punerea la dispozifia elevului a mai multor mijloace de instruire din care el sd poatd alege; elev, in parte, Fiecare este o problemd a cdrei solulie nu poatefi gasitadecatin
al

10

-. .t Ei

MarenlqLE pENTRUFoRMARE
Effi 3!E*fi4:Ee-6l:a1fg5$ffi =lri:h-.F.r.r-, ::{ai=::;F

EJ.3 '-I
E-r" $ E.J p'lf
' jl

-: ;.-':. ,

Trdsdtura caracterlstici a actiuniide diferentiere ,

Nuan!areq modalitdlilor de lucru invdtamAntului in cadrul preponderent colectiv

E;

FJ.g
m-r-.J El

F-

l3
imbinarea ralionala a invdfimAntului

tr-F
_rl

F,'---"

E-F
E'-'l E'
E-J --l
' :! ,.:d

prinsarcini individuale
/..''':.

,t--_a

Diferen!iereacon!inutu|uiserea|izeazdprin: '' - Trunchi gcolii u/'" comun / Curriculum la decizia - Cursuri / activitili complementare celor din programul pentru obligatoriu tofi -Cursur i pe el n t r u a c e e a i ciplina diferitecaniv dg is :^ ._:, , , : - !, ; '. . - Activitate extracurriculard corelatd cu ceagcolarfi t;r,'i1r' .; ':';';' ' '''''.4" de diferen{ieri de confinut Exemple ' (credite unitdlilor capitalizate 1. Sistemul estedivizat Tnr.rnitdfi, care ): confinutul unuisemestru corespund / unuian / unuiciclu. Anumite unitdfi suntobligatorii, alege altele nu,dincareelevul celecareii convin. perioadei La sfArgitul de timp susline un examen careTiconfera un numdr elevul de credite. prevdd: Unitafile = unitdli o planul general indispensabile formarii de bazd , = o planul special unitdli specifice continutului; = unitdli . planul cultural careimbogdfesc universul cultural al elevului. modular: 2. sistetnul continutul estedivizat ?nmodule / subunitdfi bine cu relaliiprecise ?ntre ele. structurate, modul cuprinde Fiecare obiective exprimate in cunogtinte, activitdti, are variante nivel ca ritm, de dezvoltare, de recuperare, areprobe (ce de intrare estenevoie sdgtie),fina|e(cetrebuiesdgtie),intermediare(cegtie).,!'..".,;.:,-.|..e-curricuIare 3. Activitdti Ie extra se realizeazd (activitatea in modformal gcolard), informal $timcd educalia gi (experienia cotidiand) non-formal (perigcolar). Edgarfaure|,InVremeanoastrdSe|9cUnoaste-ica un orocbs bducatia limitat'in timpsi soaiiu". prinmodulde organizare Diferenfierea se realizeazd a colectivitatii scolare, prin didactice activitdlii metodologia didacticd aplicata. 9i patru Distingem moduri de organizare a activititii:
i' .r.,' ,jr...,., a' /' ,4

E_-

E.J
E --i -l E-d

E4
-t

-l

f,-

+'

i;
! --l I

F' '

29

I msrRu IREA DIFEREzutIATA

ij:-=i=+=4-5:at-Eryr:li4!-r.+4E8gi:i.!:f::nt1-*ft:Rtlcjrtffi*!ffitg-iEE9,ir.lci.ffit !-Gt.::_::-rxt

printransmiterea activitatea colectiva, caracterizatd informatiei frontalde la profesor ciire elev; " . . : 1 . activitatea pe grupe, in general omogene, constituite dupd urranurnit criteriu; pe echipe, grupe activitatea eterogene, constituite dupdpreferintele elevilor, penfuuoactivitate; i::,;,, i'it's.,,'t',:t '' individualb, 4. activitatea independdnta. pe grupe: Activitatea grupelor a. in constituirea numdrul de elevisd nu cJepdgeascd 6-7, gruparea se realizeazd elevilor dupdun criteriu (ex.: naturaactivitalii) sau la libera se alegerea elevilor stabilesc dintre relaliile membrii grupului (ex. 9i poate cooidonatorul fi profesorul sauun elev). pentrugrup: exercifii, b. Tipuride activitafi rezolvarea de probleme, lucrdri practice, proiecte, studiu de documente, anchete etc. - elevse modificd profesor profesorul c. Relafia astfel: sprijina elevui, ii stabilegte gi materialele pregitegte activitatea, conlinuturile necesare,profesorul in punctele indrumd cheie, sintetizeazi rezultatele. Profesorul NU conduce activitatea. prinspecificarea Jean Vial "Acliviiatea in grupse caracterizeazd sarcinilor grupului, dupdmotivaliile capacitSlile membrilor asigurarea unitdtii confinutului 9i coordonarea, co..nvergenla aciivitdfii, unuiresponsabil eforlului, existenfa gi a unui obiectiv".
4
I

de situaliiin carese pof organiza pe grupe:la gramaticd, Exemple activitali la exerciliilede consolidare, la gtiin{ele naturii,fizicd,chimie,biologie,la aplicalii, gt recapitulare in consolidare la oricedisciplind. prinrnetodologia Diferenlierea didacticd J, Deschamp a constatat cd exista diferenle intreelevide aceeagi vArsta gi capacitate intelectuald, fald de diferite sarcini de lucru. Astfel,13 minuteeste de timp intr-o sarcindde cdutare a unor cuvinte intr-un media diferenlelor diclionar,2 minute % pentru exercilii ugoarede adunare, 11 minute pentru rezolvarea unorprobleme de aritmeticd. EmillePlanchard spunecd, in general""Linia de conduitd a profesorilor prea inteligenli, esfe aceeade a-i frdnape cei carese aratil de a-isiimulape cei pentrureaiizarea carenu suntdestul de dezvoltali uneinormeLtnice". diferi intreei din punctul Elevii de vedere al aptitudinilor, a ritmului de invdtare, a gradului de infelegere (uniiaprofundeazd, a fenornenelor alliisunt a capacitdlii super-ficiali), de invdtare, a rezultatelor oblinute. prinmetodologie diferenfierea Pentru estenevoie ca. w eleviicu capacitate de invdlare scdzutd sd fie cupringi in activttd,tifrontale, dar trata{iindividual; s eleviicu dificultdti accentuate ale capacitdlii de invd,tare sa fie insiruiliin grupe,dar cu temediferenliate pentruactivitali independente; w elevilcu capaciteti de in,,ralare maireCuse si fie inclr-rsi irt clast sitecia!e. prin ,;r:r,; inCependenti lndividualizarea rrunca se pcate reaiiza - tene indivicluale in clasd i acasd - rnuncipersonalizala, activ'iiate cu contiriut:lif,.reiiiiai, realizeiit:iCiv'iclgr:i

3C

5t
I

FoRMARE MnrentaLE PENTRU

ryg+ I=-=r

:tT
j
]
-d

r:
l-rB

Elevul r psrcUrge materia (ugor, dacd in ritmauto-deterrninat, propriei structuri potrivit dupdmateriale lucreazd profesorului); scrise, dificil dupdexpunerea Iucreazd ?n pentruorele momentele recomandabil care ii convinpersonal, " facultative; o abordeazd un subiect acumulate intr-oanurnefazd, de cunogtinlele infunctie (posibit anterior la disciptinele liniare); c podtealege dinmaimulte mijloace de instruire. figelor: Ex.sistemul de descoperire, de dezvoltare c]erecuperare, de exercitii, O privirecomparativa subliniazd a claseitraditionale gi a celei diferenliate . evidente avantajele oferite de instruirea diferenfiatd: l:,
> mascate, se aclioneazi asupra lor cind devinproblematice sfirgitul invdtirii,sd se vadi cinea ?nteles inteligentei excelen[ei Ctasadiferentiati bazi pentruProlectare estecontinuigi diagnosticd > Evaluarea cumsd facempredarea pentru a intelege qlevilor mai Pemisuranevoilor ) E evidenticoncentrarea Peforme de inteligentd multiple estein maremisurd definitd > Excelenta fald de individualS de cregtere in termeni inceput ghidali si facdalegeri frecvent > Eleviiaunt bazate Peinterese de pentru maimulteprofile > gxistaoferte invitare de interesele > Oisponibilitatea, 9i profilul predarea contureazi al elevilor invdtare

r J{

"-T
. " ,t

fir
i'i trl

L-l 4
[-r
i-d L-tr

invitare F Dominiinstruirea cutoatl clasa a acoperi manualul saughidul curricular conlinuturi gi exercilii ruptede context

t-ld L-'

pefilosirea seconcentreazd >-frvetarea pentru a Yalorlza esenttale 9l capacitdlilor principii gi bazd de concepte intelege

F Domind un singur text si evenimentelor comportamentul elevilor

cu maimulte sarcini frecvent > Se folosesc optiuni de in funclie flexibil > tlmpul e folosit elevilor nevoile

tl i'
fr-

mqllplg materiale furnizate P Sunt perspective se cautd > In modobignuit ideilor asupra multiple Siqvenlrn_g4glg!
de invitareindependenti capacitdtilor si pe colegi ajuti P flevii 9i pe profesori problemele rezolve cu profesorul lucreaziimpreund , Elevii de invdlare obiectivelor pentru stabilirea qsgg--pentru intreqge individuald Ei evaluare
31

ir lr
l-r r

pentru unice notare

formdde evaluare

rIt

ca v-amconvins Credem cd Tnactivitaiea de predare, desfdgurata atAtcu aduliiicAt 9i cu copiii,avetineapirata sd parcurge{i nevoie cdtevatreptede gi aplicarea in cunoagterea introducere tehnicilor de diferentiere: invdtare") "ancord", princai"e activitdti desfAgura{i gi moiivafi sd vd ati"ageti peniru elevii Tnvdtare; trebuie sd facdlucrul nu tolielevii in acelagi timp; de timpa activitSlii sd fie micd unitatea in fazainitiald; diferenliatd gi potential si fie redusd cantitativ sarcina in prirna faza. pu[in, pentru darbun;fixafi-vd unul saudoud obiective un an; observaliile zilnic nota{i-vd despre elevi; ini{iala evaluarea ca puncf utilizali de pornire; intreaga activitate progresul a elevului, urmdrili sdu,nu doarpentru a-l nota; celpulino leclie pe lund; organizali diferenliata capitole / temealeprogramei identificali carepermit diferenlierea; cu elevii in stabilirea colaborali criteriilor de realizare a produselor; procesul conlinutul, produsul. gi diferenliali

elevii sd se autocunoascd; determina{i rolulprofesorului, explica{i-le raportul sducu elevii, rolul9i pozi!ia elevilor intr'diferenfiatd undetrebuie sd-gi o clasd asume responsabilita{i; in organizarea etevii implicali activitalii, in stabilirea obiectivelor, a formelor de gi de evaluare. desfdgurare

- incepefi cu o sarcinicunoscutd, pe grupe; apoidiferenfiafi - implicali grupei unuldintre membrii drept colaborator; - folosili pe figede lucru, pe bandd, instrucliuni afigate, tot timpul la indemdna elevilor; - stabilili clare, reguli simple, care sd fierespectate de to{i. portofoliul folosifi elevului; gi competenlele pe care listafi-va capacitdlile dorifi sa le dobdndeascd elevii; capacitdlile transformali liste pe in de control carele ve!ivalorifica in evaluare; in timpul notati observafiile orei.

3?

MqTenInLE PENTRU FoRMARE

'frel3lE?j*]lff:=:R-:=-?3-trEffi reffiiE==j-Efr.:=:r-=5.F

'.r J;
It
fi=r*J

principiile diferen{ieriisunt: sd lucralidiferenfiat, Dacdv-amconvins nu u.italica se uitS mai mult decdt se in gener;al focalizeazd esenlialul. 1. Profesorul eficientd trebuie si se accentueze decipentru o invS{are memoreazd, ceeace irnportant. este dintre elevi.Tn grabade a 2. Profesorul trebuiesd recunoascd diferenlele profesoruluita diferenlele fundamentale, asigura nevoile educationale dintre ei. specifice gi instruirea Evaluarea sd fie continud suntinseparabile. trebuie gi 3. Evaluarea 'mai alesformativd, nu doarsumativi, Pentruaceastq trebuie purtate finald. jurnale, portofolii, de inventare capacitdfi aplicate chestionare dis-cVlii, 9i !inute de interes. procesul gi produsul. schimbd confinutul, 4. Profesorul inseamnd ceeace profesorul vreaca elevii Conlinutul si invefe, gi materialele pe carele utilizeaza. punctul elevului Disponibilitatea inseamnd strategiile de pentru o deprindere sau infelegere:..Elevii slabiau nevoiede ajutorul intrare pentrua-gi identifica profesorului lacunele in Tnvdfare. Ei au nevoiede structurate cu pagi rnicipentruformarea de deprinderi activitdfi simpleTn de vitezdmicd de ?nvalare."Elevii buni au nevoiesd poatdsiri la condilii al capacitilii lor, lucreze cu produse nivelul superior sd abstracte 9i situalii complexe in condilii de vitezdmare.Un rol important deschise, Tl are aici au nevoie deosebitd, , profilul de verbalizare Tnvd,tdrii;'Unii al{iidoresc sd scrie, singuri, alliise sirntmaibinein grup.Unii.lucreazd uniiIucreazi o parte dintralliiau nevoie de reprezentdri ini{iale, unii suntlogici, un intreg, analitici, al[ii g.a.m.d, Profesorul trebuie sd lind seamEde toli acegti suntcreativi, factori prbcesul, proiectate care este suma activitdfilor atuncicAndstabilegte sd precum gi produsul, deprinderile cheieale elevilor foloseascd careeste cel pentru a demonstra ceeace s-ainvdlat maibunmijloc trebuie si participe la propria lor educafie. 5. Toli elevii Profesorul nu poategsd elevi. profescrul dintre Intr-o clasd diferenliatd nu respectediferenlele nivelulde pregdtire a fiecdrui respectd elev,agteaptd cregterea de la toli gi sd exersezeprin dificultate elevii,oferd tuturorgansa sd cerceteze oferd sarcini interesante, importante. crescdtoare, gi eleviicolaboreazd in invalare. Ei planificiimpreund, 6, Profesul stabilesc progres stabilesc gi monitorizeazd u l, succesele egecurile. obiective, gi de grup individuale echilibreazd normele 7. Profesorul

.l-1r
:: -J_ _ l'.5,_J
fi

,'-Jt
t? _ t_rJ

r'| I -.J!|
r ,;r
| ---tJ

11 _J
r-fr"ia-.r

l5

.,__l
'- \.|

;-.- Jl

,tq l^r
't'

.:tl
l rIl* 't

.! B !, _,r
,.1 d !:10,*

,i

i ' l: i -. - -' *t ...' '

1..

. :"J I ,l--itrl rl
- ' r L' .r-a

d
I

"i. =-l
d{

lt

t--I

'l

'-|J
l=
it

-n
I

1-=

t' 'l:j 5.r,4 -I

I ll si i.

ii-

;: l \-. It

I FLL
JJ

I lrstRur REA DtFEREttlntA

'-?tri.itFn+Ee*gse:1gaE1,'.9:.-.:F.rgffiIglj1=fEgigj!:r5,r.I1lra*rEit3!sl!?Eg:Tig5.gFA:;;E=;1;;:?1r-Iji

pafadiqrna sinoptic ta-bel ne prezinta Urmdtorul difereniiaie: instruirii

INSTRU IREADIFERENITIATA I f
Esteun rispunsal profesorului la nevoiie celorcare?nva{d

Ghidat generale de principiile alediferentierii cumar fi sarcini

grupdri flexibile evaluarei c L t v a gi reglare pot diferenlia Profesorii

in acord cu Disponibilitd!ile elevilor lnteresele elevilor

Profikllde Tnvitare al ele v i l or

printr-o gamdde sirategii gi educationale manageriale ca:

multiple I Succesiune Inteligenle de lectii Puzzle de centre i Succesiune inregistrat I Succesiune de produse Material "ancord" Activitate Contracte de invdlare I variate Texte in grupmic I lnstruire suplimentare Cercetare Materiale de grup I literare Cercuri I Studiu asociat Studiu individual

Strategii variate de investigare Rezolvare de probleme Centre de interes Grupe de interes Teme variate Notari variaie succinte lnstruire complexi

b,.

l"
15

Jt

MaTeRIaIE PENTRI,J FoRMARE

.eg4t:y,.a._11.!,i{ttr:q.Eti-gq:::!.i:!9Fi!l31igl1?'1Tii:!:jav-f1f!1:-:r-::ril'-iri:i':::.:!Iri::l!:i::-jji:--'rg1j

-P
-'x
: -'1
jl

Tnclasadiferenliatd nnultipte Inte!igentele

multiple oferi un numdr marede instrumente Teoria inteligen{elor didactice pe elev.Urmdtoarea didactic asigurd centrarea demersului a cdrorutilizare listd pot rnateriale incomplet al unor tehnici9i care este un inventar fi folosite in pri predare elorrnultiple. teorie i intel igenf n valorificarea lingvisticd Inteligenta - lecturi - discuiii in grupuri micisaumari - folosirea cd(ilor - figede lucru - manuale - brainstorming - activitdii de scriere - jocuri de cuvinte - prezentdri fdcute de elevi - povestiri - dezbateri - jurnale - citire in cor - citireindividualizata - memorarea de limbd faptelor - folosirea casetofoanelor reportofoanelor, - publicalii ate matici Inteligentalogico-m - probleme pe tabld de matematicd rezolvate - intrebdri socratice - demonstra!iigtiinlifice - clasificdri gi categorisiri - creare de coduri - jocurimatematice - cuantific6ri gi calcule - prezentdri logico:SecVen{isle ale uneiteme spaliali lnteligenta -

-T :E
_t3
i

*fl

-t
I

_.F

--E
- JE

-3

[j-*r
'T

a'
L!

"t,

,__tr
,:d

,[,-u
\-i
-fl ,"il-'n-{
t--

;,',!y-{ -l
ll

hi
il '

- ha4i

i - f l* J

IJ
l'

i11
a .l

t!q
-l I -I'

*.- J
Fi'

F'
-Jt,li F
lI-

grafice diagrame vizualizare fotografii vicieb, film evaludri artistice povesiln In rmagrnr picturd, colaje, aftevizuale grafice simboluri exerci(ii vizuald de gandire grafici folosirea organizatorilor iluzii optice culori folosireamicroscoapelor

L.

35

DlrEREltpnrA | rusrnurREA

Intel igen!akinestezici - rnigcare creativi - mimd dramatizare - exercifii fizice - lucru manual - sculpturd corporali - folosirea limbajului corporal - . rnaieriale palpabile - exercifii de relaxare fizicd - rdspunsuri corporale muzicali Inteligenla - cdntat, murmurat, fluierat muzicii ascultarea - folosireainstrumentelormuzicale - analiza muzicii - batere de ritm - folosirea muzicii de fond - legarea melodiilor de concepte - crearea de noimelodii - ascultarea imaginilor muzicale interne discografii nnuzica!5 supermemorie interpersonali Inteligenfa - cooperare in grup - mediere de conflict predare reciprocd - sesiuni de brainstorrning in grup - implicare in via{a comunitifii - sirnuldri - cluburi academice - intdlniri gi consultdri in contextulinvdfiirii intrapersonali Intel!genfa - studiu independent - invdlare in ritmpropriu - spalii personale de invdlare - perioade de reflecfie de un moment - centre de interes - opfiuni la tema de casd - alegerea timpului - instruireautoprogramatd - activitdiiautoevaluate - sesiuni proprii de stabilire a !elurilor

36

tr@sq:@:J5rffi@B

pe teoriainteligenlelor ln proiectarea profesorul uneilectii bazate multiple poatepornide la urmdtorul setde intrebdri:

LOGICO.MATEMATICA Cumpotsd intnoduc numere, calcule, logicd, clasificdri sau g6ndire deprinderi de criticd? LINGVISTICA Cumpot sd folosesc cuvdntul scrissauvorbit?
\i I I

L-1
_!-

f., i

r lr I I \ l-/
l--

^hr+rrr Y SPATIALA Cumpotsd folosesc materiale vizuale -/ sauculoarea?

l-/

kd
lb'

\ IN I KAI'trKUUNALA
r q--i^.,.. X

--

oBiECTIVE
,/ ,/

ro

rlj
JLhJ
[L'

Cumpotevoca gi sentimente personale? amintiri

iviUZiCALA Cumpotaduce suneiui, rnuzica 9i ritmul? KINESTEZICA Cumpot migca gi trupul mAinile elevilor?

INTERPERSONALA Cum pot motiva elevii Tninvdtare? se coopereze

fl L-

_n

al r[,
hl
[!.

NATURISTA Cumpotaduce gisistemul natura in ori?

ELL-r
-t tr\r

:t
rl

t,q

37

I
_]

g fl
ctsttq:=r"E:tT:YEr,r.:3!:*+;. {rijp.'!*ralEa1Tr,i.::{i:gs:4JaijGqql4EEGffi'F-?EgEffi'::!:gir?q}-.ry,*rr$ri:1'}r!li:!'e;a,rt

AcrrvlrArt DEFonmnnr

-tt I
-J I

AGTIVfiTAga BE FORMARE
t

f;

ir
+fI
l!
I

,d i

-*_tr
LJ -o -l.d I

"."J
-'t
I

-l -*l
a-l

-t
I I

5.J
t\

g--:J

Lt I

L>

* r.i
\E

- Intetrigentele DE FORM,ARE: SESIUNE Instruirea diferenliati multiple Obiectiv;ldentificarea inteligentelor multiple ca fundament al instruirii diferentiate t. Secvenfa Obiectiv : Sd congfientizeze diferentele inter^individuale in cunoagtere. de prezentare in perechi a. Exerciliu de incalzire (individual): b. Exerciliu /ciorapiinchisi, Se oferdsdculeli cu obiecte prin cu confundabiTe. pipdit diverse, forme Se ceresd se identifice ce obiectesunt. Se listeazdpe flip-chartobiectele Se desface saculgi se confruntd identificafe. printr-un cu obiectele reale. Valorificarea lista exerciliului: singur sim!,cunoagterea interindividuale apar chiargi intr-ositualie este limitatd..Diferentele simpld"de Timp:40 minute cunoagtere. ll. Secve-nfa prezenla Obiectiv:Sa identifice stereotipiilor in aprecierea inteligenlei umane. "Apreciafi gradul personaliidli de inteligenia al urmdtoarelor cu succes in viald,cu de lucrunr. 1). Se cererefleclie notede la 1 la 5 (Figa individuald asupra notirii. grupuri formeazd de de lucru, se^ gi Se distribuie figele lucru se cere si se Se inregistreazd stabilite noteleacordate. negocieze notele de gruppe un tabel pe (identic pdstrarea flip-chart scris cr-tcel din figa).Se cere figelorpentru o viitoare. reflectie Timp:20 minute. lll. Secvenfa inteligenla. Obiectiv:Sa defineasca "iitteiigeitfd". pentru pe fiip-chart. a. Se cersinonime Se irrregisr'reazd brainstorming. Exerciliu: clasice b. Teoriile despre folianr. 1 inteligen{d, expunere, Timp:20 minute lV. Secvenla Obiectiv:Sd defineascd inteligen,ta din perspectiva teorieilui Gardner. a. Teoria luiGardner despre expunere, inteligenfele multiple, folianr.2, - chestionar de inteligenld aplice]t b. Auto-evaluarea tipului individual. (chestionarul nr. 1, ) I @ldentificati ce tip de inteligenla estecultivatd Tnurmdtoarele societSli : a) un trib a dinjungla africand, italianigi d) Romdnia b) Romaanticd, c) Renagterea contemporand. Faceti la unuldin limbajele specifice referire uneiinteligen{e grafic, (verbal, logico-matematic, kinestezic, muzical se $.a.).Activitatea pe postere in grupuri. realizeazl se prezintd Rezultatele realizate de grup,carese
i r .,:f t i .'

^ti^^^-x dltlvdLa.

LF

40 minute Timp: Pauzd( 15 minute ) V. Secventa Obiectiv:Sd recunoascd randamentului influen{a inteligenlei asupra intr-o
I

l*
?4rt
I

rl

- novice": "experi continut Exercitiu Reprezenta!i urmdtorul prinlimbajul specific ?n persoand inteligenlei care excelalid-voastrS: are dreptulla educafie", "Orice art.26,alin.1, din Declaratia omului. universald a drepturilor grupe Se realizeazd
39

ffi

ilr

+
L

I msrRurnraDlrsRenparA

in careexceleazd de inteligen{a in func{ie fiecare. Dupdprezentarea rezultatulu grupelor, se face schimbarea noulcriteriu ob{inut de constituire a grupelor este cea maislabreprgzentatd (novice). irrteligen{a Se executd aceeagi sarcind. Apoi tinrpde reflec{ie individuald se propune asupra celordoui posturi: de expert gi de (Figa de lucru nr.2). novice Timp:60minute Vl. Secvenla Sd sesr2eze efectul Obiectiv: compensator al unorinteligenle. personalitafi "ldentifica{i cu handicap gi cu performanle intr-undomeniu in alt exerciliu in perechi. pe flip-chart. Se inregistreazd domeniu", exemplele Se proiecteazS un tablou sinoptic (Folia al cazurilor celebre de compensare nr.3). 20 minute Tirnp: Vll. Secvenfa posibilitatea pe bazateoriei Obiectiv:Sd identifice diferenlierii instruirii nlelor multiple. intelige teoriei inteligenlelor Valoarea multiple a. in diferentierea instruirii, (Folia nr.4) expunere minute Pauzd:15 de activitdfi specifice fiecdrei pute{i b. "Cetipuri inteligenle in cadrul identifica ariei predali?" care grupe ?n pe arii curriculare. curriculare in constituite Exerciliu subformdde afig. se prezinti Produsul puteli realizacu eleviiin c. "Ce tipuride produse specifice fiecareiinteligenle grupeconstituite in care preda\i cadrularieicurriculare ?" Exerciliu'in pe arii prezintd Produsul se curriculare. subformd de afis. Timp:B0minute Vlll. Secvenla uarea cuno gti Obiectiv:Eval nlelor priv ind inte ligenlele multiple. "Reprezentali de exersare a. Activitate a inteligenlei expert: povestire lM printr-o sau un poem,un afig,o mirndI reprezentare fizicd,un cdntec,un interviu, o jurnalintim, o fild dintr-un dezbatere, o asociere cu plante sau animale.. incercali "Exercitiu toate cele8 inteligenfe. sS.cuprindeli de grupt'. la exerci[iul personalitSlilo de la Secven$a b. Revenire ll. Se cerereevaluarea propusea fi notatedin punctulde vedereal inieligen[ei. Se comenteazd diferenfele in notare. Timp:60 minute activitililor zilei(Chestionar c. Evaluarea nr.2)

40

,fl:
Fryd
,t Jil

L Jd r=l d
Figade lucru nr. 1

AcrlvlrAT! DEFonruaRr

il'
i=\f,
--i_

d a,-r.L lil

Numele personalitdtii EmilCioran Nadia Comdneci Nichita Stinescu Gheorghe Zamfir

Revenire noti personali

i / fl

t -*
t\ -

,fi

l-.fi

r-d
l't 'ir"i

L.tr
4

Mihaela Rddulescu ntatoare TV Ando(Octavian Andronic, urnalistul & caricaturis Petrigor (bucdtarul) Nicolae Steinhardt Henri Coandd Andreea Marin Adrian Pdunescu Grigore Moisil

L,!
[-4
Lr!

tlo
eLd

L-r

fi
,l

Dan Gngore
GicaHagi Sabin Bilaga

Ll-,
i

, rL4 L,-

4t

DlreRrrurlnlA r,lsrmurRes fl
::11]r,-,9=fnq!a:Fg:.8!:!T::3.&

n r.2 F i g ad e l L ccru simul6rii Raportarea

Experienla 1 - expert Experienfa 2 - novice grupului Rolul ati conta^r 1. ln caresituaiie pe grup? maii-nuit v-afisimlit 2. ln careexperientd maiindeperrdent? ati tras? 3. Ce concluzii Durataimplicarii exoerien{e in caredintre ali fostimplicat maia.ciiv? produsulni Catitatea :'
^i

atiprodus ?ncaresitualie rnaieficieni mairnuli talent? 9i aii dorre,Jit produsului Elaborarea cdrei experienle Produsul a solicitat rnaimuitd aten[ie la detalii? Cunogtinle v-a reprezentat Careprodus maibinenivelul de cunogtinie? Creativitate creaiivitated in caresitua{ie pentru: s;?fglosit x ? coffipensa lipsa de pricepere x a realiza calitatea produsului Sfres cai'esiiuatie v-api'odus nraimultsires? De ce?care suntirnpiicatiile?

,4')

J'

T
T 3
I

AcrlvrrATt DEFonrrnaRe
=:1EI:g:z::=i:-:y.gg}P3!E!i=Egi:F.l:!:3'5fgI.sEP. 1s:S=G:.g:3j::'j:ra.:!gE*lifEg,W

pentru retroproiectare. ce potfi copiate Materiale Folia nr. 1.

F
.S

id t5
\-

ALE INTEI-IGENTEI TEORI!

t

Teoriioperalionale

T
1l
5

generald Inteligenla estecapacitatea de . a aciiona, rational, a gdndi o a avearelatii eficiente cu mediul.

i-d J L.d

Teoriianaiitice inteligen,fei Spearman: Chartes in structura se disting doifactori: ' inteligenla generald "G" o factori specifici "s" diferitelor domenii '.lnteligen,ta esie produsul L. Thurstone a gaptefactori: ':^fluenid verbalS, verbald; Tnlelegere ' c ralionament, , o rapiditate perceptivd, r calcul numeric, ' memorie, . vedere spaliald J,P. Guilford:lnteligenla se compune din120de factori. : Fiecare factor reorezintd

,I
l\

il Ld

,4
\

:i h', t
t

L{

'*l

nl

:+ un produs rezultai dininteractiunea =+unei operalii :+ asupra unui conlinut

lnteligenfa se comportd R. Cattell, Hornj: ca: fluida (nativd) r inteligen(i cristalizatd r inteligenld prineducafie) (achizi!ionatd

r IJ

I
ll

|i fi

Teoriatriarhicia !nteligenfei

ponen\ialtt com I analiticd contextuald / oracticd

R. . lnteligenla include treiaptitudini Sternberg,

experientialS / creativd

t
tr
ll

lnI
ID

-,

| rusrRulnraDlmnrnrtarA
@*;-*'r' .".,=!=.j,rt=

Folianr.2 lui Gardner Teoria Definifib probleme esteun modde a rezolva tnteligenla produse 9i de a dezvolta valori considerate de celpufin o culturd.

Criterii de identificare a uneiinteligenle de la inceputurile omenirii o sd existe s sd aibi o localizare cerebrald

+ sd aibdun cod,limbaj specifl

Inteligenfele multiple

Verbald / lingvisticd Matematicdt llogicd Vizuald / Spaliald Ritmicd lMuzicalit Corporald / kinestezicd lnterpersonald " Intrapersonali " Naturalisti

. o . o ' .

4.1,

EFi-EA

tr'-r-l ru i r-'*' i tu-'* *'*

Handicap 'de tnvdIare de comunicare Demostene de crimportament

i *

'* 'rn'i

',. : i{. L' J .f* f*a

T' o .1 o

fizic

auditiv

vizual

o
3

gr
o c

[.ingvistic

Agatha Christie

Edgar AllanF'oe

AlexanderPope

Sam uel J ohns on

Rudyard Kipling Johannes Kepler

o
f-

Logicnnatematic

Albert Einstein

T,*"gl

Faraday CharlesDarwin

StephenHawking ThomasA. Edison

o' c
A)

o
3

Spatial

MarcChagal

Henride Granville Toulouse-Lautrec Redmond

VaclavNijinsky Jim Abbott Marlee Matlin Ludwigvan Beethoven

Otto Lityel
J

Kinestezic

Au!uste Rodin

AdmiralRobert Peary Maurice Ravel

Tom Sullivan

o. DJ o : 3 I o (^)

E'
J oaqui n Rodrigo
o
A'

ftlluzical

Sergei Rahmaninoff

Robeft Schumann HarryStack Sullivan

Itzhak Perlman

o-

lnterpersonaI Nelson
Rockefeller

Winston Churchill

Franklin Roosevelt

King Jordan

HarryTruman o)
g

o o

s {
'll 7

!r .J o m

George Intrapersonal General Patton

Aristotel

Friedrich Nietzsche

Mohamed

Helen Keller

Aldose Huxley o
j

o
3
D 7 m

f- __,

tnra DlreRerurtarA I r*srRu

E:ilrrdif-t*'r.rd49ntlt_sfa:'str!tj:s'.Jr.t].3Eini.3ai44F*{;*j4&sEdi+fE!j'rrsl4a@9.;4q?rar.r,lr9.,.r.5fsi lrrsfr-f idf56-:.-rj..trziEi-,--rd

Folia nr.4

de predare Inventaral abilitdlilor Instrui rea diferenliati enunluri referitoare la aplicarea teoriei inteliqenfelor Avelimaijosdiferite multiple pe curriculumului. Vd rugdm sd specificali foaia la diferenlierea de rdspuns: esteafirmatia: 7, 2 = scdzut,3 = mediu,4, 5 = ridicat Cdt de importanti in careacest concept dvs.: Gradul estereflectat in practica = = = 1, 2 scdzut,3 mediu, 4, 5 ridicat diferenlelor individuale la elevi Recunoagterea importantd esteaceastd 1. Catde afirmafie? 2. Autoevaluarea adecvatd la punctele fortealeelevului Predarea esteaceastd f . Cat Ot importantd afirmatie? 2. Autoevaluarea unuimediu carevalorificd diversitaiea Crearea esteaceastd afirmafie? 1. Catde importantd 2. Autoevaluarea strateqiilor deinvdlare activd Tnclasd Folosirea irnpodantd esteaceastd afirmalie? 1. Catde 2. Autoevaluarea teoriei lM pentru Tnteleqerea Abordarea a evalua esteaceastd afirmatie? 1. Cat de irnportantd 2. Autoevaluarea probleme de situaliiin careelevii sd rezolve Crearea de viatd realdin carefiecare pe carese presupune inteliqenla sd-sidemonstreze cd o aredominantd 1. Catde importantd esteaceast6 afirmalie? 2. Autoevaluarea metodelor autentice Folosirea de investigare esteaceasti afirmafie? 1. Catimportantd 2. Autoevaluarea { personale' elevilor in recunoa$terea SprUinirea talentelor esteaceasti 1. Catde importanti afirmafie? 2. Autoevaluarea pentru condiiljlor dezvoltarea Asiqurarea talentului esteaceasti 1. Catde importantd afirmafie? 2. Autoevaluarea primar (citit,scris, teoriei lM in instruirea Folosirea la nivel socotit ) esteaceastiafirmalie? 1. Cetde importantd 2. Autoevaluarea de optiuni Oferirea elevilor in invdlare i dobAndire de cunostinle esteaceastd 1. Catde importanta afirmafie? 2, Autoevaluarea de activitali Oferirea elevilor caresa le dezvolte toateinteliqenlele 1. CaL de irnpcrtantd esteaceasid afii'maiie?

40

gE@:.IEg{gr-EJgg

g.sg:.gH!Isg.wggg}iilalft1=3ffis*i3jj!l:;Ji:!::1

AcTIvITATI DE FoRMAR.F

r
r=d

ilr

Hg
, --i

l- =S

FE l,-E

4_j
h4

2. Autoevaluarea pentru invatdrii opliunilor multiple evaluarea Dezvoltarea esteaceastd afirmalie? 1. Cat importantd 2. Autoevaluarea pentru invdldrii de criterii specifice evaluarea Dezvoltarea esteaceastd afirmalie? 1. Catde importantd 2. Autoevaluarea cu stilurile de ?n,rdiare mediuluiin acord individuale Amenaiarea esteaceastd afirmafie? 1. Catde importanta 2. Autoevaluarea privind punctele pdrintilor iari,talentele elevilor lnstiintarea esteaceastd afirmalie? 1. Catde importantd 2. Autoevaluarea privind conceptiilor inteligentele Ldrqirea esteaceastd afirmalie? 1. Catde importantd 2. Autoevaluarea teoriei diferentierea instruirii Folosirea lM pentru esteaceastd afir.malie? 1. Cat de importanid 2. Autoevaluarea
i ,,.

ru f=*
b"4

r[=a

genfe!or le inteli rnultiple Caracter!stici

inlelegerii de cdirepa/iicipanii Scopulactivitifil:Verificarea a celoropttipuri de inteligenld Indica!ii: cAte un simbol fiecdrui descris in tabel: Atribuiti tip de inteligenld
Sirnboi l n te l i q e n ti

,f*

ffi 't,
i- iC

Verbaid I Liirgvisticd

I
li

| ^^i^x I LUgTUcl '

matematicd

t
t

Descriere gi limbaje, Se reierd la cuvinie scrisgi vorbii propria Analizeaza utilizare a limbajului lgiaduce aminte Utilizeazlumorul preda, Explicd, invafd Inlelege cuvintelor sintaxa 9i sensul pe Convinge cineva sd facdceva gi deductivd, Se referd la g6ndirea inductiva gi la modele Ia numere abstracte; uneori este gdndire gti inlificri numitd modele Recunoagte abstracte inductiv GAndegte Gandegte deductiv gi conexiunile Discerne relaliile intre elemente Face calcule complexe Gdndeste stiintific
i,

47

I rqsrnulRra BlrenguTlarA
i:r:==i5q4El1F=i'r?

':
fi:

Vizuala / Spafiala

Corporald / KinestezicE

Muzicali / Ritmici

gicapacitatea vdzului la simlul Se referd de a de a creaimagini rnentale vizualiza, obiectele corect Percepe dintre obiecte relafiile Recunoagte grafice Facecu uguriniS imagini Manipuleazd in spafiu ugor Se orienteazd rnentale imagini Formeazd lmagineazd fizicegi cunoagterea Se referdla migcdrile coordonatd de iortexul motor, este corpului; migcarea corporald carecontfoleazd cu mintea corpul Unegte capacitSfl mimetice Folosegte corpului Dezvoltifuncliile migcdri invdfate Controleazd anterior migcdrile voluntare Controleaza relpqgl A Cregtegetqibjlitqleq Se referdla recunoagterea rnodelelor tonale, gi a ritmurilor a a sunetelor, bdtailor ritmice calitd{ile tonale Apreciazd gi ritmuri Creeaizd melodii l la sunete Estesensibil "scheme" ca si asculte Folosegte rnuzicd muzicii structura inlelege

interpersonale Interpersonald Se referila relaliile gi de cornunicare gi menfine sinergia grupului Creeazl dinperspectiva Vedelucrurile altora grupul cu Coopereazd gi facedistinc[ia Semnaleazd intreceilalfi verb;ll Cqmunica al Eino la autoreflecfie, metacogni[ie, IntraoersonalS Se referd congtiin!5 concentrare Manifestd Mintepitrunzdtoare propria gdnd ire Evalueazd fatdde exprimarea sensibilitate Manifestd emo!iilor preocupare profunda Manifestd corect in raportcu ceilalti Relationeazd

AA

It il,s
!:Xi5lq.EFtffi :Ei3.r::-.e:-t::.aF:::iEcl=e_:3-!!5-i:-=;:u:'-;=|!g=iis-.--

AcrrvlrAT[ DEFoR.MARE

'rJ

l,s
,ls
ils
IDENTIFTcAREA Ttput-ut DEtNTELtcrruTA
1 Exercif!ul Scopulactivititii: propriului Evaluarea model de capacitate intelectuald Indicafii: listacuprinde gi activita{i Urmdtoarea 21 de interese carevd pot reprezenta sau Ultimul rindestedestinat atrage. activitalii dumneavoastri favoriie. . lncercuifi gi activitd{ile interesele carevi se potrivbsc. Analizali apoi ce vd atragein aceastd activitate sau cum vd solicitddin perspectiva inteligenfetor gradinaritul, multiple. De exemplu, dacdalegeli este pentru cd vd placesd sdpaii, sa greblali sau sa plivifi? Dacdda, inteligenta poateexplica corporald / kinestezicd implicarea dumneavoastrd. Sau suntefi interesafi mai mult de creareaunui peisaj,de culori,de forme sau de structuri? in acestcaz,pentru gridindritul poatefi o formdde dumneavoastrS activitate spafiala. Sau poateca inteligen[a naturalistd vd ghideazd deoarece vd place sd creafi varialiihibrideale plantelor sau suntefifascinalide gi a luminii schimbarea temperaturii gi efectele plantelor. acestora asupra Sd luirn un alt exemplu: notarea in jurnal.De obicei,scrierea zilnicd in jurnal solicitd utilizarea inteligen{elor gi lingvisticd. intrapersonald Desenafi cumva in jurnalpentru a vd exprima emofiile? Dacdda, atAtinteligenia intrapersonald pot fi marcate. cdt gi cea spatiald Poateci in jurnalnotalidoartranzacliile financiare atingdnd astfel nivelul uneiinteligente logico-matematice. Dupd analizarea itemilorincercui!i, completalicoloanelecorespunzdtoare pentru inteligenfelor fiecare activitate aleasd. in exemplul folosit, o persoand a completat atAtcoloana pentruitemul"a fotografia spatialic6t 9i naturalistd adesea" intrucdtgi-a dat seamacd cele mai multefotografii reprezentau in mediul animalj; lor natural. ' Dupdce ali completat cclcanele, incercali sd descoperiii rnodelul specific inteligenfei dumneavoastrd. Pe ce tip de inieligenlise bazeazd implicarea sau aten{ia dumneavoastrd? Observalicd in profitul unei persoane personale inteligentele devin calititi.

'{u
3

lla
;[

5
,.8
flr-

,LE

L,e

k
, ,{ g

1l: G
_. I'-c

d:
lsI

llr
lEl

ll.-r

l-r

ffi

u In final, discuta{i rezultatele cu colegii.

no

Inga Dl PgReNTtarA $olsrp"u

@'@{@!GnEr@r''@dEF.EWr T?:*ift:=--E}-j-:._:E

L PERSO NAL AL i NTELIG FFJTE LOR MUI-TiPLE GR,AFiCU

sau Actinvitatea afihitatea kinestez. c a l d

Corpora[- Muzi-

buoetulfamiliei la un Cdntd instrument muzical rebusul ii place

Adori muntele Facepartedintr-

.'.'."

si ,Qopgtiuiegte 'ienoVeazS.

-'

cu pldcere Scrie

dansul A studiat CAntiintr-o

Gridindr
^|;,,;+^t^nroiar:ti octo

)U

..!-{'

Ld
n
7 l

AcrlvlrArr DEFoRIUARE
e!<:_Fci:itU=a:-!:'diE!aite--i:=E.;I:rtcffi#5Ee5:senn-je:Eri+E=Ea6@@&?.rEE:E;rYgi:.{*.:?,!.ur-!::*,

r#
r.I
2 Exerciliul incercuind care sunt adeviratepentrudumneavoastrS, Marcafipropoziliile cifra indicati in parantezi r,> Audcuvintelein sauscrie de a le citi,rosti minteTnainte [1] ,l > Oamenii de muncd cdtgi acas6 vin la minesd ceard sfaturi, atdtla locul [6] gi gAndindu-md reflectdnd meditdnd, la problemele timpin modregulat $ > Petrec aleviefii'[7] importante *. ts imi place de planter[8.] sd fiu inconjurat problemd, dec6tsd incercs-o caut altcuiva mai degraba am o ajutorul > Cdnd .f singur rezolv [6] cd(ile/ periodicele cu i{ustrafii mulie[3] 6> Prefer [5] 1 r Am o vocepldcuta d , > Prefer individual celor carese practicd sporturile de echipd [6] q l > Trebuie pentru nu ajunge sd exersez a-miformao deprindere; sd citesc sau o demonstrafie sd urmdresc [4]1 lc,> Audintotdeauna o notdfalsa fsl Ittt.yMe simt rnai bine cTndlucrurile.. sunt mdsurate,clasificate, analizate, cuantificate [2] lLY Adesea mdjoc cu animalele [B] ./6 motricd buna[4] > Credcd am o coordonare sauinvd!cevanou15] lucrez /vtr Adesea bat ritmul saufredonez-cAnd pentru mineifr Ca(itesuntfoarteimportante "i> gi dezvoltare personald gi seminarii de consiliere la sesiuni ca sd 6> Am participat despre mineinsumi aflumaimulte [7] r-a // > Cdndinchid ctare ochii, vddadesea imagini fsi !'t > Am cel pufintreiprieteni apropiafi [6] o casetd audiodec6tde la TV sau lciF Relinmai multde la radiosau ascultAnd d i nf i l m e [1] 1 gasesc Jc> imi place-sa erori de logicd in ceeace spunsaufacceilal{i [rfl jurnal > Jin un in careconsemnez evenimentele [7] ";27 {in viatameainterioara jocurile etc[1{ anagramele ca Scrabble, !1-> imi plac .{.q > gtiumulte melodii [5] 'jr > Suntpatron proprie serios sd incepo afacere saucel pu{in m-amgAndit [7] petrec singur serile cu prietenii dec6isd stauacasd sd-mi "/5> Prefer [6] cevavdzutde sus [{j) ugorcumar ardla 46> Potsd-miimaginez #> Dacd cu acurateie audo melodie o datdsaude doudori,pots-oreproduc [5] gi animale l(> Facexperimente cu plante l8l ;rSY Facsport I activitdti lizice in modregulat [4] )p> imi place pe mine gi pe allii, sd md distrez, cu rirne saujocuri de cuvinte [1] (sauallii mi-au spuscd sunilider) lider 4r > Ma consider [6] la culori'[3] ):> Suntsensibit maimultiimpi4l 3r> Mi-egreusd staunemi-gcat rt'-> Poisd socctesc; in miniecu ugurintd f2j *;'> Cind lucrez?mi piace liicr-urile ciup6 ii-nporiaiila sa caiegoiisesc lor [B] puternicir s'-rnl inciepencleni ci arnvoinii ii] \i,y Consider 9i ci '>l), fulaienratica gi ;tiiniele iiia;*liii*n-.;3, ar f'..rst r,ril'craie ir-i,scr,':ria i2i

[c
-I
ull

tJ i
-r--.

n,

l*
l-,il
l _ : t

1l 1t3I

t,
k t

it

DlrengrurlnrA |rusrnurnen
ffiq.<l.E#j!@

i, > Potsd tin ritmul cu un instrument de percutie simpiu cdndse cdniaun cdntec 4l Y Folosesc frecvent un aparalde fotografiat sau o camerdvideo pentrua jur ceeace vadin [3]) inregistra 4 o Y Ceilalli Tmicer cdteodatd sa diplicsensul cuvinielor pe careIe folosesc cAnd scriu sau cdndvorbesc [1f ,^. ht,> irniplacesd porthaine dinmateriale naturale []) punctelor in privinla (datoritd mele tarigi slabe VLD Suntrealist primit feedback-ului surse) dindiverse [7] Y.'> Celemai buneidei irnivincandmd plimb, facjogging sau desfdgor o activitate tizicd l4l tv> imi placesd mdjoc cujocuri jocuri gi alte de puzzle, labirint vizuale [3] joc Monopoly sd sau bridge decatsa joc jocurivideo,sd fac pasiente ?.r> Prefer jocuri de unul sausdjoc alte singur [6] q6> Ascult muzicd la radio, frecvent casetofon, etc[5] ) noaptea Visez mult v+> [3] vl> Ca elev,am invSlatmai ugorla englezS, gtiinle gi istorie sociale decAtla gtiinte matematica 9i [J], v9> Frefersd petrec un week-end singurla o caband in paduredecAtintr-o jur1l71; modernd cu multd lume in statiune .fo ) imi'placesd cos, sd sa ciopteffsd fac tAmplarie sau alte activitdti fes, manuale (fj pe stradd mdsurprind mergdnd J7> CAteodatd fredondnd [5] t[Qp . r t > Md orientez u$orin locuri necunoscute .i? > Cdndconduc pe autostradd suntmai atentla ce scriepe pancafte decatla peisaj [1] I > Mdsimtbinein padure,[B] gdndire sdjocjocuri cai-e necesita logica i5 > imi place [2] 5 . > i m ip l a c e s ai-n i vdp za i ugrupur ! e a l f i(ii n d i v is ) e a C e g t i u e u s d l a jc J o l ' , cie 5/ > Simtnevoia pentru sd ating obiectele a aflamaimuiie despre ele @J aiiS>imi placesd desenez sausd mdzgSlesc [3]) leigate de muncamea, biserici sau 5c)> imi place sd m5 implicin activitdli prezenla comunitate, carepresupun unuinumdr marede oameni [G] 6 ' ) imi placesd fac miciexperimente (ex."Ce-ar fi dacdag dublaCahtitatea de pe apd careo tornla rdddcina trandafirului in fiecare sdptdmdnd?") 12] $ ; y Potsd rdspund la atacuri cu argumente [7] (t> C6ntla un instrument muzical [5] ,\ geometria b s b La gcoald, mi s-apirut maiugoard decitalgebra (31) b v D Mintea meacautistructuri, regularitdfi, secvenle logice in jud2] scris a-m cevace m-afacutsd md simtm6ndru er> Recent saua fostapreciai de ceilalTl lu.i /-/ r, vtc r ideal Weekend-ul esteo iegire in naturd [B]) *r 6Y'>Mdsimtbine in mijlocul mullimii [6] orice areo explicalie ralionald 6/> Credci aproape [2] pe carenu-ldezvalui 69> Am un hobby aliora [7] la> Prefer petrec sa-mi timpul liber in natura [4] Prty Md intereseazd progreselqdin gtiinla [2] 4LF foarte bunbucdtar{91) Sunt
<- c\

t5l

J*

f.-s
,J$
Pi=='

AcrrvlrATt DEFoRMARE

J.-d , 4S ^d
I

.r

L-d ,"9
LS
' .fl rJ

f-,Y Folosesc gesturi frecvent sau alteformede limbajcorporal cndvorbesc cu : alfii@]J '7v F Vialameaar fi maisdracd dacdn-arfi muzica [5] gdndesc pe carenu le formulez in concepte clare, abstract"e, in cuvinte 7-j-> Uneori sauin imagini [2] Y6> Conversafia pe care le-amcititsau le-am mea face apelfrecvent la lucruri a u z i t [ 1 ] (^. y4> nm cAieva scopuri imporiante in viald,-Q caremd gAndesc ?nmodregutat fj) -/Jt > in camera meatrebuie sd fie o floare [91,) lr> imi place "Montagnerusse" (rollei coaster) gi alte experienfefizice (J uo-4;:t.'t>i n',r; 4.-'rl'a,t'*,*-) asemindtoare [4] insumali de cdteori avelifiecare numdr cifra in dreptul numdrului 9i treceli Scorurile cele mai ridicate indicd inteligenlele corespunzitor. d-voastrd predominante. 'tl 1 i''''j ;z ,i. ;e 6 ;a ;5r'l ;6,''-' ,z:-l;B'1 ; acest Notd:Pentru exerci{iu inteligenlele au fostnurnerotate in felulurmdior: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. B. Verbald / lingvistici Matematicd / logica VizualS / Spaliald Corporald / kinestezicd Ritmicd / Muzicald Interpersonald IntrapersonalS Naturistd

ilg
/L{

l, ,g
L^S

l;
[.-,t -t
r-3

H n

ri

F rusrntirRraEl RrnrurlnrA
r-=.i;-:-ffisl@ i!1?59ffi::FJz=r-

IVIATHRf,ALE PRAETflCffi
hlR"1 EXEilTqPL!."1L pe opi zile de lucru,in care cadrul a activitdlii Oferimaici o planificare propune pe pe diferitele ?nvdfarea unei teme care o acceseazd igi didactic canale inteligenfe la multiplele aleelevilor. Temapropusd: ce apeleazi DE PUNCTUATIE $Fn"4rdELE

unitafii instruc{ionale gi diferenfeObiectivul este:congtientizarea funcfiilor punctul, patru de punctualie gi semnul semne virgula semnul intrebdrii, lordintre exclamdrii. lingvistica): Eleviiascultd o explicatie Luni (inieligenfa verbatd a funcliei propozilii de punctuatie, citesc carecon{in exemple cu fiecare semnelor semngi o figl de lucru cu introducerea semnelor de punctuafie lips5. cornpleteaza pe tablaimagini spatiald). Profesorul deseneaza grafice Ma4i (inteligenla gi formafiecdrui ca infeles semn(ex. un cdrligpentrusemnul carecorespund acesta ne sugereazd ancorarea unuirdspuns; deoarece un ba! pe care intrebdrii atunci cevapentru cAncj vreisd exclami semnul ciepodea exclamdrii; il lovegii un pe "1"cAnd cd tocmai gi puncisugerdnd ai puspunctul ai precizat ceva o virgulS ea ifi cere sd te opregtipufin in rnijlocul ca o pedaldde frdnd deoarece pe care sd le plaseze propoziliei). Eleviipot sd-gifacd propriile lor imagini in propozi!ii. (inteligen{a le cere elevilor Miercuri kinestezicd): Profesorul si-gi folopentru a configura diferitele de punctualie semne seascd corpurile in timp ce et - trupulaplecat propoziliile carecer aceste pentru semne(de exemplu citegte intrebarii) semnul pentru Joi (inteligenfa muzicald): diferite Elevii inventeaza sunete semnele gi apoiproduc aceste sunete la unison in timpce uniielevicitesc de punctualie patru propozifii celor semne. carecerfolosirea ' grupede 4 sau 6. Vineri(inteligenla logico-matematicd): Elevii formeazd grupareo cutiecu patru pe caresunt marcate compartimente Fiecare sem,lrele propozitii punctua{ie. sorteazd punctrr'atie Grupele fragmente de cu semne de de fiecare gi le iniroduc fragment) lipsi (unulpenti'u in compartimentele respective, punctualie. de normelor conform grupede 4 sau6. Fiecare interpersonald): Luni(inteligenfa Elevii formeazd proiecteaz5 cu cdte un semnde punctuafie. Profesorul elevare 4 cartoane o propoziiie care cereun anumit semn.lmediat ce eleviivid propozitia, aruncd grupului. primul necesar in cenii'ul cu semnul Elevul carearuncd cai-tonul cartonul primegte 5 puncte, al doilea corect 4, eic. intrapersonala): propriile li se ceresd creeze Ma4i(inteligenla Elevilor lor peniru propoziliile propozifii fiecare semnde punctuatie trebuind sa se refere la lorpersonald, viafa (inteligenfa naturistd): Miercuri Elevii compun cAte un haiku(poezie de 17 pe terne de naturd siiabe) folosind semnele de punctua!ie invatate reprezentate (ex.o cochilie prinobiecie din natura de melcpoate fi un punct, o sdmAnld de poate fi o virgula etc). ariar

\t

-(

#il
,1

Matennalr Fpncrice
fi=,.M:Eji:ffi

rtu
qt8
-

E X E M P L UN I .R . 2 Taxonomia lui Bloom ne poateoferiun fel de control al calita{ii muncii activitatea noastrepentrua vedeacAt de mult a fost sirmulat6 de ?rrvdtare a prin folosirea unui curriculum bazatpe inteligenfe elevilornogtri mirltiple. Un poate curriculum niveluri cognitive taxonomiei asemenea incorpora a.le lui Bloom ca elementede control al graduluicje insugire a acestea funclionAnd cu elevii, pe latdaiciun exemplu de activitate conceputa cunogtinfelor. diferenfiat gradului bazainteligentelor multiple, in careevaluarea de achizi{ie de cunogtinte pe taxonomii. se face bazaacestei - Cunogtinte despre Obiectul naturE

:Jt
-L-1

B-p
-4
"t

;\m
-d_

Jil -,E,|;i{

"{ 'I
r3

- Copacii inconjuritor Tema- Mediul dinjurulnostru - Cunoagterea din mediul Obiective speciilor de copaci inconjurdtor al eleviior, a in carecopacii trdiesc se hrdnesc, felului Ai reaactiviid{ii: Desfdgura ele'rii dcminant linqvistici; Sarcini cu inteliqentd nentru Citi{i descrierea Cunoagtere: diferitelor tipuri de copaci. Prezentaii ciclurile de viafdale unorcopaci. inlelegere: pentru Scrie{i treiparagrafe a descrie un copac. Aplicare: Faceli o listdcu pi(ile unuicopac. Analiza: ln trei poeziicunoscute Sintezd: explicaii legdiura dintrediferifi copacigi starea . a poe{ilor carei-audescris. sufleteasca pomilor Descrieli importanla Evaluare: in viaia. oamenilorl - matematicd pentru loqico Sarcini elevii cu intelioentd dominantd dt1 vAriuri alefrunzelor Cunoagtere: Amintegte-li numdrul anumitor copaci. jurul gcolii. intrecopacii dirr inlelegere: Compara{i diferen{ele dei'indlfime raporlul rndsuraf i. re:Exprimali dintreindlf imilecopacilor Aplica procentui lemnoase Calcula{i de reziduuri din treiI<9. de soldingrddind. Analiza: graficul gi Date vremea, facefi fiind sclul alte informafii Sinteza: viitoarei cregteri a unuiporn. pentrucopaci pe baza tipuri de ingrArsdminte Evaluare: Clasificali diferitele caiacteristicilor lor. pentru dominantd spatiala elevii Sarcini cu inteliqenld 'nrrmitor de copaci. Aminiili-vd forma specii Cunoagtere: ale copacilor Privili diagrame de cregtere infelegere: in ce siadiude 9i spuneli se afla. dezvoltare 'u.i ^ ^. ^^^^^; geometrice penti"u Folosiliformule a deiermina Aplicare. inallimea lrJr r/uPdr/r, Desenati a uneiradacini. Analiza: struciura celuiard

:''d --fl
l-'*

'rr
[:

L,' ,(-4

H
,r$

fl t:
,I

))

Dtreneurrara I rusrRurRrn
ErrJF-..::H.aL=eJF<o!-ffiS.&l4 i:ffi.v..j::-y-.]:ff-.:-:-ffi;:.:

peisagistlc Crea{i un plan Sinteza: ca element copacii central. folosind pianuri peisagistice. Evaluare: Evaluafi caracterul utiiitar al diferitelor qgntru elevii cu inteliqenla Sarcini dqnrinantd: kinestezic ldentificati Cunoagtere: prin pipiitul copacut cojii. Inlelegere: Datfiind tipul de fruct semintele. de copac, identificali gasiliun loc ideal pentru Dat fiind tipul de copacdin ?mprejurimi, Aplicare: plantarea fui. Analiza: Creaii dinargila pa(i aleunuicopac. diferite plantdrii toate Sinteza; Adunaii unuicopac. materialele necesare Evaluafi Evaluare: calitatea diferitelor de fructe. tipuri pentru elevii Sarcini cu inteliqenta dominantd: muzicald Amintili-vd Cunoagtere: cdntece despre copaci. Explicafi cAntece inlelegere: cumau luatnagtere despre copaci., vechile Aplicare: Schimba{i versurile desprecopaci pentrua unui cdnteccunoscut probfeme actuale. reflecta .^ Analiza: Clasificali cAnteceie despre dupdtemdgi perioadd istoricd. copaci propriul Sinteza: Crea{i vostru copaci. cAntec despre Clasificafi Evaluare: cdntecele la cel mai slab9i ciafimotive de la cel mai reugit pentru voastri. alegerea pentru elevii Sarcini cu inteligentd dominantd: interpersonald "Care este copacultdu inregistraf Cunoagtere: i rdspunsurile la intrebarea favorit?" Determinaii printre infelegere: pebaza celmaipopular colegi copac interviului. Aplicare: Folosifi pe teren rezultatele pentru a alege locul sondajului excursiei la o livadd. Analiza: Grupa[i-va colegii conform favorit. copacului persoanelor Sinteza: Organiza{i excursia princontactarea la livadd ne+;esare. Enumerali Evaluarea: trei metode a colegilor desprecopacii de intervievare preferafi. pentru gu inteligenld elevii Sarcini dominanta: intrapersonald Cunoagtere^:Aminti{i-vi de un moment v-a!i urcaiintr-un copac. cAnd lmpirtdgili Infelegere: pe carele-ati colegilor impresiile avutsusin copac. "reguli pe experien{a Aplicare: Dezvoltali voastra. de urcare in pom"bazale "mijloc" "sfArgit". Analizal Grupa{i-va experienfa in "inceput", Ei Planificali pe experien{a Sinteza: o expeditie bazatd in copaci de urcare voasira trecutd. Evaluare: Explica{i ce v-a pldcut cel mai mult gi cel mai pufindin aceastd exoerienid,

56

_--a-

::-*r
w^--*-:-*e*=rc.:ry''r

MATERTALEpR.AcrtcE
;:gel.eeq

-;-

-l

t.

1t :l'-

t,

pentru elevii dominanid: cu inteliqenF naturistd Sarcini Memoriza!i mirosurile copacilor. Cunoagtere: primesc Explicati igi copacii hrana. cum infelegere: boli. sugerati cauza fiecarei Datdfiinddescrierea copacilor bolilor Rpticare: pdrtile lor componente. Disecafi treifructe aleunorpomi9i ardtali Analiza. cu ecosistemul. Explicali un copac in relalie cumfunclioneazd Sinteza: a copacilor. de cregtere al ratei de control diferite metode Enumerati Evaluare: E X E M P L UN LR .3 a unor un exemplude alcdtuire de evaluare, oferimprofesorilor Ca instrumente se va tine portofotiilor pe baza inteligenlelor in evaluarea portofolii muttiple. in literatura cunoscute portofoliilor ale educaiionale de celecinciobiective seama ': ca "cele 5 C-uri de specialitate in decursul = unuian gi validarea elevilor realizdrilor CELEBRARErecunoagterea pr"opriei activitafi pentru a reflecta asupra incurajarea elevilor CUNOASTERE= = cu la parin{ilor gi altorfactorieduca{ionali privire informarea COI\4UNICA.RE progresul elevilor = un rnijloc gi evalua pentrugrupurile de elevide a desfdgura CObpERARE propria lor activitate colectiv elevuluipoatefi = stabilirea prin care activitatea unor criterii COMPETENTA sau cu un standard stabilit. elevi cu ceaa altor comparata MULTIPLE PE INTELIGENTE cE PoATEcoNTtNE UN PoRTOFOLIU a dovedi inteligen{a lingvistica Pentru

;.ff
-l'

;-.1
.rl

|l*f."X

probleme

preferate audio cu povestiri F' Benzi a dovedi logico-matematicd inteligenla Pentru

de la calcule de probleme Notile saurezolvdri

)/

DlrgRswllnrA I s'rsrnusnea

inteligenfa spafialS' a dovedi Pentru

inteligenfa a dovedi kinestezicd: Pentru

inteligen[a a dovedi muzicald. Pentru

inteligen{a a dovedi interpersonald: Pentru

inieligenla a dovedi intrapersonali: Pentru

53'

..x
t-, a

MnrerunlE PRAcrtcE

fl
inteligenfa a dovedi naturistd: Pentru

-fl ",I aT
a*

CI A

.s
-rf
\
..4

.l

de zgomote dinnaturd F inregistrdri

d
fl ','

rif
I

\
t*

1iJ t-

in lucrarea sa ,,Opt DavidLazear moduri de predare" sugereaze cdtevaidei pentru r.rtile incorporarea inteligenfelor multiple Tnactivitatea didacticide zi cu zi. le considerd doarpuncte a lansagAndirea de pornire Autorul creativd a ,,pntru ca sd gdseascd modalitdfi de incorporare dascdlilor" a unor astfelde idei in planificarii se referdla momentul lecliei9i dd cAteva lecliilelor.DavidLazear idei prin care se pot accesa9i dezvolta diferitetipuri de inteligenfd de activitdli in Reddmin cele ce urmeazd cadrulunei gamevastede obiectede invd[dmdnt. salesub forma.unor activitdli ce pot servidreptactivitdli cdtevadintresugestiile propriu-zisd. preambul la lec{ia Nu esteintAmpldtor nicifelulTncareel grupeazd cont de TnvS!6mdnt, de tipurile obiectele Tnmod evident de inteligenfd lindnd prinel. gi dezvoltabile aprofundirii unuianumit stud.iu necesare

: \cl
t{

,I

L.
I

,j

1;
L

tl
rl5
Jl I

t',

lr. 'll'

f; I

J2

O\j

!nteligenta interpersonald ISTORIF

z
@

-l

MATEMATIC.A.

l_tMBl

$JllNTA$l SANATATE

STUDII GLOBALE $l GEORGRAFIE

ACTIVTTATI gl PR AC T T C E SPOR T

ARTE

fr
C

fr rn

g
lnvald un dansnougi inva!5-ipe ceilalti

pe Experimentali Discutaliiema InvSlali-i Pe n t r up eAsuma!i-vd Rezolva(iin " S d perspectiva scrierea unei s p u n e mN u unei elevio seriede rioadele i s t o ri ce , g ru p p ro b l e me jocurinonpoveqti " qi in drogurilor alteculturi organizaliacticu text 'discuta{i parteneriat gi creati"Strategii qi o qtire competitive "l n va td -i vitatea co mp l e x juca!i-le cineva incepe, o d e a s p u n e N U " curentd p e c e i l a l ti " ceilalli o continud impreund Fiecare?nva!5 pe rAnd cite o parte gi ii inva{dgi pe c e i l a l {i

z .J
b -{

m il m

"rl

pr

Organizali un joc de rol- o cu o conversatie figurdistoricd

C o n d u ce [i un proiectde cercetare"Sd-i pe intervievdm a l fi i "g i calculati rezultate, procente

gr up lnitia(i proiecte Analizaliin de 3dsili reta{iadintre Desemnali mesajul sau cercetare in grup. geografie/climd grupe care sd prepareqi sd qiobiceiuri/ morala unei Grupurile fac proiectul poveqti, pAni gi punin serveascdfeluri valori planurile de m6ncare din un aplicare realizali consens al alte tdri lor de cercetare grupului

Crealio din sculpturi lut prinlucru in cooperativ echipi

I m a g i n a t i - vd cd "Fiecarepredd "treceti" u n a " - cd i , in alte procesegi ti m p u r s i a u vi e fig i descrie{i sentio p e ra ti u n i m e n t e ,g 6 nd u ri , maternatice

valori pe care le r-is,tinati

noi

Folosi{i un "grafic uman"ficut din trupuriomenegti pentrua afla pdrereagrupului intr-o problemd

Folosi!i "echipe" de laborator pentruexerciliigi experiente

Schifeazd-!i Crealiscenarii Folosili echipe partenerurl cu cultural" cu coordonator de "qoc pentru qi analiza{i-le elev diferite a expresii antrenaeleviiin cauzele proiecte de tehnologie
inclustriald

-+;rFfrG-JH

l.t,*;J

*. G,-.k,; J'L G.*l;

6 uPr*.*F^ol f ruF'rq' #;

F*Ft..I

Face{iun caz din diferitele perspective a s u p r au n e i situatii de istorie

Descrieunui partcner tof ce faci pentru a rezolvao problemd

Citili poeziedin perspective diferitegi in stiri diferite

Cerelielevilor Discutali subiecte Face{i gi in si lucreze controversate de brainstorming perechl pentru gi s5ndtate aranjafiin elaboratiin invSlagi a-gi ordinea prioritSlilor echipi lucriride cii imbundtifi luarede pozi{ie de a depdgi un deprinderile sportive fenomen mondial negativ
Descrieli momentelede "inaintegidupS" schimbdri cheie paradigml de gtiinlifici invifali sd citi{i hdrtile. Invatatr-t $r pe ceilalti

Exersa{i "Opriti gi actiunea improvizati" i n ti m pul interpretirii uneipiese dramatice

Discuialiirnpactul Organizali Faceliin perechi deciziilor istorice echipe caresd exerci{iipentru nrajoreasupra construiascd autornatisme lumiide azi probleme legate gi lingvistice de multe transforma{i-le in joc opera!iuni

Organizali Invd{ali sd echipede cAntalirunde gi cdntecede cooperare pentrua invS{a. contra-sunet lucrulpe calculator

gi matematice cereli-le sd le rezolve

3
-l

4 '9
fr

|. m

J
tlt

,i

CA tJ

Inteligenfa intrapersonali

z U,
ACTTVTTATI STUD II PRACTTCE GLOBALE $l $l SPORT GEORGRAFIE
lncercalisi Efectuali 9i folosifitehnici discutafidespre efectul benefic de ridicareaa al exerciliilor nivelului de ., congtiin!5 fizice civicd, practicate in alte culturi Facefio listi de Faceli o listi cu criteriipentru lucrurile invdlate la orele ,,geografia/ climamea de educatie gigasiliideald" tehnologici care vd pot' o pe hartd ajuta in viitorin viatd

ts"!"oRlE

MATEMATICA

L[MBI

SANATATE
linefi un jurnal "intrebdridin via!5 la care istoriaar putea rispunde" ldentificafi diferite modele/tipare de gAndire pentru diferite tipuride probleme matematice

$Jil\14st

ARTE

4 F

g
F

rn D

Scriefi un eseu autobiografic intitulat mea pAnd ,,Viata azi"

Concepeli, gi implementali evaluati un proiect,,Fii sindtos", timpde o lund

Deseneazd-. te din diferite unghiuri privindu-te in oglindd

g .R

z 'd
D

m F m
d pr'

Facelio analizda Legafi conceptele unor decizii de matematic5 istoricerenumite ?nsugite in qcoald in termenide de "viafa real5" ( c e? i n ' ,,plusuri", consecin!5 ce ? gi , , m i n u s u r9 i" i ' acum ce ? ,,interesant"

Scrie{iun eseu autobiografic ,,Via{anrea in viitor''

Reflectali asupra unor imaginiale sistemului solargi asupra propriei voastre viefi pe pimint

Exprimdprin dans diferitele etape ale cildtoriei vieliitale inclusiv viitorul anticipat Creeazd o serie de sculpturicare sd-fi exprime stirile

Reflectalila: "Dacd ag puteafi orice figurd cine ag fi istoricd, de Ei ce"

Folosi{iimagini dirijatepentru a vedea gi a rezolva problemecu text complex

literaturd Scriefi un Discutali: Analizafi Scriefi 9i pentru rdspuns la ag fi diferit analizati ,,Cum "Dacd cu viata intrebarea "Conversa{ii cu dacd ag fi ,,legdturi noastrd de azi" ag puteafi orice crescut intr-o computerul ce ag vrea animal vbstru" altd culturd" si fiu qi de ce

Fi*ffi.
Scrieliun eseu din ,,Gregeli trecutpe carenu vreausi le repet"

rL.[r_.[i, [ ,e'tTh'j' 5rI d'ri 5 H flH{}{

Evaluati-vd punctdleislabe gi tarica si inlelegeli cum sd vi planificafi matematic noi strategii de succes ScrielicAteo Conduceli seriide lnvalalimetode poeziein fiecare jocuri-,,Mi de concentrare / zi, timpde.o transform in ceea de focalizare . sdptdmdnri, ce vid" practicate de despre,,Cine sunt fimaginali-vd ci diferite culturi eu? " gi,,incotro sunteliun obiect, md Tndrept eu ?" animal etc.) Observdtein timpce pregitegti o gi mAncare noteazdtof ceea ce se petrece. (ginduri, sentimente, reaclii fizice etc.)
lmagineaz5-fi o deprindere/ o indemdnare9i apoi incearci sd o execuli exact cum !i-ai imaginat-o

tr:ls T{ H-r

Imagineazite in locul fiecdrui personaj dintr-opiesd (observi diferite sentimente, valori, credinle etc.)

lmagineazd-!i oamenidin trecut dAndu-!isfaturi desprecum s5 trdiegtiastdzi

Urmdregte-{i lmagineaza-fi ce Practicatitehnici de Jineliun' Jur nal schimbarea / egtiun personaj laxare gi reducere al trecerea de la o povestire dintr-o a stresului sentimentelor" starela altaTn sau roman- ce ai. (ex.respiralia pd mdsurd ce timp cb rezolvi face diferitsau la adAncd) citilidespre r^t /) probleme de tct i evenimente matematici; curente observd cauzele

Observi cu aten{ie efectele diferitelor tipuride muzici asupra ta

fl ts r
b CI

D { m

ru n

o\

5 o

f'r

r
c\ g

Inteligenla / ritmici muzicalS

ISTORIE SANATATE

z o
{

$JllryTA $l

STUDII GLoBALE Sr
GEORGRAFIE

ACTIVITATI , PR AC T IC E

n
C

$rsPoRT

fr m
F

g
'n

Analizalidiferitele prin epoci istor"ice muzicalor

invEtati opera!ii
matematice prin cAntecegi bitii de ritm

inv5lati Codul Morsegi comunicati cu ajutorul lui

Face!i Jucati"Reinvdfa{isd Ascultaligi folosifimuzica, analiza{i ritmul diferite exerci!iifizice cunoagteti " ritmul,sunetulgi tipuride muzicd de rutind / instrumentul sincronizate cAndasculta{i vibraliilepentru din culturi a reducestresul diferite cu muzica diferitepiese muzicale Ascultali gi sunetele tipareleritmice alemediului inconjurdtor (creatde om qi natural)

n m z "l
d pr

Creali olist5/o serie de date istorice cheie,ca nigtebdtdi de ritm

inva!a!i
adunarea, scdderea, inmullireagi irppirtirea prin bitdi de tobd

Folosilidiferite tipuride muzicd pentrudiferite tipuri de scriere

CAntafi la instrumente gi de muzicale percu{ie din toatdlumea

inregistraligi Transformatio recunoagte!i piesd de teatru diferitele nemuzicalS suneteale intr-una unui' muzicali sau intr-un computerin de spectacol funclionare (qi ce radiode modd veche inseamni

impe{ti un set de tonurisau era populard in epoci tipare ritmice anterioare in diferite (ex. CantataGregrupunpentru g o r i a n dc , Antece d i n a invSla tabla vremeaceluide-al impi(irii doilea rlzboi m o n d i a lU . nirea Principatelor etc.)

Predati/ invdtati

intecesau muzicd

Creali cAntece/ batii de ritm pentrua preda gramaticd, sintaxd, foneticS, semantici gi alte concepte lingvistice

incerca!idiferite tiparede fredonare pentrua vedea cum vd pot modificastarea gi nivelulde concentrare

Experimenta! Practica!i invdta!i improviza{ii caracteristicile i ce efectau pe diferitele muzicale cheieale tiparelor feluri de bazaa ceea gi muzicale muzicd ce estein jurul din vostru ritmice asupra felului in care diferite culturi m Anc ati

n-lruffir=H

n-Ii;r*Fi

J & E-o*E 'f g'E'*i*rc; 'l is nt''<-tz b-t,.Fs,!

Construiliinstrumente muzicale din trecutgi compunelio piesd folosindu-le

Jucali"Jocul ritmului" pentrua invdfatabla inmullirii (lovi!i coapsele, batelidin palme, pocnilidin degete)

invalati9i exersati punctualia fonetici

Experimentali Crealio legendi efectele pe vibra!iei bazatd sunet asupra / pe o nisipului tonalitate pentru farfuriede o metal hadd

in diferitele magini piesi muzicald dintehnologia timpce o asculta{i prin industria16 pe sunetele carele produc

pictali Desenali, invAlati si o recunoagte!i sau sculpta{i

Viziona{i filmedespretrecut gi concentrafi-vd asupra sunetelor din istorie

Alcdtuifi llustrali o Atribuilisunete invdlali9i poveste sunete sau unorsisteme cAnta!i pentru poeziecu pe carele cdntece ale diferitele sunete, muzici, studiali ca naliunilor / gi givibralii operalii pe ritmuri sistemul lSrilor proceseadecvate carele nervos, matematice sistemul studiali circulator etc.

Folosilimuzica pentru a v5 imbundtdli deprinderile 9i viteza de dactilografiere / de lucru pe tastaturd

Alcdtuili un dans creativ / pe o interpretativ piesdmuzicald

= D { m
D |. nl ! F D

o
o\

o rrl

o\

::j

Inteligenlanaturaliisti
ISTORIE

irl z l;i o
l,i

MATEMATIGA

LIMBI

SANATATE

9IilryTA $!

STUDII AGTIVITATI GLOBALE PRACTTCE 9r $l GEORGRAFIE SPORT

t

AR.TE

lil lii

Iri ro c
IJffi

ru

.fF ri F
,.i r r,'j r; ::I :i "fl llll E lfl '-{

Recunoagteli Redactafi gi interpretati problemecle cLrrente matematice cu istorice tiparedin naturi

Recrearea / simularea unor scene din pentru nature literaturS sau poezie

Clasifica!i diferitealimente pentru planificarea unui regim alimentar sindtos

Reprezentdri de Cultiver!i C om punel i pentru legume, mediu fructe, folosind sunete qi folosifi- din naturi9i diferite culturi ierburi le la bucdtirie nrediul inconjurltor

:; i,i

r i F ;..{

F.

in{elegeti cum "evenimente naturale" au influen[at istoria

Folosirea Scrieli gustaii un eseu Face!iexper;enl( Cultiva{i, " m a n i p u l a b i l i l o r poetic gtiin{ifice sau qi invdfalisd flcute naturali" descriptiv bazat de oamenide recunoagte!i (indl{imea pe experienle gtiinladin irecut unui feluri de pom, etc) trditein naturA Incercati-le mdncareale in rezolvarea direct ! diferitelor problemelor popoare de matematice

invdtati despre
foloaseale naturiiin construcliiqi in tehnologii de fabricatie

gi Recunoagte{i recreatiimagini vizualeale unor tiparenaturale (picta{i-le sau sculptati-le)

grafic Creali analogii Exprimali intre influenle pozitive qi evenimente istorice negative asupra 9i evenimente in mediului naturd inconiuidtor

lnvSlali Studia!i in!elegeti Crealidansuri 9i fine{i unjurnal exersalifolosi- al proceselor influenfa plusurile gi cl i m ei / care geografiei iea vocabula- naturale ale intruchipeazd m i nus ur i l e / rului, expresiilor propriului asupra diferitelor redautipare, gi a idiomatice vostrucorp dezvoltdrii leslturi bazale obiectegi animale jargonului pe naturii cr-rlturale lor conlinutul din naturi gi naturalistului natural

-t '

.--ar
{rf s{ &oa

F\,r.l.o,

I t":u"

k''s*'[gJ

Ly'\*"'

'-I'-L _T-t.T L "-F! fE' ry .l&' gl Ls H-lgc-sd-S g \g'[u^ d O l# lg' 1'l

l

Studialicum au afectat aninralele istoriagi curentele istorice

ldentifica!i posibilemodele matematice in lumea naturiigi mediul inconjurdtor

Inlelege!i Folosifi diferite Recrea!i influen!ele experienfe ,,taxonomii climei gi ale naturaliste" cu multi-media ale mediului ocazia diferitelor medii inconjurdtor excursiilsr in inconjuritoare asupradiferilifor aerliber naturale din autori lum e

lnlelegelicum Creali climagi interpretarea geografia artistici / influen!eazd dramaticd "in tehnologia floare"a unor transporturilor procese naturale

ifl
i$ iti
l:i l$

ifl ht

iH

ti irj
ll] tll
ttl

l:l

tc

Studia{i vie{ile Crealigirezolvali Scriere creativd naturaligtilor probleme de folosinddrept gi renumiti calculbazatepe personaje impactul lor naturdgi procese animalele cU asupraistoriei naturale caracteristicile
lor

Folosifi Studiafianimale invilali cum sd Alcdtuili montaje / organizatori gi insectedin folosili natura colajecu cognitivi diferitezone ale adecvatgi cu materiale din pentrua globului responsabilitate naturd qi explora in tehnologia intelege industrialS procese naturale gtiin!ifice

iil
lii

tff

tii I:

iil

iii l$ l$ tl
Its

tf,

i!

til
I'

ltl r
lflm lfl! lil r P lii ()
lii D ldr

tim

til i

iils

tq

til It

a\, {

lii m

t!1 iil { lflo

lnteligenlavizuald / spaliali ISTORIE

z tt,
4

MATEMATICA

LIMBI

SANATATE

SIlrryTA Sl

STUDII ACTIVTTATT GLOBALE SI PRACTTCE $r GEORGRAFIE SPORT Desenali hdrli Ardtali prin alelumiipe desenecum bazamemoriei si se execute rioastre vizuale anumite
exerci,tii fizice

ARTE

E
a m
m
TI

F,

Purtalidisculii, interviuri imaginare cu o a m e n id i n trecut

Facetio Alcitui!i cercetareprivind dictionar de ce placegi ce nu imaginipentru placeelevilor, vocabularul nou apoi reprezentali grafic rezultatele

Desenali im agini ale lucrurilor vdzute sub microscop

Urmdrifi pe o dansatori caseti video gi "in imaginati-vd pantofiilo/'

n lfl z -{

tt { pr

Alcdtuifi diagrame vizualegi plangein serie cu fapte istorice

Estima!i Preda!i dimensiunile alcdtuireade "hdrtide obiectelor dupi ochisauprin asocialii pipdire. Verificali mentale" cAndii prinmdsurare inv6la{i pe elevi procesul ludrii notifelor
t.

Desenati' Studiali o . Creali postere prin / culturd / diagrame fluturagi care artelesale scheme - pictura vizualecu ilustreazi vizuale practici gi sculptura de m o d u ld e alimentatie functionarea sdnitoasi unor maqini

Presupuneli cd puteli "intra"intr-o picturd. lmagina!i-vd cum v-a!i simli.

lmaginati-vd cd Adunali, scideli, llustrafi diferite Crealimontaje / merge,ti inapoiin inmulliliqi stadii ale unei colajepe teme timpsd vedefi impdr!i!i pe care folosind istorisiri gtiinfifice c u me r a" a tu n ci i n diferite (ex. o citili urme" instrumente mamiferele) (rigla, ala etc)

Facefi hirli din lut gi ilustrati trisSturi geografice

Exersa!i Ascultafimuzicd desenarea cu ochiiinchigi gi apoi crea{io obiectelor din diferiteunghiuri sculpturd din lut (schi{dri)

_f ,4. T L [m'l *ti'] ,[

lmagina!i-v5 9i desenaticum credeli cd va fi viitorul

'

lmaginafi-v6 folosind un proces matematic cu succes, apoi aplicali-lin realitate

invdlalisd citili, sd scrieli9i sd descifra[i limbaj codificat

decorul o seriede Desenali Crealidecorul invdfa{i Desenafi "jocuri spaliale" pentrudiferitele tiparevizuale claseipe o pe care (ex.aruncarea scenealeunei careaparin culturA de plastic piesepe careo o studiati discului lumea citi!i / Frisbee) naturalS, inclusiv cea microscopici

Face{iin Folosifi ci invd!a!i markere Presupuneli ci Folosifi o hartd lmaginali-vi pentru gcoalSo esteuman a,ti devenit a vi mSsurdtorile de evidenliere picturdnruralS gi orienta metriceprin cu culoridiferite microscopici intr-un calculatorul "a colora" putelicdldtori vostru. despreo Desenali echivalente vizuale pentru spaliunou, perioaddde p5(iale (mdrimi cum in circulafia necunoscut diferite funclioneaz5. uneipovegti, istorie comparate) sangvind.

Desenalitiparul vizualgi de culoareal unui dans

poezii nuvele,

Descrieti ce vedeti / intAlniti

F { m

P
fl F

r m T

o.. \o

d o
frl

Inteligenla verbal lingvistici

& o "{
F

ISTORIE

MATEMATICA

LIMBI

SANATATE

$ItryTA $l

STUDII ACTIVITATI t GLOBALE SI PRACTIGE St GEORGRAFIE SPORT

lnvilali poezii'' povStiri mitologice ale altor culturi

g
7 m D
n

p
rr

lmaginati-vi ci.o figurd Scrie{io serie istoricdeste partenerul de istorioareproblemAca sd vostru intr-unjoc obignuit. le rezolveal{ii (Ce ar trebui s5-i explicati?)

Predafi"harta Descrie!i conceptelo/' aminunlit pagii pentru a ajuta unui experiment elevilor sd astfelincAt refind altcinevasd-l poatd reface continuturi

Da[iexplicalii aminun{ite pentru efectuarea unorexercilii de gimnasticd

7 m
--l D -{ D.

Dezbate{i gi decizii Explicali altora probleme importante cums5 din trecut alcituiascio problemi, ei lucrdnd in a ce l a g i ti mp la crearea ei

Jucafi Alcdtuili o "CuvAntul nou conversatie alzilei" imaginard intre pir.tiale invi!a!i c3te diferite un cuvAnt nou corpului giincercati sd ilfolosilim ult ?nziuaaceea'

Pe bazahdrlii Descriefi (ca dali indicalii amlnunfit pentru a ajunge un reporter) stadiile dintr-un locin unui joc sportiv altul

Creafi poeziidespre evenimente cruciale din istorie

Crealijocuri de Crealicuvinte cuvinte folosind incrucigate pe diverse teme/ . termeni matematici familiide cuvinte

.-B_q,ln

r_,!-

l-t:

l-F

l-k

l-t ;-jTb t;3*f1

IR*"J t ;Rr

Studia{i poezii din diferite perioade istorice

Rezolvati probleme impreundcu un partener_ unuf rezolvd,celdlalt explicdprocesul

At c d t u i f io
cofectie de anecdotecu srririecte istorice

Creafi poezii indic6ndsi flolosirea unor opera{ii matematice

Exersati vorbirea_ scrierealiberd pe o temd datd

pagipentrua viatd sindioas6"

lgma,, zgce

fineli un discurs pe .

invdfa{i cdteva Descrieti expresiide ium -amdnunfit bazdin diferite tunctioneazd un limbistr dine anumit aparat

Ii: fll

ij: Iri C)

lj. b o i:l -f

iiE

i' m i,t

jil -l i:i m !,ffi i'l b i, r"

ir; b

i: g

I Nsrnur nen DlrenrulmrA

- sdnrburereeduca,tiei CARACTERUIg;iar vielli

Educarea caracterului in gcoald vine sd se adaugeefortului pdrinfilor, familiilor, religiei, organizafiilor civice gi comuniufilor pentru de afaceri a dezvolta la copiigi tineriacele calitafi caresd bsigure unei'societa{i continuitatea libere gi democratice. $coala irebuiesd faci din educarea in fiecareord.sau ia caracterului fiecarearie de activitate, o parte din ceea ce subliniazd invS{area la toate vArstele. Eforturile de educare a caracterului de vdrsta difera in funcfie elevului gi de padicularitd{ile per.sonalita{ii sale. De aceea, instruirea diferen{iate in l.'orii vizeazd atdt dezvoll?fg, minliicdt gi a caractelului tdndrului. Aldiuride tratarea diferenliatd a instruirii in gcoli,Tntreaga gcolard poates6-9ipropund cornunitate sd dezvolte o "culturda caracteruluii,infiecare g.oita. Educarea caracterului se focaliz pe ceeace este pozitiv: eazd la maximum Trdsdturile negativ,e suntmenfionate doarin mdsura in careeste necesar ca sd se pund in evidentd, sd se afirme gisd se exptice bun. caracterul '

L{.

-.-tI

MeteRrnlr Pnncrlce
GfEa=z=i-i!r..*a:=t=l'-=ii1-L:-:j=:,-j,-:::-l:-.-.= :.a.._ .:,:.,--r:lj-:..1:.j -. ,._:i j:-::-:::i:a: *-:j.:.:J:::_,:i--j-:61..=::a_F.rt5

.r

&;f -F

- SAmburele CARACTERUL educalieigi al vie{ii

Lr
.iU
ll

Trdsdturide caracter
Judecatibuni gi Si alegi lelurivaloroase prioritafi sd stabilegti potrivite. Sd anticipezi consecinlele aciiunilor tale. pe Sd-!ibazezi deciziile practicd gi pe inlelepciune bunsimf. Integritate ua arrana Intenoara sa spul adevdrul in ceamaibund credin{d, sd fii demnde gi onestin toate Tncredere lucrurile. Sd ac{ionezi corect gi onorabil,

of

\r
,*J

\t

4r
,rl lr,.-=J
, rl

Curaj Sd fii hotdrAt sd faci lucrul corect chiar cAnd alliinu fac asta. Sdaiputerea sd urmezi ce-!i spunepropria ginu mullimea. congtiin{d Sd incerci lucruri dificile. caremeritd. Bunitate,bunivoinli Sd ardliconsiderafie, gi solicitudine respect, inlelegere fafadeceilalli. Sa araligrijd, compasiune, prietenie gi generozitate. pe ceilalli Sd-itratezi cum ai vreasd fii tratat tuinsuli.

k;
r" Ld
,al Jr \

L
t,-

Ferseverentd Si persigti?n a-!iurmdri obieciivele cievaioare in ciuda dificultililor, opozifiei sau descurajdrii. Sd manifegti gi sa ai puterea rdbdare de a incerca din noucdndte gregeli confrunli cu intdzieri, sauegecuri Responsabilitate Sdfii de Tncredere in indeplinirea obligaliilor 9i indatoririlor. Sd fii consecvent in cuvinte 9i in conduitd. Si fii gatasd dai pentru propriile socoteald tale acfiuni. sd Sdfii dedicat 9i te implici activ in comunitatea ta.

Respect Sd arili inaltrespect pentru pentru autoritate, alfi pentru pentru oameni, sine, proprietate gi pentru tard.Si in[elegi ca toli oamenii ar-r valoare ca fiinte umane. Auto-disciplind Sd dovedesti munciserioasd si dedicare pentru un ttop. Sd-ti impui reguti ca sd devii maibun9i si te abliide la atitudini Sd ai un control necorespunzdtoare. propriilor asupra cuvinte, adecvat acliuni, gi de impulsuri dorinle. Sdfii abstinent gi tutun, substan!e alcool, alte 9i .droguri, ddunatcare. Sdfacitot compcrtamente situatiile. ce ootimai bunin toate
73

ld

t,

nr

E l.rsrnuI p.rn $awgnqniTtera

r#.'..ffi6ef =lr@:wfflt=rFP?m:!:ffi -Ei:FE@;E:Gffi I

ffiV&E-FJPrffi,#A Sffi$qUNflt0ffi, mE FSRMARH Fr$EnE EVA.[-U"ARE formator cursaniilor cloregte sa aflereacfia sdi fata de activitatea Fiecare pentru atAt activititiidepuse,cAt gi pentrua-gi a verifica eficienla desfdguratd viitoare. eficient in timpce profesorul puteaplanifica activitatea de la clasdare sale,formatorul calitalii areo pozilie frecvent asupra muncii feedback mai ingrata grup petrece care un in fala unui de adul{i cu timp limitat gi aflArrdu-se de la care posibilitali autentic. do a aveaun feedback arepufine de fige de evaluare oferimcAievasugestii in cele ce urmeazd care ar pentrua a'flareacfiacursanfilor putea servi formatorilor drept instrumente la precum qi la modul desfaguratd in careaceasta a fostorganizat5. aciivitatea

'f, Fr$AF{R,

rrl y- C{+eSne ry/{ Ni i{*tti'fffr.e

cursurilor exprim6ndu-vd calitdlii Ne puteliajutala irnbunatd{irea asupra punctaj: conform de maijos, urmdtorului formuldrilor . 1. nu sunt deloc de acord; 2. nu suntde acord; 3. nu arnnicio opinie; 4. suntde acord; 5. sunt?ntru toiuide acord. au fostorganizate bine 1. Cursurile a fostbund 2. Logistica doi:Andite ir-ni suntutile 3. Cunc'gtin{ele prezentdrilor a fostbund 4. Calitatea gi disculiilor a rezervat intrebdrilor timpsuficient 5. Forrnatori-il a ilustrat teoria cu aplicatii concrete 6. Forrnatorul ' --+ =b h (
l"t;;-* "
L,t\'*&'

u u n
l

I T

u^N15 .,\t{*)R.^ c5acest curs imivaiiYtilTfi ffiir$caHclasd 7. Consider

;"

cvr>-trJr

g, Alteo'aservatii:

rui""i;.0f

L-

7 4 ' -t

Evatuanen SeslurulLoR Dg Fonnnane

|i'd5nEEmEry'f-=rE!-ffi 'ErE*:juE'maffi W:@zffi FEi.SErFr=1.::.i:.;.1

Fr$ANR.2 prin marcarea potrivit pe onestopiniile numarului Vi rog sd vd exprima[i prin comentariilor notarea specifice: scald9i beneficia teoriei inteligenfelor cd puteli de pe urma?nsugirii multiple? 1. Credeli 5432i BineTnfeles anumitd mdsurd intr-o Absoh-rt deloc

ca ali dobdndit abilitdfi noilor strategii? in folosirea 2. Simlili 54321 Bineinieles Comentar," intr-o anurnitd mdsurd ,, , Absolut deloc

pentru teoriainteligenfelor rnultiple Tnv5larea 3. Afi Tnvilatcurnpoateimbundtafi tofielevii? 54321 Bineinfeles Comentarii: intr-o mdsurd anumitS deloc Absolut

"inteligenfa" 4. Cumatidefini oamenii cd suntisteti? 9i cumdemonstreazd

5. Care dintre aborddrileteoriei inteligenlelor multiple privind instruirea diferenfiatd vi se pareceamaiatrigdtoare?

6. Pe caredintre rnaijos ideile ci le puteti i'Jotaii-ie cursului considerati utiiiza?

75

pentru ca puteli aranja mediul de invdlare a se potrivi cdt mai binecu 7, Credeli al elevilor? de invafare stilul

pentrua indepliniobiectivele dezvolta activitd{i diferenfiate B. Credelici putefi in curriculum? Cum, dafidetalii? cuprinse

globald (Tncercuili a seminarului un numdr) L Evaluarea 5432 Excelent Bun Satisfaebtor Suficient Nesatisfdcdtor

globale, vd rugdm: 10.Comentarii

/o

D r FonruaRr Evalunnen Sestut-{n-oR

a::;|i:..i|j:.:j:'z=:i-;i'|'..:j:'.j|lI;i.t.!!.:.:!.ii1*:ji:t];...;i-..g*l.i.li:.::::]:-r:!;*:'*j#:lll9;al..j!l:"}:.:55l3j:.':t:s

NR.3 Fr$A peo scal6 sd evaluafi de la 1 Ia,5. fiecare secvenF Vd rugdm TNFORMATTET A. UTTLITATEA

utild Pulin DEPR,EZEI\TARE B. MODUL

Foarte utila

'r

&i

/ Pulinsugestiv explicit 1 _ TITLUL SECVENTA Aprecierea: A. 1234

f.

Foarte sugestiv/ explicit

a 4 u.

sEcvENTA2-TrrLUL
A.pi-ecierea: A. 1234 B. '1 5

3 - TTTLUL sEcvANTA
Aprecierea: A.,1 2 3 4 B. 1

4 - TTTLUL SECVENTA Aprecierea: A..1 2 4 B.

'l I

5 - TTTLUL SECVENTA Aprecierea: A. 12 B.12

A

7i

:=ia:::i.:-:::===:=F.

! russ'Ru ImraDrrenrrurlnrA

B!BLiCGRAF'NE

CEDEC, Bucuregti Gagne R, 1975, Conditiile invitdrii,EDp,Bucuregti Milcu sr., stancovici v., 1980, fnterdisciprinaritatea in sfiinta

politicd, contemporanfr, Editura Bucuregti Neac$u 1., 1gg0, tr.lstruire gi invitare,EDp,Bucuregti Negret l', 1986,Fosibi!itdli de proiectare gi realizare a instruiriiinier gi multi dlsclpliriare din perspectiva educatleipermanente - Revista de Pedagogie Nr.1
N

psihorogia Piaget J., 1965, inteiigenfei, gtiinlifica, Editura Bucuregti Potolea D',1983, Interdisciplinaritatea - etapasuperloaria investigafiitor. irrten 9! pluri discipllnare in gtiintele socio-umane, Revista de.pedagogie Nr.1

" programa bfocuriror de cunogtinfe,, ?nconceptia pedagogurui Gh. comicescu, 1gg2-1g71,in Buretinur cabineturui pedagogic Nr.4, ragi

Chomsky, 1988, Editura politicd, Bucuregti

DLIUUICJIT

LL

78

8,. 6sIEI.ICGRAFIE
rypffi8jfu'ffiIqE-F;Eaq": tuq

?n ?nvi"filirlirt; fntre dezbateri gi 987,Interd!sciplinaritatea Vdideanu G.,1

aplicare, Revista de pedagogie Nr.2 VdideanuG., CerchezN., 1989, e in invilSnnint interdisciplinaritdfii personalizat, Ed.Polirorn, Crelu C.,1998, Currlculunn diferen$iatgi lagi preunivensltar. Tn?n.rfitdnrf;rrtr.ril M., 1999,Reformacontinuiurilor Stanciu Cadrurnetodologic, Ed.Polirom, lagi Frarnes of Mind;TheThecryof ilftrultiple lmtelligenaes Gardner H., 1984, Fnactice Tlreoryia'l Gardner H., Multiplelntelligences. T'l'le Fracticalau'ldGreative R., J., Successfullntelligence:l-$ouv Sternberg Determines lntelliEence Successin [-!fe and Developing TH., SevenKinds of Smart; ldemtifying Your Armstrong ItlanyIntelliEences in the Classroom. Th.,1994, Multiple Inteliigences Armstrong
nioclaliiate
rNs

introalucerea