Sunteți pe pagina 1din 5

AUTOPSIA

Reguli generale: In timpul autopsiei operatorul sta in partea dreapta a cadavrului cu doua exceptii: in timpul autopsierii capului si atunci cind se sectioneaza coastele de pe partea stinga a toracelui. Orice organ se examineaza intai pe suprafata si apoi pe sectiune. Epicraniul Tehnica: se aseaza suportul de lemn sub capul cadavrului; se sectioneaza epicraniul printr-o sectiune ce porneste retroauricular, trece prin vertex si se opreste retroauricular de partea opusa. Se formeaza astfel doua lambouri: unul anterior si altul posterior; cel anterior se rasfringe catre anterior si cel posterior catre posterior. Se sectioneaza muschii temporali de fiecare parte. Cavitatea craniana Se fierastruieste calota craniana dupa un plan ce trece anterior la cm. superior de arcurile orbitare si posterior la ! cm. inferior de protuberanta occipitala. Scoaterea si sectionarea durei mater " tehnica: se sectioneaza sinusul sagital superior in sens antero-posterior, se recolteaza singe #pentru examenul toxicologic$, se sectioneaza coasa creierului de pe apofiza crista galii si apoi se sectioneaza circular dura in lungul liniei de fierastruire a calotei. Scoaterea creierului: cu indexul si mediusul de la mana stanga se ridica lobii frontali, se sectioneaza structurile anatomice de la baza creierului, apoi se ridica fiecare lob temporal cu mana stanga si se sectioneaza cortul cerebelului de fiecare parte. Se impinge cu mana dreapta creierul catre posterior, se prinde in palma stanga si cu un cutit lung se patrunde in gaura occipitala sectionandu-se profund %onctiunea bulbo-medulara. Se aseaza apoi creierul pe masa cu fata bazala in sus. Separarea cerebelului de encefal: se apuca cerebelul cu mana stanga se ridica si se sectioneaza la marginea posterioara a pedunculilor cerebrali. Sectionarea cerebelului: se sectioneaza longitudinal vermisul, se evidentiaza si se examineaza ventriculul I& apoi se sectioneaza transversal fiecare lob cerebelos in lungul santului transversal expunandu-se si examinandu-se sectiunile. Sectionarea trunchilului cerebral: se fac sectiuni in plan frontal la o,' cm una fata de cealalta dinspre mezenxefal spre bulb. Sectionarea creierului " tehnica: - (etoda )itres " consta in * sectiuni in plan frontal dinspre polul anterior spre cel posterior

(etoda &ircho+ " se patrunde cu cutitul lung in sntul interemisferic pana la nivelul corpului calos de unde se face o sectiune oblica descendenta la ,'o catre lateral de fiecare parte (etoda -lechsig-.rissaud " consta intr-o sectune orizontala ce trece la nivelul nuclilor cerebrali

Scoaterea hipofizei: se sectioneaza dura mater si sinusul cavernos, se desprinde diafragma si procesele clinoide anterioare, se extrage hipofiza din care se fac sectiuni paramediane. Deschiderea stancii temporalului: - se sparge peretele anterior si cel posterior si se evidentiaza urechea medie si cea interna Examinarea urechii medii si a celei interne: - otita medie supurata " puroi in urechea medie, mucoasa ingrosata, timpan perforat - labirintita " puroi in urechea interna Deschiderea otomastoidite. proceselor masatoide unde putem intalni mastoidite sau

Deschiderea cavitatii orbitare: dupa examinarea portiunii orbitare a osului frontal acesta se sparge apoi se trage catre posterior de nervul optic aducand globul ocular in interiorul cutii craniene Deschiderea sinusurilor paranazale: se face prin trepanare si putem observa sinuzitele. Autopsia fetei: se prelungesc sectiunile retroauriculare pe fetele laterale ale gatului pana la nivelul acromionului de fiecare parte apoi se practica o sectiune orizontala de la un acomion la celalalt trecand prin furculita sternala dupa care se apuca tegumentul cu mana stanga si prin sectiuni succesive se decoleaza acesta de pe fata anterioara a gaului si de la nivelul fetei pana la baza piramidei nazale.

AUTOPSIA TRUNCHIULUI
Se aseaza suportul de lemn sub toracele cadavrului si se face o incizie mediana longitudinala anterioara de la menton la pubis; se ocoleste ombilicul pe partea stg. pentru a evita ligamentul rotund al ficatului; se decoleaza partile moi catre lateral pana in dreptul liniei axilare medii dupa care se indeparteaza plastronul costal: pentru aceasta se sectioneaza insertiile sternale si claviculare ale muschiului sternocleidomastoidian, se deschid articulatiile sterno-claviculare si se sectioneaza coastele de %os in sus la ! cm. medial de articulatiile condro-costale. Se continua cu deschiderea pericardului, sectionand de la baza catre varful inimii sub forma literei /01 inversate. )entru examinarea structurilor toracelui se va scoate piesa buco-cervico-toracica dupa urmatoarea tehnica: se incizeaza planseul cavitatii bucale de la menton la gonion de fiecare parte; se sectioneaza partea sup.a peretelui posterior al faringelui; se sectioneaza pe partile laterale ale gatului apoi se

apuca organele gatului cu mana stanga, se ridica si se sectioneaza deasupra diafragmului organele ce trec la acest nivel #esofag, aorta abdominala, vena cava inferioara, etc.$ dupa ce in prealabil s-a pus o dubla ligatura la nivelul cardiei, sectionandu-se esofagul intre ligaturi. Se fac sectiuni ale limbii in plan frontal de la baza catre varf. Se practica sectiuni ale lobilor tiroidieni. )entru examinarea cailor aeriene se sectioneaza peretele post.al laringelui, faringelui si traheea pana la bifurcatie apoi bronhiile principale pana in parenchimul pulmonar. 2utopsia plaminilor: se apuca hilul pulmonar cu mana stg. si se practica o singura sectiune care sa intereseze totii lobii. Sectionarea si examinarea timusului. 3eschiderea inimii si a vaselor mari: se masoara diametrele cordului, se deschid cavitatile cordului #in sensul de curgere al sangelui$, se elimina cheagurile, se verifica permeabilitatea orificiilor atrioventriculare, se deschide trunchiul arterei pulmonare, aorta si arterele coronare. Se sectioneaza transversal cordul de la baza spre varf. Suportul se aseaza sub lomba cadavrului. )entru examinarea organelor din eta%ul supramezocolic se ridica diafragmul, se coboara marele epiploon si colonul transvers. 2ici se examineaza: - spatiul subfrenic; - spatiul subhepatic si organele care il ocupa: stomac, splina, ficat, cai biliare extrahepatice, partea supramezocolica a duodenului; )entru examinarea organelor din eta%ul inframezocolic se ridica marele epiploon si colonul transvers, se abat intestinele spre dreapta, se repereaza flexuura duodeno-%e%unala, se deruleaza ansele intre degete pana la reg. ilio-cecala, apoi se examineaza intestinul gros. )entru examinarea organelor din micul bazin se imping ansele intestinale in sus iar colonul sigmoid se va mobiliza spre stg. si spre dr. Se vor consemna modificarile raporturilor si pozitiile organelor abdominale, aderente, volvulus, tumori, perforatii, continut patologic al cavitatii peritoneale. )entru interventiile chirurgicale se vor descrie: localizarea si integritatea suturilor, felul interventiei, permeabilitatea gurii de anastomoza, starea organelor vecine. Scoaterea si sectionarea splinei: cu mana dr. se impinge stomacul catre dreapta, cu mana stg. se apuca splina care se va trage spre dr. si inainte, se sectioneaza pediculul si ligamentele, se cantareste #normal !'4-!54 gr.$ se aseaza cu hilul pe masa si se sectioneaza in axul lung. Scoaterea si deschiderea stomacului: se face intre ligaturi, se sectioneaza pe marea curbura. Scoaterea si deschiderea intestinului subtire, cecului si colonului: se repereaza flexura duodeno-%e%unala, se face o butoniera in mezenter in dreptul primei anse, se pune la originea %e%unului o dubla ligatura, se sectioneaza intre ligaturi, se ridica capatul proximal liber al %e%unului si se sectioneaza mezenterul in lungul insertiei sale intestinale cat mai aproape de anse ; pentru intestinul gros, se decoleaza peritoneul de pe marginile laterale ale colonului ascendent si descendent; pentru colonul transvers si sigmoid se sectioneaza mezourile; se pune o dubla ligatura superior de ampula rectala si se sectioneaza intre ligamente. Intestinul se pune intr-un vas cu apa si se deschide cu foarfecele butonat pe marginea mezenterica #pentru a prote%a placile )a6er$; apendicele se deschide pe marginea opusa insertiei mezoapendicului.

3eschiderea duodenului in situ si cercetarea permeabilitatii cailor biliare: duodenul se deschide pe peretele ant. de la bulb spre flexura duodeno-%e%unala pentru a evita papila duodenala care se gaseste pe peretele post.median; se comprima vezica biliara si se urmareste aparitia bilei la nivelul papilei; se face o butoniera la nivelul fundului vezicii biliare apoi se diseca canalul cistic, hepaticul comun, hepaticul drept si stg. Scoaterea si sectionarea ficatului: se sectioneaza ligamentele falciform, triunghiular stg.8dr., coronar, vena cava inf.; se cantareste #normal !'44 gr.$, se aseaza cu fata viscerala in %os si se sectioneaza in axul lung. Sectionarea pancreasului - se verifica permeabilitatea canalului 9iersung, se decoleaza peritoneul de pe fata ant. a pancrreasului si se sectioneaza in axul lung. Scoaterea si sectionarea glandelor suprarenale " se incizeaza semicircular peritoneul pe marginile laterale ale glandelor in apropierea polului sup., se decoleaza peritoneul de pe fata ant. a fiecarei glande apoi se dega%eaza glandele de pe peretele post. al abdomenului, se sectioneaza ligamentele reno-suprarenale, se sectioneaza glandele in axul lung pe fata anterioara. Scoaterea in bloc a organelor uro-genitale: pentru scoaterea rinichilor se incieaza peritoneul parietal post. pe marginile lat. ale fiecarui rinichi dinspre polul sup. catre cel inferior, se apuca rinichiul cu mana stg., se trage in sus si spre median si cu mana dr. se decoleaza fata post., se sectioneaza vasele renale la hil cat mai aproape de aorta si vena cava inferioara. Scoaterea organelor pelvine " se sectioneaza peritoneul parietal al micului bazin in dreptul stramtorii superioare, se introduce mana stg. in incizura, se decoleaza partile moi sub vezica urinara si de pe fata ant. a sacrum-ului ce corespunde micului bazin si se sectioneaza rectul intre ligaturi si uretra. Sectionarea rinichilor " se tine rinichiul in mana stg. cu hilul catre palma, se incizeaza in axul lung pana in apropierea hilului si de decapsuleaza. :reterele: se deschid pe sonda canelata dinspre proximal spre distal. 3eschiderea vezicii urinare si a uretrei prostatice: se incizeaza in ;01 de la uretra prostatica pana la unghiurile superioare ale vezicii. Sectionarea prostatei, a veziculelor seminale, a canalelor deferente si a testiculelor. Scoaterea si sectionarea organelor genitale feminine: Se sectioneaza peritoneul parietal pana la nivelul stramtorii superioare a bazinului, se introduce mana stg. in incizie si se decoleaza peritoneul din dreptul rectului, vaginului si uretrei; se sectioneaza perineul de la simfiza pubiana catre anus in dreptul insertiilor laterale; se scot organele pelviene in bloc astfel: se trag in sus, se sectioneaza vaginul in !87 inf., uretra si rectul. Sectionarea vaginului: se separa uterul si vaginul de vezica urinara si se sectioneaza peretele anterior pe linia mediana. 3eschiderea uterului: se face cu a%utorul foarfecelui de la ostiu catre fundul uterului si apoi catre ostiile tubare. 3eschiderea trompelor uterine: pe sonda canelata dinspre extremitatea uterina spre lateral. Sectionarea ovarelor: dinspre marginea libera spre hil. 3eschiderea aortei abdominale, a venei cave inferioare si examinarea acestora. (embrele se autopsiaza numai in cazuri speciale: leziuni articulare, fracturi, tromboze, tumori, plagi. 3eschiderea coloanei vertebrale numai in cazuri speciale: tumori sau leziuni traumatice. Tehnica: se aseaza cadavrul in decubit ventral, se incizeaza partile moi de

la protuberanta occipitala pana la coccis, se decoleaza partile moi, se indeparteaza lamele vertebrale, procesele spinoase si ligamentele galbene; se prinde duramater cu pensa si se sectioneaza radacinile nervilor spinali si coada de cal; se incizeaza longitudinal duramater; se fac sectiuni transversale prin maduva. <xaminarea continutului canalului vertebral se face dupa aceleasi criterii ca si la continutul cranian.

'