Mersul lucrrii: Alarma auto cu senzor de atingere (proximitate).

Alarma auto prezentata in continuare prezinta avantajul ca previne eventualii raufacatori de existenta sa (prin senzorul de prezenta) si la patrunderea unui intrus in autoturism anunta proprietarul (sau vecinii). Montajul se compune din urmatoarele module: a) senzor atingere; b) bloc alarmare; c) poarta SAU; d) sirena.

ig.! Sc"ema sensorului de alarma

#escrierea functionarii Montajul functioneaza in felul urmator: se pune in stare de veg"e automat$ prin scoaterea c"eii din contact$ permitand sa treaca circa %& de secunde (timp reglabil) pentru a parasi ve"iculul. 'n momentul atingerii caroseriei$ sirena va emite scurt un
Sc" -oala . #ocument Semnat semnal de avertizare. )xecutat #ata desc"iderea (a

unei usi$ o noua intarziere de !& secunde

(itera -oala -oli

S#) *+*.! &, &! ((

(reglabila) -ontrolat /0rcan A. permite

1.contr. Aprobat

/ancesco A.

dezamorsarea montajului$ prin introducerea S c"eii in * + contact. Sensorul de alarma U1M 'M)1 )2 !!!

#aca nu se introduce c"eia$ sirena va functiona un minut si jumatate. -and aceasta intarziere se scurge$ montajul revine la starea de veg"e. 3unerea in stare de veg"e prin c"eia de contact permite ca niciodata sa nu se uite de amorsarea dispozitivului la parasirea ve"iculului$ iar necesitatea de a pune 4contactul4 pentru dezactivarea dispozitivului antifurt$ ofera un grad sporit de securitate deoarece c"iar un "ot experimentat este incapabil de a pune contactul$ fara a dispune de c"eie$ in mai putin de !& secunde. Senzorul de atingere este constituit dintr2un oscilator in % puncte (5arle6)$ functionand ca releu capacitiv. -and la capacitatea condensatorului -! nu se adauga o capacitate parazita (determinata de atingerea caroseriei cu mana)$ amplitudinea tensiunii oscilatorului si curentul de colector al tranzistorului 1! au valoare maxima. -urentul de colector al tranzistorului 1! provoaca o crestere a polarizarii bazei tranzistorului 1+$ ceea ce duce la desc"iderea lui si la aprinderea ()#2ului din circuitul colectorului. -and la capacitatea condensatorului -! se adauga o capacitate parazita determinata de apropierea la mica distanta a unei persoane de caroseria masinii (sau atingerea ei cu mana)$ se produce amortizarea oscilatorului$ scaderea curentului de colector al tranzistorului 1! si in consecinta$ creste potentialul bazei tranzistorului 1+. 7n momentul cand acest potential devine pozitiv in raport cu emitorul$ tranzistorul 1+ se inc"ide si ()#2ul se stinge. 1ranzistorul 1! va trebui sa aiba un factor de amplificare b mai mare de +& si limita de amplificare in frecventa peste *&&85z. 9obina oscilatorului se va realiza pe o carcasa cu miez de ferita ce va avea diametrul de :2!+ mm. -onductorul de bobinaj este -u)m cu diametrul de &$+ mm. Sectiunea A29 a bobinei cuprinde !&& spire$ iar sectiunea 92-$ *& spire$ ambele infasurari fiind executate in sistem 4mosor4. Semireglabilele S! si S+ au o pozitie critica$ determinand corecta functionare si stabilitatea senzorului. 3ortile logice ;A;# (trigger Sc"mitt) alcatuiesc un monostabil declansat pe front negativ. #urata impulsului la iesire este determinata de condensatorul -* si semireglabilul S%. )ste recomandabil ca durata de averizare la atingere sa fie scurta$ sub ! secunda$ pentru a nu deveni stresanta pentru proprietar si vecini (deoarece
-oala

S#) *+*.! &, &! ((

Sc" -oala . #ocument Semnat #ata

exista posibilitatea ca in senzorul sa fie activat si de caini si pisici). 'esirea monostabilului este conectata cu o poarta SAU (realizata din diode)$ care activeaza sirena. 9locul de alarmare se bazeaza pe + monostabile realizate cu ajutorul unor triggere Sc"mitt integrate intr2o singura capsula -M<S. 3rimul monostabil (realizat cu portile 3* si 3=) genereaza timpul care se stabileste pentru dezamorsarea antifurtului dupa desc"iderea unei usi. 1impul este dependent de condensatorul -: si semireglabilul S*. -el de2al doilea monostabil fixeaza timpul de functionare a sirenei (dependent de condensatorul -!& si semireglabilul S=). 1impul necesar pentru parasirea autove"iculului este fixat de condensatorul -= si semireglabilul S,$ care mentin monostabilii blocati (inclusiv pe cel al senzorului de atingere)$ cat timp -= nu este incarcat la o tensiune suficienta. 9locul de alarmare este conectat la poarta logica SAU. 3oarta logica SAU este realizata cu diode. )a permite activarea sirenei la aplicarea cel putin a unui semnal 4!4 logic la intrarea sa: senzor atingere$ bloc alarmare sau contact la porbagaj sau compartimentul motorului. Sirena este realizata cu doua oscilatoare (portile 3% si 3,). 3rimul oscilator este de frecventa audio ridicata (dependenta de condensatorul -!! si semireglabilul S>) si este activ doar daca poarta SAU are iesire 4!4 logic. Al doilea oscilator are frecventa joasa (impulsuri)$ care este dependenta de condensatorul -!+ si semireglabilul S:. Sirena mai este prevazuta si cu semireglabilul S?$ care permite reglajul intensitatii sunetului de alarmare.

ig.+ Sc"ema alarmei auto

-oncluzii
-oala

S#) *+*.! &, &! ((

Sc" -oala . #ocument Semnat #ata

Alarma auto prezentata poate fi imbunatatita prin inlocuirea contactului de la c"eie cu un cifru electronic. Senzorul de prezenta poate fi utilizat si alta varianta de alarma auto care actioneaza instantaneu la desc"iderea usilor sau capotelor prevazuta cu telecomada de activare@dezactivare.

-oala

S#) *+*.! &, &! ((

Sc" -oala . #ocument Semnat #ata