Sunteți pe pagina 1din 3

Gaurile negre primordiale

n numarul trecut al revistei noastre va povesteam despre gaurile negre din centrul galaxiilor. Acum va vom povesti despre gaurile negre primordiale, care s-au format cndva, la nceputul Universului nostru. Vorbim despre gaurile negre din pricina ca s-ar putea ca ele sa ne ajute sa construim cararile prin care, peste ani, vom calatori catre cele mai ndepartate galaxii. Ct de mica poate fi o gaura neagra? Stim, aproape sigur, ca n centrul galaxiilor se afla gauri negre supermasive, cu masa echivalenta cu cteva sute de milioane de mase solare. Dar ct de mica ar putea fi o gaura neagra? Teoria spune ca cea mai mica gaura neagra cu putinta ar trebui sa aiba diametrul de 1 !"## cm, caruia i"ar corespunde o masa de $ x 1 !"$ g. %dica ar avea o dimensiune mai mica dect a particulelor elementare si o masa de miliarde de miliarde de ori mai mare dect a oricarei particule elementare cunoscute noua. &storia gaurilor negre nu este chiar noua, ea datnd nca de pe vremea lui 'aplace, care a aratat ca ar putea exista corpuri ceresti cu o masa att de mare nct nici macar ra(ele de lumina sa nu le poata parasi, din pricina fortei gravitationale uriase. Dar, orict de mare ar fi fost intuitia marelui astronom france(, el nu avea cum sa banuiasca cta stranietate poarta cu sine asemenea corpuri ceresti. % trebuit ca geniul unui )instein sa schimbe fi(ica ce statuse la ba(a ipote(ei lui 'aplace* fi(ica ne+toniana. Si aceasta fi(ica noua, creata de )instein, a adus cu sine un sir lung de noi teorii, printre care si cele referitoare la gaurile negre. ,u vom intra n detalii -le pastram pentru un alt numar al revistei noastre., ci ne vom referi de acum nainte strict la subiectul nostru. /n 1012 geniul fi(icii ce poarta numele de Stephen 3a+4ing, cautnd sa nteleaga proprietatile gaurilor negre la nivel cuantic, a enuntat ipote(a existentei gaurilor negre primordiale, ale celor de la nceputul timpului. %cestea, aparute cu mult timp n urma, ar disparea acum, inundnd spatiul cu i(bucniri de particule de energie foarte nalta. &pote(a a fost primita cu mult scepticism, asa cum se ntmpla adesea n stiinta. Dar tot n stiinta se ntmpla ca, atunci cnd faptele tind sa confirme ipote(ele, ipote(ele sunt acceptate. Si se mai ntmpla ca interesul oamenilor de stiinta pentru aceste obiecte tinde sa creasca, deoarece ei ar putea fi candidatii perfecti pentru a explica materia ntunecata, cea care, conform informatiilor transmise de catre sonda 56%7 -Wilkinson Microwave Anisotropy Probe. alcatuieste cea mai mare parte a 8niversului nostru. %ceasta misterioasa materie ntunecata ar explica foarte bine ceva ciudat* expansiunea 8niversului se accelerea(a, n loc sa ncetineasca. &ar gaurile negre primordiale, n masura n care ar putea fi detectate, ar repre(enta un laborator ideal pentru testarea celor mai noi teorii din fi(ica, cele care ncearca sa unifice mecanica cuantica si cele ale relativitatii generale. Si totusi aceste gauri negre ale nceputului de 8nivers nu seamana cu cele ce se supun teoriei einsteiniene. Conform acesteia o gaura neaga ia nastere prin prabusirea gravitationala a unui astru ce trebuie sa aiba o masa de minimum trei mase solare, altfel materia nu ar a9unge la o densitate suficient de mare. 8n asemenea obiect poate fi observat indirect. 6ateria ce a9unge n vecinatatea ei este atrasa ntr"un vrte9 ametitor, cu vite(a din ce n ce mai mare, iar particulele ncarcate vor emite radiatii

electromagnetice ce pot fi detectate de aparatele terestre. Cea de"a doua cale consta n urmarirea miscarii astrilor, pentru a vedea daca acestia au nsotitori invi(ibili si cea de"a treia cale consta n a detecta deformarile spatiului provocate de existenta gaurii negre. Cu a9utorul acestor metode s"au putut identifica multi candidati la titlul de :gaura neagra; -despre unii am vorbit chiar n numarul trecut al revistei noastre.. Dar ce se ntmpla cu gaurile negre primordiale? %ici trebuie sa facem o preci(are. %cestea, conform teoriei, trebuie sa aiba o masa extraordinar de mica, fiind usoare ca fulgul sau ca firul de praf. &ar asemenea gauri negre minuscule nu ar mai produce efectele cataclismice ale surorilor lor, gaurile negre clasice. Dar am putea totusi sa le detectam. Caci ele se evapora, se evapora cuantic< )ste o afirmatie ciudata, deoarece ne"am astepta ca ele sa atraga din ce n ce mai multa materie, iar masa lor n timp ar trebui sa creasca. ,umai ca mecanica cuantica aplicata n acest ca( indica altceva -de aceea vorbim de evaporare cuantica.. 7entru a explica acest fenomen trebuie sa va spunem ca n vidul cel mai perfect, n vidul teoretic, apar perechi de particule virtuale. %vem de"a face cu o adevarata :materiali(are; din nimic. Cum energia trebuie sa ramna nemodificata, nseamna ca suma energiei celor doua particule trebuie sa fie (ero, adica una sa posede energie negativa, iar cealalta energie po(itiva -poate va pare ciudata aceasta energie negativa, luati"o deocamdata ca pe o afirmatie si va promitem ca vom reveni asupra acestui subiect.. /n mod normal aceasta generare de perechi de particule din neant nu duce la re(ultate spectaculoase, caci ele se anihilea(a instantaneu. ,umai ca n vecinatatea unei gauri negre, chiar a uneia foarte usoare, spatiul este puternic deformat. 7erechea de particule aparuta din neant este supusa unei puternice forte gravitationale, iar cele doua particule nu mai au cum sa se anihile(e reciproc. Conform teoriei lui 3a+4ing, particula cu energie negativa va fi atrasa de gaura neagra, n timp ce particula cu energie po(itiva are sansa sa evade(e. %stfel ia nastere radiatia 3a+4ing. )ste ca si cum gaura neagra ar pierde masa si ar emite lumina= %cest fenomen este cu att mai important cu ct masa gaurii negre este mai mica. >ite(a de evaporare creste o data cu scaderea masei, astfel ca gaurile negre primordiale se vor evapora din ce n ce mai rapid -la scara de timp a 8niversului.. )xista o limita dupa care evaporarea ncetea(a? Teoriile moderne din fi(ica sustin ca evaporarea ar trebui sa ncete(e n clipa n care masa gaurii negre atinge limita de 1 !"?g. %stfel, universul ar putea fi populat cu nenumarate gauri negre minuscule, vestigii ale celor primordiale, avnd efecte sesi(abile asupra 8niversului. Sa revenim acum asupra evaporarii gaurilor negre usoare, deoarece astfel am putea identifica o cale prin care sa le putem descoperi n adncurile Cosmosului. @ gaura neagra cu masa de 1 !1? g -masa pamntului dintr"un deal. se va evapora n aproximativ 1? miliarde de ani, deci, avnd n vedere ca vrsta 8niversului este de 1#,1 ani, re(ulta ca ar trebui sa putem detecta radiatia 3a+4ing emisa de ea. >om reveni mai ncolo la radiatia emisa prin evaporarea gaurilor negre primordiale, pentru ca trebuie sa ne oprim, pret de cteva fra(e, asupra originii lor. /n primele momente de la Aig Aang 8niversul ntreg nu era dect o supa de particule elementare nediferentiate. %gitatia termica era att de mare nct, n urma ciocnirilor succesive, nu puteau aparea nici macar cei mai simpli atomi, iar fotonii erau imediat absorbiti. 8niversul era ca un nor, era opac. %bia la vreo # . de ani dupa Aig Aang aceasta supa a devenit transparenta. %supra acestui moment avem informatii destul de bune, oferite de radiatia cosmologica -sau de fond, sau relicta.. %cest fond de radiatii nu este perfect uniform -cum ar fi n ca(ul unei supe omogene., lucru demonstrat de sondele

Cobe si 56%7. %u existat fluctuatii de densitate n supa originara, ceea ce a dus la aparitia stelelor si galaxiilor, dar si a gaurilor negre primordiale. %cestea din urma erau suficient de departate una de alta, astfel nct nu s"au influentat reciproc, mai pe scurt, au ramas asa cum erau la nceput, adica usoare. Si daca sunt usoare, am spus mai sus, se evapora rapid, si daca se evapora emit radiatie 3a+4ing, din ce n ce mai intensa pe masura ce masa lor scade, deci ne ofera calea prin care am putea sa le detectam. ,u ne ramne dect un mic pas. 8rmarim radiatia cosmica. De foarte multa vreme fi(icienii sunt intrigati de un fenomen bi(ar. Cam o data la 1 de ani, fiecare 4ilometru patrat de pe planeta noastra este :i(bit; de catre o particula cu o energie de 1 !$ e>. )ste deci vorba despre un fenomen foarte rar. Dar raritatea unui fenomen nu ne scapa de cautarea unei explicatii. @ri una dintre explicatii ar fi tocmai aceasta* particula de nalta energie provine din evaporarea unei gauri negre primordiale. :%r putea fi; iata una dintre expresiile cu care oamenii de stiinta pot fi de acord, dar nu pentru multa vreme. 7entru stiinta sunt necesare dove(i suplimentare. Trebuie sa ne mutam aparatele de masura dincolo de atmosfera terestra, n Cosmos. Daca vom detecta, simultan, i(bucnirea unui flux de neutri, protoni, antiprotoni si radiatii B nu am putea spune ca originea acestuia este o gaura neagra primordiala. Dar, daca am detecta un flux puternic de radiatii n care abunda antiprotonii de nalta energie, am putea spune ca acestia sunt re(ultatul evaporarii unei gauri negre de mici dimensiuni, deci a unei gauri negre de la nceputurile 8niversului. 8n instrument capabil sa detecte(e un asemenea flux de antiprotoni va fi amplasat -ct de curnd nu stim, datorita problemelor pe care le are ,%S%. la bordul &SS. )ste vorba despre %6S -%lpha 6agnetic Spectrometrer C spectrometru magnetic de radiatii alfa, radiatii alfa care nu sunt altceva dect protoni.. >or fi descoperite gaurile negre primordiale cu a9utorul aparatelor pe care le vom trimite n spatiu? Daspunsul, la nivelul certitudinii, este greu de dat. Dar, probabil, anii ce vin ne vor aduce confirmarea existentei garilor negre ale nceputului de 8nivers. Si atunci va trebui sa mai facem ctiva pasi catre viitor. Ei(ica ne ndreapta cu pasi uriasi catre o noua fi(ica. @ noua fi(ica ce va deschide multe porti catre noi necunoscuturi. @ fi(ica ce va purta, cu adevarat, pasii omului catre marginile 8niversului. Dar aceasta este o alta poveste, pe care o vom asterne ntr"un numar viitor.

Cristian Roman