Kinesiologie

-, ,

Concepte fnrudite psihomotrica, situatie comportament motric

sarcina motrica, situatie sociomotrica,

conduita motrica,

(i\ \~4-IrC
~

. Situatia psihornotrica S8 caracterizeaza printr.::..o

actiune "EO aa f?1 de re i!!a"p!in a#senta~o"n~rii

(practice$ %&i partenerii ~i ac'(ersarii. Este (or#a despre a~a-numite!e pro#e "pure-i)dure", ~~ care su#iectu! *n(in e timpu!, spatiu! sau pe e! *ns~~i (vezi schema$.
rps!homotricitate+~ este rezu!tatu! inte rarii functii!or motrice ~, menta-e,

ce (izeaza raportu! su#iectu!ui cu corpu- sau& .rin urmare, aceasta trateaza pro#!ematica motricitatii pri(ita din interior, de catre indi(idu! care simte, a!e e, decide, comunica, deci care traie~te su#iecti( mi~carea. /estu! motric, spunea 0a!!on, are un du#!u scop: "sa produca 1 modificare a !umii e2terioare, prin dec!an~area unei actiuni ~i sa faca sa rasune *n sine !umea e2terioara". 3u intampiator e(oiutia educatie! fizice moc!erne spre domeniu! psihomotor reprezinta un rapt poziti(, mai a!es acurn, canci aceasta disc!p!ina "co#oara" 14 cic!uprimar, fiind predata de catre profesorii de speciE'iitate, Efecte!e acestei masuri sa!utare nu (or

~tarzia sa apara. -.J *mportanta practici!or psihomotrice este semnificati(a *n specia! !a prime!e (arste a!e copi!ariei, cand acestea im#raca forma ,ocu!ui spontan, dar ~i acti(itati!e profesiona!e sau de !oisir. *n acestea din urma, contactu! cu mediu! natura! inf!uenteaza acti(itatea

4 Enc5c!opaedia 6ni(ersa!is. Editeur a .aris. 7rance. 1881. 44

. " ,,,.:;" .';'

K;nes;olog;e - u;nJa m;ciirii

lntroducere in kinesiologie

29

Kinesiologie r

priceperi!or,
***

necesare acti(itati!or capacitiHii motricg9 s&!nt:

zi!nice8.

ComponenteJe

stabi e: aptitudini

motrice, ca!itati, deprinderi

,x
\1

motrice, structuri operationa!e, c&!no~tinte, e2perienta de stare: moti(atie stari emotiona!e, care pot fa(oriza, reduce sau #!oca e2pnmarea componente!or sta#i!e

.rin urmare, acest construct reune~te 1 mu!titudine de factori care ,ustifica pe dep!in du#!a a#ordare despre care am mai amintit: cea #io!o ica ~i cea umanista, doar prin con,u area !or fiind posi#i!a dez(o!tarea su#iectu!ui ca persona!itate comp!eta ~i armonioasa. %apacitatea motrica e(o!ueaza dupa 1 cur#a ascendenta, care se !ar e~te ~i se restructureaza prin maturizare. instru!re. educare. E(o!utia sa nu este !ineara, ci sinuoasa, %!! momente de sta nare ~* re res. %aracteristici!e de constanta sunt date de prezenta ca!itati!or, deprinderi!or motrice. in (reme ce re resu! sau sta narea sunt determina9e de rnoti(atie sau de star!ie e.,motiona!e. %apacitatea motrica reprezinta ansam#!!!i posi#i!itati!or motrice natura!e ~i do#andite, prin care se pot rea!iza efo!iuri (ariate ca structura ~i dozare 11. :in aceasta definitie rezu!ta ca ea e2prima de fapt 1
S :ra nea. A.. 9eza de doctorat, ;3E7S, <ucuresti, !994
9 :ra

nea, ;. <ota, A" 9eoria acti(itari!or motrice. Ed. :idactica ~i .eda o ica. "!

<ucure~ti, 1888. "' 11 9ermino!o ia ed!!cariei fizice ~i sport!!i!!i. Ed. Sport 9!*rism, <ucure~ti, 18=8. ,' ."';'

Cu re#erire a ,,0 b i e c t i vel e fi i $ !at $ log ice" consi%eriim: &inetoterapia %e mobi itate articu arii '%e # e(ibi itate); - &inetoterapia %e toni#iere muscu arii '%e #ortii); - &inetoterapia %e cre*terea an%urantei muscu are; - &inetoterapia %e coor%onare *i echi ibru; - &inetoterapia %e antrenare a e#ort; - &inetoterapia %e re a(are; - &inetoterapia postura ii; - etc# +(istii *i a te criterii pentru c asi#icarea &inetoterapiei care nu sunt e ate %e boa ii %irect, ci mai curan% %e une e situatii specia e. ,st#e a-em: &inetoterapia a -arstnici; - &inetoterapia in pe%iatrie; - &inetoterapia copi u ui *co ar; - &inetoterapia a gra-i%e; - &inetoterapia a c ima(; - etc# Sau $ c asi#icare %upii ocu %e muncii *i a amena.iiri or &inetice, cum r #i: - &inetoterapie a sa a &ineto; - &inetoterapie a %omici iu pacientu ui; - &inetoterapie a patu bo na-u ui; - &inetoterapie in aer iber sau parcuri terapeutice' - &inetoterapie in ba/ine, cii/i 'hi%ro&inetoterapie );' - etc#

.0. $%&'II(f% )*'%+&% i1 KI&%,I*-*.I%

. . 2iin% c.e* ma3 repre/entati-ii *i comp e(ii specia itate care abor%ea/ii **45!.tatea #i**c* 'm 6*area) *t:7t * in%i-i/i siinato*i %it 6i a cei cu in#irmi t ,. mcapac !:at sau8*! han%icapun 'a se -e%ea %escrierea acestor notiuni a *!*!* %espre +-a uare), &inesio ogia *i-a %e/-o tat $ serie %e abor%iiri inter *sc*p *nar* pe prob ema "mi6ciirii". atii cate-a aspecte pe aceastii inie inter sc phnara: a) ")icarea~~ 6; u;nJele biologice Se ***r%ii $ tot *a*, argii importantii. ctu%ierii apro#un%ate a "#i/io o e4 e(erc4t or terapeut ce cu abor%area prob eme or %e biochimie a mi irii", mergan%u-se chiar pana a ni-e ce u ar sau m9 ect%ar. * b) ")icarea" 6; coordonare-ec/ilibru +ste. *:.ma %e * %irectie nouii %e stu%iu pentru situatii specia e in care cer cahtap. %eoseb *. a e p*se*or %e coor%onare, abi itate *i echi ibru.
"

.st#e %e cennte 4e gas ##i 4a Ctrcan. ba4erini, gimn*ti, * '-io

oni*ti, piani*ti etc#0, a pini*ti etc# a%i%i pro#esioni*ti, per#ormeuri, ai ce or mai e aborate ,,mi*ciiri". in aceste aspecte, se ana i/ea/ii componente e #i/ice, neuro#i/io ogice, psiho ogice, ca *i e#ecte e perturbiiri or ce pot apiirea, precum *i mo%a itiiti e %e re/o -are. c) );carea ca element %e legiiturii in dualismul 1carte ian0 "cor!" 6; "minte" ... ..' ,na i/a in# uentei mi*ciirii asupra cog t e , asupra pS h cu ; , pe %e $ parte, iar pe %e a ta continutu psiho ogic *i #i oso#ic a mi*ciirii au %e/-o tat $ %irectie %e stu%iu %eosebit %e interesantii in care i*i a# a ocu notiuni ca: moti-atie etica, persona itate, estetica, cre%intii etc. <r*buie remarcat ca acest aspect %estu %e neg i.at %e &ineto ogie a repre/entat %e peste un seco ba/a conceptu ui ho istic a <erapiei 9cupatio na e, a%ica conceptu unitiitii #i/ice *i psihice pe ba/a caruia se rea i/au programe e %e asistentii a e <erapiei 9cupationa e. atii ca, in pre/ent, &ineto ogia i*i repara eroarea %eschi/an% un capi to inter%iscip inar a "mi*carii" ca e ement %e cone(iune intre "corp" *i "minte" . %) ")icarea" in conte2tul societiiJii 6i culturii +ste $ componentii #oarte arga a raporturi or inter%iscip inare a acti-i tiitii #i/ice %e care s-a mai amintit. ,i% intra acti-itatea sporti-a 'mai a es ca preocupare socio-cu tura a); %e asemenea .ocuri e, %ansu etc#, iar in u ti mu timp i*i #ace tot mai mu t oc preocuparea pentru "sti u %e -iatii" pen tru ni-e u %e #itness. $ot in acest capito a inter%iscip inaritiitii intra stu%iu mo%a ui %e a se atinge "per#ormanta" a pro#esioni*tii mi*ciirii %ar *i a mo%u ui %e a c*tiga per#ormantii psihica. e) ")icarea" 6i medicina ,cest gen %e inter#erenta a #ost %e.a %iscutat mai inainte *i nu mat re-e m. Ce repre/int,ii in #on% aceste inter#erente a e ,,mi*ciirii" *i in ce mo% &ineto ogia este atrasa in aceste %irectii= in ce e %e mai sus, s-a putut -e%ea cu u*urintii mu titu%inea %e acti* -itiiti umane care au a ba/a ca e ement esentia "mi*carea". +mpirismu * %i etantismu in practicarea acestor acti-itiiti umane a %isparut sau este pe ca e sa %ispara, consi%eran%u-se ca in umea mo%ema orice acti-itate poate
.

bene#icia %e pregatire corectii *i e#icienta. . <reptat, acest ro %e e%ucare *i pregatire a #ost pre *t in spec * %e &ineto ogie ca ,,*tiintii a mi*ciirii" *i %us a in%ep inire %e &inetoterapeup, %ar %upii $ pregatire specia a a acestora. ,*a au aparut mai a es in State e ;nite

c cia i/iiri. ur t> <oatii aceasti acti-itate *i e#ort %e %i-ersi#icare a pregatirii &inetotera s 'peutu ui pentru a pre ua a r7n%u ui pregatirea ce or interesati in %omeni ur ##3' -", i ~e' % e p er #e ct io n ar e p e c at e $ pr o b e m a % e m ai s u s, m as te ra te , % o ct or at e, s p e