curs 13. Succesiuni 23.05.

2012

Procedura succesorala notariala-> este o procedura necontencioasa in fata notarului, nu este obligatorie. Actul care finalizeaza aceasta procedura este certificatul de mostenitor. PETITIA DE EREDITATE -> sub regimul !! aceasta actiune nu era reglementata in mod e"pres de cod, dar era recunoscuta de practica #udiciara si de doctrina. $"perienta acumulata de-a lungul secolelor a demonstrat ca aceasta actiune este necesara si utila. -> in esenta este %orba despre acea situatie in care o persoana se pretinde mostenitor si detine posesia in tot sau in parte a unui patrimoniu lasat de o persoana decedata si o alta persoana &e"' fratele defunctului care este mostenior legal in clasa ((, fiind singurul mostenitor legal se pretinde mostenitor si stapaneste bunurile succesorale si la un moment dat se descopera un testament si %ine beneficiarul testamentului care se spune ca este un legatar uni%ersal si doreste sa isi %alorifice drepturile fata de fratele defunctului in e"emplul dat). -> aici nu este %orba despre o actiune in revendicare, caci in cazul unei actiuni in re%endicare, cel care este reclamantul si nu are posesia spune ca este proprietar si cere bunul pentru ca el este proprietar, iar celalalt spune ca nu i-l da pentru ca este proprietar el. Acesta este conflictul referindu-se strict la dreptul de proprietate. -> in cazul petitiei de ereditate, in discutie este calitatea de mostenitor cu vocatie la universalitate * deci sa nu confundam petitia de ereditate cu actiunea, spre e"emplu a legatarului cu titlu particular care solicita sa i se predea legatul, aici lucrurile stau altfel-> trebuie sa i se recunoasca calitatea de legatar, sa i se %erifice titlul, iar aceasta se realizeaza prin predarea legatului-> si pe urma se pune problema e"ecutarii legatului. A nu se confunda petitia de ereditate care inseamna un conflict intre doua persoane care fiecare sustine ca este mostenitor cu %ocatie la uni%ersalitate si una dintre ele detine bunurile. +aca cel care pretinde ca este proprietar este de#a in posesia bunului, sa presupunem ca legatarul uni%ersal este in posesia bunurilor si %ine fratele care nu are posesia, iar fratele contesta drepturile legatarului. (n aceasta situatie legatarul nu are la dispozitie o actiune in petitie de ereditate impotri%a fratelui defunctului, acesta nea%and posesia bunurilor succesorale ci %a a%ea la dispozitie doar o e"ceptie daca actioneaza fratele sau* daca i se contesta

dreptul si %rea sa transeze problemele poate sa introduca o actiune in constatare, daca este in posesia bunurilor si are si titlul atunci nu are ne%oie de actiunea in petitie de ereditate. -> in ,!! aceasta actiune este reglementata la art. 1.130-1.131. - discutie a e"istat anterior in legatura cu caracterul prescriptibil sau imprescriptibil al acestei actiuni. .a#oritatea autorilor in dreptul nostru sustineau ca este prescriptibila, altii spuneau ca ea este mi"ta-> in functie de natura bunurilor care faceau parte din succesiune, daca de pilda in succesiune e"istau drepturi de creanta se sustinea ca actiunea este prescriptibila, daca din mostenire faceau parte imobile atunci actiunea ar fi fost imprescriptibila. !u totul indec%at, aici in discutie este conflictul de calitate de mostenitori intre cei 2 si ca atare si pe buna dreptate in ,!! se pre%ede ca aceasta actiune este imprescriptibila. -> nu poate o persoana care pretinde ca este mostenitor si are %ocatie la uni%ersalitate sa introduca o actiune in petitie de ereditate daca nu a acceptat mostenirea in termen. /nul care a pierdut termenul nu mai poate %eni sa spuna ca este mostenitor, deci fie cei care se afla in interiorul termenul de optiune care nu a e"pirat inca sau daca a e"pirat trebuie sa faca do%ada ca a acceptat mostenirea in una din modalitatile pre%azute de lege. ,u poti sa %i sa spui ca introduci actiune in petitie de ereditate, dar nu pot sa fac do%ada ca am acceptat mostenirea in termen. 0a ora actuala lucurile sunt clare, actiunea este imprescriptibila, deci oricand se pune in discutie calitatea de mostenitor al unei persoane daca un altul spune ca este mai indreptatit decat cel care detine posesia bunului. (n ipoteza in care actiunea este admisa sau cand se pune problema ca acela care este parat sa predea bunurile succesorale reclamantului si atunci se pun problemele clasice, daca intre timp a facut acte de dispozitie, acte de administrare aplicandu-se regulile de drept comun in aceasta materie. DOVADA DREPTURILOR U!!E ORALE PRI" !ERTI#I!ATUL DE $O TE"ITOR -> din dispozitiile 0. 3121335 referitoare la notarii publici si acti%itatea notariala4> notarii publici au competenta de a emite, elibera la finalul procedurii succesorale notariale certificatul de mostenitor, adica un act constatator prin care se stabileste sau se stabilesc urmatoarele elemente' compunerea masei succesorale, calitatea mostenitorilor, cotele ce re%in acestora si bunurile care re%in legatarilor particulari-> retinem ca certificatul de mostenitor in principiu este un act do%editor care face do%ada elementelor esentiale pentru a putea ca aceia care sunt mostenitori sa se bucure de drepturile succesorale in mod efecti%. A nu se confunda certificatul de mostenitor in care se stabilesc elementele despre care am %orbit cu certificatul de calitate de mostenitor. $"ista situatii in care la un moment dat nu se cunoaste componenta masei succesorale dupa o anumita persoana-> e"' in cadrul procedurilor de restituire a imobilelor preluate de stat in comunism, terenurilor care intre sub incidenta 0. 1521331 sau imobilelor care intre sub incidenta

dispozitiilor 0. 1022001 s.a.m.d. -> au fost situatii in care cei care pot do%edi ca au calitate de mostenitor care de pilda sunt rude cu cel decedat si nu au e"istat bunuri la data cand a decedat de cu#us si ca atare nu s-a facut procedura succesorala, dar pentru ca a%ea un act care sa poata #ustifica calitatea lor de a introduce cererile de restituire pe baza 0. 1022001 sau 0. 1521331 au interesul sa solicite notarului public eliberarea unui certificat de calitate de mostenitor-> in aceasta procedura notarul nu mai discuta despre componenta masei succesorale, ci doar %erificand conditiile cerute de lege trimite certificatul respecti% din care rezulta ca persoana care a solicitat intruneste conditiile legii-> e"' este descendent al defunctului si ca atare ii elibereaza certificatul de calitate de mostenitor cu care cel interesat poate sa faca do%ada in cadrul procedurilor de restituire* ca este mostenitorul lui 6"6 care ar fi a%ut dreptul la masuri reparatorii. -> a nu se confunda certificatul de mostenitor propriu-zis cu certificatul de calitate de mostenitor. -> procedura succesorala notariala este una %ratioasa, adica este una necontencioasa, prin care cei interesati sunt de acord ca sunt mostenitori, ca masa succesorala se compune din bunurile 6cutare6 si 6cutare6, ca fiecare au cota de 6atata6 din mostenire s.a.m.d.-> aceasta inseamna ca certificatul de mostenitor, actul acela do%editor care se emite la final intre mostenitorii care participa la procedura succesorala notariala are o esenta contractuala-> e o intelegere ca orice alta intelegere, astfel incat ulterior unul sau altul dintre cei care au participat la procedura succesorala notariala dintr-un moti% sau altul nu mai %rea sa recunoasca ce a recunoscut initial-> in acea situatie, in principiu dat fiind faptul ca actul are forta unui contract nu poate sa re%ina asupra declaratiilor pe care le-a dat initial, cu e"ceptia cazului in care poate in%oca un moti% de ne%alabilitate* %icii de consimtamant-> deci un moti% care poate sta la baza anularii unui contract sau oricarui contract* deci numai in aceste conditii poate %eni mostenitorul sa conteste ceea ce a recunoscut initial-> intre cei care au participat la procedura succesorala notariala certificatul de mostenitor are o forta probanta foarte puternica, c7iar legea spune si cea a notarilor publici si ,!! ca are forta pana la do%ada contrara-> adica pana la momentul cand este anulat. 8ata de terti insa, cei care nu au participat la procedura succesorala, fie ca este %orba despre mostenitorii care nu au stiut despre procedura succesorala sau care au aflat ulterior ca s-a descoperit un testament ulterior momentului la care mostenitorii legali au obtinut eliberarea certificatului de mostenitor, acestia fiind terti-> pot sa conteste certificatul de mostenitor, deci pot solicita anularea acestuia demonstrand ce ii intereseaza pe ei-> e"' legatarul uni%ersal care a descoperit un testament care este in fa%oarea lui poate sa isi %alorifice drepturile solicitand anularea, sa presupunem, fata de fratele defunctului care este mostenitor legal nerezer%atar, deci care poate fi e"7eredat in totalitate-> intr-o astfel de ipoteza fata de tertul care in e"emplul dat este legatarul uni%ersal nu se poate in%oca certificatul de mostenitor cu forta probanta cu care se poate in%oca intre cei care au participat la procedura succesorala notariala* deci tertul poate ataca.

-> poate %eni un tert sa atace un certificat de mostenitor pe moti% ca in masa succesorala a fost inclus un bun care apartine lui. +eci orice persoana care poate demonstra ca are un drept care a fost incalcat prin eliberarea certificatului de mostenitor poate actiona pe baza actiunii in anulare. -> aceasta actiune in anulare a certificatului de mostenitor nu este un autonoma, nu este una care sa zicem ca se prescrie sau nu se prescrie ci este intotdeauna o actiune care se grefeaza pe o actiune principala. (n e"emplul in care fratele, legatarul care a descoperit un testament care este in fa%oarea lui, el %a introduce ca actiune de baza o actiune in petitie de ereditate, deci in%oca calitatea de mostenitor, re%endica sa i se predea succesiunea si solicita anularea certificatului de mostenitor, deci in aceasta ipoteza dat fiind faptul ca actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila atunci si actiunea in anularea certificatului de mostenitor este tot prescriptibila. !and este %orba despre o actiune pe care se grefeaza cea de anulare a certificatului de mostenitor care este prescriptibila atunci si actiunea in anularea certificatului de mostenitor este si ea prescriptibila. -> certificatul de mostenitor nu face do%ada absoluta a dreptului de proprietate in pri%inta bunurilor succesorale. $ste un act care are o esenta contractuala si atunci produce efectele pe care le produce orice act. +aca se pune problema ca mostenitorii care sunt inclusi in certificatul de mostenitor sa isi %alorifice anumite drepturi fata de un tert care nu are niciun drept, nici in pri%inta bunurilor succesorale, nici nu are calitate de legatar sau de mostenitor, fata de acel tert certificatul face do%ada drepturilor respecti%e si mostenitorii le pot %alorifica fata de terti, deci tertul nu poate %eni sa spuna ca e un act de natura contractuala si ca fata de el nu produce efecte si sa se respinga actiunea numai pentru acel simplu moti%, deci el trebuie sa in%oce un drept care sa fie %alorificabil in contra mostenitorilor si care sa contrazica intrun fel sau altul mentiunile din certificatul de mostenitor pentru ca altfel un tert care nu poate in%oca niciun drept care i-a fost incalcat prin emiterea certificatului de mostenitor nu poate in%oca inopozabilitatea acestui certificat fata de el. -> deci fata de un astfel de tert, certificatul are forta probanta. 9ot timpul e"ista un drept care #ustifica actiunea, nu poate nimeni #ustifica un interes numai asa fara sa poata #ustifica un interes care sa-l reclame sau care sa #ustifice in%ocarea e"ceptiei. 9ot timpul e"ista un drept anume pe care il in%oca, fie cel care reclama, fie cel care este parat si nu a participat la procedura succesorala si fata de care certificatul are o forta probanta mai mica. PLURALITATEA DE $O TE"ITORI -> acele situatii in care raman 2 sau mai multi mostenitori care au %ocatie la uni%ersalitate. -> sigur ca daca cel care decedeaza lasa un singur mostenitor legal, un fiu, in aceasta situatie fiul care a

acceptat mostenirea cu efecte de la ++.-> el este proprietarul patrimoniului succesoral, unic propietar-> dar daca de pilda cel decedat lasa 2 fii care accepta mostenirea, intre cei 2 fii se naste starea de indi%iziune de la ++.-> aceasta inseamna ca fiecare are dreptul pana la data parta#ului doar asupra unei cote parti din mostenire, in e"emplul dat 122, 122. Si atunci inseamna ca pe durata de timp de la ++., de cand au de%enit titulari ai patrimoniului succesoral in cote de 122, 122 si pana la momentul parta#ului, cei 2 in e"emplul dat, dar pot fi mai multi se naste acea stare de indi%iziune cu regimul ei specific, care este reglementat si in ,!!-> art. 13: si urm., deci se aplica regimul #uridic de drept comun. !are este regimul de drept comun in materie de coproprietate sau indi%iziune;-> in e"emplul acela cu cei 2 frati care au fiecare 122, 122 fiecare dintre ei poate prin acte indi%iduale fara sa il intrebe pe celalalt sa dispuna de cota lui si anume sa intraineze 122 din cota lui sau sa intraineze toata cota unui tert fara sa aiba ne%oie de acordul celuilalt, dar in pri%inta bunurilor care fac parte, sa zicem 2 imobile, 3 autoturisme si alte conturi bancare. (n pri%inta acestor bunuri cu titlu indi%idual niciunul dintre cei 2 nu poate dispune cu de la sine putere. (n pri%inta unor astfel de bunuri se aplica regimul care rezulta din dispozitiile art. 1:1alin. &1) din ,!! care se refera la actele de administrare si de dispozitie unde se pre%ede ca 6Actele de administrare, precum inc7eierea sau denuntarea unor contracte de locatiune, cesiunea de %enituri imobiliare si alte asemenea, cu pri%ire la un bun comun pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin ma#oritatea cotelor-parti6-> fata de regimul !! unde regimul era cel al unanimitatii-> deci trebuiau ca toti sa fie de acord, in pri%inta actelor de administrare care sunt enumerate-> aici e suficient acordul ma#oritatii pentru a se putea inc7eia actul respecti%. -> la alin. &2) se pre%ede ca 6Actele de administrare care limiteaza in mod substantial posibilitatea unui copropriatar de a folosi bunul comun in raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcina e"cesi%a prin raportare la cota sa parte sau la c7eltuielile suportate de catre ceilalti coproprietari nu %or putea fi efectuate decat cu acordul acestuia6. <egula este ca in pri%inta actelor enumerate la alin. &1) este suficienta ma#oritatea, deci nu este necesara unanimitatea, dar in pri%inta actelor la care se refera alin. &2) nu se poate inc7eia niciun act care s-ar rasfrange asupra unuia sau altuia dintre coindi%izari fara ca acesta sa fie de acord. -> la alin. &3) 6!oproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul coproprietarului aflat in imposibilitate de a-si e"prima %ointa sau care se opune in mod abuzi% la efectuarea unui act de administrare indispensabil mentinerii utilitatii sau %alorii bunului6-> aceasta idee ca poti suplini consimtamantul apare des, iar ideea de baza a legiuitorului este ca instanta poate suplini consimtamantul. $ra suficient sa se precizeze ca se sanctioneaza potri%it regulilor de la abuzul de drept. Pentru ca acolo se putea inc7eia actul fara acordul lui si apoi sa fie pusi la plata pentru ca ceilalti au facut o gestiune de afaceri in interesul legii. $"istau in dreptul ci%il mecanisme care sa duca la acelasi rezultat

respectand principiile. -> la alin. &:) se spune 6-rice acte #uridice de dispozitie cu pri%ire la bunul comun, actele de folosinta cu titlu gratuit, cesiunile de %enituri imobiliare si locatiunile inc7eiate pe termen mai mare de 3 ani, precum si actele care urmaresc e"clusi% infrumusetarea bunului, nu se pot inc7eia decat cu acordul tuturor coproprietarilor. -rice act cu titlu gratuit %a fi considerat act de dispozitie6-> in pri%inta actelor de dispozitie si e"ista si acte de administrare care fiind pe durata mai mare inc7eiate este din nou regula unanimitatii. ,u se pot inc7eia aceste acte fara acordul tuturor coproprietarilor. Poate fi acceptata ideea de la alin. &1) cum ca cu acordul ma#oritatii coindi%izarilor se pot inc7eia anumite acte de administrare care sunt mai putin gra%e. Si in cod si in literatura de specialitate se %orbeste despre actele de folosinta-> e utilizata aceasta sintagma in sensul ca utilizeaza bunul, il preia fizic si de pilda daca este %orba despre o locuinta sta in ea si are locuinta acolo, dar daca ne gandim la elementele dreptului de proprietate, una inseamna uzul adica utilizarea bunului ca atare si alta inseamna folosinta. !e continut are folosinta ca element al dreptului de proprietate;-> de a culege fructele sau de a beneficia, de a %alorifica inc7eind acte cu tertii-> e"' de a inc7iria bunul si de a percepe c7iria. $"ista diferenta, folosinta intr-un caz si folosinta si in celalalt caz. !7irica-> ar fi mai potri%it sa se %orbeasca despre uz atunci cand este %orba despre utilizarea bunului conform destinatiei lui si despre folosinta atunci cand este %orba despre perceperea fructelor sau de %alorificarea bunului prin inc7eierea unor acte prin care se %alorifica fructele ci%ile ale bunului respecti%, de pilda prin locatiune. (n pri%inta uzului, adica a utilizarii efecti%e a bunului, pe timpul starii de indi%iziune, principiul este ca toti au dreptul sa utilizeze bunul conform cotelor lor, este un enunt la ni%el de principiu. $"' daca sunt 5 coindi%izari si bunul este o garsoniera-> in aceasta situatie daca se inteleg coindi%izarii pot face un parta# de folosinta sau c7iar daca nu fac un parta# propriu-zis de folosinta pot sa cada de acord ca unul sa foloseasca bunul pe o anumita perioada si in anumite conditii, dar daca nu cad de acord si nu se inteleg se poate proceda la un parta# de folosinta care poate fi facut prin acordul partilor sau care poate fi realizat de catre instanta de #udecata. -> a nu se confunda parta&ul de folosinta care se refera la modul de utilizare a bunului pe durata indi%iziunii si parta&ul propriu-'is care inseamna atribuirea proprietatii unuia sau altuia conform cotelor. Prin natura lui parta#ul de folosinta este pro%izoriu-> nu poate dura mai mult decat dureaza indi%iziunea. Poate fi insa mai scurt-> e"' coindi%izarii sa se inteleaga numai pentru 1 an ramanand ca pentru timpul ulterior scurgerii unui an sa realizeze o noua intelegere sau sa procedeze la parta#ul de proprietate. -> in pri%inta u'ului, principiul este ca toti au dreptul de a utiliza bunul conform destinatiei, intre mostenitori pot inter%eni anumite intelegeri. !e se intampla in ipoteza in care e"ista 3 coindi%izari, 3 fii ai

defunctului si doar 1 dintre ei utilizeaza bunul-> ceilalti au locuinte in alta parte-> datoreaza ce%a cel care utilizeaza;-> lipsa de folosinta care este ec7i%alenta c7iriei pentru un bun similar intr-o zona similara. +eci cei care nu utilizeaza bunul, in e"emplul dat ceilalti 2 frati, coindi%izari pot sa ceara sa fie indemnizati cu ec7i%alentul lipsei de folosinta. +aca %or, daca nu %or pot sa-l lase pe fratele lor sa utilizeze bunul fara contraec7i%alent. Poate fi o donatie indirecta, liberalitate. (n ceea ce pri%este folosinta-> daca e %orba despre un act de inc7iriere pe o durata mai scurta de 3 ani nu poate unul singur dintre coindi%izari-> e"' 3 frati si unul inc7eie un act de locatiune cu un tert, cei 2 care nu au participat la inc7eiera actului pot sa ceara sa declare actul inopozabil fata de ei si potri%it art. 1:2 din ,!! au posibilitatea ca pe calea actiunilor posesorii sa obtina restituirea bunului. (n practica #udiciara si in doctrina se considera ca in e"emplul dat, un frate a inc7eiat singur un contract de locatiune cu un tert si ceilalti nu au participat-> se spunea ca ceilalti 2 nu puteau sa ceara decat parta#ul. /lterior s-a admis posibilitatea de a se declara actul inopozabil pentru ca ar fi mai potri%it, dar altii au sustinut ca actul este %alabil sub conditia rezolutorie ca bunul sa cada la parta# in lotul celui care l-a inc7eiat, dar tot nu se rezol%a problema pentru ca pana la parta#, implicit, se recunostea ca tertul poate folosi bunul respecti%, ceea ce nu era normal. Solutia cea mai potri%ita este aceea a inopozabilitatii actului-> daca principiul este acela potri%it caruia coindi%izarii trebuie sa fie de acord la inc7eierea actului si in e"emplul pe care l-am luat nici nu s-a cerut acordul lor si s-a inclacat regula unanimitatii cum era in !! sau regula ma#oritatii cum este in ,!!-> intr-o astfel de ipoteza cei care nu au participat la inc(eierea actului pot sa invoce inopo'abilitatea ceea ce inseamna ca fata de ei actul nu produce efecte. !oindi%izarul poate in%oca faptul ca tertul a fost de rea-credinta cunoscand situatia bunului s.a.m.d. -> ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca daca unul sau altlul dintre coindi%izari face acte de administrare, inc7eie contracte de locatiune sau de cesiune fara acordul celorlalti in aceasta situatie actul este inopozabil fata de cei care nu au participat. /n astfel de act nu poate sa produca efecte. +ar daca au cote de 122,122-> nu se mai poate pune problema cu ma#oritatea pentru ca este e"clusa din start, daca do%edesti ca nu are niciun interes si ca a facut acest lucru in scop sicanator s.a.m.d.-> s-ar putea sanctiona abuzul de drept, dar cum e sanctionat;-> prin recunoasterea actului ca %alabil sau prin obligarea la daune interese; Abuzul de drept poate sa apara si intr-o astfel de situatie si daca apare %a fi sanctionat potri%it dreptului comun. (n pri%inta actelor de dispo'itie la alin. &:) al art. 1:1 se pre%ede ca trebuie sa fie acordul tuturor coindi%izarilor, astfel incat daca unul a dispus de bun fara acordul celorlalti, actul este inopozabil fata de cei care nu au participat la inc7eierea lui, astfel incat fata de ei este ca si cand nu s-ar fi inc7eiat-> insemnand ca pot sa ceara sa preia bunul, sa-l stapaneasca si utilizeze conform destinatiei sale.

-> de la ++. si data parta#ului daca, respectandu-se dispozitiile legale, un bun care face parte din succesiune este instrainat-> este %andut cu acordul coindi%izarilor, se obtine un pret si atunci pretul respecti% sau bunul primit in sc7imb, prin subrogatie, intra in masa succesorala si %a a%ea regimul bunului care a iesit din mostenire. -> pe aceeasi durata de timp fructele bunurilor succesorale se cu%in mostenitorilor in proportie cu cota care re%ine fiecaruia din mostenire. Principiul potri%it caruia fructele sporesc masa parta#abila este recunoscut si in ,!!-> fructele se cu%in coindi%izarilor in proportia cotei-parti ce le re%ine fiecaruia din succesiune. +aca sunt 3 frati fiecare are dreptul la 123, 123-> daca fructele, c7iriile au fost incasate doar de 1 dintre ei* cei care nu au incasat au dreptul de a solicita. !and pot %alorifica;' -> atunci cand este %orba despre fructe naturale-> e"' a cules cerealele si e"ista in materialitatea lor bunurile respecti%e si pot fi identificate, in aceasta situatie oricand ceilalti coindi%izari pot cere partea lor din bunurile respecti%e. -> atunci cand este %orba despre un drept de creanta, c7iria incasata de unul dintre coindi%izari atunci dreptul se prescrie de la data cand c7iria a fost incasata de coindi%izari, asta insemnand ca toti coindi%izarii trebuie sa se bucure de toate elementele dreptului de proprietate si pe durata indi%iziunii si ca atare legiuitorul ii pune in situatia de a-si putea %alorifica drepturile, dar e"ista si riscul sa se prescrie actiunea. Aceste drepturi nu se %alorifica doar la data parta#ului, ci trebuie %alorificate, inafara de situatia cand este %orba despre fructe naturale care e"ista si pot fi identificate-> in acea situatie ele pot fi re%endicate oricand, inclusi% la parta#. Si pe durata indi%iziunii care poate sa dureze foarte mult timp trebuie sa isi %alorifice drepturile mostenitorii, dar daca s-ar aplica acestor drepturi regimul datoriilor fata de succesiune ale unui mostenitor cand se poate apela la raportul datoriei* si in acea situatie daca indi%iziunea dureaza 10 ani inseamna ca nu le pot %alorifica. Plata datoriilor-> debitorul poate sa faca plata, dar nu poate fi obligat sa o faca. Aceste actiuni sunt supuse regimului de drept comun adica ca sunt prescriptibile. -> de retinut este faptul ca, coindi%izarii pe durata indi%iziunii au drepturi corespunzatoare cotei lor parti din succesiune cu pri%ire la toate elementele dreptului de proprietate. (n mod corelati% le re%in si obligatii, daca unul dintre coindi%izari culti%a singur cu mi#loacele lui* plateste oameni, recolteaza si %inde produsele-> intr-o astfel de situatie cel care a muncit singur are dreptul sa fie indemnizat de ceilalti in mod corespunzator-> c7eltuielile respecti%e-> e"' daca sunt 3 coindi%izari %or fi impartite in 3 si fiecare %a suporta inclusi% cel care le-a a%ansat de#a, urmand ca ceilalalti sa-si plateasca cota parte ce le re%ine. +in art. 135 din ,!! rezulta acest lucru. -> in ceea ce pri%este durata indi%iziunii principiul care rezulta atat din dispozitiile art. 113 si 1.1:3 din

,!! care se refera la indi%iziunea succesorala-> &1) 6,imeni nu poate fi obligat a ramane in indi%iziune. .ostenitorul poate cere oricand iesirea din indi%iziune, c7iar si atunci cand e"ista con%entii sau clauze testamentare care pre%ad altfel6. -> art. 113-> sunt recunoascute ca %alabile, cum erau recunoscute si sub !!, con%entiile prin care coindi%izarii se obligau sa nu ceara iesirea din indi%iziune pe o anumita durata de timp &nu mai mult de 5 ani)-> fraza a 2-a de la art. 1.1:3-> e"' sunt 3 frati care inc7eie o con%entie pe 5 ani si pe urma unul dintre ei spune ca nu mai %rea sa o respecte. !7irica-> ar putea sa nu fie %alabila o clauza instituita prin testament, pentru ca nu ar putea dispunatorul sa le impuna sa ramana in indi%iziune, ar putea e"ista e"plicatii, dar cand coindi%izarii si-au asumat aceasta obligatie unul fata de altul, de ce nu ar mai fi %alabila;-> !7irica-> te"t misterios. -> retinem ca e"ista aceasta diferenta fata de regimul de drept comun, acolo c7iar daca principiul este ca poate fi cerut parta#ul oricand, e"ista un te"t care spune ca instanta de #udecata poate suspenda 1 an de zile parta#ul-> daca e"ista moti%e temeinice. S-ar parea ca in pri%inta indi%iziunii succesorale nu s-ar aplica te"tul respecti% si daca nu, de ce;* pentru ca ar putea e"ista, de pilda in dreptul francez e"ista dispozitii care reglementeaza in mod special regimul #uridic al bunurilor care constau in terenuri agricole sau e"ploatatii comerciale sau industriale, au o destinatie speciala, acolo se recunoaste c7iar posibilitatea ca dispunatorul sa numeasca un mandatar cu efecte post-mortem care sa gestioneze bunul c7iar contra%enind dispozitiilor imperati%e referitoare la rezer%a, ideea fiind aceea de a face cat mai functional elementul respecti%. 0egiuitorul roman nu a preluat dispozitiile din !odul francez, ar putea e"ista interese care ar #ustifica pastrarea starii de indi%iziune si nu fragmentarea imediata a patrimoniului succesoral, cel putin cu pri%ire la elemente despre care am discutat mai sus. -> retinem principiul ca poate fi ceruta iesirea din indi%iziune oricand, in dreptul comun e"ista posibilitatea de a se inc7eia con%entii prin care coindi%izarii sa amane pe o anumita durata iesirea din indi%iziune din moti%e care ii intereseaza, ca instanta poate sa suspende parta#ul pe durata unui termen de 1 an. +ar in materie de indi%iziune succesorala a%em acest te"t special care ne lasa pe ganduri. -> daca parta#ul nu mai are un efect declarati%, cum a%ea pana acum si efectele se produceau de la ++., aceasta inseamna ca este %orba imediat de un transfer de cote de proprietate de la unii la altii-> fiscul are dreptul sa plateasca ta"e. RAPORTUL LI)ERALITATILOR -> este %orba despre o obligatie care functioneaza intre anumiti mostenitori si anume intre descendenti si s, numai intre acesti mostenitori.

-> in esenta aceasta institutie care era reglementata si anterior in art. =35, =51 !!, art. 1.1:1 si urm. in ,!!-> alin. &1)6<aportul donatiilor este obligatia pe care o au intre ei Ss si descendentii defunctului care %in efecti% si impreuna la mostenirea legala de a readuce la mostenire bunurile care le-au fost donate fara scutire de raport de catre cel care lasa mostenirea6. (n momentul in care acesti mostenitori %in la mostenire, deci au acceptat si intrunesc conditiile legii sa %ina la mostenire si in fa%oarea unuia sau altuia dintre ei sau in fa%oarea tuturor dispunatorul a facut donatii fara sa pre%ada ca sunt scutite de raport, adica sunt donatii nepreciputare, opusul fiind donatiile preciputare sau definiti%e. (n cazul acestor donatii preciputare sau supuse raportului cei care au fost gratificati au obligatia de a aduce la masa succesorala, la mostenire, mai e"act ar fi trebuit sa se spuna la masa parta#abila donatiile respecti%e. -> in !!, aceasta aducere era facuta in principiu in natura-> e"' obiectul donatiei facuta unuia dintre cei doi fii ai celui decedat era un imobil, sub regimul !!, care nu mai este %alabil insa in prezent, daca unul dintre cei 2 fii ai defunctului A si >, sa presupunem ca > a fost gratificat cu o donatie supusa raportului si donatia a%ea ca obiect un imobil, atunci cu efecte de la ++., dontia se rezolutiona, din proprietatea lui > in e"emplul dat de%enea proprietatea comuna a lui A si > in cotele de mostenire legala* deci 122, 122. -> sub regimul ,!! principiul este acela al raportului prin ec7i%alent, deci nu in natura, e mai buna aceasta solutie. (n e"emplul dat 2 frati, 1 din ei gratificati cu un imobil si intr-o astfel de ipoteza > este obligat sa aduca la masa parta#abila ec7i%alentul %aloric al imobilului si daca %rea si accepta poate sa il aduca in natura, spre deosebire de regimul anterior cand prin efectul legii donatia de desfiinta, se rezolutiona, din proprietatea celui care a fost gratificat de%enea automat proprietatea comuna si pe urma urma indi%iziunea cu regimul cunoscut si pe urma trebuia sa sur%in parta#ul. -> raportul este aceasta obligatie, trebuie sa aduca' fie in natura, fie prin ec7i%alent ceea ce au primit de la defunct considerandu-se ca ceea ce au primit nu este o liberalitate definiti%a, adica una care sa il fa%orizeze pe cel care a fost gratificat, ci un a%ans in contul mostenirii legale, e donatie, dar e tratat in final ca fiind o parte de mostenire legala. (n e"emplul cu cei 2 fii, A si >, > gratifiat cu un imobil este obligat la raport >, fie in natura fie prin ec7i%alent-> intre acesti 2 fii ceea ce se raporteaza fie imobilul in natura, fie ec7i%alentul se imparte in cote egale de 122, 122. Aceasta inseamna ca donatiile raportabile, retinem ca in dreptul nostru sunt supuse raportului numai donatiile, in dreptul francez sunt supuse si legatele. $ste %orba despre obligatiile care ii tin pe descendenti si pe Ss cand %in la mostenire fie Ss cu un descendent, fie 2 sau mai multi descendenti de a reintoarce, de a aduce la masa parta#abila ceea ce au primit de la defunct fara scutire de raport. A nu se confunda raportul donatiilor cu reunirea fictiva. !and am discutat despre stabilirea masei de calcul, dupa ce am stabilit care este acti%ul net, brut, pasi%ul, scadem pasi%ul si acti%ul brut si rezulta

acti%ul net si la acest acti% net reunim pentru calcul toate donatiile facute de defunct. <eunirea opereaza indiferent cine este cel gratificat, fie el mostenitor sau tert strain de mostenire, pe cand raportul donatiilor functioneaza numai intre mostenitorii la care se refera legea, Ss si descendentii. Pe de alta parte reunirea ficti%a este facuta doar pentru calcul, pe 7artie, nu e"ista nicio obligatie concreta din partea donatarilor decat daca sunt depasite limitele !+ cand sanctiunea este reductiunea, dar reunirea pentru calcul nu presupune un efect imediat in pri%inta donatiei respecti%e-> cand este %orba despre raportul donatiilor care este o operatiune care pregateste parta#ul, in aceasta situatie se intampla lucruri efecti%e, fie bunul este adus in natura la masa parta#abila si atunci fiecare %a beneficia in pri%inta bunului respecti% de cota legala care ii re%ine din mostenire, fie este adus ec7i%alentul %aloric si atunci se procedeaza in felul urmator' %in fie prin preluare, fie prin imputare. +e asemenea a nu se confunda raportul donatiilor cu reductiunea. (n cazul reductiunii a%em de-a face cu liberalitati care pot fi ori donatii, ori legate care depasesc limita ma"ima a !+ si atunci sunt amputate pana la limita care face ca ele sa se inscrie in perimetrul !+. (n cazul raportului nu se intampla asa ce%a, ci este adus bunul si se imparte intre mostenitori in cotele legale de mostenire. (n principiu cand este %orba despre o liberalitate care este supusa reductiunii, ea este una definiti%a, deci e preciputara si are alt regim. -> in dreptul nostru sunt supuse raportului doar donatiile, nu si legatele. -> in ceea ce pri%este donatiile supuse raportului acestea sunt in principiu toate donatiile care au fost facute de defunct si nu intra in categoriile de e"ceptie la care se refera art. -> 1.150 ,!!-> 6,u sunt supuse raportului' a) donatiile pe care defunctul le-a facut cu scutire de raport-> cand intr-o forma sau alta rezulta ca este %orba despre o donatie preciputara, fie printr-o mentiune e"presa ca este o donatie definiti%a sau o donatie preciputara sau ca %rea ca fiul 6"6 sa beneficieze de bunul respecti%-> in astfel de situatii inseamna ca defunctul a facut donatia cu scutire de raport. b) donatiile deg7izate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu e"ceptia cazului in care se do%edeste ca cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decat scutirea de raport-> sub regimul !! se considera ca donatiile deg7izate sunt supuse raportului ca orice donatie-> aici a%em o prezumtie contrara, se prezuma ca de aceea a fost facuta sub forma deg7izata, ascunsa ca sa il fa%orizeze pe acesta, dar se da posibilitatea sa se do%edeasca contrariul ca altele au fost moti%ele care l-au determinat pe dispunator sa faca donatia in forma deg7izata si in acea situatie de%ine raportabila. c) darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, in masura in care sunt e"cesi%e, sumele c7eltuite sau,

pentru intretinerea daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici c7eltuielile de nunta, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel-> acestea nici nu se iau in calcul la stabilirea masei de calcul, nu ar trebui luate in considerare pentru ca nu sunt considerate liberalitati. !7eltuielile de nunta sunt una, iar darurile de nunta sunt alta. d) fructele culese, %eniturile scadente pana in ziua desc7iderii mostenirii si ec7i%alentul banesc al folosintei e"ercitate de catre donatar asupra bunului donat-> e obligat sa aduca bunul la masa parta#abila, daca este obligat sa aduca si ec7i%alentul folosintei si a c7iriei si a fructelor inseamna ca nu a primit nimic-> e cat se poate de normal sa nu fie raportabile aceste %enituri sau fructe-> sigur ca alta este situatia cu fructele si %eniturile care apar dupa ++., ele intrand sub regimul indi%iziunii succesorale, ele sporesc masa succesorala si se cu%in tuturor mostenitorilor cu efecte de la ++..6 -> alin. &2) al art. 1.150 se pre%ede 6+e asemenea, raportul nu este datorat nici in cazul in care bunul donat a pierit fara culpa donatarului &ar fi pierit si la donator inainte sa faca raportul). !u daca bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizatii incasate cu ocazia pierii sale, &de pilda era asigurat-> in aceasta situatie e"ista obligatia de raport). (n continuare se pre%ede ca 6(n cazul in care indemnizatia nu a fost utilizata in acest scop, ea insasi este supusa raportului, daca a incasat despagubirea si nu a folosit-o este supusa raportului. +aca indeminizatia4> dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaza numai in masura in care depaseste cuantumul total al primelor platite de donatar6-> aici este %orba despre asigurarile de %iata, aici trebuie sa retinem faptul ca acel capital care se acumuleaza si care la data decesului celui asigurat se cu%ine celui indicat de catre acesta, cel care beneficiaza nu dobandeste dreptul respecti% prin mecanisme succesorale, deci nu este un drept care i se cu%ine cu titlu de mostenire, ci este un drept care i se cu%ine prin mecanismul stipulatiei in fa%oarea unui tert. -> capitalul acumulat prin asigurarile de %iata nu intra in succesiune si nu re%ine celui desemnat ca beneficiar prin mecanismele succesorale, ci prin mecanimsele contractuale, stipulatia in fa%oarea unui tert. (n ceea ce pri%este primele acelea de asigurare 6acestea se raporteaza numai in masura in care depasesc cuantumul total al primelor platite de donatar6-> in dreptul francez e"ista stipulatie e"presa ca primele respecti%e nu sunt supuse raportului decat atunci cand sunt e"cesi%e in raport cu starea patrimoniala a asiguratului, pentru ca atunci au regimul unei liberalitati-> daca insa se inscriu in limitele normale ale c7eltuielilor pe care face asigurarea respecti%a atunci ele nu sunt supuse raportului. (n dreptul nostru aceasta problema este lasata in aer, e"ista destule contracte la ora actuala si e"ista un interes practic de a fi reglementate mai e"act. !7irica-> in final regimul %a fi si la noi cel din dreptul francez. Principiul este ca acel capital care constituie beneficiul unei asigurari de %iata nu este un drept care sa se transmita pe cale succesorala, nu are de-a face cu succesiunea. +e asemenea primele platite de asigurat nu

sunt supuse raportului, deci nu au regimul liberalitatilor, in masura in care nu sunt e"cesi%e fata de starea patrimoniala a dispunatorului si atunci cand sunt e"cesi%e, e o c7eltuiala mult mai mare decat si-ar fi putut permite in mod firesc cel asigurat-> in acea ipoteza a%em de-a face cu o liberalitate* deci ar putea fi supuse raportului. -> sunt supuse raportului si anumite a%anta#e patrimoniale care in mod normal nu ar putea fi luate in considerare ca fiind donatii, cum a fost cazul in spete precum cele in care parintii au gazduit pe copii lor de-a lungul unei perioade mai indelungate de timp, c7iar 20, 30 de ani si cand au decedat parintii ceilalti copii ai defunctului au spus sa raporteze copilul care a beneficiat de folosinta gratuita sumele acelea care reprezinta o imbogatire supusa raportului-> daca ne gandim foarte strict nu e"ista o imbogatire si o insaracire corelati%a a parintilor, dar instantele franceze si doctrina inclina spre a accepta ca astfel de a%anta#e pot fi supuse raportului. -> de asemenea in situatia in care unul dintre parinti este medic, unul dintre fii este si el medic si mai are parintele respecti% inca 3 fii care sunt a%ocati sau altce%a-> si sigur ca dupa ce decedeaza sau inainte il i-a in cabinetul lui pe cel care este medic punandui-l la dispozitie, el nu mai trebuie sa isi cumpere sediu, instrumente medicale si clientela-> aici este clar un avanta& patrimonial in fa%oarea copilului medic4> astfel de a%anta#e pot fi supuse raportului. +e asemenea in legatura cu asigurarile de %iata, ceea ce poate fi supus raportului sunt primele care depasesc posibilitatile firesti ale celui care a facut asigurarea respecti%a. Prin urmare, iata ca orice a%anta# de natura patrimoniala poate, c7iar daca nu se incadreaza strict in conditiile2elementele definitiilor care se refera la liberalitati pot fi supuse raportului. -> in ceea ce pri%este persoanele care sunt tinute la obligatia de raport sunt descendenti si Ss cu conditia-> art. 1.1:1 ,!!-> sa %ina efecti% la mostenire' sa nu fie nedemni, sa nu fie renuntatori, deci sa aiba dreptul de a %eni la mostenirea legala a celui decedat si sa fie beneficiarul unei liberalitati in sensul celor e"aminate. -> sunt obligati la raport si cei care %in la mostenire prin reprezentare si acestia sunt obligati sa raporteze. -> !!-> erau supuse raportului doar donatiile care erau facute persoanelor care sunt tinute dupa lege la raport daca a%eau calitatea de succesibili la momentul cand s-a facut liberalitatea, deci daca mostenirea sar fi desc7is in momentul respecti% persoanele respecti%e sa fi a%ut dreptul sa %ina la mostenire. -> alin. &2) art. 1.1:1 ,!!-> 6(n lipsa de stipulatie contrara din partea donatarului cei mentionati la alin. &1), &deci copii si Ss) au obligatie de raport numai daca ar fi a%ut %ocatie concreta la mostenirea defunctului in cazul in care aceasta s-ar fi desc7is la data donatiei6-> e"' defunctul gratifica pe un nepot si la momentul cand gratifica este in %iata fiul, in aceasta situatie nepotul c7air daca a decedat parintele lui

intre timp si %ine in nume propriu la mostenire tot nu ramane obligat la raport. -> in ceea ce pri%este persoanele carora le este datorat raportul, art. 1.1:1 ,!! alin. &1)-> ,u functioneaza obligatia de raport decat intre descendenti si Ss6-> deci ei sunt cei care pot sa ceara acest lucru, iar daca unul dintre comostenitorii indreptatiti sa pretinda raportul nu o face, creditorii sai o pot face in locul sau, pe cale oblica-> acest lucru rezulta din art. 1.1:5 din ,!!. -> in ceea ce pri%este .odalitatile de e"ecutare a raportului-> art. 1.151 ,!! alin. &1) 6<aportul se face prin ec7i%alent6-> in ,!! principiul este ca raportul se face prin ec7i%alent spre deosebire de !! cand principiul era ca se facea in natura, c7iar daca e"istau si e"ceptii. (n continuare se pre%ede ca 6este considerata ca nescrisa dispozitia ca impune donatarului raportul in natura6-> aceasta inseamna ca dispunatorul nu poate sa ii impuna acest lucru donatarului &pentru dispunator e imperati% acest articol), dar din dispozitiile alin. &2) al aceluiasi articol4> ca donatarul insusi poate sa faca raportul in natura. ,u se pot opune ceilalti mostenitori pentru ca daca nu ar fi fost facuta donatia in patrimoniul succesoral s-ar fi regasit c7iar bunul respecti%, deci nu ar fi a%ut mai multe drepturi decat au prin aceasta modalitate. -> alin. &3) al art. 1.151 ,!! 6<aportul prin ec7i%alent se poate face ori prin preluare &adica ceilalti mostenitori care au dreptul la raport preiau din mostenire bunuri ec7i%alente %alorii-> e"' daca donatia a a%ut %aloarea de 100.000 euro fiecare dintre mostenitorii indreptatiti %or prelua bunuri corespunzatoare cotelor lor* daca au dreptul la cate 50.000 euro fiecare, cei care nu au primit liberalitatea preiau mai intai din mostenire bunuri in %aloarea respecti%a dupa care restul bunurilor se impart in cote egale intre mostenitori), o alta modalitate este aceea prin imputatie &cel care a fost gratificat cu liberalitatea %a primi din mostenire mai putin, adica daca %aloarea este de 50.000 euro si el a%ea dreptul la o cota de 100.000 euro din mostenire-> ceea ce a primit se imputa, deci 50.000 nu mai primeste pentru ca a primit de#a si primeste restul de 50.000 din mostenire si in acest fel se ec7ilibreaza lucrurile) si a 3-a modalitate este raportul in bani, situatie in care cel obligat la raport %a depune la dispozitia celorlalti mostenitori o suma de bani care reprezinta diferenta dintre %aloarea bunului donat si partea din aceasta %aloare ce corespunde cotei sale parti6. -> !e se intampla in situatia in care obiectul donatiei este un imobil-> potri%it alin. &2) al art. 1.151 ,!! -> 6!u toate acestea donatarul, poate efectua raportul in natura sau in celelalt modalitati. !e se intampla cu donatia, imobilul;-> e proprietatea donatarului in continuarea de la ++. sau cu efecte retroacti%e de la data optiunii;-> codul nu reglementeaza-> !7irica-> de%ine proprietatea indi%iza, nu se desfiinteaza automat, ramane proprietatea donatarului, si la momentul de la care opteaza, cu efecte ++., desi acum lucrurile stau putin diferit pentru ca parta#ul are efect constituti%, asta nu mai merge cu efectul retroacti%. $ste c7iar parta#ul. 9inand seama de faptul ca are efect constituti% sunt numai pentru %iitor. Si stunci ne

intrebam intre momentul desc7iderii mostenirii si momentul optiunii e proprietatea donatarului, nu;-> +aca efectul e constituti%, cu efecte pentru %iitor, atunci de%ine proprietatea comuna a indi%izarilor pe urma urmeaza sa fie parta#at. -> ca si in !!-> in ceea ce pri%este caile de realizare raportul poate fi facut prin buna in%oiala, adica prin acordul partilor sau pe cale #udecatoreasca. !are sunt %alorile la care se face raportul donatiilor; -> art. 1.153 ,!!-> alin. &1) 6(n %ederea efectuarii raportului prin ec7i%alent, se ia in considerare %aloarea bunului donat la momentul #udecatii, tinandu-se insa cont de %aloarea lui la momentul donatiei, din care se scade %aloarea la momentul #udecatii, a sarcinilor asumate prin contractul de donatie6-> daca e o donatie cu sarcini se raporteaza diferenta si elementul de referinta este momentul #udecatii, deci atunci cand se #udeca parta#ul si raportul. -> alin. &2)-> 6+aca bunul a fost instrainat de donatar&care e proprietar de la momentul cand i s-a transferat proprietatea in timpul %ietii donatorului, inclusi% poate dispune de bun) se tine seama de %aloarea bunului la data instrainarii6-> peantru ca se poate intampla sa fie diferente mari de %aloare. (n continuare* 6+aca bunul donat a fost inlocuit cu altul, se tine cont de %aloarea la data raportului, a bunului intrat in patrimoniu de starea lui la momentul dobandrii6* si pe urma iarasi in continuare* 6+aca de%alorizarea bunului intrata in patrimoniu era ine%itabila la data dobandirii,-> e"' un autoturism sau un sistem informatic atunci nu se mai tine seama de inlocuirea respecti%a despre care s-a %orbit in fraza anterioara, ci conteaza %aloarea din momentul cand se face raportul.6 Sistemul de referinta principal este momentul cand se face raportul. -> alin. &3) 6Sumele de bani sunt supuse inde"arii in raport cu indicele inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data realizarii raportului6 -> art. 1.15:-> se pre%ad detalii, ce se intampla daca donatarul a facut imbunatatiri si atunci are dreptul la indemnizari care se deduc din ceea ce trebuie sa raporteze prin ec7i%alent. -> in ceea ce pri%este actiunea in raportul donatiilor, in %reme ce sub !! mult timp s-a considerat ca actinea in raportul donatiilor este una rupusa prescriptiei e"tincti%e, sigur ca atunci cand prescriptia e"tincti%a era de 30 de ani, nici nu era atat de important daca este prescriptibila sau nu, dar in momentul in care termenul general de prescriptie a de%enit de 3 ani, acest termen de 3 ani era foarte scurt si atunci s-a nascut o discutie in legatura daca aceasta actiune este supusa sau nu prescriptiei e"tincti%e. +octrina si #urisprudenta au spus, aproape in unanimitate, ca este prescriptibila. Ale"andresco-> in cazul raportului a%em de-a face cu o c7estiune care tine de parta# si daca parta#ul este prescriptibil e prescriptibila si actiunea in raport, la fel au spus si multi altii. +ar, sa presupunem ca a e"pirat termenul de prescriptie

atunci ce se intampla cu donatia;4> nu o mai luam in considerare la stabilirea masei de calcul;, din nepreciputara, de%ine preciputara;-> 0ucrurile sunt clare in ,!!4> este imprescriptibia. $ste firesc sa fie asa din moment ce este o operatiune de parta#* discutam despre imputare si preluare-> inainte se sustinea ca poti sa faci acest lucru si inainte si dupa parta#* dupa ce ai facut parta#ul ce sa mai imputi;-> era de o absurditate desa%arsita. Imputatia si preluarea nu se pot face decat odata cu parta&ul pentru ca atunci i-a unul mai putin si altul mai mult sau in%ers, preia el bunul din mostenire cat trebuie eu sa raportez-> acestea au o legatura foarte stransa, nu pot sa fac raport fara parta&. Acum lucrurile sunt clare, e imprescriptibila ca si actiunea in parta#. RAPORTUL DATORIILOR -> art. =35 !! care amintea in trecere despre raportul datoriilor, era un te"t reprodus din !odul ci%il francez-> situatia era identica, dar in dreptul francez doctrina si practica #udiciara au conturat foarte bine si foarte e"act ce inseamna acest raport al datoriilor. -> in esenta este %orba despre acea situatie in care un mostenitor are o datorie fata de cel decedat-> e"' a luat un imprumut in timpul %ietii dispunatorului si nu l-a restituit pana la data cand a sur%enit decesul, deci are o datorie fata de mostenire-> intr-o astfel de situatie raportul datoriilor permitea mostenitorilor, celorlalti, nu cel care a beneficiat si este debitor sa obtina ca acest mostenitor care are o datorie fata de mostenire sa impute ceea ce datoreaza mostenirii pe cota ce ii re%ine lui din mostenire* deci daca are dreptul la ec7i%alentul la 100.000 euro din mostenire si datoria lui era de 50.000 euro fata de mostenire atunci in lotul lui de 100.000 euro i se atribuia creanta respecti%a a mostenirii, o primea ca si creanta, dar el era si debitor. 8iind si debitor si creditor prin confuziune se stingea obligatia si ceilalti mostenitori nu erau obligati sa suporte concursul creditorilor mostenitorilor care era obligat la raport-> in dreptul francez era asa-> din momentul desc7iderii mostenirii acea creanta, acel drept de creanta nu mai era supus prescriptiei, deci prescriptia nu mai curgea impotri%a debitorului tocmai in ideea ca problema se %a transa la parta#, care putea sa sur%ina dupa* in e"emplul dat a luat un imprumut din mostenire, de ce sa il obligi inainte de parta# sa plateasca si pe urma ceilalati sa plateasca intre ei si pe urma sa se faca parta#ul nu stiu cand. (n aceasta ideea, si cu argumente foarte puternice, in dreptul francez s-a considerat si se considera ca la art. 515 se pre%ede-> 6Afara de cazul in care se refera la bunuri indi%ize creanta nu este e"igibila inaintea inc7eierii operatiunilor de parta#6* deci creanta c7iar daca era e"igibila, deci trebuia sa restituie imprumutul inaintea desc7iderii mostenirii, iar daca nu a ac7itat-o nu mai este e"igibila, nu mai curge termenul de prescriptie, problema fiind solutionata la parta#-> deci e"ista te"t special. -> in dreptul nostru in legatura cu raportul datoriilor la art. 1.155 ,!!-> 6+aca, la data parta#ului succesoral, un mostenitor are o datorie certa si lic7ida fata de mostenire, aceasta se lic7ideaza prin luare

mai putin6-> din aceasta formulare rezulta ca acea creanta se poate prescrie, deci daca intre momentul desc7iderii mostenirii si momentul parta#ului termenul este mai mare de 3 ani atunci se prescrie, sau daca termenul de prescriptie a inceput sa curga anterior si a mai ramas ce%a din el se poate prescrie, spre e"emplu in 2 zile de la ++.-> reglementarea este discutabila pentru ca aceasta insemna ca sunt obligati mostenitorii care nu sunt debitori sa urmareasca creanta inainte de a se face parta#ul ceea ce contra%ine esentei acestei reglementai si ratiunii ei de a fi. ,umai daca intamplator ramane o datorie neplatita si care nu s-a prescris inca pana la momentul parta#ului se aplica acest mecanism. !7irica-> trebuie sa fie ca inainte si anume ca orice datorie sa nu mai fie supusa prescriptiei intre momentul desc7iderii mostenirii si momentul parta#ului in ideea ca la parta# creanta respecti%a i se atribue creditorului si atunci se producea confuziunea si lucrurile se rezol%au in acest fel. (n aceasta formula legislati%a creditorii, adica ceilalti mostenitori %or trebui sa urmareasca creanta inainte de parta#, supunandu-se riscului ca sa %ina creditorii mostenitorului si sa suporte-> ,u are nicio ratiune, e absolut aberanta aceasta solutie legislati%a. -> la alin. &:) al art. 1.155 ,!!-> 6Prin acordul tuturor mostenitorilor raportul datoriilor se poate realiza si inainte de parta#ul succesoral6, inainte ni s-a spus ca se face prin imputare, pai imput pe ce;-> numai la parta# pot sa fac imputarea, imput pe cota ce ii re%ine lui. Aici suntem in situatie de e"ceptie, daca am reglementare care imi permite e ca si parta#ul de ascendent, acolo e un pact asupra unei succesiuni nedesc7ise, dar este permis de lege din anumite ratiuni* din acest punct de %edere nu a%em probleme, dar nu se poate face raportul datoriilor decat odata cu parta&ul -> in !odul ci%il francez-> daca debitorul, deci cel care datoreaza fata de mostenire %rea sa plateasca inainte de data parta#ului poate sa o faca, deci are aceasta posibilitate, nu poate fi impiedicat-> eu platesc, suma se cu%ine celorlalti mostenitori, o platesc acum-> el poate sa faca acest lucru, dar nu are obligatia, nu poate fi constrans #uridic sa faca plata-> in sistemul nostru poate fi constrans. ,u este %orba despre raportul datoriilor, e %orba despre plata inainte-> nu poti sa faci imputatia sau preluarea fara parta#. $ste imposibil, este o contradictie in termeni. +aca %orbesc despre raportul datoriilor inseamna imputatie sau preluare si aceasta inseamna ca fac parta#ul atunci si impartind bunurile ii atribui lui creanta respecti%a, el fiind si debitor si atunci prin confuziune se stingea creanta. -> alin. &3) 6<aportul nu opereaza in pri%inta creantei pe care un mostenitor o are fata de mostenire. (nsa mostenitorul care este atat creditor, cat si debitor al mostenirii, se poate pre%ala de compensatia legala, c7iar daca nu ar fi intrunite conditiile acestea6-> copiat dintr-un curs-> +ea?, nu are legatura cu raportul datoriilor, care nu e plata. Potri%it acestor reglementari institutia raportului datoriilor e moarta. Se poate practica numai daca parta#ul sur%ine inainte sa se prescrie, numai in acest caz mecanismele specifice %or functiona, altfel nu. PARTA*UL

-> raportul donatiilor este o operatiune prealabila parta#ului, sigur ca legat si cu raportul datoriilor. -> impartirea bunurilor succesorale la momentul cand coindi%izarii 7otarasc sa procedeze la acest lucru-> poate fi solicitat oricand si de oricare dintre coindi%izari. -> parta#ul este o operatiune de impartire efecti%a a patrimoniului succesoral intre coindi%izari potri%it cotelor de mostenire pe care le are fiecare. -> de cele mai multe ori parta#ul se refera la proprietate, dar poate fi %orba si despre alte drepturi, poate fi %orba despre un parta# intre uzufructuari sau intre alti titulari de drepturi reale, altele decat cel de proprietate, poate fi un drept de ser%itute sau de uz si daca sunt 2, 3 sau mai multi titulari ai dreptului respecti% se poate pune problema parta#ului si intre acestia, dar sigur ca de cele mai multe ori parta#ul se face in pri%inta dreptului de proprietate A nu se confunda parta#ul, impartirea propriu-zisa care are ca obiect proprietatea unui patrimoniu cu parta#ul de folosinta care este pro%izoriu si se refera in concret, desi se refera la folosinta, nu ne referim la folosinta, element al proprietatii, ci la uz. #ormele parta&ului+ -> art. 1.1:3 ,!!-> Parta#ul poate fi facut atat prin buna in%oiala, daca se inteleg coindi%izarii pot sa faca un parta# %oluntar, se inteleg printr-un contract si fac impartirea cum cred ei de cu%iinta, sau poate fi facut pe cale #udecatoreasca atunci cand mostenitorii nu se inteleg. -> un lucru pozitit% in ,!!, spre deosebire de !! este ca, c7iar si atunci cand e"ista minori sau persoane puse sub interdictie parta#ul %oluntar se poate realiza daca aceste persoane sunt reprezentate potri%it legii si se dau acordurile pe care trebuie sa le dea (nstanta de 9utela cand e"ista acte de dispozitie. (n regimul !!, intr-o astfel de situatie parta#ul nu putea fi decat #udiciar. $ste mai potri%t asa cum este in ,!!. -> partile sunt libere sa imparta potri%it cotelor, sa preia unul toate bunurile si sa ii despagubeasca pe ceilalti, sa preia si sa nu despagubeasca sau sa %anda bunurile si sa imparta banii. -> cand partile nu se inteleg atunci se %a proceda la parta#ul #udiciar, adica se apeleaza la #ustitie. -> in principiu coindi%izarii pot solicita parta#ul. ,u pot cere parta#ul legatarii particulari-> de ce;-> pentru ca ei au proprietatea bunului si nu intra in indi%iziune, ei cel mult ar putea sa ceara plata legatului-> e"' daca legatul are ca obiect o suma de bani, un drept de creanta pot cere celor care sunt obligati la raport sa plateasca, dar nu pot cere iesirea din indi%iziune pentru ca aceasta nu este de resortul lor.

-> de asemenea pot cere iesirea din indi%iziune cesionarii de drepturi succesorale-> e"' un mostenitor fiu al defunctului daca nu are c7ef sa se supuna operatiunilor de parta# poate cesiona, sa instraineze sau sa %anda sau sa doneze partea lui unui tert si tertul ii i-a locul si atunci tertul respecti% poate sa introduca el actiunea, dobandeste drepturile cedentului astfel incat poate solicita acest lucru. -> de asemenea creditorii personali ai coindi%izarilor pot actiona pe cale oblica-> in aceasta pri%inta a%em dispozitiile de la art. 1=5. (nainte creditorii trebuiau sa ceara parta#ul si se puteau indestula din %anzarea bunurilor respecti%e, acum pot sa %anda direct cota ceea ce este firesc. +aca gasesc un cumparator, daca detine 123 debitorul se %a putea proceda in acest fel. -> in ceea ce pri%este capacitatea persoanelor care pot sa stea in #ustitie se aplica regulile din dreptul comun. 9rebuie sa fie reprezentati ca si cand ar fi %orba despre un act de dispozitie-> e"' minorii nu pot sta in nume propriu sa faca parta#ul #udiciar, ci trebuie sa fie asistati. +aca indi%iziunea este intre parinti si copil sau copii, in aceasta situatie %or fi reprezentate interesele copiilor in mod onest si fara posibilitate de interpretare trebuie numit ca si in reglementarea anterioara un curator care sa reprezinte interesele copilului pentru ca e"ista interese contrare. -> in ceea ce pri%este realizarea efecti%a a parta#ului pentru a se proceda la parta#, trebuie sa fie facuta o actiune in #ustitie si aceasta este reglementat in art. 1=3 2 in !pc. 9rebuie facuta o actiune in care sa se arate care sunt coindi%izarii, care este patrimoniul care trebuie sa fie impartit, care sunt cotele ce re%in si e%entual daca solicita o anumita modalitate de parta#, in natura, prin %anzarea bunurilor. Aceasta solicitare nu este obligatorie pentru instanta, ea poate sa procedeze altfel, dar reclamantul poate sa indice modalitatile in care ar %rea sa se faca parta#ul. -> atunci cand este %orba despre un patrimoniu care nu este foarte comple"* cuprinde doar un imobil si un autoturism si 2 mostenitori, instanta %a proceda direct la impartire. Sa presupunem ca mostenitorii cad de acord ca unul sa preia bunurile si sa-l despagubeasca pe celalalt. (n aceasta situatie instanta %a proceda direct la parta#. (n ipoteza in care patrimoniul succesoral este unul mai comple" care contine mai multe bunuri si ridica mai multe probleme. (n acea situatia instanta %a da o inc7eiere de admitere in principiu prin care se stabileste cine sunt coindi%izarii, care sunt cotele care le re%in din mostenire, care sunt bunurile. Aceasta inc7eiere care este interlocutorie, adica tine instanta daca #udecatorul a spus ca mostenitorii sunt 6cutare6, cotele sunt 6cutare6, nu poate %eni mostenitorul sa spuna ca e altce%a, poate insa sa completeze sau sa e"tinda fata de un comostenitor care intitial nu a fost c7emat dintr-un moti% sau altul in #udecata. (n principiu este obligatorie, iar in faza urmatoare deci dupa ce s-a admis cererea in principiu se solicita o e"pertiza de specialitate, un e%aluator care sa estimeze care este %aloarea bunului, asta daca nu se inteleg mostenitorii. +e cele mai multe ori mostenitorii nu se inteleg, deci trebuie sa

stabileasca si %aloarea si i se solicita e"pertului, de instanta, sa faca propuneri de parta#are, sa faca loturi si sa spuna, nu sa atribuie direct pentru ca aceasta este atributul instantei, dar poate sa spuna' in ipoteza 1' propun impartirea in urmatoarele loturi, lotul 1 6atat6, lotul 2 6atat6, si se compenseaza cu sultele 6cutare6 si 6cutare6. (n %arianta 2 alta lotizare s.a.m.d. +upa ce e"pertiza este facuta si este depusa la dosar partile fac obiectiuni. Sau daca parta#ul se %a face prin preluarea de catre unul dintre ei, situatie in care nu se poate realiza decat atunci cand unul dintre coindi%izari solicita acest lucru-> nu se poate proceda la atribuirea intregului patrimoniu succesoral unui dintre mostenitori daca el nu %rea, nu poate fi obligat sa preia si el sa plateasca tot ec7i%alentul in bani pentru ceilalti. +e asemenea se poate intampla ca mostenitorii sa cada de acord ca bunul sa fie %andut la licitatie si atunci se %a proceda la %anzarea la licitatie si atunci lucrurile sunt simple. !u ocazia parta#ului se solutioneaza si pretentiile reciproce, raportul datoriilor, daca unul dintre coindi%izari a folosit bunul in mod e"clusi% si ceilalti au cerut sa fie indemnizati se pot rezol%a astfel de cereri si cu ocazia parta#ului. Si au loc aceste discutii intre parti, instanta si e"pert pana se epuizeaza toate si se cade de acord, dupa care instanta procedeaza la atribuirea loturilor. Parta#ul pe cat posibil sa se faca in natura, fiecare lot cuprinzand bunuri cam de aceeasi natura. (nstanta are o libertate de apreciere si la atribuirea loturilor respecti%e si a manierei pe care o adopta in pri%inta parta#ului, instanta are o anumita libertate, sigur ca e"ista anumite criterii-> e"' se spune ca un comostenitor care are o cota mai mare poate solicita sa i se predea lui lotul 6nu stiu care6 pentru ca are posibilitati de a plati sulta, ca nu are locuinta si din masa succesorala face parte o locuinta si atunci sa i se atribuie lui pe acest moti%, ca are ser%iciu acolo unde se afla bunul. Se pot aduce tot felul de astfel de argumente, iar instanta poate sa le ia in considerare sau poate sa nu le ia. +aca o parte in%oca faptul ca una dintre parti are o cota mai mare si solicita sa i se atribuie imobilul cel mai %aloros din mostenire, instanta poate accepta aceasta sustinere, dar poate sa o respinga argumentat 6are cota mai mare, dar ne%oile celuilalt sunt nu stiu care, sau celalalt coindi%izat a reparat bunul sau i-a sporit %aloarea6-> orice astfel de elemente pot sa aiba importanta si sa fie luate in considerare de instanta si incluse in moti%area 7otararii pentru a #ustifica 7otararea pe care a luat-o in pri%inta lotului respecti%. -> instanta poate sa procedeze fie la o atribuire pro%izorie, daca de pilda trebuie platita o sulta si instanta are indoieli daca sulta %a fi platita ca face o astfel de atribuire* atribuie pro%izoriu lui A lotul 6cutare6 sub conditia de a plati sulta in termen de 2,3 luni-> in ipoteza in care sulta se plateste atunci atribuirea de%ine definiti%a, daca sulta nu este platita, in acea ipoteza instanta re%ine si procedeaza la o alta modalitate de parta#. (nstanta poate proceda direct la atribuirea definiti%a, iar aceasta in functie de situatia dintr-o speta si ceea

ce cer partile. Posibilitatile de mane%ra ale instantelor sunt foarte largi. +eci se poate proceda la atribuirea in natura conform loturilor stabilite de e"pert sau loturilor care le-au con%enit partile, se poate proceda la preluarea anumitor bunuri de o anumita %aloare de unul dintre coindi%izari cu despagubirea celorlalti. -> parta#ul poate fi si partial, pot a%ea coindi%izarii interesul sa nu parta#eze decat o parte din mostenire, sau 122 si in pri%inta celeilalte #umatati sa ramana in indi%iziune sau se poate intampla ca din 5 coindi%izari parta#ul sa se ceara doar intre 2 pentru ca ei se cearta mai tare, iar ceilalti se inteleg. -> +aca coindi%izarii nu doresc sa preia niciunul bunurile din mostenire atunci instanta %a proceda la %anzarea la licitatie si se imparte suma respecti%a intre coindi%izari conform cotelor ce le re%in fiecaruia din mostenire. -> in ,!!, ca si in !!-> creditorii coindi%izarilor pot sa participe la parta# facand opozitia la parta#. (n ,!! aceasta posibilitate este reglementata la art. 1=3-> alin &1) 6 !reditorii personali ai unui coproprietar %or putea sa inter%ina pe c7eltuiala lor in parta#ul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. $i nu pot insa sa atace un parta# efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor, &au facut opozitie, au cerut sa participe la parta# si nu au fost c7emati) precum si in cazurile in care parta#ul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa inter%ina in proces6-> in astfel de situatii ei pot ataca actul de parta#-> aceste situatii, sunt e"emplificati%e sau limitati%e;-> $ste limitati%, ca numai prin e"ceptie pot sa atace parta#ul in situatiile acestea. +aca au facut opozitie si nu au fost c7emati, daca parta#ul a fost simulat, sau daca s-a facut parta#ul intempesti%, fara sa poata sa-si dea seama-> numai in aceste 3 situatii pot sa atace parta#ul. Actiunea pauliana nu poate fi e"ercitata de catre creditori, &%ec7ea reglementare). Art. 1.151 alin. &:) ,!!-> 6!reditorii personali ai mostenitorilor si orice persoana ce #ustifica un interes legitim pot sa ceara parta#ul in numele debitorului lor, pot pretinde sa fie prezenti la part#ul prin buna in%oiala sau pot sa inter%ina in procesul de parta#.6 -> reglementarea speciala, fata de cealalta care este de drept comun. (nstitutia opozitiei la parta# a ramas. -> consecintele lipsei de opozitie, daca creditorii nu au facut opozitie, atunci pot sa parta#eze cum cred, cu e"ceptia situatiei in care au comis o frauda, coindi%izarii atunci cand au facut parta#ul, situatie in care poate fi atacat actul de parta#. -> prin ,!! s-a sc7imbat paradigma in pri%inta efectelor parta#ului* daca sub regimul !! parta#ul a%ea un efect declarati% si efectele indiferent cand sur%enea parta#ul erau de la ++.-> e"' daca unuia dintre fii ii era repartizat ca urmare a parta#ului un oarecare imobil se considera ca el este proprietar de la ++., pentru %iitor, deci cu toate consecintele care decurgeau de aici. (n ,!! lucrurile s-au sc7imbat, efectele

parta#ului nu mai sunt declarati%e, ci constituti%e. +in punct de %edere teoretic e"ista siteme de drept care au impartasit de la bun inceput aceasta idee-> !odul ci%il german, el%etian sunt construite pe acest sistem. 0egislatiile de inspiratie franceza sunt pe %ec7iul sistem, si anume efectul declarati%. Acuma daca are un efect constituti% potri%it art. 150-> ce se intampla;, consecinte' in aceasta configuratie a legislatiei, se desc7ide mostenirea, se naste starea de indi%iziune pe inter%alul de timp de la desc7iderea mostenirii si pana la parta# se aplica regimul proprietatii indi%ize, se face parta#ul-> se atribuie bunurile unuia si altuia dintre mostenitori-> efectele sunt pentru %iitor, deci numai pentru %iitor* cel caruia i s-a atribuit bunul este considerat a fi proprietar al acelui bun-> aceasta inseamna ca acest parta& este un act translativ de proprietate-> deci mai intai trebuie platite ta"e pe actele translati%e, ca in aceasta reglementare se considera ca fiecare coindi%izar ii transmite cota lui parte celui caruia i s-a atribuit bunul. $"' daca au e"istat 3 coindi%izari, fiecare 123,123,123 si unul dintre ei care primeste in lotul lui imobilul 6cutare6 se considera ca in pri%inta imobilului respecti% a dobandit cotele celorlalti' 123 de la unul si 123 de la celalalt si 123 a a%ut el inainte-> deci are un efect translati% de proprietate, deci ca atare %or trebui sa fie supuse ta"elor pentru actele translati%e si tratate ca atare. $ #ust titlu, inainte nu era #ust titlu a%and un efect doar declarati%, nu constituti%, actul de parta# nu putea sa constituie #ust titlu, iar in regimul actual poate sa constituie. .ai este o problema, atunci cand parta#ul era declarati%, neplata sultei nu putea duce la rezolutiunea actului de parta#, acuma se poate, pentru ca fiind un act translati% i se aplica regulile de drept comun, sa presupunem de la %anzare, si ca atare daca unul nu plateste sulta se %a pune problema rezolutiunii pentru neplata sultei, ceea ce %a duce la consecinte care sunt greu de acceptat. (nainte, cand nu se platea sulta nu se putea desfiinta parta#ul, ci se putea proceda doar la e"ecutarea silita a sultei-> deci sunt cate%a diferente care sunt importante. +aca sunt 3 fii, coindi%iziunea pe tot patrimoniul intre ++. si momentul parta#ului> de la momentul parta#ului' proprietate indi%iduale. -> parta#ul, dupa ce el s-a efectuat in ,!!, spre deosebire de !! unde pentru plata sultelor e"istau niste pri%ilegii stabilite de lege, in ,!! nu e"ista %reun pri%ilegiu reglementat. S-ar putea sa fie asimilat, dar acela este doar pentru bunurile mobile, in cazul %anzarii de bunuri mobile pentru plata pretului. S-ar putea aplica daca sunt mobile, dar daca sunt imobile nu se aplica. $ act translati%, oneros-> i se aplica regula asa cum se aplica garantia pentru %icii ascunse si pentru e%ictiune si pentru aceasta in ,!! a%em pre%ederi e"prese, pentru cauzele de e%ictiune anterioare parta#ului si pentru %icii ascunse, ceea ce este o noutate, este normal sa fie asa-> e"ista aceasta garantie intre coindi%izari-> e"' daca unul dintre ei ulterior parta#ului, dar pentru o cauza anterioara este pus in situatia de a fi e%ins efectele e%ictiunii se rasfrang in mod proportional si pe ceilalti coindi%izari-> %or suporta fiecare in proportia in care are cota-parte din indi%iziune* in cazul %iciilor ascunse la fel. !onditiile in care functioneaza e%ictiunea si %iciile ascunse se

stiu. -> atunci cand este %orba despre un parta# %oluntar el poate fi anulat daca a fost %iciat consimtamantul unuia sau altuia dintre coparta#anti si parta#ul este nul daca nu au participat toti coindi%izarii-> e firesc sa fie asa, e nul absolut. <egimul ei #uridic, e imprescriptibila. !7irica-> putea sa spuna ca este anulabil parta#ul si el daca %rea sa in%oce. $l poate in%oca inopozabilitatea in masura in care are interes pentru ca nulitatea absoluta este imprescriptibila si o poate in%oca oricand, de oricine care are un interes. !7irica-> ar fi trebuit o sanctiune mai putin aspra, in #oc fiind interese particulare. PARTA*UL DE A !E"DE"T -> ,!!-> tratata foarte sumar-> legea permite si asa numitul parta# de ascendent-> art. 1.110 6Ascendentii pot face parta#ul bunurilor lor intre descendenti6-> referindu-se la ascendenti poate fi orice ascendent, parinti, bunici, strabunici, oricare ascendent fie el pri%ilegiat sau nepri%ilegiat pot face un astfel de parta#. -> art. 1.111-> 6Parta#ul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea conditiilor, formelor si regulilor pre%azute de lege pentru aceste acte #uridice6. Si in !! era reglementat parta#ul de ascendent, art. =3: si tot asa era pre%azuta posibilitatea ca acest parta# sa fie realizat fie prin donatia parta#, fie prin testamentul parta#. -> si in cazul in care parta#ul de ascendent se realizeaza prin donatie-> nu pot fi obiect al acestor donatii decat bunurile prezente, nu si bunurile %iitoare. (n esenta atat prin donatia parta# cat si prin testamentul parta# se impart bunurile in contul drepturilor de mostenire legala astfel incat atunci cand se desc7ide mostenirea, atunci cand decedeaza dispunatorul-> bunurile nu se mai transmit in stare de indi%iziune, cel putin in pri%inta bunurilor care au format obiectul parta#ului, este posibil ca parta#ul sa se refere numai la o parte din bunurile dispunatorului, iar nu la toate bunurile si atunci in pri%inta bunurilor care au fost incluse in donatia parta# sau in testamentul parta# intre mostenitori nu se mai naste starea de indi%iziune, ei direct primesc bunurile respecti%e, sigur ca la donatia parta# care este si ramane un act #uridic intre %ii, efectele se produc inca din momentul cand s-a inc7eiat actul-> transferul de proprietate are loc inainte, dar acest transfer se face in contul %iitoarelor drepturi de mostenire legala. !u alte cu%inte ceea ce dobandesc ca principiu donatarii este in final cu titlu de mostenire legala si parta#, desi forma sau %ectorul purtator al parta#ului este donatia care este un act intre %ii-> aceasta presupune acordul de %ointa-> nu se poate face un parta# de ascendent in forma donatiei parta# decat cu acordul celor gratificati, a descendentilor spre deosebire de donatia parta#, spre deosebire de testament care este si ramane un act unilateral-> este rezultatul %ointei dispunatorului. +onatia parta# ca orice donatie-> nu poate fi re%ocata, testamentul parta# poate fi re%ocat.

-> atat prin donatia parta# cat si prin testamentul parta# se pot face si liberalitati preciputare, nu numai acordarea de drepturi in contul drepturilor de mostenire legala ci si preferinte pentru unul sau altul dintre mostenitori. $fectele de parta# se produc de la ++.. -> in cazul donatiei parta# cei care sunt gratificati dobandesc bunurile respecti%e prin donatie in timpul %ietii dispunatorului, dar cand se desc7ide mostenirea regimul #uridic este al mostenirii legale-> deci ei nu pot sa %ina sa spuna ca nu mai %or sa fie mostenitori legali. $i sunt proprietari pana la ++., ei pot sa dispuna de bunuri si trebuie sa ii indemnizeze pe ceilalti. Sunt proprietari, dar in contul drepturilor de mostenire legala. -> este un act 7ibrid, descendentii %or respecta si nu se %or certa dupa desc7idera mostenirii si in considerarea acestui fapt aici desi este %orba desre pacte asupra unor succesiuni nedesc7ise in esenta legiuitorul a admis aceasta e"ceptie a posibilitatii ca sa se faca aceste impartiri. -> d.p.d.%. al formei donatia parta# trebuie sa respecte condtiile din dreptul comun-> in principiu trebuie sa fie facuta printr-un act in forma autentica. 9rebuie sa retinem urmatorul lucru, trebuie sa rezulte din cuprinsul actului respecti% faptul ca donatiile respecti%e au in %edere drepturile de mostenire legala ale celor care sunt gratificati pentru ca, de pilda, in practica noastra #udiciara intr-o speta c7iar solutionata de !urtea de Apel !lu#-> e"' in timpul %ietii parintele a facut donatii in fa%oarea copiilor cu ocazia casatoriei, a facut dota in fa%oarea ficei 6cutare6, dota in fa%oarea ficei 6cutare6, dota in fa%oarea ficei 6cutare6, iar dupa ce a decedat parintele s-a introdus o actiune si s-a sustinut ca este %rba despre o donatie parta#. <etinem ca donatia parta# se poate realiza si printr-un act unic, dar se poate realiza si prin acte succesi%e, dar trebuie sa rezulte din cuprinsul actelor respecti%e ca au in %edere drepturile de mostenire legala si ca sunt menite sa e%ite starea de indi%iziune intre coindi%izarii respecti%i, ori in speta respecti%a nu e"ista nicio astfel de do%ada, rezulta doar ca s-a facut dota in fa%oarea ficei 6cutare6, dar legatura intre ele si dorinta ascendentului de a pre%eni starea de indi%iziune si de a acorda drepturile respecti%e in contul drepturilor de mostenire legala nu e"ista nicio proba. +eci nu este suficient sa se do%edeasca ca s-au facut anumite donatii pe parcursul %ietii dispunatorului in fa%oarea descendentilor pentru a putea trage concluzia ca este %orba despre o donatie parta#-> din acest punct de %edere solutia este criticabila-> mai multe donatii c7iar daca sunt facute in fa%oarea tuturor descendentilor ,/ inseamna ca a%em de-a face cu donatie parta# decat daca a%em elemente de probatiune din care sa putem deduce ca %ointa dispunatorului a fost asta. Sa rezulte din probe sau dintr-un act e"pres ca a a%ut in %edere drepturile %iitoare de mostenire legala si ca in considerarea acelor drepturi a facut donatiile respecti%e c7iar daca e"ista aceasta particularitate ca donatia parta# produce efecte c7iar din timpul %ietii dispunatorului. Poate sa faca succesi% astfel de donatii, dar sa rezulte din probe ca fiecare dintre acestea au fost facute in ideea parta#ului facut de ascendent in contul drepturilor de mostenire legala. +aca unul a fost gratificat cu

incalcarea drepturilor de rezer%a ale celorlalti mostenitori atunci este supusa donatia, donatiile reductiunii> deci poate fi gratificat unul mai mult decat ceilalti, dar numai in limitele !+-> e"' are 3 copii, face o donatie parta# si la unul dintre ei, A, ii da mai mult decat la ceilalti-> poate sa faca acest lucru, dar numai in limitele !+, pentru ca daca a facut donatia si l-a fa%orizat pe unul peste limitele normale ale !+, donatia parta# ramane %alabila, dar este supusa reductiunii la cererea celor care au suferit o reducere cotei lor de rezer%a* deci se poate face donatie parta# peste cota lui de mostenire legala, deci peste cota de rezer%a si atunci se face calculul. -> la testamentul parta# nu mai e"ista aceasta dificultate, este un act mortis causa si nu produce efecte in timpul %ietii dispunatorului, ci numai la data decesului sau. -> in ceea ce pri%este forma trebuie sa imbrace conditia formei autentice, sigur a e"ista anumite discutii daca s-ar putea face donatii parta# prin donatii sub forma darului manual, a donatiei indirecte si a donatiilor deg7izate. !a principiu nu am putea spune ca nu, dar se pun probleme de probatiune pentru ca nu este suficient sa do%edesti donatia, ci trebuie sa do%edesti ca a fost facuta in ideea pre%enirii starii de indi%iziune si in considerarea drepturilor de mostenire legala, ceea ce este mai greu de probat, dar ca principiu putem admite ca orice forma de donatie poate fi practicata atata timp cat respecta conditiile legii. -> in ceea ce pri%este persoanele care pot beneficia4> din te"tele legale ca sunt descendentii, deci e %orba de donatii parta# facute de ascendenti in fa%oarea descendentilor acestora. -> in ceea ce pri%este bunurile trebuie sa fie obiect al acestor donatii doar bunurile prezente, nu si bunurile %iitoare &s-ar contrazice principiul ire%ocabilitatii donatiilor pentru ca daca ar spune ca doneaza descendentilor tot ceea ce dobandeste dupa ++.-> poate sa nu dobandeasca nimic)-> deci contra%in principiului ire%ocabilitatii donatiilor si de aceea nu se admite si legea pre%ede in mod e"pres ca aceasta este ratiunea pentru care legea interzice ca aceste donatii sa aiba ca obiect bunurile %iitoare. - situatie aparte este aceea a sotilor. S-a pus problema daca sotii au copii si pot face impreuna donatii parta# in fa%oarea descendentilor-> ,!! nu spune nimic despre acest lucru, dar nu e"ista niciun impediment legal ca sotii sa poata face un astfel de act-> a%anta#ul este ca intr-o astfel de ipoteza sotii pot dispune prin donatia parta# si de bunurile comune pentru ca altfel daca face fiecare indi%idual nu poate dispune de bunuri decat cu acordul celuilalt sot-> deci nu ar putea face singur un sot donatie parta# care are ca obiect bunurile comune, bunurile proprii poate sa le doneze, dar nu si cele comune, dar daca fac impreuna este %orba despre ceea ce literatura de specialitate numeste donatie con#uncti%a-> e %alabila, poate fi facuta. -> de asemenea poate fi %orba de ceea ce literatura de specialitate numeste donatie parta# cumulati%a.

Atunci cand ar dori sotii sa faca prin testament nu ar putea pentru ca e interzis testamentul con#ncti%, e un act strict personal-> nu pot prin acordul lor de %ointe sa dispuna astfel-> pot sa dispuna prin testament numai de bunurile proprii sau pot sa dispuna de ceea ce %or obtine din comunitatea de bunuri ca urmare a incetarii acesteia. -> se mai pot i%i situatii in care unul dintre parinti2sot decedeaza si celalalt sot intra in indi%iziune cu copii-> intr-o astfel de situatie se poate a#unge la un parta# amiabil sau la o donatie parta# facuta de parintele care a ramas in %iata cu pri%ire atat la bunuile care au re%enit partilor din succesiunea sotului decedat cat si cu pri%ire la bunurile care sunt personale ale celui care dispune. -> reglementarea din ,!! este foarte sumara. (n practica #udiciara la noi destul de rar se intalneste aceasta institutie. -> in ceea ce pri%este compunerea loturilor care sunt atribuite descendentilor, desi principiul la parta# este ca trebuie repartizate bunuri pe cat posibil de aceeasi natura@de %alori apro"imati% egale. $ste un enunt doar teoretic-> in practica dispunatorul poate sa faca loturile cum crede el de cu%iinta cu conditia sa respecte drepturile de rezer%a ale mostenitorilor care sunt rezer%atari-> aceasta este singura limitare-> in rest poate sa procedeze cum crede de cu%iinta. +eci nu poate %eni unul dintre descendenti sa spuna ca i-a atribuit bunuri care nu ii con%in. -> se imputa pe rezer%a celui gratificat pentru ca este un drept in contul mostenirii legale-> aceasta este consecinta practica cea mai importanta a donatiei parta#, este un drept in contul mostenirii legale si atunci imputarea se face pe rezer%a celui gratificat, dupa regulile de drept comun care se aplica in materie de stabilire a masei de calcul si de imputare a liberalitatilor. -> cand se pune problema imputarii liberalitatilor respecti%e se imputa, a donatiei parta#, pe rezer%a celui gratificat si diferenta daca e"ista pe !+, si daca < si !+ insumate sunt depasite atunci trebuie procedat la reductiune in fa%oarea unuia sau altuia dintre mostenitori si reductiunea se %a face in conditiile dreptului comun. -> in ceea ce pri%este efectele donatiei parta#, la data inc7eierii actului de donatie, de%ine proprietar, transferul este considerat a fi definiti%, deci nu este unul pro%izoriu, dar atunci cand se desc7ide mostenirea automat se face parta#ul, deci nu se mai naste intre descendenti starea de indi%iziune, nu se mai face raport. +e aceea in cazul in care e"ista donatie parta# nu mai e"ista obligatie de raport. <aportul este o operatiune care pregateste parta#ul, ori aici parta#ul este facut de descendenti-> nu mai are nicio ratiune sa se faca

raportul astfel incat nu putem discuta despre raport atunci cand a%em de-a face cu donatii parta#. (ntai dobandeste cu titlu de donatie si la ++. cu titlu de mostenire legala. Poate ramane cu donatia, dar se imputa pe !+, ramane strain de mostenirea legala si ramane cu donatia in limitele !+, altfel este supusa raportului. -> poate renunta la mostenire ramanand cu donatia, dar in acea ipoteza se imputa pe !+, deci atunci ramane strain de mostenirea legala si ramane cu donatia in limitele !+. .ecanismul de transmitere final este acela al mostenirii, trebuie sa e"iste si acceptarea, daca nu e"ista acceptarea atunci este donatie, nu poate fi considerata donatia ca nu e"ista, dar urmeaza regimul donatiilor preciputare, iar nu o donatie obisnuita. -> donatia parta# trebuie sa ii cuprinde pe toti descendentii pentru a fi %alabila, daca nu este nula. -> in cazul testamentului parta# acolo este %orba despre un act unilateral care este un act mortis causa si care nu produce efecte decat de la ++.-> trebuie respectate formele testamentare cunoscute, iar efectele sunt doar de la ++..