BIOFIZICA PERCEPTIEI VIZUALE

ELEMENTE DE OPTICA MEDICALA

 Ochiul omenesc este singurul organ capabil

sa perceapa (si sa raspunda specific la ) spectrul vizibil al radiatiei electromagnetice. Spectrul vizibil al luminii 380-760 nm.

OCHIUL STRUCTURA, FUNCTIE

Ochiul -structura

Ochiul este compus din sclerotic si coroid, esuturi subiri , rezistente, n care se gsesc urmtoarele piese optice: Cornee Umoare apoas Cristalinul Irisul Umoare sticloas (vitroas) Retina Nervul optic.

SCLEROTICA ligament subtire, protejeaza corneea.

CORNEA mediu transparaenr, cea mai importanta suprafata refractiva, fara vase de sange dar cu multe terminatii nervoase. In spatele corneei, este CAMERA ANTERIOARA, care contine un lichid clar, apos, numit UMOARE apoasa.

Chorioida se gaseste intre sclerotica si retina. Ea contine multe vase cu functie nutritiva. In pozitie anterioara coroidei sunt doua corpuri ciliare.

 Membrana exterioar a ochiului sclerotica, este opac peste tot cu excepia poriunii din fa, care este un esut transparent de forma unei calote sferice, numit cornee. Ea protejeaz cristalinul de corpurile strine : praf, fum, cea, etc.

Medii transparante
Lumina ptrunde n ochi prin cornee i strbate cele trei medii transparente: umoarea apoas lichid situat n spatele corneei ,cu indice de refracie n=1,33; cristalinul - esut transparent situat la 4 mm n spatele corneei, cu n=1,405 are form lenticular i ndeplinete aceleai funcii ca i o lentil convergent , deosebindu-se de cele de sticl prin aceea c are distana focal variabil. Muchii ciliari ai cristalinului prin contracie sau extensie pot modifica raza de curbur i deci distana focal. Cristalinul este elementul esenial din punct de vedere optic. umoarea sticloas(vitroas) mediu optic cu n=1,33 ce conduce lumina pe retin.

Retina si irisul
Retina este o membran subire format din celule senzoriale (terminaii ale nervului optic), care percep lumina , numite conuri i bastonae. Conurile sunt specializate n perceperea luminii din timpul zilei, capabile s dea senzaii diferite pentru diferite culori. Bastonaele sunt specializate n perceperea luminii de intensitate slab practic incapabile s disting culorile.

Cristalinul are forma unei lentile nesimetrice biconvexe, ce poate fi bombat mai mult sau mai puin, modificndu-i astfel convergena nct imaginea s cad pe retin.
Irisul este o membran (ai crei pigmeni dau culoarea ochilor) care n centru are o deschidere circular de diametru variabil numit pupil. La lumin mai intens irisul micoreaz pupila pentru a proteja retina. Irisul, reglnd dimensiunile pupilei (ntre 2 i 8 mm n diametru), regleaz fluxul de lumin care intr n ochi.

Retina
Retina este o membran subire (500 m) alctuit din prelungirea nervului optic i care conine un numr mare de celule senzoriale, care percep lumina. Retina realizeaz traducerea semnalelor luminoase ntr-o multitudine de semnale bioelectrice (poteniale de aciune), care se propag spre lobii occipitali ai sistemului nervos central. Ea este format din trei straturi de celule nervoase , celulele ganglionare, celulele bipolare i celulele fotoreceptoare. Axonii primului strat, al celulelor ganglionare formeaz nervul optic. Lumina traverseaz dou straturi de celule nainte de a ajunge pe celulele fotoreceptoare. Straturile verticale sunt interconectate prin celule de distribuie orizontale al cror scop este de a analiza imaginea din punct de vedere dinamic (de exemplu pentru a determina direcia unai miscari.

Structura retinei

Conuri si bastonase
Bastonae Numr 130x106 Vedere nocturn Sensibilitate mare, exceptnd roul Acuitate spaial slab Variaie spectral vedere necolorat Adaptare important i lent Conuri 7x106 Diurn Slab

Puternic vedere colorat

slab i rapid trei pigmeni

Pigment unul singur

rhodopsine (11 cis-retinal-opsine)

The chromophor: 11-cis retinal

 Dupa reactia fotochimica: all-trans retinal

Chimia fotopigmentilor
Bastonasele contin pigmentul rhodopsina (11 cis-retinal-

opsine) care sufera o reactie fotochimica, transformandu-se in Opsina (all-trans - retinal opsine) + 1 electron. Electronul rezultat induce producerea potentialului de actiune.

Pe timpul noptii OPSINA (all- trans-form) ise transforma in pigmentul original, RHODOPSINA (11-cis form) sub efectul catalitic al vitaminei A. Deci vitamina A este importanta in sintreza fotopigmentilor. O deficienta de vitamina A produce HEMERALOPIE ( imposibilitatea de a vedea pe timpul noptii).
Cele trei tipuri de conuri contin fotopigmenti : Erytrolab, Chlorolab, Cyanolab,( sensibili la rosu, galben, albastru) .

Acomodare
Vedem obiecte aflate la distane diferite fa de ochi datorit capacitii de acomodare a cristalinului. La ochiul normal, imaginea unui obiect situat la infinit se formeaz pe retin, la 15 mm de cristalin, distan egal cu distana focal a acestuia: f=0,015 m C = 1/0,015= 66,66 (convergena minim a cristalinului). Cnd privim un obiect mai apropiat, cristalinul i micoreaz distana focal. Modificarea distanei focale (deci i a convergenei) n scopul aducerii pe retin a imaginii se numete acomodare.

Acomodare
Un ochi normal, aflat n repaus, are focarul situat pe retin, astfel nct toate obiectele situate la infinit (practic la distane mai mari ca 15 m) formeaz imaginile pe retin fr nici un efort de modificare a convergenei cristalinului. Apropiind obiectul, cristalinul i modific convergena, adic se acomodeaz, astfel ca imaginea s rmn tot pe retin. Acomodarea se face prin dou mecanisme: - modificarea mecanic a razei de curbur a cristalinului; - modificarea indicelui de refracie a cristalinului. Acest lucru este posibil prin modificarea structurii lamelare a cristalinului. Acomodarea ochiului este posibil ntre un punct la distana maxim (punct remotum , d > 15 m) i un punct la distana minim (punct proximum , d 15 cm). Ochiul vede cel mai bine la o distan de aproximativ 25 cm, numit distana vederii optime.

Sensibilitatea spectrala a conurilor si bastonaselor. Conurile si bastonasele sunt sensibile la lungimi de unda diferite ale spectrului vizibil.

Deci retina contine patru foto-receptori : bastonasele si trei tipuri de conuri, fiecare dintre ele specializate pentru absorbtia unei alte portiuni a spectrului vizibil : - Conuri care absorb lungimi de unda mari (rosu) - Conuri care absorb lungimi de unda medii (verde) - Conuri care absorb lungimi de unda mici (albastru) .

Microscopie electronica a conurilor si bastonaselor.

Teoria HELMHOLTZ YUANG.

Vedera colorata.

Datorita existentei celor trei pigmenti speciali in cele trei tipuri de conuri, oamenii pot percepe 3 culori de bazarosu, verde, albastru-dar si o varitate de culori mixte . Vederea normala in culori se numeste TRICROMATA. Daca lipseste un tip de conuri (sau nu este functional) , vederea este DICROMATA, si pot aparea afectiuni precum deuteroanopie, protanopie or tritanopie . Daca toate cele trei tipuri de conuri sunt nefuctionale, vederea este MONOCROMATA, boala este ereditara.

Defecte de vedere. Miopia.

ochiul miop se caracterizeaz prin aceea c imaginile nu se formeaz pe retin, ci n faa ei. El nu poate vedea obiecte mai deprtate dect punctul su remotum care este la o distan mic (de civa metri, n funcie de gradul de miopie). Defectul se corecteaz cu ochelari alctuii din lentile divergente, astfel ca imaginea final s se formeze pe retin.

Miopia, corectare cu lentile divergente

Aplicatie
Aplicm formula lentilelor cristalinului, cu distana focal fc, aflat la distana X2 de retin: Sistemul de lentile format din cristalin cu distana focal fc i ochelari cu distana focal f0, trebuie s fixeze pe retin un obiect situat la infinit: Scazand relatiile (2) - (1) , fo < 0 lentil

1 1 1 x2 xR fC

1 1 1 1 x2 f C f0
1 1 0 f0 xR

divergent.

Calcul
O persoana are punctul remotum la 0,5 m. Se considera distanta cristalin-retina ca fiind ~20 mm. Ce ochelari trebuie sa poarte? Formula lentilelor, puterea (convergenta) ochiului in stare relaxata P= 1/f .

Pf

1 1 52 dioptrii 0,5 0,02

Lentilele pe care le va purta vor duce punctul remotum la infinit:

Pi

1 1 50 dioptrii 0,02

Diferenta dintre puterea (convergenta) ochiului cu lentile de corectie si convergenta ochiului relaxat este P= Pi Pf = 50-52= -2 dioptrii . Deci trebuie sa foloseasca lentile divergente (convergenta negativa).

Hipermetropia
Hipermetropia i prezbitismul sunt defeciuni ale cristalinului, care nu poate pune la punct pe retin imaginea obiectelor apropiate. Imaginea se formeaz n spatele retinei. Trebuie corectat punctul proximum. La defectul de prezbitism puterea de acomodare slbete cu vrsta sau din cauza bolilor, cristalinul pstrnd , datorit obinuinei de a privi n deprtare , o distan focal mare (slbete capacitatea de bombare a cristalinului).

Hipermetropia, corectare cu lentile convergente.

Aplicatie
Aplicm formula lentilelor cristalinului cu distana focal fc, aflat la distana X2 de retin: Sistemul de lentile cristalin (fc) i ochelari (fo) trebuie s pun la punct pe retin imaginea unui obiect situat la distana minim de vedere distinct = -25 cm (conform conveniei geometrice de semne). Scadem (1)-(2)

1 1 1 x2 x P fC
1 1 1 1 x2 fC f0

1 1 1 f0 xP

sau

1 xP 0 f0 x P

Calcul
O persoana are punctul proximum la 2m de ochi. Se considera distanta cristalin-retina ca fiind ~20 mm. Ce ochelari trebuie sa poarte? Puterea (convergenta) a ochiului relaxat este
1 1 PN 50 dioptrii 2 0,02

Pentru a putea forma imaginea la distanta de vedere optima adica la 0,25 m, va avea nevoie de o putere egala cu :
PN ' 1 1 54 dioptrii 0,25 0,02

Deci corectia trebuie facuta cu lentile de putere P= 54 - 50= 4 dioptrii.

Astigmatism

Se datoreaza curburii nesferice a corneei, astfel incat pe diferite directii sunt si curburi diferite. In fata retinei sunt astfel mai multe focare, fiecare corespunzator unei alte curburi a corneei. Corectia se face cu lentile cilindrice orientata pe o axa care sa compenseze curbura corneei.

IMPORTANT
Acomodarea ochiului este deci posibil ntre: Un punct situat la o distan maxim-punctul remotum XR care, pentru ochiul normal, este la infinit (practic, peste 15 m ochiul privete fr acomodare). Un punct situat la o distan minim-punctul proximum XP este de 10-15 cm la tineri i aproximativ 25 cm la aduli ( ochiul privete cu acomodare maxim). Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale unui obiect dac acesta se afl la o distan de aproximativ 25 cm, numit distana vederii optime . Pentru intreg ochiul, puterea optica este de aprox. 59 dioptrii , corneea - 43 Dioptrii, iar lentilele din jur ei 16 Dioptrii.

Animation movie
http://www.physpharm.fmd.uwo.ca/undergrad/medsweb/L1Eye/Eye.swf