Dumitru Sandu, Analiza factorial, extras din Catalin Zamfir, Lazr Vlasceanu (coord) Dictionar de sociologie, Bucuresti :Babel,

1993. e!nic statistico"matematic #entru reducerea datelor. $rin a.f. se determin factorii (%ariabilele latente) care #ot e&#lica %aria'ia unui set de %ariabile direct obser%abile (manifeste), corela'iile dintre ele (i intensitatea le)turii dintre factori (i fiecare dintre %ariabilele manifeste. *nten'ia de sc!imbare a locului de munc (+L,), s#re e&em#lu, #oate fi influen'at de factori #recum rela'iile cu cole)ii (C-L./), recom#ensele materiale asociate locului de munc (0.C-,), condi'iile fizice de lucru (C1*Z) (i con'inutul muncit (C-2,). 1iecare dintre factorii res#ecti%i este msurat #rin c3te un set de %ariabile. 4ac toate %ariabilele obser%abile incluse 3n analiz s3nt standardizate (au media 5 (i abaterea standard 1) atunci +L, #oate fi e&#rimat ca o combina'ie liniar a factorilor men'iona'i: +L, 6 a. C-L./ 7 b. 0.C-, 7 c. C1*Z 7 d. C-2, 7 8 unde a " msur a influen'ei factorului C-L./ asu#ra +L,, iar b, c (i d " msuri similare #entru factorii 0.C-,, C1*Z (i C-2,. $rin 8 s3nt semnificate alte influen'e asu#ra %ariabilei +L,. 9n )eneral, #entru un set de n %ariabile obser%abile #ot e&ista : factori, care e&#lic %aria'ia acestora (: ; #). 1actorii care e&#lic %aria'ia a cel #u'in dou %ariabile se numesc factori comuni. Cei care e&#lic %aria'ia tuturor %ariabilelor s3nt denumi'i factori )enerali, iar cei limita'i la numai un set de %ariabile factori de )ru#. 9n cazul 3n care s3nt asocia'i numai cu %aria'ia unei sin)ure %ariabile se c!eam c s3nt factori s#ecifici. -rice %ariabil &, standardizat, #oate fi e&#rimat #rintr"o ecua'ie asemntoare cu cea de re)resie multi#l: &i 6 a1i11 7 a<i 1< 7"... 7 a=i 1= 7 a:i1: 7 u=. Coeficien'ii ai= #oart numele de coeficien'i de satura'ie ai %ariabilei i 3n factorul j (i s3nt o msur a influen'ei factorului j asu#ra %ariabilei i. 9n cazul 3n care a.f. este astfel realizat 3nc3t factorii ob'inu'i s3nt inde#enden'i (a.f. orto)onal) 3ntre ei (#recum 3n cazul metodei com#onentelor #rinci#ale a lui >otellin)) ai= #ot fi considera'i coeficien'i de corela'ie sim#l 3ntre indicatori (i factori. 4ac a.f. )enereaz factori neinde#enden'i, atunci satura'iiie #ot fi inter#retate ca ec!i%alente cu coeficien'ii de re)resie #ar'ial standardizat (beta). +uma #tratelor coeficien'ilor de satura'ie #entru o %ariabil dat 3n to'i factorii comuni #oart numele de comunalitate (i semnific #ro#or'ia din %aria'ia %ariabilei res#ecti%e e&#licat de factorii comuni. Comunalitatea are aceea(i semnifica'ie ca (i coeficientul de determina'ie multi#l din analiza de re)resie. 4iferen'a const doar 3n fa#tul c %ariabilele inde#endente #entru calcularea comunalit'ii s3nt factori cu caracter latent. Coeficientul ui msoar influen'a factorilor s#ecifici (i a erorilor de msurare asu#ra %ariabilei Xj. $tratul coeficientului ui #oart numele de unicitate (i indic #onderea din %aria'ia lui Xj nee&#licat de factorii comuni. ,atricea 3n care s3nt 3nscri(i #e coloane factorii ob'inu'i iar #e linii satura'iiie cores#unztoare fiecrei %ariabile #oart numele de matrice a factorilor sau a #attern"ului factorial. 4ac 3n a.f. s3nt incluse p %ariabile atunci %aria'ia total din matricea res#ecti% este e)al cu suma %aria'iilor s#ecifice fiecrei %ariabile. 9n cazul 3n care se lucreaz cu %ariabile normalizate, care au abaterea standard (i dis#ersia e)al cu 1, dis#ersia total din matricea datelor ini'iale este e)al cu numrul de %ariabile (# & 1). 1iecare factor e&#lic o anumit #arte din aceast dis#ersie. Contribu'ia factorului la e&#licarea dis#ersiei totale este dat de suma #tratelor satura'iiior din factorul res#ecti% (i #oart numele de %aloare #ro#rie a factorului (?ei)en"%aloare@). Aceasta #oate fi e&#rimat ca cifr absolut sau relati% #rin ra#ortare la dis#ersia total din matricea de date. Cel mai sim#lu model de a.f. este cel 3n care se #resu#une e&isten'a unui sin)ur factor comun. Acesta este modelul #e care C!arles +#earman (195B), fondatorul a.f., l"a folosit #entru analiza rezultatelor ob'inute de ctre bie'ii dintr"o (coal din An)lia la (ase ti#uri de msurtori: notele la limbi clasice (C), en)lez (.), francez (1), matematic (,), e%aluarea talentului muzical ( ) (i o msurare a ca#acit'ii s#orti%e ($). Coeficien'ii de corela'ie dintre cele (ase msurri s3nt baza de #ornire #entru a.f.:

C C 1 1,55 5,C3

1 5,C3 1,55 5,ED 5,ED 5,EF 5,FD

. 5,DC 5,ED 1,55

, 5,D5 5,ED 5,EB

$ 5,EE 5,EF 5,FB 5,BF 1,55 5,E3 5,FD 5,F1 5,F1 5,B5

. 5,DC , 5,D5 $ 5,EE 5,E3

5,EB 1,55 5,FB 5,F1 5,BF 5,F1

5,B5 1,55

$relucr3nd aceste date cu a=utorul unei %ariante de a.f. (metoda centroid #ro#us de CGril Burt, 191D) se ob'in urmtoarele rezultate: 1actorul comun, inteli)en'a )eneral, e&#lic, deci, 3n #rinci#al, #erforman'ele ele%ilor la C satura'ie 1 . , $

5,9E< 5,CC3 5,C1F 5,DB3 5,EE< 5,EBF

comunali" tate unicitate

5.9< 5,DC 5,EE 5,FF 5,5C 5,<< 5,3B 5,BF

5,BB 5,B< 5,FE 5,FC

limbile clasice (9<H), la francez (DCH) (i la en)lez (EEH), $erforman'ele lor muzicale (i s#orti%e au, 3n sc!imb, determinri s#ecifice #uternice, inde#endente de inteli)en'a )eneral. 4ac modelul factorial ado#tat este adec%at datelor, atunci este de a(te#tat ca matricea coeficien'ilor de corela'ie obser%a'i s #oat fi c3t mai fidel reconstituit #e baza coeficien'ilor de satura'ie. 9n condi'iile 3n care diferen'ele 3ntre corela'iile em#irice (i cele teoretice (reconstruite) s3nt reduse, se #oate considera c modelul factorial ado#tat este concordant cu datele. $rocedura de reconstruire a unei matrice de corela'ii din coeficien'ii de satura'ie este e&trem de sim#l 3n cazul a.f. orto)onale (cu factori inde#enden'i). Corela'ia teoretic dintre dou %ariabile este e)al, 3n astfel de cazuri, cu suma #roduselor dintre satura'iile cores#unztoare acelor %ariabile #entru fiecare factor. 9n e&em#lul anterior, e&ist3nd un sin)ur factor, corela'ia teoretic dintre notele la limbi clasice (i matematic, s#re e&em#lu, este e)al cu 5,9E< & 5,DB3 6 5,D1. Corela'ia em#iric dintre acelea(i %ariabile este #ractic identic (5,D5). 9n matricea de mai =os s3nt date corela'iile cores#unztoare e&em#lului men'ionat (i, 3n #aranteze, corela'iile reziduale ca diferen'e 3ntre corela'iile em#irice (i cele teoretice:

4ac %alorile corela'iilor reziduale s3nt ne)li=abile, #recum 3n e&em#lul men'ionat, atunci modelul factorial ado#tat #oate fi considerat ca adec%at (testul X< #oate fi folosit #entru estimarea concordan'ei modelului cu datele). 4iferite te!nici factoriale au ca#acit'i diferite de identificare a modelului cel mai sim#lu, adec%at unui set de date. $ornind de la #rinci#iile structurii sim#le, formulate de !urstone (193F, 19BD), 3n #ractica statistic actual (I. Loe!lin, 19CD) se consider c un model factorial este cu at3t mai sim#lu cu c3t a. e&tra)e un numr mai redus de factori (criteriul #arcimoniei), b. con'ine un numr mai redus de satura'ii cu %aloare diferit de 5 sau are mai multe satura'ii cu %aloare absolut foarte mic. Cu im#ortan' mai redus 3n e%aluarea sim#lit'ii s3nt (i cerin'ele ca: c. factorii s fie inde#enden'i (i d. satura'iile s aib o distribu'ie e)al #e factori sau #e %ariabile, 3n le)tur cu #rimele dou e&i)en'e se definesc sec%en'ele de baz 3n a.f. e&#lo"ratorie (cea 3n care nu se #orne(te de la un set de i#oteze ini'iale 3n le)tur cu satura'iile nule, #recum 3n a.f. de confirmare): e&tra)erea factorilor (i rota'ia factorilor. 9n cadrul #rimei sec%en'e se determin cel mai mic numr de factori care e&#lic o #arte semnificati% din %aria'ia total a indicatorilor folosi'i #entru analiz. Cele mai utilizate metode #entru aceasta s3nt metoda centroid (C.Burt, 191D), analiza com#onentelor #rinci#ale (>. >otellin), 1933), metoda factorilor canonici (0ao, 19FF, >arris, 19E<) (i cea a factorilor Alfa (Jaiser (i CaffreG, 19EF). Analiza com#onentelor #rinci#ale are un statut a#arte 3n ra#ort cu celelalte metode. Com#onentele #rinci#ale s3nt sim#le combina'ii liniare de %ariabile obser%abile (i nu factori #ro#riu" zi(i 3n sensul de %ariabile latente. $rin aceast metod se transform un set de # %ariabile obser%abile corelate 3ntr"un set de %ariabile necorelate (com#onente #rinci#ale). 2umrul de factori este e)al cu numrul de %ariabile 3n acest caz. 4intre ace(tia, #entru recalcularea comunalit'ilor (i #entru inter#retare se re'in numai cei cu %alori #ro#rii mari. $entru a decide numrul de %ariabile latente (factori) care #ot fi considerate ca semnificati%e #entru a e&#lica intercorela'iile dintre %ariabilele obser%abile, #ot fi folosite mai multe #rocedee. Cel mai sim#lu este dat de re)ula Jaiser"Kuttman #rin care se indic re'inerea 3n model a tuturor factorilor care au o %aloare #ro#rie mai mare dec3t 1. estul ?)ro!oti(ului@ (scree test, denumit astfel de ctre 0.B. Cattel, 19EE) o#ereaz 3n baza unei dia)rame 3n care se noteaz #e ordonat mrimea %alorii #ro#rii a factorilor iar #e abscis numrul factorului. endin'a este ca du# #rimele %alori #ro#rii de ni%el ridicat s urmeze %alori #ro#rii cu ni%el din ce 3n ce mai redus. $unctul de cotitur al liniei care #oate fi trasat 3n func'ie de cele dou a&e indic numrul de factori care trebuie re'inu'i 3n model. 4u# e&tra)erea factorilor se #rocedeaz la a(a"zisa lor rotire, o#era'ie #rin care se urmre(te satisfacerea criteriului < de sim#litate a modelului factorial. $ractic, 3n urma unei astfel de rotiri rezult cu mai mult claritate %ariabilele care definesc un anume factor (3n cadrul aceluia(i factor se accentueaz decala=ele dintre %alorile satura'iilor). 0ota'ia de ti# Kuartima& (2eu!aus, Lri)leG, 19FB) este indicat 3n s#ecial 3n cazurile 3n care se #resu#une e&isten'a unui factor )eneral, 3n sc!imb, analizele de ti# Varima& (Jaiser, 19FC) s3nt mai #otri%ite 3n i#oteza e&isten'ei unor factori de )ru#. Ambele %ariante de rotire a factorilor #ermit transformri orto)onale, 3n care factorii rm3n inde#enden'i. A.f. oblice s3nt indicate 3n situa'iile 3n care se #oate sus'ine i#oteza c factorii nu s3nt inde#enden'i 3ntre ei. *e(irile numerice din a.f. orto)onale s3nt satura'ii le (a cror

distribu'ie #e factori #oart numele de #attern factorial), comunalit'ile, unicitatea (i %alorile #ro#rii. 9n #lus fa' de acestea, a.f. oblice dau (i corela'iile dintre factori (matricea intercorela'iilor factoriale) (i corela'iile dintre %ariabile (i factori (matricea structurii factoriale). *nter#retarea factorilor se face 3n func'ie de satura'iile ma&ime s#ecifice fiecruia dintre ei. 8tilizarea a.f. n sociolo)ie #une o serie de #robleme le)ate 3n #rimul r3nd de natura foarte diferit a %ariabilelor utilizate. +tandardizarea %ariabilelor #entru a a%ea media 5 (i abaterea standard 1 atenueaz oarecum aceast #roblem dar nu o elimin. $e c3t #osibil, este indicat, deci, ca 3n a.f. s fie incluse %ariabile msurate cu acelea(i unit'i (I. orrens"lbern, 19D<). Atunci c3nd datele de intrare s3nt coeficien'i de corela'ie, rezultatele a.f. au o %alabilitate local, de#endent de abaterile standard 3nre)istrate #entru %ariabile 3n e(antionul folosit. $entru a com#ara #atternurile factoriale ale aceluia(i model 3n e(antioane sau loturi diferite este mai indicat folosirea co%ariantelor 3n locul corela'iilor ca date de intrare. 9n al doilea r3nd, structura cauzal #resu#us de modelul factorial este, se #are, mai #u'in 3nt3lnit 3n sociolo)ie dec3t 3n #si!olo)ie. - astfel de structur are confi)ura'ia dat de o %ariabil latent de la care #leac influen'e s#re %ariabilele msurate. 9ntre acestea din urm se #resu#une c nu e&ist rela'ii cauzale directe. -r, o astfel de situa'ie este destul de )reu de 3nt3lnlt 3n analizele de ti# sociolo)ic. Linearitatea rela'iilor dintre factori (i indicatori este o alt condi'ie a a#licrii te!nicilor obi(nuite de a.f. Acestea s3nt destul de ?robuste@ din acest #unct de %edere. 1olosirea cea mai frec%ent a a.f. se face 3n cadrul modelelor de msurare. -biecti%ul acestora este de a determina c3t de bine estimeaz anumi'i indicatori o %ariabil latent. +u#raa#recierea im#ortan'ei sau rele%an'ei unor indicatori 3n ra#ort cu o %ariabil latent se #roduce 3n baza unor erori de selectare a indicatorilor res#ecti%i. 4ac alturi de indicatori corela'i moderat 3ntre ei se includ 3n a.f. (i indicatori cu )rad foarte ridicat de intercorelare, inter(an=abili 3ntre ei, atunci este de a(te#tat ca satura'iile (i res#ecti% comunalit'iie cores#unztoare acestora din urm s fie foarte mari 3n detrimentul celorlalte. -mi terea unor indicatori cu rele%an' s#orit #entru o anume %ariabil latent #oate duce ia subestimarea satura'iilor cores#unztoare res#ecti%ei %ariabile. $e de alt #arte, itemii care coreleaz foarte slab 3n matricea de corela'ii ini'iale este indicat s fie elimina'i din a.f. deoarece este #u'in #robabil ca ei s fie e&#lica'i #rin factori comuni adec%a'i #e ansamblul matricei. Calitatea rezultatelor a.f. este influen'at (i de numrul de %ariabile (i de unit'i utilizate. Cu c3t numrul de %ariabile obser%abile luate 3n considera'ie este mai mare, cu at3t este mai mic eroarea #osibil asociat cu modul de estimare a comunalit'iior (La #este a#ro&imati% B5 de %ariabile, o astfel de eroare are influen'e ne)li=abile asu#ra rezultatelor a.f. ). 9n le)tur cu numrul de unit'i, 3n mod relati% con%en'ional se consider c acesta ar trebui s fie de a#ro&imati% cinci ori mai multe dec3t numrul de %ariabile. 9n a.f. de confirmare s3nt im#licate at3t un model de msurare, care #redetermin rela'iile dintre %ariabilele latente (i indicatori, c3t (i un model structural #rin care se s#ecific rela'iile dintre %ariabilele latente. 4e obicei, acesta din urm este redus la sim#la intercorelare dintre factori. 9n #atternul factorial s3nt 3nscrise de la 3nce#utul analizei satura'iile cu %aloarea zero 3n baza i#otezelor referitoare la ra#ortul dintre %ariabilele latente (i indicatori. 0estul satura'iilor se determin astfel 3nc3t corela'iile teoretice la care se a=un)e #e baza lor s difere c3t mai #u'in de corela'iile em#irice. ,etode iterati%e orientate de e&i)en'e ale metodei celor mai mici #trate s3nt folosite 3n acest sens. ,odele de analiz cu %ariabile latente de mare com#le&itate, 3n care s3nt im#licate at3t modele de msur c3t (i modele structurale, s3nt abordate cu metode (i #ro)rame de ti# L*+0.L (Linear structural relations, Iores:o) (i +orbom, 15CB). D.S.