Sunteți pe pagina 1din 28

ConLexLuI economIc cure u condus Iu AUE

ln 1983 , CL avea in dezbaLere un plan foarLe ambllos, rogramul


leLel unlce -def|n|t|varea p|ee| un|ce europene,
S-a semnaL AuL la Luxemburg, in februarle 1986, raLlflcaL de cele 12
rl membre in perloada 1986-1987, ;l lnLraL in vlgoare la 1 |u||e
1987,
un economlsL francez averLlza c rzbolul declan;aL de SuA ;l apol
!aponla conLra Luropel nu se d cu dolarl, cu peLrol, cu Lone de oel
sau cu ma;lnl moderne, cl cu lmaglnale creaLoare ;l cu LalenL
managerlal",
ue;l se reallzase unlunea vamal, consLrucla lnLegraLlv plerdea dln
dlnamlsm, lar oblecLlvele prlvlnd reallzarea uLM se aflau deparLe,
lnLegrarea lndusLrlal, cea economlc in general ;l nu doar cea
comerclal se impledlca de barlerele flzlce , Lehnlce ;l flscale,
ConL.
,Actul Unic este, intr-o fra:, obligatia de a reali:a simultan marea piat
fr frontiere, o mai mare coe:iune economic si social, o politic
european a cercetrii si a tehnologiei, consolidarea Sistemului Monetar
European, initierea unui spatiu social european si actiuni semnificative in
materie de mediu. (}. Delois, iqSy)
Actul Unic introduce no|iunea de 'spaiu fr frontiere concept mai larg
dect cel de 'pia| comun;
Se preconiza realizarea pn n anul 1992, a unei 'mari piee interne ca
element central al unei strategii de relansare a construciei europene;
Obiectivul crerii PUI depsea limitele 'economicului viznd yi
dezvoltarea unui sentiment al europenilor c aparin aceluiayi
ansamblu n interiorul cruia vor putea circula liber, Ir Iormalit|i, vor
putea studia si munci acolo unde si doresc;
ObIecLIveIe PU
SLubIIIreu pun Iu 1 decembrIe 1qqz u unuI spo(iu fr frontiere
n cure cIrcuIu(Iu bunurIIor, persouneIor, servIcIIIor I u cupILuIurIIor
s IIe usIguruL;
Coeziuneo economico -creureu condILIIIor cu IIecure membru su
depunu eIorLurI de u-sI conduce poIILIcu economIcu nLr-un mod
convergenL cu ceIe uIe purLenerIIor, conLund pe sprIjIn dIn purLeu
orgunIsmeIor comunILure;
Armonizoreo politicilor sociole -posIbIIILuLeu orguneIor
comunILure de u udopLu sI ImpIemenLu regIemenLurI n domenIuI
socIuI, vIzund urmonIzureu condILIIIor de muncu sI de vIuLu uIe
ceLuLenIIor dIn LurIIe membre;
ObIecLIveIe PU
Coordonoreo eforturilor de cercetore si
dezooltore tehnologico uIe sLuLeIor membre cu sprIjIn
muILIIuLeruI comunILur, IncIusIv IInuncIur;
Cooperoreo monetoro;
Trecereu Iu mojoritoteo colificoto n procesuI de
udopLure u decIzIIIor n cudruI ConsIIIuIuI MInIsLerIuI;
Sporireo competentelor Porlomentului
Europeon; - oles prin oot unioersol direct (din
1q;q) cure prImesLe puLereu de u umendu decIzIIIe
udopLuLe cu mujorILuLe cuIIIIcuLu;
Consolidoreo rolului executio ol Comisiei;
PIuLu UnIcu presupune:
Libeia ciiculaiie a capiialuiiloi, foiiei de munca, bunuiiloi si
seiviciiloi,
nlaiuiaiea coniioaleloi la fioniieiele inieine;
Aimonizaiea iaieloi TVA;
Recunoasieiea iecipioca a siandaideloi si a pioceduiiloi de
ceiiificaie a caliiaiii,
Diepiul de iesedinia faia deiineiea obligaioiie a unui loc de
munca.
Poliiica comeiciala auieniic comuna (nu doai iaiif vamal
comun);
Coniiol comuniiai asupia poliiicii in domeniul concuieniei;
Fonduii siiuciuiale spoiiie;
Majoiiiaie calificaia n Consiliu.
Iberu cIrcuIuLIe u bunurIIor
A piesupus n piimul ind supiimaiea fioniieieloi vamale
inieine;
acesi pioces s-a iealizai n doua eiape:
- Iniioduceiea DAU (Documeniului Adminisiiaiiv
Unic)caie simplifica semnificaiiv pioceduiile vamale si
piesupunea adopiaiea unui sisiem unic de clasificaie a
maifuiiloi n cadiul giupaiii;
- Eliminaiea foimaliiaiiloi si a coniiolului vamal la
fioniieiele iniiacomuniiaie; coniiolul saniiai-veieiinai a
fosi meniinui o vieme,cu iiilu de excepiie, fiind nlocuii cu
coniiolul la locul de pioduciie si la cel de comeicializaie;
Iberu cIrcuIuLIe u bunurIIor
n iqyq, CE} a geneializai prncpul recunooser recproce
CE u dezvoILuL un proces de unIIormIzureu normeIor LeInIce
buzuL pe pIIonI:
Armonizureu reglementurilor nutionule cure consLu n
sLubIIIreu unor sLundurde mInIme prIvInd proLecLIu sunuLuLII sI
u medIuIuI;
Iluborureu onor norme si stundurde onice eoropene
de cuLre orgunIsmeIe europene de sLundurdIzure;
Aplicureu generulizutu u principioloi reconousterii
reciproce penLru produseIe penLru cure nu s-uu udopLuL
sLundurde comune suu nu s-u produs urmonIzureu normeIor
nuLIonuIe.
Iberu cIrcuIuLIe u bunurIIor
n ce priveste adoptarea unui sistem unitar de impozite indirecte s-a decis:
Aplicarea generalizat a TVA la toate tipurile de vnzri. ConIorm recomandrii
Comisiei, pentru toate opera|iunile, TVA trebuia Iacturata la productor, respectiv n
|ara de origine;
erau eviden|iate dou situa|ii particulare:
Situatia in care cumprtorul unui produs este si consumatorul Iinal atunci plata TVA
se va Iace n |ara n care a Iost achizi|ionat produsul;
Situatia in care cumprtorul este o entitate supus impozitului pe ciIra de aIaceri,
atunci acesta va plti TVA existent n |ara n care produsul a Iost achizi|ionat, la
cumprare, iar cnd produsul este revndut, entitatea respectiv va Iactura TVA, la
nivelul existent n |ara sa;
Limitarea nivelurilor de TVA la maxim dou n fiecare ar (una normal si una
redus);Comisia a recomandat rate normale ntre 14-20 si rate reduse ntre 4-9
Iberu cIrcuIuLIe u bunurIIor
Dupu 1q8q u devenIL operuLIonuIu scuLIreu de Iu pIuLu
TVA Iu vumu IIecuruI sLuL prIn cure Lreceu produsuI,
reguIu IIInd ceu u pIuLII TVA o sInguru duLu cuLre
sLuLuI cure ImporLu bunuI;
n 1qq, ConsIIIuI MInIsLerIuI u decIs upIIcureu
generuIIzuLu u principiului oplicorii TVA lo
locul de origine proces cure urmu su se reuIIzeze n
douu eLupe n perIoudu 1qq-1qq;;
DIn 1qq;, se upIIcu generulizut principiol
Iuctorurii lu locol de origine ul prodosoloi.
Iberu cIrcuIuLIe u persouneIor
ArL.q8 uI TruLuLuIuI de Iu Romu prevedeu
creoreo conditiilor pentru reolizoreo liherei
circulotii o persoonelor pe teritoriul
Comunitotii. Aceosto nsemno oholireo
oricorei discriminori hozote pe notionolitote
n priointo ongojorii, stohilirii soloriilor si
conditiilor de munco"
Iberu cIrcuIuLIe u persouneIor
PrImeIe musurI de usIgurure u IIberLuLII de mIscure u IucruLorIIor uu
IosL udopLuLe n 1q6q, cund deLInuLorII usu-numILeIor projesii
libercle dobundeuu drepLuI de prucLIcure u meserIeI n orIcure
dInLre LurIIe membre pe buzu urmonizurii culiIicurii
proIesionule;
DIn 1q8 s-u renunLuL Iu urmonIzure n Iuvoureu reconousterii
reciproce u culiIicurii;
PrIncIpIuI consucruL esLe cu oduLu ce o persounu este culiIicutu su
exercite o proIesie in turu su, se o poute exercitu in orice
ultu turu membru;
CurLu SocIuIu udopLuLu n 1q8q, u cuprIns sI prevederI reIerILoure Iu
IIberu cIrcuIuLIe u IorLeI de muncu.
PrIncIpIIIe CurLeI ComunILure u DrepLurIIor SocIuIe
undumenLuIe
DrepLuI de u muncI n orIcure Luru membru u UE;
IberLuLeu de u uIege o proIesIe sI drepLuI Iu un
suIurIu corespunzuLor;
DrepLuI Iu condILII de muncu sI de vIuLu
mbunuLuLILe;
DrepLuI Iu proLecLIe socIuIu n conIormILuLe cu
prevederIIe IegIsIuLIeI nuLIonuIe;
DrepLuI Iu IIberu usocIere sI Iu negocIerI coIecLIve;
DrepLuI Iu preguLIre proIesIonuIu;
PrIncIpIIIe CurLeI ComunILure u DrepLurIIor SocIuIe
undumenLuIe
DrepLuI burbuLIIor sI IemeIIor Iu LruLumenL eguI;
DrepLuI IucruLorIIor Iu InIormure, consuILure sI
purLIcIpure;
DrepLuI Iu proLecLIu sunuLuLII sI securILuLII muncII;
ProLecLIu copIIIor sI u udoIescenLIIor;
Un sLundurd de vIuLu decenL penLru persouneIe
vursLnIce;
nLegrureu socIuIu sI proIesIonuIu mbunuLuLILe
penLru persouneIe cu dIverse dIsubIIILuLI.
Iberu cIrcuIuLIe u servIcIIIor
DesI secLoruI servIcIIIor ocupu pesLe 6o% dIn IorLu de muncu,
IIberuIIzureu ucesLuIu s-u produs muI IenL;
TruLuLuI cu prIvIre Iu UnIuneu Europeunu regIemenLeuzu prIncIpIuI
IIberuIIzurII servIcIIIor sub douu Iorme:
DrepLuI de sLubIIIre u resorLIsunLIIor unuI sLuL membru pe LerILorIuI
uILuI sLuL n scopuI presLurII unuI servIcIu;
PresLureu de servIcII, LrunsIronLuIIer, Iuru u II necesuru depIusureu
presLuLoruIuI.
IberLuLeu de presLure u servIcIIIor esLe vuIubIIu penLru ceLuLenII
sLuLeIor membre cure sunL domIcIIIuLI pe LerILorIuI uILuI sLuL membru.
AcesLe douu condILII sunL cumuIuLIve.
n cudruI noLIunII de servIcII sunL IncIuse:
AceIe ucLIvILuLI IndependenLe, exercILuLe Lemporur nLr-un uIL
sLuL, recompensuLe cu o unumILu sumu de bunI.
n uceusLu cuLegorIe se IncIud:
AcLIvILuLI cu curucLer IndusLrIuI;
AcLIvILuLI cu curucLer comercIuI;
AcLIvILuLI mesLesuguresLI;
ProIesIunIIe IIberuIe;
SIsLemeIe de educuLIe nuLIonuIu nu sunL consIderuLe servIcII;
DrepLuI comunILur cIusIIIcu servIcIIIe n:
ServIcII ucLIve;
ServIcII pusIve;
ServIcII de corespondenLu.
SecLoruI servIcIIIor IInuncIure
A IosL permunenL un secLor puLernIc regIemenLuL;
JusLIIIcureu musurIIor proLecLIonIsLe nuLIonuIe s-u buzuL pe
urmuLoureIe urgumenLe:
MenLInereu IIcIIdILuLII sI credIbIIILuLII buncIIor;
mpIedIcureu InsLILuLIIIor IInuncIure su-sI usume rIscurI preu
murI;
RoIuI InsLILuLIIIor IInuncIur-buncure n creureu de musu
moneLuru sI n IInunLureu deIIcILeIor bugeLure;
CurucLerIsLIcu prIncIpuIu u secLoruIuI de usIgururI n cudruI UE
o reprezInLu eLerogenILuLeu servIcIIIor IurnIzuLe de dIIerILI
operuLorI comunILurI.
LfecLe ale ul
nLensIIIcureu concurenLeI nLre compunIIIe cure ucLIveuzu n LouLe
secLoureIe;
AcceIerureu rILmuIuI resLrucLururII n IndusLrIe, ceeu ce conduce Iu
cresLereu compeLILIvILuLII Iu nIveI InLernuLIonuI;
DIversIIIcureu gumeI de produse sI serIcII sI oIerIreu Ior Iu preLurI
muI reduse;
RupIdILuLe muI mure sI cosLurI muI reduse penLru IIvrurIIe
LrunsIronLuIIere;
MobIIILuLe n cresLere penLru IorLu de muncu;
Creureu de noI IocurI de muncu n LurIIe membre,
CresLereu supIImenLuru u venILurIIor;
nLensIIIcureu convergenLeI sI coezIunII economIce nLre dIverseIe
regIunI uIe UE;
lmpacLul ul ...in clfre
PIB-ul UE-27 a Iost cu 2,13 mai mare n 2008, dect ar f Iost Ir
piata unic
creureu u z,;; mIIIoune de noI IocurI de munc
nLensIIIcureu scIImburIIor comercIuIe nLre (rIIe UE (de Iu
8oo de mIIIurde EUR n 1qqz Iu z8oo de mIIIurde EUR n
zo11) precum I cu sLuLeIe Ler(e (exporLurIIe UE cLre LrIIe
Ler(e uu crescuL de Iu oo de mIIIurde EUR n 1qqz Iu 1oo de
mIIIurde EUR n zo11)
Ciesieiea aiiaciivii(ii UE peniiu ISD (Fluxul de investitii
strine directe ntre trile a crescut de la 64 de miliarde EUR n
1992 la 260 de miliarde EUR n 2010, nainte de criza
economic, acesta ajungnd la 730 de miliarde EUR)
La sIrsitul anului 2010, cca. 6 milioane de cetteni din UE
lucrau n alt tar membr a UE dect tara lor de origine.
ProvocurI Iu udresu PU
Globalizaiea - piesiuni concuieniiale ioi mai puieinice
asupia companiiloi din Euiopa
Sclimbaiile siiuciuiale necesaie peniiu insiiiuiiea unei
economii a cunoasieiii
Dependenia eneigeiica in ciesieie
Sclimbaiile climaiice si imbaiianiiea populaiiei
Exiindeiea UE
Ajusiaiile siiuciuiale necooidonaie in coniexiul aciualei
ciize economice si financiaie
Apoiiul efeciiv al PUI la obieciivele Siiaiegiei Euiopa :o:o
DIrecLII de dezvoILure u PU
AccenLuureu beneIIcIIIor PU penLru consumuLorI sI
ceLuLenI
DezvoILureu uneI economII europene InLegruLe
OrIenLureu cuLre o socIeLuLe u cunousLerII (economIe
creuLIvu)
mbunuLuLIreu regIemenLurII prIn cresLereu cuIILuLII
IegIsIuLIeI comunILure dIn sIeru PU
Promovureu dezvoILurII durubIIe
DescIIdereu PU cuLre medIuI InLernuLIonuI
leLe cu cele mal mlcl scorurl l
P P S
( n d I c u L o r u I d e p e r I o r m u n ( u u p I e ( e I , I n c I u s I v
s c I I m b u r e u )
AvunLuje PU
Referin(e bibIiografice
Miion, D., Folcu(, O. (:ooS), Economia iniegiiii
euiopene, Capiiolul :
liip:]]ec.euiopa.eu]inieinal_mailei]index_en.lim