Indicatori si Indici de Monitorizare a Starii Ecologice a Capitalului Natural

Master l Semestrul 2 2011

Dr. Elena PREDA Departamentul de Ecologie Sistemica si Sustenabilitate Universitatea din Bucuresti

CADRUL GENERAL
DEFINIRE CARACTERISTICI IMPORTANTA

De ce? context/ utilitate/ nevoie

Rata extinctiei speciilor foarte accentuata Dezvoltarea de metode- cum se masoara starea biodiversitatii si dinamica acesteia/ modificari naturale sau antropice Dezvoltarea politicilor la nivel international/

european/national

 Utilizarea unor seturi/ pachete de indicatori/ indici care sa satisfaca nevoile procesului decizional/ managerial
Utilizarea eficienta a sistemului de monitoring impachetarea datelor si informatiilor intr-o forma simpla, accesibila factorilor de decizie

Modalitati de utilizare/ raportare a datelor din sistemele de monitoring

Indicatori care sa caracterizeze starea de sanatate / integritatea ecosistemelor; reprezinta o estimare cantitativa a magnitudinii presiunii exercitate de factorii de comanda Pentru eficientizarea evaluarii starii de sanatate a sist.ecol. > complexitatea exprimata intr-o maniera simpla, cuprinzatoare, eficienta economic Indicatori/ indici

Ce este?
Indicator = variabila cantitativa (metrica/ ordinala) care ne da informatii asupra starii actuale a ecosistemelor indeplineste functie indicatoare a starii ecosistemului ex. Abundenta speciilor cheie- rol foarte important

Indice = combinare/ agregare a unor astfel de indicatori/ variabile indicatoare (mediere, medie ponderata a mai multor indicatori) Necesita mai multa rigurozitate. Reprezinta instrumente de vizualizare a starii actuale. Permite comunicarea pierderii biodiversitatii catre publicul larg, apreciata de factorii de decizie

Indicatori ecologici
Sunt caracteristici masurabile ale structurii (la nivel genetic, populational, habitat, complex de ecosisteme), compozitiei (gene, populatii, comunitati, tipuri de complexe de ecosisteme) sau functionarii sistemelor ecologice (procese la nivel genetic, demografic, ciclu de viata, ecosistemic, complex de ecosisteme) (Niemi & McDonald, 2004)

Indicatorii ecologici sunt in primul rand biologici si raspund la interactiunea cu alte componente fizice, chimice sau biologice
Indicatorii ecologici pot fi utilizati pentru a masura perturbarile naturale, dar rolul lor principal este de a masura raspunsul ecosistemelor la actiunea presiunii antropice.

De ce o gama larga de indicatori/ indici?

Diversitatea modalitatilor de interpretare a biodiversitatii Scara spatiala si scara de timp la care sunt evaluate/ raportate rezultatele Relevanta stiintifica Relevanta pentru strategii, politici, planuri de management Orientarea catre anumite aspecte/ probleme ale capitalului natural Gradul de implicarea utilizatorilor/ grupurilor tinta/ publicului

Ce exprima?
sintetizeaza date asupra unor parametri diferiti

indica starea generala

indica tendintele de evolutie a biodiversitatii principalele repere, incluzand valori-prag, stari de referinta si valori-tinta, constituie puncte de referinta masuri cantitative (distante fata de un prag/ tinta) ale unor aspecte de performanta politica evaluarea tendintelor cu privire la unele obiective politice

Cadrul pentru dezvoltarea indicatorilor de monitorizare a biodiversitatii Identificare aspecte politice relevante si stabilirea scopului/obiectivelor Informatii / raspunsuri Dezvoltare/selectare indicatori adecvati
Principii si criterii pentru indicatori

Intrebari pentru identificarea politicilor

Date

Dezvoltare programe adecvate de monitoring

Principii pentru stabilirea sistemului de monitoring

Caracteristici ale indicatorilor

Simplificare Cuantificare Standardizare Comunicare

insumeaza seturi complexe de date, disparate si prezinta informatia intr-o forma simplificata, accesibila utilizatorilor/ factori de decizie; evalueaza tendinte referitoare la scopul propus

Caracteristici ale indicatorilor

-cuantifica informatia astfel incat semnificatia lor este evidenta -simplifica informatia pentru a facilita comunicarea unor fenomeme complexe -sintetizeaza informatia de interes pentru utilizatori -sunt relevanti din punct de vedere politic (sprijina factorii de decizie) -sunt credibili din punct de vedere stiintific, raspund la schimbari in timp si spatiu -sunt usor de inteles de publicul tinta -in functie de tipul de informatie ce trebuie prezentata indicatorii pot fi reprezentati numeric (cu text si tabele), grafic sau ca harti

 Indicatori utilizati la nivelul unei zone/ site management indicators Indicatori utilizati la nivel national policy indicators

Indicatorii- instrumente pentru politici

Semnificativi dpdv al proceselor si managementului ecosistemelor Integreaza informatia dintr-un sector/ arie tematica si este relevant pentru definirea scopului acelor politici Furnizeaza informatie esentiala pentru procesul decizional Un singur indicator este insuficient Se recomanda utilizarea unui set de indicatori complementari

Indicatorii- instrumente pentru managementul adaptativ

Indicatorii asigura conexiunea intre monitoring,cercetare si sistemul decizional Selectarea unui set relevant de indicatori care sa reflecte perspectiva stiintifica si a societatii

Cercetare-monitoring-act decizional
Experti
Identifica parametri specifici Stabilesc programe de monitoring adecvate Stabilesc valorile de referinta, praguri Stabilesc relatiile cauza-efect

Factori de decizie
stabilesc tinte/ scopuri stabilesc masuri pentru indeplinirea acestora

Monitoring
Starea actuala este determinata prin sistemele de monitoring

Modelele cauza- efect furnizeaza informatii asupra eficacitatii masurilor propuse/ luate Indicatorii si monitoringul trebuie sa fie astfel proiectate incat sa detecteze schimbarile la scara spatio-temporala adecvata obiectivelor politice si decizionale

Modele operationale in dezvoltarea indicatorilor

Modelul PSR (pressure,state,response)

Modelul DPSIR (driver,pressure,state,impact,response)

Modelul operational PSR

(pressure,state,response)

Stare

Presiune

Capacitate de a formula si implementa raspunsuri -monitoring -baza de cunoastere -institutional -financiar

Utilizare
Impartirea beneficiilor

Raspuns

Modelul operational DPSIR

(driver,pressure,state,impact,response) Ce putem face ?

De ce este important?
De ce ? Ce se schimba ?

Este dificila separarea intre indicatori ai factorilor de comanda si presiune, ca si intre indicatori ai starii si impactului

Cadrul general

Cadrul general al selectarii/ proiectarii indicatorilor pentru monitorizarea biodiversitatii la nivel national

1. Definirea obiectivelor politice si a scopului

ACTORII Factori de decizie Experti Utilizatori

Obiective politice

2. Stabilirea termenilor de referinta

3. Specificarea cerintelor indicatorului

Indicatori

Factori de decizie Experti (Utilizatori)

4. Selectarea indicatorilor adecvati

5.Proiectarea tehnica a indicatorilor

testare

6. Obiective, termeni de referinta si proiectare tehnica a programelor de monitoring

Monitoring

Experti
7. Implementarea si mentinerea programelor de monitoring

Informatii

1. Identificarea/ definirea politicilor pentru care indicatorii sunt instrumente relevante - scop/tinta/obiective
Politicastarebiodiversitatetip de ecosistem structura/compozitie/procese ecologice specii/grup taxonomic/ amenintate/ cu valoare economica, estetica, culturala/ importanta pentru conservare si utilizare durabilanivel genetic/ descriere genom/gene de importanta sociala, stiintifica, economica Carui aspect se adreseaza/ sunt utili indicatorii

2. Stabilirea termenilor de referinta

Scopul/ utilitatea indicatorilor- determinarea numarului adecvat si a nivelului de detaliere a informatiei necesare Trebuie considerata structura setului de indicatori. Se pot identifica 3 componente:
Numar mic (10-15) de indicatori (headline/ aggregate) care furnizeaza o imagine generala pentru publicul larg si politicieni Numar mare (50-150) de indicatori (core) care ofera o imagine mai cuprinzatoare pentru o serie de aspecte ale politicilor incluse in planurile de actiune pentru factorii de decizie Indicatori satellite asociati cu implementarea politicilor particulare/ sectoriale pentru factorii de decizie

Seturile de indicatori trebuie sa ofere o imagine corecta asupra starii generale a biodiversitatii la nivel national

 Grad de agregare ridicatsemnificatie accesibila publicului larg Totusi se solicita detaliere, transparenta cu privire la modul de agregare si datele utilizate Aditional/ alternativ se selecteaza un numar mic de indicatori de baza (headline indicators)

Indicatori de baza Indici compusi- combinarea/ agregarea mai multor variabile/ aspecte intr-un singur indice Variabilele indicatoare (single indicators) sunt utile pentru factorii de decizie/ experti pentru analizarea, evaluarea si dezvoltarea politicilor

Se stabileste: daca setul propus este coerent ca intreg si acopera aspectele importante ale politicilor audienta-tinta cine este implicat/ rolul fiecaruia buget alocat/ timp disponibil/ procedurimetode

3.Specificarea cerintelor indicatorilor

Stabilirea aspectului/ procesului care trebuie evaluat (modificari naturale/ antropice)
Cunoasterea procesului respectiv este esentiala pentru selectarea indicatorilor. Uneori, insuficienta cunoastere necesita efectuarea unor cercetari suplimentare Intelegerea procesului este utila pentru stabilirea frecventei si a scarii spatiale la care trebuie proiectat sistemul de monitoring Se recomanda utilizarea tipurilor majore de ecosisteme (marine&coastal, forests, freshw, tundra,dry&sub-humid, grass, agric.land, built up land)

 Indicatorii sunt capabili sa evidentieze schimbari in timp prin comparare cu starea de referinta Starea de referinta- perioada cu cele mai consistente date/observatii sau reconstituirea stiintifica a conditiilor istorice (activitate complexa si costisitoare) Starea de referinta nu este starea-tinta;aceasta se stabileste de catre politici prin considerarea intereselor economice, sociale, ecologice Trebuie verificata disponibilitatea datelor pentru stabilirea indicatorilor

4.Selectarea indicatorilor adecvati

Indicatorii trebuie sa fie: Relevanti dpdv al politicilor si pentru tipul respectiv de ecosistem Simpli si usor de inteles (interpretare simpla, usor de inteles si comunicat, disponibili in limba locala, mesajul transmis sa fie clar) Cantitativi, credibili dpdv stiintific, sa raspunda la schimbari spatio-temporale, eficienti dpdv al costurilor, clari, utilizabili pentru scenarii si proiectii viitoare Sa permita agregarea la diferite niveluri: tip de ecosistem/habitat, national, international

Principii pentru alegerea indicatorilor

Indicatori simpli
Relevanta si semnificatie politica (mesaj clar-informatie adecvata pentru politici/management/factori de decizie-usor de inteles) Relevanta dpdv al biodiversitatii Relevanta stiintifica- date utilizate/colectare standardizata/acuratete/ precizie/ sau bazate pe cunoasterea traditionala Acceptabilitate- puterea unui indicator depinde de gradul de acceptare (factori de decizie/ utilizatori/experti implicati in dezvoltarea unui indicator) Adecvat/ Accesibil sistemului de monitoring (posibil de masurat/ determinat) Adecvat modelarii- informatii asupra relatiei cauza-efect trebuie sa fie usor de evaluat/ cuantificat pentru a permite conectarea indicatorilor de presiune, stare, raspuns. Aceste modele permit analiza scenariilor si se bazeaza pe abordarea ecosistemica Senzitivitate- capacitate de a detecta/sesiza schimbarile la o scara spatiotemporala relevanta, permit detectarea schimbarilor antropice de cele naturale Robustete- nu este sensibil la erorile de masurare care nu afecteaza interpretarea

Principii pentru alegerea indicatorilor

Seturi de indicatori
Reprezentativitate- furnizeaza o imagine reprezentativa asupra presiunilor, starii biodiversitatii, raspunsurilor, utilizarii, sustinand astfel aplicarea abordarii ecosistemice Numar redus cel mai mic numar de indicatori, cel mai usor de comunicat utilizatorilor, factorilor de decizie, publicului larg, cel mai eficient dpdv al costurilor Agregare si flexibilitate- indicatorii trebuie sa fie astfel proiectati incat sa permita agregarea la diferite scari in functie de scopul propus/ pe tip de ecosisteme/ nivel national/ nivel international. Presupune existenta unui set coherent de indicatori si stari de referinta consistente

5. Proiectarea tehnica a indicatorilor Cuprinde: - Definirea scarii spatio-temporale - Determinarea valorii de baza/ de referinta - Stabilirea procedurii de calculare - Testarea indicatorilor- prin utilizarea unor noi seturi de date- se verifica daca acestia indeplinesc cerintele

6. Obiective, termeni de referinta, proiectare tehnica a programului de monitoring

Obiectivele trebuie sa fie clare, sa se asigure continuitate (dpdv al politicilor/ finantarii) Termenii de referinta: buget disponibil, scara spatio-temporala minima pentru detectarea impactului, indicatori selectati- acuratete, senzitivitate Strategie de prelevare/ analiza costuri/ eficacitate, metode de prelevare, frecventa, localizare/nr.de situri, standardizare, metodologie adcvata/consistenta, Asigurarea fluxului datelor, asigurarea calitatii

7. Implementarea si intretinerea programului de monitoring

Management adaptativ- se porneste de la informatiile disponibile si gradual se modifica /imbunatateste programul de monitoring Responsabilitate institutionala pe termen lung
Evaluarea periodica a rezultatelor programului- permite dezvoltarea/ imbunatatirea

Indicatorii sunt eyes and ears societatii Se aplica principiul KIS (keep it simple) Nu exista indicatori buni sau rai (bad) Alegerea indicatorilor nu este doar un exercitiu stiintific ci un act de creatie (arta masurarii a cat mai putin posibil cu o semnificatie cat mai mare); trebuie sa fie rezultatul cooperarii intre factori de decizie si experti Biodiversitatea are o semnificatie mult prea larga pentru a masura toate componentele sale Numarul de indicatori reprezinta o balanta intre costuri si informatia necesara Valoarea indicatorilor nu este scopul final, ci acela de a implementa masuri eficiente de conservare

Indicatori ai starii de sanatate a ecosistemelor

Conceptul de stare de sanatate a ecosistemelor anii 90 - Integritate biologica anii 96 - Integritate ecologica anii 2000 - Integritate ecologica ca stare de referinta si stari diferite de sanatate (Health Assessment)

Integritate structurala

Evaluarea starii ecologice

Integritate functionala

 Pentru aprecierea fazei de dezvoltare, a potentialului sistemelor ecologice de a absorbi si de a raspunde presiunii exercitate de factorii de comanda s-au dezvoltat indicatori care sa caracterizeze starea de sanatate /integritatea ecosistemelor Reprezinta, de fapt, o estimare cantitativa a magnitudinii presiunii exercitate de factorii de comanda.

Modalitati de abordare
i) abordarea sectoriala - care include indicatori ce caracterizeaza starea si tendinta dinamicii unor specii sau comunitati de specii ii) abordarea integrata - cand se iau in considerare mai multi parametri care caracterizeaza sistemele socioecologice la diferite scari spatiale

iii) abordarea holista - care cuprinde indicatori bazati pe termodinamica ecosistemelor

Clasificare indicatori
Nivel 1- se bazeaza pe caracteristicile speciilor Nivel 2- raporturi intre diferite clase de organisme Nivel 3- specifici compusilor chimici Nivel 4- corespunzatori nivelelor trofice Nivel 5- corespund ratelor diferitelor procese ecologice Nivel 6- indicatori compusi si indici Nivel 7- indicatori termodinamici Nivel 8- indicatori holisti

Indicatori de nivel 1
Sistemul saprob
7 clase saprobe:4 de baza si 3 intermediare (oligo-beta-mezosaproba, beta-mezo-alfa-mezosaproba, alfa-polisaproba) S = (s x h)/ h (s-val.saproba, h-abundenta numerica a ind.unui taxon) S = 1,0 - < 1,5 impurificare foarte slaba z.oligosaproba S = 1,5 - < 2,5 impurificare potrivita- z. beta-mezosaproba S = 2,5 - < 3,5 impurificare puternica- z.alfa-mezosaproba S = 3,5 - < 4 impurificare f.puternica- z.polisaproba

Adaptarea acestui sistem la cerintele DCA (adaptare lista taxoni indicatori, revizuire clase cf.DCA, stare de referinta) Palmers algal Pollution Index: Pollution index of algal species

Indicatori de nivel 2
Nygaards algal index
Index Myxophycean Chlorophycean Bacillariophycean Euglenophycean Calculation Myxophyceae/ Desmids Chlorococcales/Desmids Centric/Pinnate Diatoms Euglenophyta/ Myxophyceae+Chlorococc ales Myxophycean +Chlorococcales+Centric+ Euglenophyceae/ Desmids Oligotrophic 0.0 to 0.4 0.0 to 0.7 0.0 to 0.3 0.0 to 0.2 Eutrophic 0.1 to 0.3 0.2 to 9.0 0.0 to 1.7 0.0 to 1.0

Compound Quotient

0.01 to 1.0

1.2 to 2.5

Indicatori de nivel 3

Evaluarea nivelului de eutrofizare pe baza concentratiei de fosfor total (P este factor limitant pentru eutrofizare) Concentratia subst. toxice PCB

Indicatori de nivel 4

Concentratia fitoplanctonului- exprimata prin clorofila a sau biomasa/m3 indicator de eutrofizare in lacuri Bogatia speciilor de pesti- indicator pentru ecosisteme acvatice (starea buna) Bogatia speciilor de pasari- indicator al starii de sanatate a ecosistemelor forestiere

Indicatori de nivel 5 (Indicatori funcionali)

sunt msuri ale ratelor sau a importanei relative a unui anumit proces ecosistemic (procese vizate: producia primar a algelor bentonice,a macrofitelor, respiraia, producia secundar a macronevertebratelor, fixarea azotului, descompunerea litierei sunt parte integrant a setului de indicatori selectai pentru a monitoriza: i) tranziiile de stare ale componentelor CN; ii) dinamica factorilor de comand i presiunii exercitate asupra CN; iii) msurile (rspunsurile) pentru a schimba i controla factorii de comand i presiunea asupra CN (Vadineanu, 2004)

Avantajele utilizarii indicatorilor functionali

Ofera o imagine mai larga, mai completa asupra strii de sntate a sistemului; Reprezint o msur integrat a sntii sistemului pentru c: i) sunt afectai de o gam larg de variabile biologice i abiotice; ii) integreaz condiiile sistemului pe termen lung; iii) integreaz condiiile unui numr mare de habitate; Permit o flexibilitate spaial prin utilizarea n regiuni cu condiii biogeografice diferite fr a depinde de prezena anumitor specii. Permit o flexibilitate n privina mrimii i tipului de sistem evaluat (ex: procesarea litierei poate fi utilizat n toate sistemele lotice indiferent de ordin); Sunt eficiente din punct de vedere al costurilor i al timpului alocat; Au o variabilitate sczut i o sensibilitate ridicat; Fiind direct afectai de factorii de comanda si presiune pot asigura o identificare facil a acestora.

Indicatori de nivel 5
Productia primara- indicator de eutrofizare in lacuri (gC/m2 day, gC/m3 day, gC/m2 year, gC/m3 year) Rata anuala de crestere a arborilor indicator al starii de sanatate a ecosistemelor forestiere Rata mortalitatii unor populatii Descompunerea litierei Mt = Mi x e-kt unde Mt este masa de litier rmas la timpul t, Mi este masa iniial a
litierei, -k este coeficientul exponenial de procesare exprimat ca pierdere de biomas pe zi, iar t este timpul scurs

Coeficientul ratei de procesare k- indicator functional

Indicatori de nivel 6 Indici bazati pe specii indicatoare:

Ambi principii: speciile incadrate in 5 categorii; introducerea unei scari de la 0 la 7; Bentix principii: incadrarea speciilor in 3 categorii (sensibile, tolerante, oportuniste)

Indicatori de nivel 6
Indici bazati pe strategii ecologice: Infaunal Trophic Index (ITI)
ITI =100-(100/3)x(0n1+1n2+2n3+3n4)/ (n1+n2+n3+n4)
1.suspension feeders 2.interface feeders 3.surface deposit feeders 4.subsurface deposit feeders

ITI ~100 neperturbat, ITI~1 puternic perturbat Dezavantaj: determinarea continutului intestinal Nematode/Copepode Index- raportul abundentelor- I>100 poluare organica ridicata; aplicare limitata Polychaeta/Amphipoda Index- I=log10 (P/A)+1 efectul poluarii cu petrol (I>1-poluat, I 1-nepoluat) Feldmans R/P Index Rodophyceae/ Phaeophyceae (se foloseste pentru M.Mediterana- bazat pe vegetatia marina) I>8 in zone poluate (sud Italia), normal 2.5-4.5

Indicatori de nivel 6
Indici bazati pe diversitate: Shannon-Wiener H= - pi pi log2pi limite conform DCA: >4 bits/ind; 3-4 bits/ind; 2-3 bits/ind; 1-2 bits/ind; 0-1 bits/ind. Echitabilitatea Pielou J=H/Hmax, Hmax=log s (0-1) Simpson D= pi2 (0-1) Margalef D=(s-1) log2n (>4 s.buna, 2.5-4 s.moderata, <2.5 s.nesatisfacatoare-proasta) Indici bazati pe biomasa speciilor si abundenta Cuantifica variatia biomasei indivizilor ca o masura a perturbarilor (SAB, ABC) ABC-comparatie intre curbele cumulative ale abundentei si biomasei speciilor se calculeaza W= (Bi-Ai)/50(S-1) (+1 neperturbat, -1 poluare, 0 stare moderata de poluare)

Indicatori de nivel 6 Indici ce integreaza intreaga informatie ambientala TRIX- trophic index- integreaza chla, saturatia in O2, Ntotal, Ptotalpt a caracteriza starea trofica a ecosistemelor marine costiere IBI index of biotic integrity (nr total pesti, specii indicatoare, % grupe functionale trofice)

Indicatori de nivel 7 si 8 (exergy, eco-exergy)

Caracteristici dpdv stiintific Usor de utilizat Sensibili la variatii mici ale presiunilor antropice Independenta fata de starea de referinta Aplicabilitate la o scara geografica mare si la un numar cat mai mare de comunitati Posibila cuantificare

Indicatori de biodiversitate utilizati la nivel european

Context
Diversitatea biologica (toate componentele) expusa unor presiuni multiple:
Distrugerea habitatelor Poluare Supraexploatare Schimbari climatice

Constituie: primul set de indicatori propus pentru monitorizarea biodiversitatii (in contextul SEBI 2010)
Urmaresc direct impactul asupra componentelor biodiversitatii Reflecta amenintarile asupra biodiversitatii, utilizarea durabila si integritatea Setul ca intreg este propus pentru evaluarea efectului diferitelor politici sectoriale asupra biodiversitatii

Seturi de indicatori diferite configuratii ale seturilor de indicatori

Starea actuala ? De ce este important ?

Cauze ?

Masuri / Actiuni ?

Seturi complementare altor indicatori existenti

Organizare pe domenii/ aspecte a indicatorilor

Domeniu
1. Starea si dinamica componentelor diversitatii biologice

Indicator
1. Abundenta si distributia anumitor specii 2. Red List Index (RLI) 3. Specii de interes european 4. Gradul de acoperire de catre ecosisteme 5. Habitate de interes european 6. Diversitatea genetica a animalelor domestice

7. Arii protejate stabilite la nivel national

8. Situri desemnate in cadrul Directivelor Habitate si Pasari 2. Amenintari asupra biodiversitatii 9. Depasirea incarcaturii critice pentru azot 10.Specii invazive straine in Europa 11.Existenta speciilor sensibile la temperatura 3. Integritatea ecosistemelor si bunurile si serviciile furnizate de ecosisteme 12. Marine Trophic Index al ecosistemelor marine europene 13. Fragmentarea zonelor naturale si seminaturale 14. Fragmentarea sistemelor lotice 15. Nutrienti in ape tranzitorii, costiere si marine 16. Calitatea ecosistemelor de apa dulce

Domeniu
4. Utilizare durabila

Indicator
17. Sist.forestiere: biomasa pe picioare, rata de crestere, doborare 18. Sist.forestiere: cazatura de arbori 19. Agrosisteme: balanta de azot

20. Agrosisteme: zone cu practici manageriale care sustin biodiversitatea

21. Amenajari piscicole: stocul european de peste comercial 22. Acvacultura: calitatea apelor uzate din ferme piscicole 23. Amprenta ecologica a tarilor europene 5. Conditii de accesare si impartirea echitabila a beneficiilor 6. Statutul transferului si utilizarii resurselor 7. Opinia publica 24. Aplicatii pe baza resurselor genetice 25. Finantarea managementului biodiversitatii 26. Constientizarea publica

Aspecte urmarite
Intrebari/probleme politice cheie Definitia Tip (DPSIR) Disponibilitatea datelor Avantaje Dezavantaje Costuri Modalitati de prezentare Modalitati de interpretare Informatii tehnice sumare

1. Abundenta si distributia anumitor specii Intrebari/probleme politice cheie

pt ce specii se observa un declin al abundentei si distributiei si ce masuri trebuie luate?

Definire
arata tendintele abundentei speciilor comune de pasari si fluturi distribuite la nivelul Europei

Tip (DPSIR)
Stare

Disponibilitatea datelor
a) exista in sistemele de monitoring/ se monitorizeaza prin programe diferite scheme b) in general se monitorizeaza in tarile europene- toate/ anumite specii

1. Abundenta si distributia anumitor specii Avantaje

este relevant dpdv politic; relevant dpdv al biodiversitatii (exista in habitate diferite, sensibile la perturbari); suport stiintific, metodologie adecvata; poate raspunde obiectivului politic; acceptabilitate, usor de inteles; accesibil sistemelor de monitoring/ voluntariat

Dezavantaje
a) temporale: inainte de 1990 putine date disponibile; spatiale: se acopera vestul si centrul Europei dar trebuie acoperite si alte zone; b) acoperire geografica limitata

Costuri
a)125000 + 150000; b) 23000+ 55000+ 55000+ 100000

1.

Abundenta si distributia anumitor specii

Modalitati de prezentare

1. Abundenta si distributia anumitor specii

Modalitati de interpretare
observare tendinta(scadere, crestere, stagnare)

Informatii tehnice sumare

Statut ( a)adoptat de EU ca indicator de sustenabilitate; b)propunere), frecventa (anuala pt. ambele categorii), finantare, experti

2. Red List Index (RLI)

Intrebari/probleme politice cheie
care sunt speciile amenintate si care sunt masurile/ actiunile de conservare adecvate?

Definire
arata tendintele privind speciile amenintate la nivel european; se refera la speciile care continua sa existe fara masuri de conservare specifice

Tip (DPSIR)
Stare

Disponibilitatea datelor
numai pentru pasari pana in prezent

2. Red List Index (RLI)

Avantaje
-este relevant dpdv politic; -relevanta ridicata dpdv al biodiversitatii pt ca se refera la rata cu care speciile pot disparea/ exista; -metodologie stiintifica publicata/revizuita; -poate raspunde obiectivului politic; -acceptabilitate, usor de inteles; -accesibil modelarii

Dezavantaje
rezolutie temporala foarte mare; pt anumite grupuri taxonomice RLI regional este mai robust decat cel global ; date numai pt pasari

Costuri
1.9 mil E pt 2005-2008 +185000 E pasari+ 100000 E pentru pesti

2. Red List Index (RLI)

Modalitati de prezentare

2. Red List Index (RLI)

Modalitati de interpretare

tendinta scadere--rata pierderii biodiversitatii creste RLI tb sa fie 1

Informatii tehnice sumare

frecventa: la 4 ani

3. Specii de interes european

Intrebari/probleme politice cheie
care este statutul de conservare al speciilor cheie si cum a contribuit directiva Habitate la imbunatatirea acestuia

Definire
arata schimbarile in statutul de conservare al speciilor de interes european (Anexe ll, lV,V Habitate)

Tip (DPSIR)
Stare in 2007 primul set de date (pentru 2001-2006) , Romania si Bulgaria in 2013

Disponibilitatea datelor

3. Specii de interes european Avantaje

este relevant dpdv politic-succes implementare Habitate; colectare date- obligatia statelor membre, date publicate; extracosturi ridicate, dar sub obligatiile implementarii directivei

Dezavantaje
informatie limitata referitoare la tendinta; un singur set de date pana in 2010; nu este posibila transferarea/interpretarea la scara globala; nu exista standarde pentru colectarea datelor

Costuri
costuri reduse daca datele sunt colectate

3. Specii de interes european

Modalitati de prezentare

3. Specii de interes european

Modalitati de interpretare
nu este sensibil la schimbarile politicilor pe termen scurt

Informatii tehnice sumare

frecventa: la 6 ani

4. Distributia spatiala a ecosistemelor Intrebari/probleme politice cheie

care este starea ecosistemelor si habitatelor Europei si cum se pot proteja sistemele naturale si seminaturale prin intermediul politicilor din domeniul utilizarii terenurilor

Definire
schimbarile absolute si % ale acoperirii terenului- tipuri de ecosisteme - CLC 1990-2000

Tip (DPSIR)
Stare

Disponibilitatea datelor
CLC 1990-2000; 25 ha

4. Distributia spatiala a ecosistemelor Avantaje

este relevant dpdv politic- ecosist= componente CBD; relevant dpdv biodiv- ecosistemele si habitatele Europei; metodologie CLC acceptata, acoperire mare 23 state; posibilitati de agregare la diferite scari

Dezavantaje
pierdere de detalii <25 ha, caracteristici liniare, nu se pot cupla cu alti indicatori

Costuri
costuri reduse daca datele sunt deja colectate

4. Distributia spatiala a ecosistemelor

Modalitati de prezentare

4. Distributia spatiala a ecosistemelor

Modalitati de interpretare Informatii tehnice sumare

frecventa: la 10 ani 1990, 2000, 2006

5. Habitate de interes european Intrebari/probleme politice cheie

care este statutul de conservare al habitatelor si cum a contribuit Directiva Habitate la imbunatatirea acestuia

Definire
arata schimbarile in statutul de conservare al habitatelor de interes european (Art.17 Habitate)

Tip (DPSIR)
Stare

Disponibilitatea datelor
in 2007 primul set de date (pentru 2001-2006) , Romania si Bulgaria in 2013

5. Habitate de interes european

Avantaje este relevant dpdv politic-succes implementare Habitate; colectare date- obligatia statelor membre, date publicate; - extracosturi ridicate, dar sub obligatiile implementarii directivei Dezavantaje informatie limitata referitoare la tendinta; 1 set de date pana in 2010; nu este posibila transferarea/interpretarea la scara globala; nu exista standarde pentru colectarea datelor- robustete limitata Costuri costuri reduse daca datele sunt colectate

5. Habitate de interes european

5. Habitate de interes european

Modalitati de interpretare
nu este sensibil la schimbarile politicilor pe termen scurt

Informatii tehnice sumare

frecventa: la 6 ani

6. Diversitatea genetica a animalelor domestice

Intrebari/probleme politice cheie

care este starea diversitatii genetice a animalelor domestice si care este statutul de conservare a raselor pt care exista o responsabilitate speciala
Definire

arata impartirea animalelor domestice pe rase native sau introduse ca o modalitate de estimare a diversitatii genetice
Tip (DPSIR)

Stare Disponibilitatea datelor rapoarte nationale la EU, puncte focale reginale ale diversitatii genetice animale

6. Diversitatea genetica a animalelor domestice

Avantaje

este relevant dpdv politic- responsabilitatea pastrarii raselor native nationale; relevant dpdv biodiv- se refera la div genetica; exista 3 pct1995, 2000, 2005 si posibil 2010
Dezavantaje

variabilitatea din interiorul raselor nu este cuantificata, se bazeaza pe definitii la nivel national
Costuri Modalitati de prezentare

6. Diversitatea genetica a animalelor domestice

7. Arii protejate stabilite la nivel national

Intrebari/probleme politice cheie

cat de eficienta a fost stabilirea ariilor protejate pentru conservarea biodiv

Definire

indica rata de crestere a nr ariilor protejate in timp

Tip (DPSIR)

raspuns
Disponibilitatea datelor

date disponibile in baza de date globala asupra ariilor protejate

7. Arii protejate stabilite la nivel national Avantaje

acceptat la niv global, european, national

Dezavantaje

nu descrie tipul de management; seturile de date spatiale nu sunt complete, detinute de institutii diferite
Costuri Modalitati de prezentare

7. Arii protejate stabilite la nivel national

7. Arii protejate stabilite la nivel national

Modalitati de interpretare Informatii tehnice sumare frecventa anuala

8. Situri desemnate in cadrul Directivelor Habitate si Pasari Intrebari/probleme politice cheie

au propus statele nr adecvat de situri?

Definire

indica starea implementarii directivelor

Tip (DPSIR)

raspuns
Disponibilitatea datelor

baza de date Natura 2000

8. Situri desemnate in cadrul Directivelor Habitate si Pasari

Avantaje

relevant dpdv politic- stadiul implementarii directivei, etodologie si mecanisme stabilite

Dezavantaje

acopera doar EU
Costuri Modalitati de prezentare

8. Situri desemnate in cadrul Directivelor Habitate si Pasari

8. Situri desemnate in cadrul Directivelor Habitate si Pasari

Modalitati de interpretare Informatii tehnice sumare frecventa regulata, update anual

9. Depasirea incarcaturii critice pentru azot

Intrebari/probleme politice cheie

unde ? depunerile de azot afecteaza biodiversitatea? Cat de imp e poluarea cu azot pt biodiv.
Definire

depasirea incarcaturii critice cu azot constituie un risc pentru pierderea biodiv in sist natseminat
Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

baza de date la nivel EU EMEP

9. Depasirea incarcaturii critice pentru azot

Avantaje

acoperire geografica si temporala, utilizat si de alte directive EU, robust- metodologie de calcul revizuita
Dezavantaje

indica riscul si nu efectele immediate ale poluarii; focalizat pe riscurile asupra ecosis terestre
Costuri

din programe de monitorizare pe termen lung

Modalitati de prezentare

9. Depasirea incarcaturii critice pentru azot

9. Depasirea incarcaturii critice pentru azot

Modalitati de interpretare Informatii tehnice sumare Frecventa anuala

10.Specii invazive straine in Europa

Intrebari/probleme politice cheie

sunt controlate modalitatile de raspandire a sp invazive straine? Sunt prioritizate masurile manageriale?
Definire

cuprinde nr cumulativ de specii straine in Europa din 1900 si cele mai periculoase sp straine invazive care afect biodiv
Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

insumare date disponibile

10.Specii invazive straine in Europa

Avantaje

1. consistent cu conceptele CBD si cu initiativele existente, robust- arata tendintele in timp si spatiu 2) usor de comunicat, ajuta prioritizarea mas. manageriale, cosntituie baza pt aspecte aditionale sist de monitoring
Dezavantaje

1) cuprinde date pt sp straine- dar nu si a sp care au devenit invazive; 2) selectate pe baza expertilor, exista elem de subiectivism,
Costuri

2007-2010 480000E
Modalitati de prezentare

10.Specii invazive straine in Europa

10.Specii invazive straine in Europa

Modalitati de interpretare Informatii tehnice sumare DAISIE, 5-10 ani frecventa

11.Existenta speciilor sensibile la temperatura

Intrebari/probleme politice cheie

care este impactul negativ/pozitiv al schimbarilor climatice asupra biodiv si cum pot fi adaptate politicile EU
Definire

evalueaza schimbarile in existenta speciilor sensibile la temperatura

Tip (DPSIR)

stare
Disponibilitatea datelor

seturi de date din dif proiecte/ sau institutii; nu exista seturi comune de date

11.Existenta speciilor sensibile la temperatura Avantaje

arata impactul schimb climatice asupra naturii; usor de inteles

Dezavantaje

date disponibile limitate; dificil de estimat costuri

Costuri Modalitati de prezentare

11.Existenta speciilor sensibile la temperatura

11.Existenta speciilor sensibile la temperatura

Modalitati de interpretare cresterea nr specii care prefera temp ridicate si scad nr sp tolerante la temp scazute indica schimbarea compozitiei dat schimbari climatice Informatii tehnice sumare nu exista o frecventa stabilita, in f. de proiecte

12. Marine Trophic Index ecosisteme marine europene

Intrebari/probleme politice cheie

Impactul politicilor din domeniul marin asupra stocurilor piscicole se refera la integritatea ecosistemelor/ bunuri si servicii
Definire

arata tendintele diferitelor niveluri trofice/ module trofodinamice ale pestilor in sistemele marine europene
Tip (DPSIR)

stare
Disponibilitatea datelor

baza de date FAO; seturi de date de la nivel national - inregistrarea capturilor de peste

12. Marine Trophic Index -ecosisteme marine europene

Avantaje

relevant dpdv politic; poate fi calculat pentru toate sistemele marine europene si agregat la diferite niveluri; acoperire temporala relativ buna
Dezavantaje

pescuitul si efectele sale au fost considerate numai in apele putin adanci, zone stancoase, iar apele adanci/ oceane nu sunt reprezentate; metodologia criticata- schimbari mici in nivelele trofice mici sunt supraponderate si afecteaza valoarea intregului indice; se propune excluderea acestora din calculul indicelui
Costuri Modalitati de prezentare

12. Marine Trophic Index al ecosistemelor marine europene

12. Marine Trophic Index -ecosisteme marine europene

Modalitati de interpretare scaderea mediei nivelurilor troficeinseamna pierdere a biodiversitatii sist.marine Informatii tehnice sumare relatii cu alti indicatori (1, 21, 22, 23)

13. Fragmentarea zonelor naturale si seminaturale

Intrebari/probleme politice cheie

Definire

se refera la schimbarile in marimea medie a zonelor naturale si seminaturale pe baza acoperirii terenurilor/ interpretare fotografii satelitare
Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

utilizare imediata cu CLC 1990, 2000 si update cu CLC 2006

13. Fragmentarea zonelor naturale si seminaturale

Avantaje

metodologie simpla, accesibila CLC; relevanta dpdv biodiversitate - schimbari in orice tip de ecosistem/ distrugere habitate; acoperire geografica si temporala buna
Dezavantaje

fragmentarea mai mica de 25 ha nu poate fi detectata; nu ofera informatii despre efectul fragmentarii asupra starii speciilor/populatiilor
Costuri- scazute Modalitati de prezentare

13. Fragmentarea zonelor naturale si seminaturale

13. Fragmentarea zonelor naturale si seminaturale

Modalitati de interpretare scaderea marimii zonelor nat si seminat = cresterea fragmentarii care afecteaza integritatea ecosistemelor Informatii tehnice sumare update 5-10 ani

14. Fragmentarea sistemelor lotice

Intrebari/probleme politice cheie Definire

arata in termeni spatiali si cantitativi fragmentarea sist lotice datorita structurilor artificiale (afect pestii migratori- adundenta; modificari ale distributiei habitatelor/ modifica capacitatea ecologica)
Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

surse potentiale de informatii - bazele de date ale marilor amenajari hidrotehnice; surse nationale- WFD

14. Fragmentarea sistemelor lotice

Avantaje

relevant politic/public larg- masura directa a impactului fragmentarii asupra biodiv;

Dezavantaje

dpdv politic absenta unui tel face ca evaluarea starii sa fie controversata (care este gradul de fragmentare acceptat vs. avantajele indiguirii, productia de energie, protectia imp inundatiilor); se adreaza numai marilor fluvii sau tuturor sist lotice?
Costuri Modalitati de prezentare

14. Fragmentarea sistemelor lotice

Modalitati de interpretare grad de fragmentare ridicat- scadere nr specii/ amenintari pt speciile existente; considerand rutele de migrare - %zona ramasa din initial - masura a amenintarii Informatii tehnice sumare update baza de date oricand e posibil

15. Nutrienti in ape tranzitorii, costiere si marine

Intrebari/probleme politice cheie

este poluarea organica si eutrofizarea in scadere? Concr de nutrienti sunt in scadere?

Definire

arata concentratiile de nutrienti/ tendinta NO3,PO4 si NO3/PO4 in sist marine

Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

baza de date EEA/ update annual

15. Nutrienti in ape tranzitorii, costiere si marine

Avantaje

acoperire geografica si temporala; baza de date completa EEA, stabilite fluxurile de date
Dezavantaje

segm importante de zona costiera neacoperite dat lipsei datelor; variabilitate mare a acestor tipuri de sisteme- evaluarea nu este f consistenta; acuratetea regionala infl de nr de statii de prelevare
Costuri Modalitati de prezentare

15. Nutrienti in ape tranzitorii, costiere si marine

15. Nutrienti in ape tranzitorii, costiere si marine

Modalitati de interpretare crestere concr nutrienti= crestere presiune asupra biodiv; imbog in nutrienti= eutrofizareafecteaza structura si functionarea sistemelor marine respective; imbogatirea in mat organica= creste ponderea populatiilor de pasari / nr mare dar diversitate mica Informatii tehnice sumare 1985-2005 calitatea datelor buna cu exc unor tari M.Neagra si M.Mediterana

16. Calitatea ecosistemelor de apa dulce

Intrebari/probleme politice cheie

Definire

a) concr. medie anuala a CBO5 si NH4; b) tendinte- concr PO4 si NO3 in rauri, totP si NO3 in lacuri, NO3 in apa subterana
Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

baza de date EEA/ update annual

16. Calitatea ecosistemelor de apa dulce

Avantaje

relevant dpdv biodiversitate- evaluarea calitatii apei care infl structura si functionarea sist acv., terestre dependente; indicator cantitativ reprezinta situatia la nivel national
Dezavantaje

nu se refera direct la efectele asupra ecosist acvatice

Costuri Modalitati de prezentare

16. Calitatea ecosistemelor de apa dulce

16. Calitatea ecosistemelor de apa dulce

Modalitati de interpretare cresterea concr= cresterea presiunii asupra sist acv si asupra biodiv Informatii tehnice sumare 1992-2006

17. Sist.forestiere: fond de productie, rata de crestere, taiere

Intrebari/probleme politice cheie

sunt sist forestiere sustenabile dpdv al echilibrului intre plantari/extindere si taieri/ doboraturi/ extragere ?
Definire

fondul de productie pe tip de sistem forestier si balanta neta intre plantari/ crestere si taieri in sist forestiere de productie
Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

inventarieri nationale, FAO

17. Sist.forestiere: fond de productie, rata de crestere, taiere

Avantaje

fondul de productie este un indicator bun/ acceptat al starii biodiv.

Dezavantaje

nu are legatura directa cu biodiv

Costuri Modalitati de prezentare

17. Sist.forestiere: fond de productie, rata de crestere, taiere

17. Sist.forestiere: fond de productie, rata de crestere, taiere

Modalitati de interpretare utilizarea resurselor forestiere este durabila cand se recolteaza mai putin decat rata anuala de crestere Informatii tehnice sumare

18. Sist.forestiere: arbori uscati Intrebari/probleme politice cheie Definire

volumul arborilor uscati (in picioare si culcati)

Tip (DPSIR)

stare
Disponibilitatea datelor

inventarieri nationale

18. Sist.forestiere: arbori uscati

Avantaje

arborii uscati reprezinta o masura a calitatii habitatelor relevante pentru multe organisme/ specii, unele amenintate; metodologie acceptata, acoperire pan-europeana
Dezavantaje

reprezinta o masura generala a calitatii habitatelor; metodologie relativ diferita

Costuri Modalitati de prezentare

18. Sist.forestiere: arbori uscati

18. Sist.forestiere: arbori uscati

Modalitati de interpretare sist forestiere nat au mai multi arbori uscati decat una plantata/ administrata; cresterea nr de arbori uscati benefica pt biodiversitate, dar nu exista un prag critic pana la care/ peste care este benefic Informatii tehnice sumare update la 5 ani

19. Agrosisteme: balanta de azot

Intrebari/probleme politice cheie

Definire

estimeaza potentialul surplus de N in sistemele agricole; se calculeaza ca o balanta intre N adaugat si N recoltat din agrosisteme
Tip (DPSIR)

presiune
Disponibilitatea datelor

seturi de date la nivel european: Eurostat, IRENA, FAOSTAT

19. Agrosisteme: balanta de azot

Avantaje

relevant politic: indica presiunea exercitata de sist agricole asupra biodiv; acceptat la scara larga, bine dezvoltat
Dezavantaje

date disponibila la nivel national; balanta nationala de N poate ascunde variatii regionale f mari;aportul si balanta de N este doar un factor care exprima efectul agruclturii asupra biodiv.

19. Agrosisteme: balanta de azot

19. Agrosisteme: balanta de azot

Modalitati de interpretare
creste input si balanta= creste presiune= scadere potentiala a biodiv

Informatii tehnice sumare

20. Agrosisteme: zone cu practici manageriale care sustin biodiversitatea

Definire se bazeaza pe 3 subindicatori: -ferme unde se sustine un nivel ridicat al biodiv- agric traditionala si extensiva; ferme organice- proportia din total; ferme focalizate pe sustenabilitate Tip (DPSIR) stare/raspuns Disponibilitatea datelor CLC, Natura 2000, baze de date pt diferite grupuri(

pasari, fluturi), seturi de date nationale

20. Agrosisteme: zone cu practici manageriale care sustin biodiversitatea

Avantaje
indicatorul combinat relevant dpdv politic, se refera la politicile EU, metodologie stabilita; comparabilitate intre tari; se exprima ca % din total suprafata agricola

Dezavantaje
anumite instrumente politice sunt partial favorabile biodiv; frecventa impusa de CLC!

20. Agrosisteme: zone cu practici manageriale care sustin biodiversitatea

20. Agrosisteme: zone cu practici manageriale care sustin biodiversitatea

Modalitati de interpretare
scade suprafata (%)= pierderea biodiversitatii

Informatii tehnice sumare

21. Amenajari piscicole: stocul european de peste comercial

Definire
schimbarile anuale ale stocului de peste cu val comerciala in cadrul limitelor admisibile SBL (safe biological limits) sau pe unitate de management al pescariilor

Tip (DPSIR)
presiune

Disponibilitatea datelor
stocurile evaluate de dif organisme internationale (internat Council for Exploat of Seas, General Fisheries Comm for Mediterranean)

21. Amenajari piscicole: stocul european de peste comercial

Avantaje
relevant politic; legat de EU Common Fisheries Policy; seturi de date bazate pe serii de timp; arata riscul real al pierderii biodiv

Dezavantaje
nu sunt monitorizate toate sp comerciale; modalitati de abordare dif pt sist marine dif; decizia finala asupra stocurilor ce vor fi exploatate apartine managerilor si nu expertilor!

21. Amenajari piscicole: stocul european de peste comercial

21. Amenajari piscicole: stocul european de peste comercial

Modalitati de interpretare
cresterea % stocurilor ce se incadreaza in SBL =pierderea biodiv este stopata; este usor de stabilit o referinta ca fiind 100%

Informatii tehnice sumare

22. Acvacultura: calitatea apelor uzate din ferme piscicole

Definire
tendinta anuala in eliberarea nutrientilor in sist marine din acvacultura

Tip (DPSIR)
presiune

Disponibilitatea datelor
baza de date FAO de unde se poate estima cant de nutrienti eliberata

22. Acvacultura: calitatea apelor uzate din ferme piscicole

Avantaje
date disponibile pt productie; relevant politic; metodologie stabilita

Dezavantaje
calcularea se bazeaza pe un factor de conversie, iar impactul nutrientilor este specific fiecarei zone

22. Acvacultura: calitatea apelor uzate din ferme piscicole

22. Acvacultura: calitatea apelor uzate din ferme piscicole

Modalitati de interpretare
creste eliberarea de nutrienti= creste presiunea asupra biodiv

Informatii tehnice sumare

23. Amprenta ecologica a tarilor europene Definire

este o masura directa a sustenabilitatii utilizarii resurselor Europei la scara globala; se masoara in gha (hectare globale)

Tip (DPSIR)
presiune

Disponibilitatea datelor
FAO baza de date (FAOSTAT si COMTRADE)

23. Amprenta ecologica a tarilor europene

Avantaje metodologie stabilita; de inalta relevanta politicacompara necesarul cu resursele disponibile; acoperire larga 1961-2002 Dezavantaje nu este luata in considerare bunastarea sociala; nu masoara direct degradarea ecosistemelor; nu identifica vulnerabilitatea/ rezilienta ecosistemelor (unde, cand?) Modalitati de interpretare deficit- cerinta este mai mare decat capacitatea productiva= pierdere biodiversitate Informatii tehnice sumare

23. Amprenta ecologica a tarilor europene

25. Finantarea managementului biodiversitatii

Definire
cheltuielile pentru activitati specifice biodiv din buget total EU raportate la o anumita stare de referinta

Tip (DPSIR)
raspuns

Disponibilitatea datelor
buget EU- cheltuieli din capitole specifice Agriculture, Agrienvironment, Environment, Life lll , Natura 2000

Avantaje
relevant politic si dpdv al biodiv

Dezavantaje
prezinta numai cheltuielile din bugetul EU , nu si pe cele la nivel national

25. Finantarea managementului biodiversitatii

Modalitati de interpretare nu este posibil sa se determine direct impactul finantarii EU asupra biodiversitatii Informatii tehnice sumare

26. Constientizarea publica

Definire
se bazeaza pe chestionare cantitative si investigatii calitative (focusgrupuri)

Tip (DPSIR)
stare

Disponibilitatea datelor
Eurobarometru (1973)- 1000 interviuri/ stat membru de 2-5 ori pe an

Avantaje
relevant politic, eficient dpdv costuri, complementar altor indicatori

Dezavantaje
este strict dependent de intrebari; raspunsurile sunt influentate si de alti factori socio-economici, culturali

Costuri
Modalitati de prezentare

26. Constientizarea publica

26. Constientizarea publica Modalitati de interpretare

opinia publica arata: 1) atitudinea fata de biodiversitate; 2) arata raspunsul la anumite actiuni politice; constientizarea publicului are efecte benefice asupra biodiv

Informatii tehnice sumare

indicatori complementari utilizati: frecventa vizitelor in zone protejate; membru al unor ONG pentru conservarea naturii